Ghidul din 15 martie 2006

_________

ANEXA Nr. 1

S T A N D A R D E M I N I M E

obligatorii pentru Centrul maternal

4.

Managementul de caz la nivelul centrului maternal

Domenii de interventie

5.

Găzduirea, ambientul și asigurarea hranei

5.1.

Amplasamentul și amenajarea interioară

5.2.

Măsurile de siguranță și securitate

5.3.

Condiții de locuit

5.4.

Asigurarea hranei

6.

Educația și consilierea beneficiarelor

7.

Integrarea socială și profesională

-

Menținerea stării de sănătate

9. Incetarea rezidenței

Managementul centrului maternal

1O. Proiectul instituțional

11.

Managementul resurselor umane

11.1.

Structura și atribuțiile personalului

11.2.

Formarea personalului

11.3.

Comunicarea internă și munca

în

echipă

11.4.

Supervizarea profesională

Protecfia împotriva abuzurilor

12.

Protecția împotriva abuzurilor

LOCUL CENTRULUI MATERNAL

ÎN SISTEMUL JUDEȚEAN/ LOCAL DE SERVICII

Standardul 1

Locul în sistemul judefean/ local de servicii

Centrul maternal este înfiinfat și funcționează în conexiune cu alte servicii sociale din comunitate sau/și județ/sector al municipiului București, care au misiuni complementare.

Rezultat

Fiecare mamă beneficiară și fiecare membru al echipei de personal dintr- un centru maternal cunosc instituțiile și serviciile din comunitate cu care se colaborează în activitățile din timpul rezidentei și după părăsirea centrului maternal Cuplul mamă-copil beneficiază de asistență complementară.

Centrul maternal are o prezentare schematică a sistemului de servicii sociale în care se precizează clar locul pe care îl ocupă și cu ce alte servicii se relaționează.

Cerințe de implementare a Standardului 1

1.1.

Cartografierea serviciilor existente într-o unitate teritorială și specificarea relațiilor dintre ele (sau prezentarea schematică a sistemului de servicii) este în responsabilitatea consiliilor județene/ locale ale sectoarelor municipiului București care aplică o strategie coerentă în

domeniul social. Precizând care este locul CM în această schemă se asigură accesul personalului și al beneficiarilor la o viziune de ansamblu asupra sistemului.

1.2.

Coordonatorul CM se asigură că reprezentarea locului CM în schema de servicii este corectă, reactualizată.

1.3. Schema sistemului de servicii cu precizarea locului ocupat de CM se afișează într-un loc accesibil mamelor beneficiare și personalului din centru.

1.4. Coordonatorul CM organizează anual și ori de câte ori este nevoie o ședință de lucru cu personalul pentru a face cunoscută evoluția sistemului de servicii în care se încadrează CM și

pentru a asigura cunoașterea relațiilor de colaborare de către toți membrii echipei.

1.5.

Este obligatorie prezentarea locului CM în sistemul de servicii fiecărui nou angajat, odată cu începerea activității în centru.

1.6.

Personalul este pregătit să ofere mamelor toate informațiile legate de celelalte servicii din

sistem și de modalitatea în care pot fi contactate direct de către mame, în mod autonom pe cât posibil.

1.7. Părinții/ rudele/ alte persoane adulte relevante pentru cuplul mamă-copil primesc o listă cu serviciile partenere ale CM și îndrumări/ explicații în legătură cu acestea. Se acordă o atenție particulară serviciilor de care mama poate beneficia după ieșirea din CM.

1.8.

DGASPC/ ONG încheie acorduri de parteneriat cu toate serviciile menționate în schemă

care au relații de colaborare cu CM.

1.9. ONG este obligat să raporteze la DGASPC că are înființat un CM și care este capacitatea acestuia.

Indicatorii pentru Standardul 1

(I)1.1.-1.2. Existența schemei sistemului de servicii, în care este vizualizat locul ocupat de CM. (I)1.3.I. Vizibilitatea/ accesibilitatea schemei pentru beneficiari, personal și comunitate. (I)1.3.2. Mamele cunosc celelalte servicii din sistem de care pot beneficia.

(I)1.4. Reuniunile cu personalul pentru explicarea locului CM în sistem se desfășoară cel puțin o dată pe an.

(I)1.7. Lista serviciilor cu precizarea adresei, a numărului de telefon și a persoanei de contact este disponibilă personalului și mamelor. Lista serviciilor cu preciza.rea adresei, a numărului de telefon și a persoanei de contact este reactualizată permanent.

(I)1.8. Numărul de acorduri de parteneriat încheiate cu serviciile din comunitate.

ASISTENȚA CUPLURILOR MAMĂ-COPIL (COPII) ÎN CENTRUL MATERNAL

Standardul 2

Admiterea în centrul maternal

Cuplul mamă-copil beneficiază de găzduire, asistență

și

suport în cadrul centrului maternal, pe perioadă determinată de timp.

Rezultat

Fiecare cuplu mamă-copil este primit în centrul maternal într-un climat care asigură siguranță, respect și respect.

Cerințe de implementare a standardului 2

2.1.

Dispoziția de admitere dată de directorul general/ executiv al DGASPC sau conducerea ONG pentru primirea cuplului mamă-copil/ gravidei în ultimul trimestru de sarcină în CM se face în baza unui plan de servicii a cărui finalitate este prevenirea separării copilului de mama sa/ părinții săi. Planul de servicii este în responsabilitatea asistentului social de la nivelul serviciului public de asistență socială/ persoanei cu atribuții în asistența socială de la nivelul comunității din care provine mama/ gravida. În cazul în care situația cuplului mamă-copil/ gravidei nu este cunoscută asistentului social/ persoanei menționate anterior, DGASPC/ ONG este obligat să ia legătura cu acesta și să solicite întocmirea unui plan de servicii.

2.2.

In cazul în care mama/ gravida este minoră, admiterea acesteia în CM se face în baza unei hotărâri de plasament emisă de comisia pentru protecția copilului sau instanța judecătorească,

conform legii, iar admiterea copilului (copiilor) rin dispoziție a directorului general/ executiv al DGASPC, respectiv de conducerea ONG. In acest caz, managerul de caz din cadrul DGASPC/ ONG întocmește un plan individualizat de protecție pentru gravida minoră sau

pentru cuplul mamă minoră-copil.

2.3.

