Decizia nr. 210/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 28 alin. (7) și (8) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 (prevederi anume) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Constantin Doldur - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Ion Tiucă - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (7) și (8) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Adam Jinaru în Dosarul nr. 1.273/2005 al Judecătoriei Brezoi.
La apelul nominal sunt prezenți Dan Doru Ghiga și Sorin Mirel Ghiga, prin avocat Ștefania Ricman, precum și Societatea Comercială "Forest Investments Group" - S.R.L. din București, prin avocat Dorin Georgescu. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Avocatul părților Dan Doru Ghiga și Sorin Mirel Ghiga solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale, întrucât, prin intrarea în vigoare a
Legii nr. 1/2000 , legiuitorul a readus în actualitate o formă de indiviziune forțată și perpetuă, al cărei regim juridic presupune numai o altă modalitate de exercitare a dreptului de proprietate sau a dreptului de moștenire. Aceste particularități ale dreptului de proprietate în indiviziune sunt determinate de faptul că bunurile respective sunt administrate și exploatate exclusiv în formele asociative prevăzute de lege, corespunzător situației existente în momentul trecerii lor în proprietatea statului. Limitele și conținutul dreptului de proprietate comună recunoscut în favoarea formelor asociative prevăzute de lege au fost stabilite în acord cu dispozițiile art. 44 alin. (1) din Constituție. Depune note scrise.
Avocatul Societății Comerciale "Forest Investments Group" - S.R.L. solicită admiterea excepției, susținând că alineatele (7) și (8) ale
art. 28 din Legea nr. 1/2000
"desființează" dreptul de dispoziție asupra terenurilor aflate în indiviziune, contravenind dispozițiilor art. 44 din Constituție, iar trecerea în proprietatea publică a proprietății indivize în cazul dizolvării acestor forme asociative echivalează cu o expropriere.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, arătând că legiuitorul a avut în vedere anumite particularități ale proprietății în forme asociative, în concordanță cu dispozițiile art. 44 alin. (1) din Constituție.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 24 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.273/2005, Judecătoria Brezoi a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (7) și (8) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Adam Jinaru într-o cauză civilă având ca obiect constatarea nulității absolute a unui contract de vânzare-cumpărare.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că textele de lege criticate contravin art. 44 alin. (1) din Constituție, întrucât, fiind vorba de proprietate comună în formă asociativă (în speță obștea), toți membrii acesteia, de comun acord, ar trebui să decidă cu privire la exercitarea dreptului de dispoziție.
Judecătoria Brezoi apreciază excepția ca nefondată. În acest sens consideră că, având în vedere particularitățile regimului juridic al proprietății comune, legiuitorul poate aduce limitări dreptului de proprietate, în concordanță cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră excepția neîntemeiată. Este invocată în susținere jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Avocatul Poporului consideră prevederile legale criticate ca fiind constituționale, invocând, de asemenea, jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului și al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2) și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției îl reprezintă prevederile
art. 28 alin. (7) și (8) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000. Prevederile de lege criticate au fost modificate prin punctul 31 din Titlul VI al
privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, și au următoarea redactare:
"(7) Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte.
(8) În cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se află terenurile respective."
Textul constituțional considerat a fi încălcat este cel al art. 44 alin. (1) privind garantarea dreptului de proprietate.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată pentru considerentele ce urmează.
Cu privire la regimul juridic al unor forme tradiționale de organizare a exploatării terenurilor forestiere (obști, composesorate etc.), reglementate în prezent în
Legea nr. 1/2000 , Curtea, prin
Decizia nr. 173 din 12 iunie 2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 9 iulie 2002, pronunțată în cadrul controlului a priori, a statuat că proprietatea comună sub toate formele pe care sistemul juridic românesc le cunoaște nu este o formă de proprietate al cărei exercițiu ar fi supus unor îngrădiri. Indiviziunea, ca formă a proprietății comune, are în vedere pluralitatea subiectelor dreptului de proprietate, iar conținutul acestuia privește o universalitate de bunuri. Atunci când există diferențe între formele de proprietate comună ori între acestea și proprietatea exclusivă, în ceea ce privește exercitarea unora dintre atributele dreptului de proprietate, aceste diferențe corespund particularităților regimului juridic al acelei forme de proprietate. În aceste condiții, regimul juridic al proprietății privind terenurile forestiere restituite foștilor proprietari, în cadrul formelor asociative menționate, este determinat de legiuitor, în considerarea particularităților economice și sociale și juridice ale acestora, înaintea trecerii terenurilor în proprietatea statului. Aceste particularități cuprind anumite limitări ale exercitării dreptului de proprietate, decurgând tocmai din modul de organizare a unor astfel de forme asociative.
De aceea, legiuitorul a reglementat în mod deosebit această categorie de bunuri, sub condiția exploatării terenurilor forestiere în forme asociative și cu respectarea regimului silvic. Limitele și conținutul acestui drept au fost stabilite în acord cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție.
De altfel, în acest sens s-a pronunțat Curtea și prin
Decizia nr. 584 din 8 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.143 din 19 decembrie 2005, atunci când a respins excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (5), (6) și (8) din Legea nr. 1/2000 .
Cele statuate în deciziile menționate sunt valabile și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 28 alin. (7) și (8) din Legea nr. 1/2000
pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor
Legii fondului funciar nr. 18/1991
și ale
Legii nr. 169/1997 , excepție ridicată de Adam Jinaru în Dosarul nr. 1.273/2005 al Judecătoriei Brezoi.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 7 martie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.