Decizia nr. 261/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Constantin Doldur - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Mihaela Cîrstea - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 1 și 2, art. 299-316, art. 335 și 338 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 43, 44, 45 și 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepție ridicată de Confederația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș - Uniunea Teritorială a Confederației Sindicatelor Democratice din România în Dosarul nr. 822/C/2005 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 822/C/2005, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 52 alin. 1 și 2, art. 299-316, art. 335 și 338 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 43, 44, 45 și 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 . Excepția a fost ridicată de Confederația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș - Uniunea Teritorială a Confederației Sindicatelor Democratice din România într-un litigiu având ca obiect încuviințarea modificărilor aduse statutului Filialei Mureș a Confederației Naționale a Sindicatelor Libere din România - Frăția.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că procedura admiterii în principiu a cererii de intervenție, prevăzută de art. 52 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, contravine art. 1 alin. (3) și (4), art. 16 alin. (1) și (2), art. 20, art. 21 alin. (1)-(3) și art. 124 din Constituție; că prevederile art. 43 și 44, precum și ale art. 49 din Legea sindicatelor, raportate la art. 335 și art. 338 alin. 2 din Codul de procedură civilă, contravin acelorași prevederi constituționale, în măsura în care nu permit introducerea unei cereri de intervenție principală în procedura necontencioasă; că art. 299-316 din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale

art. 45 din Legea nr. 54/2003 , contravin art. 11 din Constituție, raportate la prevederile

Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 87/1948 , deoarece instituie amestecul autorităților statale - instanțe judecătorești - în organizarea internă a sindicatelor.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă și-a exprimat opinia în sensul că textele legale criticate sunt constituționale, întrucât, deși căile de atac sunt prevăzute de Codul de procedură civilă, prin legi speciale se pot institui proceduri de soluționare diferite față de cele din dreptul comun. Faptul că în procedura pentru constituirea uniunilor sindicale, procedură reglementată de Legea sindicatelor, nu sunt admisibile cererile de intervenție, nu contravine accesului liber la justiție și principiului egalității în fața legii.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, revine legiuitorului stabilirea competenței, a procedurii de judecată și a condițiilor de exercitare a căilor de atac.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 52 alin. 1 și 2, art. 299-316, art. 335 și 338 din Codul de procedură civilă, precum și ale

art. 43, 44, 45 și 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 5 februarie 2003.

Prin

art. I pct. 108 și 112 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 479 din 2 octombrie 2000, art. 300 alin. 4, respectiv art. 304 pct. 11 din Codul de procedură civilă au fost abrogate.

Prin

art. I pct. 10 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003

privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 28 iunie 2003, art. 303 alin. 3 din Codul de procedură civilă a fost abrogat.

Prin

art. I pct. 45, 49, 50 și 51 din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005, dispozițiile art. 299 alin. 3, art. 304 pct. 10, art. 308 pct. 3, 4 și 5 din Codul de procedură civilă au fost abrogate.

Prin

art. VI din Legea nr. 59/1993

pentru modificarea Codului de procedură civilă, a Codului familiei, a

Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990

și a

Legii nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 26 iulie 1993, dispozițiile art. 307 din Codul de procedură civilă "sunt și rămân abrogate".

Astfel, dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă au următorul cuprins:

- Art. 52 alin. 1 și 2: "După ascultarea părților și a celui care intervine, instanța va hotărî asupra încuviințării în principiu a intervenției.

Încheierea nu se poate ataca decât o dată cu fondul.";

- Art. 299-316 reglementează recursul;

- Art. 335: "Dacă cererea, prin însuși cuprinsul ei sau prin obiecțiile ridicate de persoanele citate sau care intervin, prezintă caracter contencios, instanța o va respinge.";

- Art. 338: "Procedura prevăzută în articolele de mai sus se întregește cu dispozițiile de procedură contencioasă, în măsura în care nu sunt potrivnice naturii necontencioase a cererii.

Materiile necontencioase cu privire la care legea prevede o procedură specială rămân supuse dispozițiilor speciale, care se vor întregi cu cele prevăzute în cuprinsul cărții de față."

Dispozițiile criticate din

Legea sindicatelor nr. 54/2003

au următorul cuprins:

- Art. 43: "Uniunile sindicale teritoriale, constituite potrivit art. 41 alin. (4), dobândesc personalitate juridică la cererea federațiilor sau a confederațiilor sindicale care au hotărât constituirea acestora. În acest scop împuternicitul special al federației sau confederației va depune o cerere de dobândire a personalității juridice la tribunalul județean sau al municipiului București în a cărui rază teritorială își are sediul uniunea, însoțită de hotărârea federației sau a confederației pentru constituirea uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federațiilor și/sau confederațiilor și de copiile legalizate ale hotărârilor judecătorești de dobândire a personalității juridice, rămase definitive.";

- Art. 44: "(1) Tribunalul competent prevăzut la art. 42 alin. (2) și la art. 43, după caz, este obligat ca, în termen de cel mult 5 zile de la înregistrarea cererii, să examineze:

a) dacă s-au depus actele prevăzute la art. 42 alin. (2) sau la art. 43, după caz;

b) dacă actul constitutiv și statutul organizațiilor sindicale sunt conforme prevederilor legale în vigoare.

(2) În cazul în care constată că cerințele legale pentru constituirea organizațiilor sindicale nu sunt îndeplinite, președintele completului de judecată îl citează în camera de consiliu pe împuternicitul special prevăzut la art. 42 alin. (2) și la art. 43, căruia îi solicită, în scris, remedierea, în termen de cel mult 7 zile, a neregularităților constatate.