În cazul gravidei minore care are deja o măsură de protecție de tipul plasamentului sau

plasamentului în regim de urgență, situatia acesteia va fi reevaluată în noul context în vederea

transferului în CM- printr-o nouă măsură de protecție (vezi cerința

2.2).

2.4.

Se recomandă vizitarea CM de către cuplul mamă-copil, înainte de luarea dispoziției de admitere, precum și informarea mamei cu privire la drepturile și obligațiile ce-i revin pe

perioada rezidentei. Mama este corect informată despre misiunea și metodologia CM.

2.5. Echipa CM deține toate detaliile legate de cuplul mamă-copil și planul de servicii/ planul individualizat de protecție. Cererea mamei și contractul de rezidență, precum și hotărârea de plasament dacă este cazul, fac parte din documentația care stă la baza întocmirii dosarului

familiei rezidente.

2.6. Inainte de primirea în CM a cuplului mamă-copil, spațiul individual destinat acestuia este amenajat. Este recomandat ca grupul de beneficiari rezidenți în CM să fie înștiințat de

admiterea unui nou cuplu.

2.7.

Un membru al echipei CM, desemnat de coordonatorul CM, va însoți cuplul mamă-copil în primele câteva ore ale găzduirii, astfel încât să faciliteze acestuia adaptarea în mediul instituțional. Este recomandat ca acesta să prezinte cuplului mamă-copil grupul de beneficiari și

detalii despre spațiul CM.

2.8.

Fiecare CM își stabilește criterii de admitere în baza standardelor minime obligatorii

prezente și a altor acte normative în vigoare, care sunt avizate de direcția generală de asistență socială și protecția copilului.

2.9.

În cazul CM aparținând organizațiilor neguvernamentale, se comunică lunar numărul de locuri ocupate.

Indicatorii pentru Standardul 2

(1)2.4. - Numărul de cereri de găzduire;

Număr de evaluări;

-

Numărul de beneficiari raportat la numărul de vizite în CM anterioare admiterii; Numărul de beneficiare informate cu privire la contractul de rezidență și la drepturile și obligațiile ce-i revin pe perioada rezidenței în raport cu numărul de beneficiare.

(1)2.5.

-

Numărul de planuri de servicii/ planuri individualizate de protecție în raport cu numărul de cupluri mamă-copil primite în CM;

-

Numărul de dosare în raport cu numărul de cupluri mamă-copil admise în CM.

(1)2.8. Existența criteriilor de admitere și concordanța acestora cu legislația în vigoare.

Standardul 3

frogramul personalizat de intervenție

In cadrul centrului maternal fiecare cuplu mamă - copil este ocrotit în baza unui program personalizat de intervenție care abordează într-un mod coerent și unitar componentele legate de: educația și responsabilizarea mamei în relația sa cu copilul, asigurarea sănătății fizice și psihice a mamei și copilului, pregătirea reintegrării familiale și sociale. Acest program se elaborează și se pune în practică numai cu acordul mamei și cu participarea sa directă.

Rezultat

Fiecare cuplu mamă - copil beneficiază de o intervenție personalizată în funcție de nevoile identificate la admiterea în centrul maternal adaptată ulterior și axată pe dezvoltarea autonomiei mamei și pe pregătirea reîntoarcerii cuplului mamă - copil în mediul familial, în condiții sigure și favorabile dezvoltării copilului.

Cerințe de implementare a Standardului 3

3.1. Programul personalizat de intervenție)

denumit în continuare

PPI,

este

elaborat de

responsabilul de caz și personalul de specialitate al CM.

3.2.

PPI se elaborează în cel mult 2 săptămâni de la admiterea cuplului mamă-copil în CM.

3.3.

La implementarea PPI participă și specialiști din comunitate.

3.4.

Responsabilul de caz monitorizează implementarea efectiva a PPI și face raportările către

managerul de caz ,

conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului.

3.5.

PPI este un document scris redactat de comun acord cu mama

și

cuprinde componente care se referă cel puțin la: a) relația mamă - copil; b) educația

mamei

pentru creșterea copilului ;

c) pregătirea mediului familial pentru primirea și integrarea copilului și a mamei; d) orientarea și

pregătirea

pentru

integrare socială

și profesională. Fiecare componentă are obiective operaționale, activități și re z ultate previzionale în intervale de timp determinate, specialiști

nominalizați cu atribuții clare (atât din cadrul CM ,

cât și din alte servicii din comunitate) ,

resurse materiale și financiare, proceduri și date de reevaluare stabilite.

3.6. Coordonatorul CM are obligația de a desemna personalul de specialitate care să participe la elaborarea și implementarea PPI și de a contacta celelalte servicii cu care CM se relaționează în vederea nominalizării celorlalți specialiști cu responsabilități în cadrul programului respectiv.

3.7.

Este obligatorie includerea în echipa care elaborează și implementează PPI a asistentului social din cadrul serviciului public de asistență socială sau a per s oanei cu atribuții în asistența socială din comunitatea în care se află domiciliul mamei, al partenerului sau familiei naturale

sau lărgite în care cuplul mamă - copil se va integra după ieșirea din CM.

3.8.

Elaborarea și re-evaluarea PPI se realizează cu acordul mamei și, după caz ,

cu consultarea tatălui copilului ,

a bunicilor și a altor persoane importante pentru cuplul mamă- copil.

3.9.

Re-evaluarea are loc trimestrial sau d

câte ori este nevoie ,

și este consemnată în do s arul

cuplului mamă - copil și se avizează de coordonatorul CM.

3.10 .

Furnizarea s e rviciilor cuprinse în PPI se realizează în baza unui contract de rezidență încheiat între marnă si CM înaintea admiterii. Se recomandă ca durata medie a contractului să fie de 6 luni.

3.11. In cazul mamei/ gravidei minore, contractul de rezidență este semnat de părinții sau reprezentantul legal al acesteia. Pentru mamele/ gravidele minore cu vârsta peste

14

ani, contractul de re z idență este semnat și de acestea, însă după o evaluare și consiliere psihologică prealabilă prin care se urmărește a se stabili dacă își poate asuma respectarea prevederilor

cuprinse în contract și semnarea acestuia .

3.12. In cazul gravidei minore cu măsură de protecție (situația menționată Ia cerința 2.3.) ,

după naștere se încheie un nou contract de rezidentă, în aceleași condiții menționate anterior.

3.13.

Pentru serviciile care se oferă în alte structuri din comunitate ,

DGASPC/ ONG are contracte

încheiate cu acestea, valabile pentru toți beneficiarii CM.

Indicatorii pentru Standardul 3

(1)3.1.-3.2. Numărul de PPI raportat la numărul beneficiarilor.

(1)3.4. Numărul de beneficiari raportat la responsabilul de caz.

(1)3.5. Conținutul PPI respectă cele patru componente obligatorii și structura stabilită pentru fiecare componentă în parte.

(1)3.8 .

Mama cunoaște conținutul PPI.

(1)3.9. Numărul de re-evaluări ale PPI.

(1)3.10.-3.13. Numărul de contracte și durata medie a contractelor.

Standardul 4

Managementul de caz la nivelul centrului maternal

Fiecare cuplu mamă-copil din centru maternal, are desemnat un responsabil de caz, care face parte din personalul centrului maternal.

Rezultat

Prin aplicarea metodei managementului de caz se realizează abordarea profesionistă a fiecărui caz în parte, adaptându-se oferta serviciilor

furnizate sau facilitate de centrul maternal la nevoile concrete ale cuplului

I mamă-copil.

Cerințe de implementare a Standardului 4

4.1.

Responsabilul de caz, denumit în continuare RC, este numit de coordonatorul CM în cel mult 3 zile de la admiterea cuplului mamă-copil în CM. Se recomandă numirea acestuia în cel mai scurt timp după desemnarea/ nominalizarea managerului de caz de către DGASPC, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului. Astfel, manager de caz poate fi : asistentul social de la nivelul serviciului public de asistență socială, asistentul social/ alt profesionist din cadrul DGASPC sau asistentul social/ alt profesionist din cadrul ONG; ultimii doi pot avea în monitorizare fie planul de servicii (atunci când acesta este elaborat de persoana cu atribuții în asistența socială), fie planul individualizat

de protecție (în cazul mamelor/ gravidelor minore).

4.2.

RC participă la elaborarea și monitorizarea planului de servicii/ planului individualizat de protecție stabilit de managerul de caz împreună cu echipa CM, conform necesităților cuplului

mamă-copil.

4.3.

Ca pregatire, RC este un profesionist cu competente în domeniul asistenței sociale.

4.4.

RC verifică săptămânal că activitatea planificată se desfășoară conform PPI, care este parte integrantă a planului de servicii/ planului individualizat de protectie.

4.5.

RC verifica lunar că activitățile stabilite în PPI se derulează sau cele facilitate de CM conduc la realizarea obiectivelor aferente și informează managerul de caz. Dacă constată modificări determinante în situația cuplului mamă-copil sau a eficienței serviciilor oferite sau

facilitate de CM, RC solicită managerului de caz reevaluarea planului de servicii/ planului individualizat de protecție.

4.6.

RC are intâlniri individuale cu specialiștii din CM implicați în implementarea PPI sau cu întreaga echipa a CM ori numai cu o parte a acesteia în vederea monitorizării implementării PPI la nivelul CM. RC poate efectua vizite de monitorizare a implementării PPI și prin intermediul

specialiștilor din afara CM.

4.7.

RC are în atribuții întocmirea

Șl

actualizarea dosarului familiei rezidente

în

CM. Documentele cuprinse în acest dosar se află în copie și la managerul de caz.

Indicatorii pentru Standardul 4

(1)4.1. Raportul dintre numărul cuplurilor mamă-copil din CM și cel al numirilor RC.

(1)4.2. Numărul de PPI raportate la număru] RC.

(1)4.4.

- Gradul de utilizare al serviciilor oferite sau facilitate de CM specificate în PPI ;

- Existența în dosarul familiei rezidente în CM a consemnărilor săptămânale făcute de către RC.

(1)4.5.

- Numărul de rapoarte lunare cu privire la situația cuplului mamă-copil, comparativ cu soluțiile și obiectivele stabilite în PPI ;

- Numărul de reevaluari pe fiecare caz în parte.

(1)4.6. Numărul de întâlniri pe fiecare caz în parte dintre RC și membrii/ echipa pluridisciplinară.

DOMENII DE INTERVENTIE

5.

GĂZDUIREA, AMBIENTUL ȘI ASIGURAREA HRANEI

Standardul 5.1.

Amplasamentul și amenajarea interioară

Amplasamentul si amenajarea interioară a centrului maternal sunt în concordanță cu nevoile de asistență ale cuplului mamă-copil și oferă un mediu care să permită derularea programului personalizat de intervenție.

Rezultat

Cuplul mamă-copil locuiește într-o instituție bine proiectată, dotată și echipată corespunzător nevoilor lui, în condiții de amplasare

ȘI

deschidere către comunitate și serviciile oferite sau facilitate de aceasta.

Organizarea

ȘI

dotarea spațiului favorizează implicarea mamei în îngrijirea copilului său și responsabilizarea ei pentru modul în care copilul său se dezvoltă.

Cerințe de implementare a Standardului 5.1.

5.1.1. Locația CM este într-o arie teritorială care are acces la serviciile oferite de comunitate.

5.1.2. Metodologia de organizare a CM are prevederi clare în ceea ce privește organizarea internă a spațiilor individuale ocupate de cuplurile mamă-copil, a spațiilor igienico-sanitare, a spațiilor comune, de servire a mesei și de petrecere a timpului liber, a spațiilor destinate vizitatorilor, a

celor destinate activităților psihopedagogice, precum și a celor administrative.

5.1.3. Metodologia de funcționare a CM prevede existența unui regulament de ordine interioară (în cazul ONG) sau a unor norme interne de . funcționare (în cazul DGASPC) care să definească responsabilitățile beneficiarilor cu privire la cel puțin următoarele aspecte: a) raporturile dintre mamă și copil, b) relațiile de ăbună conviețuire", c) comportamente admise/ promovate în CM, d) repere ale programului zilnic și e) măsuri prevăzute în situația încălcării regulamentului/ normelor

de ordine interioară.

5.1.4. Metodologia de organizare și funcționare a CM, denumită în continuare MOF, prevede existența unui contract de rezidență, în două exemplare, care să cuprindă cel puțin următoarele aspecte: a) misiunea CM, b) date de identificare ale părților semnatare ale contractului de rezidență (beneficiar și coordonatorul CM), c) perioada de găzduire, d) motivele cererii de găzduire, e)

obiectivele asigurării asistenței în cadrul CM și t) responsabilitățile celor două părti.

5.1.5. CM trebuie să fie amenajat astfel încât să corespundă nivelului mediu socio-economic al comunitătii în care este amplasat.