(3) În cazul în care sunt întrunite cerințele prevăzute la alin. (1), instanța va proceda la soluționarea cererii în termen de 10 zile, cu citarea împuternicitului special.

(4) Instanța pronunță o hotărâre motivată de admitere sau respingere a cererii.

(5) Hotărârea tribunalului se comunică semnatarului cererii de înscriere în registrul special, în termen de cel mult 5 zile de la pronunțare.";

- Art. 45: "(1) Hotărârea tribunalului este supusă numai recursului.

(2) Termenul de recurs este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii. Pentru procuror termenul de recurs curge de la pronunțare.

(3) Recursul se judecă, cu citarea împuternicitului special, în termen de 45 de zile. Instanța de recurs redactează decizia și restituie dosarul tribunalului, în termen de 5 zile de la pronunțare.";

- Art. 49: "(1) Organizația sindicală constituită prin asociere este obligată să aducă la cunoștință tribunalului unde s-a înregistrat, în termen de 30 de zile, orice modificare ulterioară a statutului, precum și orice schimbare în compunerea organului de conducere.

(2) Pentru aprobarea modificării statutului sunt aplicabile în mod corespunzător dispozițiile art. 42-48.

(3) Instanța este obligată să menționeze în registrul special modificările din statut, precum și schimbările din compunerea organului de conducere al organizației sindicale."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (4) referitoare la statul român, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 20 relative la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiție și ale art. 124 privind înfăptuirea justiției. De asemenea, consideră că sunt încălcate și prevederile

Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 87/1948

privind libertatea sindicală și apărarea dreptului sindical, ratificată de România prin

Decretul nr. 213/1957 , publicat în Buletinul Oficial nr. 4 din 18 ianuarie 1958.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Având în vedere că art. 299 alin. 3, art. 300 alin. 4, art. 303 alin. 3, art. 304 pct. 10 și 11, art. 308 alin. 3, 4 și 5 din Codul de procedură civilă au fost abrogate înainte de sesizarea Curții Constituționale și ținând cont de prevederile

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , potrivit cărora Curtea nu se poate pronunța decât asupra constituționalității dispozițiilor legale "în vigoare", excepția de neconstituționalitate a acestora este inadmisibilă.

Cu privire la prevederile art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă, Curtea reține că, prin

Decizia nr. 176/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 27 aprilie 2005, a admis excepția de neconstituționalitate a acestora, "în ceea ce privește sancționarea cu nulitate absolută a omisiunii de a se preciza în cuprinsul cererii de recurs «numele, domiciliul sau reședința părților ori, pentru persoanele juridice, denumirea și sediul lor, precum și, după caz, numărul de înmatriculare în registrul comerțului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul unic de înregistrare sau, după caz, codul fiscal și contul bancar», precum și - dacă recurentul locuiește în străinătate - «domiciliul ales în România, unde urmează să i se facă toate comunicările privind procesul»". Potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu pot face obiectul excepției de neconstituționalitate dispozițiile declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții.

Ca atare, și excepția de neconstituționalitate a art. 302^1 alin. 1 lit. a) din Codul de procedură civilă este, așadar, inadmisibilă.

II. În ceea ce privește celelalte dispoziții criticate din Codul de procedură civilă și

art. 43, 44, 45 și 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , Curtea reține că, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite prin lege. Din aceste prevederi constituționale rezultă că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, bineînțeles, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte.

Examinând dispozițiile criticate din Codul de procedură civilă și din Legea sindicatelor, Curtea constată că nici una dintre acestea nu contravine vreunei prevederi din Legea fundamentală.

În realitate, problema ridicată de autorii excepției, și anume dacă în procedura necontencioasă reglementată de

Legea nr. 54/2003

este admisibilă formularea unei cereri de intervenție principală, este o problemă de interpretare și aplicare a legii care ține de resortul instanțelor judecătorești. Dar și în situația în care - ținând seama că obiectul unei intervenții principale implică întotdeauna afirmarea unui drept propriu și are, în consecință, un caracter contencios - s-ar reține că procedura prevăzută de dispozițiile art. 43-45 și art. 49 din Legea sindicatelor (dispoziții care fac parte din capitolul IV - "Forme de asociere a organizațiilor sindicale") exclude posibilitatea introducerii unei cereri de intervenție pe cale principală, Curtea constată că acestea nu contravin principiilor statului de drept, egalității în drepturi sau liberului acces la justiție, întrucât procedura specială se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică și nu împiedică apărarea drepturilor acestora pe cale judiciară, pe calea procedurii contencioase prevăzute de lege.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 299 alin. 3, art. 300 alin. 4, art. 302^1 alin. 1 lit. a), art. 303 alin. 3, art. 304 pct. 10 și 11, art. 307, art. 308 alin. 3, 4 și 5 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Confederația Sindicatelor Democratice din România și Uniunea Județeană a Sindicatelor Libere Mureș - Uniunea Teritorială a Confederației Sindicatelor Democratice din România în Dosarul nr. 822/C/2005 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă.

2. Respinge, ca fiind neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. 1 și 2, art. 299 alin. 1 și 2, art. 300 alin. 1, 2, 3 și 5, art. 301, art. 302, art. 302^1 alin. 1 lit. b)-d) și alin. 2, art. 303 alin. 1, 2, 4 și 5, art. 304 pct. 1-9, art. 304^1-306, art. 308 alin. 1 și 2, art. 309-316, art. 335 și 338 din Codul de procedură civilă și a

art. 43, 44, 45 și 49 din Legea sindicatelor nr. 54/2003 , excepție ridicată de aceiași autori în același dosar.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 martie 2006.