5.1.6. Se recomandă ca CM să nu funcționeze în aceeași locație cu un serviciu de tip rezidențial care este încă funcțional.

Indicatorii pentru Standardul 5.1.

(1)5.1.1. Numărul de servicii comunitare, publice sau private, aflate în aria teritorială a CM.

(1)5.1.2.

- Numărul de camere raportate la capacitatea maximă de primire a CM.

Numărul de spații destinate preparării și servirii mesei în raport cu numărul maxim de beneficiari rezidenți.

Numărul de birouri destinate personalului în raport cu numărul de angajați. Existența avizelor și a autorizațiilor de funcționare, în conformitate cu legislația în vigoare.

(1)5.1.3.

(1)5.1.4.

-

Numărul de contracte de rezidență semnate de către cliente în raport cu numărul de cupluri mamă-copil rezidente. Numărul de contracte de rezidență/ an.

Existența reperelor programului zilnic (servirea mesei, programul de vizite, programul de ieșiri).

Numărul de evenimente cu potențial conflictual.

Măsurile luate, inclusiv încetarea acordării rezidenței, ca urmare a încălcării regulamentului de ordine interioară/ normelor interne de funționare de către beneficiari.

-

Numărul de contracte de rezidență în raport cu numărul de cupluri mamă-copil beneficiare.

Numărul de contracte de rezidență prelungite, în raport cu numărul anual de beneficiari.

Numărul de contracte de rezidență în raport cu numărul de PPI elaborate .

Standardul 5.2.

!"ăsurile de siguranță și securitate

1n centrul maternal sunt aplicate măsurile de siguranță

și

securitate legale necesare pentru asigurarea protecției clienților, vizitatorilor și a personalului împotriva evenimentelor și accidentelor cu potențial vătămător.

Rezultat

Cuplurile mamă-copil, vizitatorii și profesioniștii se află

În

siguranță în cadrul centrului maternal.

Cerințe de implementare a Standardului 5.2.

5.2.1. MOF contine proceduri de prevenire a situațiilor de risc și de intervenție în aceste situații.

5.2.2. CM deține toate autorizațiile și asigurările pentru o funcționare optimă în conformitate cu

prevederile legale în vigoare.

Indicatorii pentru Standardul 5.2.

(1)5 . 2.1.

Numărul de ore de pregătire în vederea acordării primului ajutor, în vederea informării asupra procedurilor referitoare la siguranță și securitate

la care

au

participat membrii personalului.

Existenta schemelor de evacuare expuse la loc vizibil.

-

Numărul de ore destinate discutării regulamentului de ordine interioară/ normelor interne de funcționare cu beneficiarul.

(1)5.2.2.

-

Existența autorizațiilor de funcționare, expuse la loc vizibil.

Conținutul

proceselor

verbale întocmite cu ocazia evaluărilor în vederea monitorizării stării de siguranță și securitate a locației de către Bersonalul specializat.

Standardul 5.3.

Condiții de locuit

Condițiile de locuit ale cuplului mamă-copil în centrul maternal sunt menținute îo stare bună de funcționare.

Rezultat

Mama și copilul trăiesc într-un cadru care Je oferă acestora un cadru secorizant și suportiv.

Cerințe de implementare a Standardului 5.3.

5.3.1. MOF prevede găzduirea pe o perioadă determinată, fiind necesare un minim de 6 spații individuale pentru cuplul mamă- copil, care să răspundă nevoii de intimitate a familiei, precum și spațiu pentru petrecerea timpului liber, spațiu pentru prepararea și depozitarea alimentelor și spații igienico-sanitare. Se recomandă ca: a) mamele cu mai mulți copii să fie găzduite într-o cameră

individuală; b) într-o cameră să fie găzduite cel mult două cupluri mamă-copil și spațiul individual al fiecăruia să fie clar delimitat.

5.3.2. Spațiile individuale destinate cuplurilor mamă-copil sunt utilate în conformitate cu necesitățile adultului și ale copilului :

mobilier individual, pat pentru mama ,

pat pentru copil, dulap pentru haine; utilarea se face în funcție de vârstă, stare de sănătate, stadiu de dezvoltare. Este permisă

reamenajarea spatiului individual de către beneficiar doar cu acordul coordonatorului CM.

5.3.3. Cuplurile mamă-copil vor beneficia de un spațiu destinat petrecerii timpului liber, comun

întregului grup de beneficiari și utilat corespunzător.

5.3.4. Contractul de rezidență semnat la admiterea în CM conține prevederi cu privire la menținerea

stării de igienă și curățenie în toate spațiile CM, precum si măsurile care se iau în caz de nerespectare a acestor prevederi.

5.3.5. CM deține spații special amenajate care să permită vizitarea beneficiarilor de către membrii ai familiei.

5.3.6. In CM există minim câte o toaletă la 4 adulți beneficiari ,

dotate cu materiale care permit o igienizare rapidă și cu echipamentele necesare în conformitate cu normele în vigoare.

5.3.7. Personalul

și

vizitatorii cuplurilor mamă-copil utilizează grupuri i ienico-sanitare separate .

5.3.8. CM își poate organiza, la nevoie ,

o cameră pentru utilizarea sa în scop de izolator.

5.3 . 9 .

CM are prevăzute spații destinate pentru spălarea ,

curățarea, igienizarea și uscarea rufăriei,

conform normelor în vigoare.

5.3.10. MOF prevede

un

program de reparații și întreținere /

menținere a stării de igienă și a siguranței în toate spațiile

CM.

Indicatorii pentru Standardul 5.3.

(1)5.3.1.

Numărul de spații (camere) destinate cuplurilor mamă-copil în raport cu capacitatea maximă de primire prevăzută a CM.

-

Numărul de spații individuale destinate primirii mamelor cu mai mulți copii.

Existența spațiilor destinate păstrării, preparării și servirii produselor alimentare în raport cu capacitatea maximă a CM.

(1)5.3.2.

- Numărul de paturi pentru adulți în raport cu capacitatea maximă (adulți) prevăzută pentru CM.

- Numărul de paturi pentru copii în raport cu capacitatea maximă (copii) prevăzută de CM.

(1)5.3.3. Existența și dotarea spațiilor comune de petrecere a timpului liber.

(1) 15 .3.4. Măsurile luate ca urmare a încălcării prevederilor contractului de rezidență în ceea ce privește menținerea igienei în CM.

(1)5.3.6. Numărul grupurilor igienico - sanitare în raport cu numărul de beneficiari prevăzuți (adulți ,

copii).

(1)5.3.7. Numărul de grupuri igienico-sanitare în raport cu numărul de salariați.

(1)5.3.1 O.

Existența unui program de menținere și întreținere a stării de igienă a CM în raport cu normativele în vigoare. Proc e sele verbale ale controalelor efectuate de instituțiile abilitate în acest sens și sancțiunile aplicate.

Standardul 5.4.

sigurarea hranei

In centrul maternal se asigură beneficiarilor

o

alimentație corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ, care răspunde nevoilor nutriționale ale adultului (femeie adultă, gravid lăuză) și ale copilului (nou-născut, sugar, copil cu vârsta cuprinsă intre 0-3 ani și, după caz, alte grupe de vârstă) ținând cont preferințele acestora.

Rezultat

Beneficiarii centrului maternal au o alimentație sănătoasă și adaptată nevoilor personale. Copiii din centrul maternal au o alimentație care să le pe ită o dezvoltare normo-ponderală, iar pentru nou-născuți și sugari se promovează și sprijină alimentația naturală a acestora.

Mamele găzduite în centrul maternal participă activ la prepararea și servirea meselor, Însușindu-și deprinderi adecvate unei bune alimentații.

Cerințe de implementare a Standardului 5.4.

5.4.1. Meniurile se stabilesc sub coordonarea unui specialist (medic sau asistentă dieteticiană), ținând cont de preferințele beneficiarilor ,

de influența culturală, astfel încât ,

să se asigure o alimentație în conformitate cu nevoile nutritive ale mamelor

și

copiilor, nevoile de dezvoltare a copiilor și

normativele în vigoare.

5.4.2. Meniurile destinate copiilor în colaborare cu mamele acestora.

5.4.3. Alimentele sunt preparate și servite, în spații special amenajate, de către mamele beneficiare, asistate de un membru al echipei (bucătar).

5.4.4. In cadrul CM se realizează activități care să aibă drept scop asimilarea de către beneficiare a

notiunilor

des

re

nutriție

și

i

iena

alimentației.

Indicatorii pentru Standardul 5.4.

(1)5.4.1. Numărul de fișe de monitorizare a creșterii și dezvoltării copiilor existente la dosarele familiilor beneficiare, în raport cu numărul copiilor găzduiți în CM.

(1)5.4.3. Numărul de spații destinate preparării și servirii alimentelor în raport cu numărul de beneficiari.

(1)5.4.4.

- Numărul de activități de informare pe tema nutriției și igienei alimentației/ an.

- Numărul de participanți la aceste activități.

6.

EDUCAȚIA ȘI CONSILIEREA BENEFICIARELOR

Standardul 6

Educația si consilierea beneficiarelor

Centrul maternal sprijină mama, în mod individualizat și personalizat, În demersul de asumare a rolului matern, astfel încât aceasta să-i poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educaționale și medicale.

Rezultat

Mama își dezvoltă abilitățile de creștere și îngrijire a propriului copil, aflându-se Într-o stare de confort în asumarea rolului de părinte.

Cerințe de implementare a Standardului 6

6.1.

În conformitate cu PPI, pentru fiecare cuplu mamă-copil sunt prevăzute activități care să răspundă nevoilor de informare, educare și consiliere a mamei cu privire la creșterea și educarea

copilului.

6.2.

Activitățile de educație și consiliere a beneficiarelor se realizează cu privire cel puțin la

următoarele aspecte: a) igienă și îngrijire personală, b) acordarea primului ajutor, c) nutriție și dietă, d) schema de vaccinări a copilului și e) infecții cu transmitere sexuală, elemente de educație

contraceptivă și sexuală. Se recomandă ca aceste activități să aibă loc preponderent în cadrul CM.

6.3. Tatăl copilului și familia lărgită sunt încurajați să participe la activitățile de educație și consiliere.

6.4.

Personalul adoptă o atitudine de valorizare a mamei în rolul său de părinte, în spiritul respectării confidențialității și a demnității cuplului mamă-copil.

6.5. Consilierea psihologică și suportul psihologic ale mamei și copilului se realizează de către psihologi, în mod individual sau în grup, în condiții de maximă confidențialitate.

6.6.

Asistentul social împreună cu alți specialiști din CM sau din afara acestuia sprijină mama și copilul ei în obținerea drepturilor lor sociale și asigură consiliere juridică mamei beneficiare în

CM.

Indicatorii pentro Standard 6

(I)6.1. Numărul de participări ale beneficiarilor la activitățile de educație și consiliere.

(1)6.2. Numărul și tipul de servicii din comunitate implicate în derularea activităților de educație și consiliere.

(1)6.3. Numărul de cazuri în care membri ai familiei cuplului mamă-copil participă la activitățile de educație și consiliere comparativ cu numărul total de cupluri beneficiare.

(1)6.4. Numărul de sesizări/reclamații cu privire la violența verbală sau fizică a personalului asupra mamei și/sau copilului. Măsurile luate de coordonatorul CM.

(1)6.5. Numărul de ședinte de consiliere psihologică individuale si de grup/beneficiar/lună/durata rezidenței în CM.

(1)6.6.

- Numărul de ședințe de consiliere juridică/beneficiar/lună/durata rezidenței în CM.

- Numărul de specialiști din CM sau din afara acestuia care au susținut sesiuni de informare pe tema drepturilor sociale și teme cu caracter juridic.

7.

INTEGRAREA SOCIALĂ ȘI PROFESIONALĂ

Standardul 7

Integrarea socială si profesională

Centrul maternal sprijină cuplul mamă

-

copil

În

vederea dezvoltării autonomiei care favorizează

( re)integrarea acestuia în familie și/sau comunitate.

Rezultat

Fiecare beneficiară este implicată activ în elaborarea și punerea în aplicare a programului personalizat de intervenție, beneficiind pe toată durata rezidenței de activități de orientare si consiliere vocațională menite să-i sporească capacitatea de (re)inserție în viața autonomă.

Cerințe de implementare a Standardului 7

7.1. Echipa pluridisciplinară a CM împreună cu mama urmăresc clarificarea situației juridico- administrative a cuplului mamă-copil.

7.2. Beneficiarele sunt informate despre oferta de servicii sociale, publice sau private, aflată

în

comunitate

Șl

sunt încurajate demersurile pentru identificarea unor posibile resurse pentru autonomizare (cursuri de reconversie profesională, găsirea unor locuri de muncă). Pe perioada în care mama se află la cursuri sau ședințe de informare și consiliere care se desfășoară în alte locații

decât CM, copilul este în grija altei mame responsabilizate în acest sens, în cazul în care în CM nu se desfășoară o activitate tip

ăcreșă".

7.3.

RC intermediază relația dintre mamă și diverse servicii aflate în comunitate, stimulând mama

să devină autonomă și responsabilă.

7.4. Beneficiarele sunt implicate în activitățile de autogospodărire pe toată perioada rezidenței, cu sprijinul personal ului.

7.5.

Tatăl copilului și familia lărgită sunt încurajați să participe la activitățile prevăzute în PPI.

7.6. Mamele găzduite în CM sunt încurajate să desfășoare activități care să răspundă nevoilor de relaxare și de dezvoltare a abilităților vocationale.

Indicatorii pentru Standardul 7

(1)7.1. Numărul de beneficiari (mame și copii) care dețin acte de identitate comparativ cu numărul total de cupluri beneficare.

(1)7.2.1. Numărul de cupluri mamă-copil care beneficiază de ajutoare materiale și/sau financiare în

conformitate cu prevederile legale.

(1)7.2.2.

- Numărul de beneficiare care efectuează demersuri în vederea participării la cursuri de pregătire școlară/profesională și/sau găsirea unui loc de muncă.

-

Numărul de contracte de colaborare încheiate între DGASPC/ONG și furnizori de formare profesională.

Numărul de beneficiare care

și-au

găsit un loc de muncă. Numărul de beneficiare care și-au menținut locul de muncă mai mult de 3 luni.

(1)7.4. Numărul de activități structurate și individuale care au drept scop asimilarea elementelor de gestiune a bugetului personal.

(1)7.5. Numărul de activități structurate sau individuale, organizate în CM sau în exteriorul CM, la

care membrii familiei participă.

(1)7.6. Numărul de noi activități propuse de mamele rezidente în CM.

8.

MENȚINEREA STĂRII DE SĂNĂTATE

Standardul 8

Copiii rezidenți

În

centrul maternal beneficiază de asistență medicală profilactică și curativă în vederea unei bune dezvoltări fizice și psihologice.

Rezultat

Starea de sănătate a copilului este permanent urmărită de către mama sa, personalul centrului maternal și medicul de familie.

Cerințe de implementare a Standardului 8

8.1. Fiecare cuplu mamă-copil găzduit în CM este înscris la medicul de familie sau, în lipsa bine documentată a acestuia, starea de sănătate se asigură în conformitate cu prevederile legislației în materie și prin intervenția unui medic angajat de DGASPC/ONG în acord cu prevederile Codului

Muncii.

8.2.

Medicamentele de uz curativ, prescrise de medic, sunt administrate copilului de către mama sa, sub supravegherea personalului desemnat în acest sens.

8.3.

In dosarul familiei rezidente există o copie a fișei medicale a copilului, care să conțină date

despre evoluția ponderală, data și vaccinările efectuate, schema de diversificație a alimentației, boli și tratamente prescrise ș.a.

8.4.

Beneficiarelor li se aduce la cunoștință care sunt membrii personalului desemnați să intervină în situații de urgență.

8.5. Personalul urmează cursuri de pregătire în acordarea primului ajutor, asigurate din bugetul angajatorului.

8.6.

Copiii care se îmbolnăvesc de boli infecto-contagioase și care nu necesită spitalizare, se izolează, pe o perioadă stabilită de medicul specialist, într-un spațiu special amenajat (izolator).

Mama însoțește în toate aceste situații copilul bolnav și în această perioadă nu efectuează nici o altă activitate care nu are legătură cu îngrijirea copilului.

8.7.

CM își stabilește proceduri de acțiune în cazul îmbolnăvirilor și producerii accidentelor. Medicul de familie sau medicul angajat de DGASPC/ONG este solicitat în caz de urgență, coordonatele acestuia fiind aduse la cunoștința întregului personal.

8.8.

1n

CM se respectă legislația în vigoare cu privire la înregistrarea, depozitarea, manipularea, distribuirea și administrarea medicamentelor.

Indicatorii pentru Standardul 8

(1)8.1.

- Numărul de cupluri mame-copii înscriși la medicul de familie comparativ cu numărul cuplurilor beneficiare.

Numărul de vizite ale cuplurilor mamă-copil, în scop profilactic, la medicul de familie.

Numărul de vizite ale medicului de familie în CM.

(1)8.2., 8.4. Existența personalului desemnat pentru supravegherea administrării medicamentelor și intervenția în urgență.

(1)8.3. Existența fișelor medicale în dosarul familiilor rezidente în CM.

(I)8.5.

- Numărul de ore de pregătire pentru acordarea primului ajutor la care participă personalul CM.

- CM deține trusă de prim ajutor, în conformitate cu prevederile legale.

(1)8.7. MOF prevede proceduri de acțiune în cazul îmbolnăvirilor și producerii accidentelor.

Standardul 9

Incetarea rezidenței

În cadrul centrului maternal sunt prevăzute activități de pregătire a părăsirii instituției de către cuplul mamă-copil atât pentru (re)integrarea socio­ profesională și referirea către alte servicii sociale pentru susținerea reintegrării și menținerea legăturilor familiale, cât si pentru transferul către

un alt serviciu de tip rezidențial.

Rezultat

Cuplul mamă copil părăsește centrul maternal în condiții de siguranță

și

protecție.

Cerințe de implementare a Standardului 9

9.1.

PPI are drept obiectiv general (re)integrarea familială, socială și profesională a cuplului mamă- copil rezident în CM.

9.2.

Prin semnarea contractului de rezidență dintre mamă și coordonatorul CM, RC se asigură de

câte ori este nevoie că mama înțelege faptul că rezidența este temporară și condiționată de coparticiparea ei

la

derularea PPI.

9.3. Pregătirea părăsirii CM se concentrează pe următoarele aspecte: a) evaluarea finală a nevoilor cuplului mamă-copil în vederea elaborării planului de servicii post-rezidențiale care să consolideze abilitățile dobândite de cuplul mamă-copil pe perioada găzduirii; b) cuplul mamă-copil trebuie să cunoască în detaliu demersurile care urmează să fie întreprinse, inclusiv profesioniștii care urmează să participe la implementarea planului de servicii post-rezidențiale; c) autoritățile locale din comunitatea în care se (re)integrează cuplul mamă-copil trebuie să fie implicate în elaborarea planului de servicii post-rezidențiale, precum și în monitorizarea implementării acestuia; d)

îndeplinirea tuturor formalităților administrative și legale pentru părăsirea CM de către cuplul mamă-copil.

9.4.

Găzduirea poate fi întreruptă înainte de expirarea perioadei prevăzute în contractul de rezidență în următoarele situații: a) îndeplinirea obiectivelor prevăzute în PPI, b) identificarea unor alte soluții pentru cuplul mamă-copil (alte servicii de tip rezidențial adecvate situației cuplului mamă-copil), c) la solicitarea scri ă a mamei (adulte), d) încălcarea repetată a contractului de rezidență (în cazul mamei adulte). In ultimele două situații, managerul de caz trebuie să evalueze situația de pericol iminent pentru copil și să propună luarea măsurii plasamentului în regim de urgență, conform legii. În cazul în care măsura plasamentului în regim de urgență nu este

oportună, părăsirea CM nu se face decât cu asigurarea planului de servicii post-rezidențiale.

9.5.

Indiferent de forma în care cuplul mamă-copil părăsește CM, coordonatorul acestuia·se asigură că mama primește copii ale următoarelor documente: PPI și revizuirile acestuia, evaluările inițială, periodice și finală și planul de servicii post-rezidențiale.

9.6.

Dosarul familiei se arhivează, în conformitate cu prevederile legale. Cuplul mamă-copil are acces la propriul dosar ori de câte ori dorește, în conformitate cu legislația în vigoare. Restricțiile se instituie de managerul de caz în situații care contravin interesului superior

al

copilului și sunt

avizate de directorul general/executiv al DGASPC.

Indicatorii pentru Standardul 9

(I)9.2. Media perioadei de rezidență pentru cuplurile mamă-copil în CM.

(!)9.3.1. Numărul de evaluări finale ale nevoilor cuplului mamă-copil din CM raportate la numărul de cupluri beneficiare.

(1)9.3.2. Planul de servicii post-rezidențiale este semnat de autoritățile locale din comunitatea în care se (re)integrează cuplul mamă-copil.

(1)9.4.1. Numărul de întreruperi ale găzduirii înainte de termenul prevăzut în contractul de rezidență și motivele acestor întreruperi pe categorii.

(I)9.4.2. Numărul de cazuri în care se ia decizia plasamentului în regim de urgență a copilului/an și motivația fiecăreia.

(1)9.6. Numărul de solicitări din partea foștilor beneficiari pentru a avea acces la dosarele familiei rezidente în CM la nivelul CM sau la DGASPC/ONG.

MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

Standardul 10

Proiectul instituțional

Centrul maternal funcționează în acord cu un proiect instituțional întocmit în baza prevederilor standardelor minime obligatorii prezente și a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mamă-copil.

Rezultat

Fiecare cuplu mamă - copil beneficiază de servicii adecvate și de calitate, În acord cu standardele minime obligatorii prezente.

Cerințe de implementare a Standardului 10

10.1. Coordonatorul CM are obligația de a elabora, în colaborare cu personalul de specialitate din subordine, un document cadru bazat pe strategia judeteana din domeniul protecției copilului - numit proiect instituțional, care cuprinde cel puțin următoarele: a) definiția CM, b) misiunea CM,

c) principiile de lucru, d) obiectivele de dezvoltare instituțională, e) activitățile, f) clienții și nevoile specifice ale acestora, g) resursele umane, materiale și financiare disponibile și potențiale,

e) relațiile de parteneriat în comunitate.

10.2. În vederea elaborării proiectului instituțional, coordonatorul CM realizează o analiza a situației actuale din CM în ceea ce privește gradul și modul de îndeplinire a standardelor minime obligatorii prezente. Această analiză se consemnează într-un raport de evaluare inițială a CM în

termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a standardelor minime obligatorii prezente.

10.3. Proiectul instituțional este re-evaluat și, după caz, revizuit anual sau de câte ori este nevoie, în aceleași condiții ca și elaborarea sa.

10.4. Proiectul instituțional al CM este avizat de DGASC/ONG, care este obligat să monitorizeze punerea în practică a acestuia.

10.5. Standardele minime obligatorii prezente și proiectul instituțional stau la baza întocmirii celorlalte documente cu care operează CM, respectiv MOF, regulamentul de ordine interioară sau,

după caz, normele interne de functionare, proceduri de lucru, materiale informative etc.

10.6. Coordonatorul CM asigură managementul proiectului instituțional, fiind direct responsabil de respectarea misiunii si a principiilor, de organizarea activităților, de antrenarea resurselor umane,

de dezvoltarea relațiilor de parteneriat, de utilizarea eficientă a resurselor materiale si de evaluarea internă a activităților.

10.7.

Identificarea si atragerea de surse de finanțare pentru dezvoltarea proiectului instituțional este

în responsabilitatea DGASPC/ONG și a coordonatorului CM.

Indicatorii pentru Standardul 10

(I)10.1. Conținutul proiectului instituțional este în acord cu prevederile standardelor m1mme obligatorii prezente.

(I)

10.2. Conținutul raportului de evaluare inițială comparativ cu proiectul instituțional.

(1)10.3. Numărul de reevaluări și respectiv de revizuiri/an.

(1)10.4.1. Proiectul instituțional este avizat de DGASPC/ONG.

(I)

10.4.2.

Numărul

vizitelor

de

monitorizare/

an

efectuate

de

persoane

desemnate

de DGASPC/ONG și conținutul raportărilor acestora comparativ cu măsurile concrete luate pentru îmbunătățirea funcționării CM.

(1)10.5. Documentele cu care opereaza CM sunt în acord cu proiectul instituțional.

(1)10.7. Bugetul anual al CM.

11. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Standardul 11.1.

Structura și atribuțiile personalului

Structura de

ersonal trebuie să răs

undă misiunii centrului maternal.

Rezultat

Fiecare cuplu mamă

-

copil beneficiază de sprijin specializat astfel încât serviciile oferite să se realizeze în condiții de profesionalism.

Cerințe de implementare a Standardului 11.1.

11.1.1. Angajatomi este obligat să angajeze personal calificat care să răspundă prevederilor standardelor minime obligatorii prezente. Dacă CM funcționează în regiuni în care locuiesc minorități, se recomandă angajarea unor profesioniști care vorbesc limba minorităților respective.

11.1.2.

Angajatorul prevede o schemă de personal flexibilă, adaptată nevoilor beneficiarilor și

dimensiunii CM.

11.1.3.

Personalul de specialitate trebuie să aibă studii socio-umane.

11.1.4.

DGASPC/ ONG poate dispune de personal care nu se află pe statul de funcții al CM însă care servește misiunii CM și este angajat conform prevederilor Codului Muncii.

11.1.5. Coordonatorul CM trebuie să aibă studii superioare socio-umane și se recomandă să aibă experiență de cel puțin doi ani în servicii pentru copil și familie. La angajare se acordă prioritate profesioniștilor care au pregatire managerială.

Indicatorii pentru Standardul 11.1.

(I)11.1.1-11.1.5. Dosarul personal al fiecărui angajat include diplome, atestate relevante, precum și toate documentele prevăzute de lege.

Standardul 11.2.

Formarea personalului

Personalul centrului maternal are formare inițială de specialitate, beneficiază de acces la informații și participă la cursuri de pregătire permanentă pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente și pentru îmbunătățirea calității serviciilor oferite cuplului mamă-copil.

Rezultat

Fiecare angajat are cunoștintele și competențele necesar , e aplicării standardelor minime obligatorii prezente și este sprijinit să se informeze și să se perfecționeze permanent.

Cerințe de implementare a Standardului 11.2.

11.2.1.

La angajare, fiecare profesionist, inclusiv coordonatorul CM, beneficiază de formare specifică în acest domeniu (axată pe dezvoltarea și psihologia copilului, relația mamă-copil,

atașament), asigurată din bugetul angajatorului.

11.2.2.

Fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul acestuia, beneficiază de cel puțin 42 de ore de formare continuă pe an în domeniul protecției mamei și copilului sau domenii conexe, asigurate

din bugetul angajatorului.

11.2.3.

Fiecare voluntar care își desfășoară activitatea în CM beneficiază de o formare de minimum 15 ore asigurată de angajator, înainte de a începe activitatea.

11.2.4.

La angajare, în lipsa unei formări inițiale în domeniul managerial, coordonatorul CM

beneficiază de formare de inițiere în domeniul managementului de servicii, asigurată din bugetul

angajatorului.

11.2.5.

Coordonatorul CM beneficiază anual de cel puțin 21 de ore de formare în domeniul

managementului de servicii, asigurate din bugetul angajatorului.

11.2.6.

Educația permanentă

Șl

formarea profesională continuă a personalului se realizează

conform legislației în vigoare (prin intermediul cursurilor organizate în cadrul sistemului educațional, sanitar și al formării profesionale a adulților), este promovată, sprijinită și consemnată

de coordonatorul CM.

Indicatorii pentru Standardul 11.2.

(I)11.2.1.-11.2.6. Existența în Dosarul personal al fiecărui angajat, inclusiv al șefului și voluntarilor, a documentelor care atestă absolvirea cursurilor de formare inițială și continuă.

Standardul 11.3.

Comunicare internă și munca în echipă

Managementul resurselor umane din centrul maternal asigură intervenția

În

echipa pluridisciplinară și o comunicare internă permanentă între

personal,

voluntari și specialiștii colaboratori din alte servicii din comunitate.

Rezultat

Fiecare cuplu mamă-copil rezident Într-un centru maternal beneficiază de asistență pluridisciplinară într-un mod coerent și eficient pentru reușita (re)integrării sale sociale.

Cerințe de implementare a Standardului 11.3.

11.3.1.

Coordonatorul CM include în fiecare fișă de post atribuții concrete de relaționare cu ceilalți

membrii ai personalului, cu managerii de caz, specialiștii colaboratori din alte servicii și cu voluntarii.

11.3.2.

Se organizează cel putin lunar reuniuni de lucru ale echipei CM, care se consemnează.

11.3.3.

Fiecare nou angajat este pregătit să lucreze în echipă prin intermediul unor cursuri susținute în CM sau în afara acestuia din bugetul angajatorului.

11.3.4.

In spațiul de lucru alocat personalului există mijloace specifice de comunicare și informare.

Indicatorii pentru Standardul 11.3.

(I)11.3.1. MOF are prevederi referitoare la munca în echipa.

(I)l 1.3.2. Numărul de reuniuni de lucru ale echipei CM/ lună/ an.

Standardul 11.4.

Supervizarea profesională

Centrul maternal dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite funcționarea sa la nivel optim.

Rezultat

Personalul este motivat și performant, asigurând servicii de calitate pentru cuplul mamă-copil.

Cerințe de implementare a Standardului 11.4.

11.4.1.

Ședințele de supervizare cu personalul au loc periodic sau ori de câte ori este nevoie

(la

cererea personalului/ echipei). Toate ședințele sunt consemnate.

11.4.2.

Ședințele de supervizare au loc individual și în echipă. Rezultatele pozitive sunt prezentate și discutate pe specializări și profesii, ca stil de lucru, care trebuie preluat.

11.4.3.

Coordonatorul CM are obligația să asigure supervizarea internă și externă a personalului de

specialitate și a voluntarilor.

11.4.4.

DGASPC/ ONG are obligația să asigure supervizarea coordonatorului CM.

11.4.5.

Supervizarea se realizează de specialiști cu studii superioare socio-umane cu experiență de cel puțin 5 ani în servicii pentru copil și familie, pregătire în supervizare și experiență de cel puțin doi ani în servicii pentru copil și familie în plus față de persoanele cărora li se asigură supervizarea

respectivă.

11.4.6.

Specialiști angajați ai DGASPC/ ONG care des:f'așoară activități de supervizare beneficiază de cel puțin 42 de ore de formare continuă în acest domeniu, asigurată din bugetul angajatorului.

Indicatorii pentru Standardul 11.4.

(1)11.4.1.-11.4.2.

- Număr de întâlniri de supervizare, individuale și în echipă/ angajat/ lună/ an.

- Număr de întâlniri de supervizare la solicitarea personalului/ echipei/ an. (1)11.4.3.-11.4.5. Documentele înregistrate referitoare la supervizare. Lista specialiștilor care desfășoară activități de supervizare, angajați ai DGASPC/ ONG și cu care acesta are încheiate contracte de colaborare.

(I)l 1.4.6. Programul de pregătire în domeniul supervizării, programarea specialiștilor la cursuri de supervizare.

PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ABUZURILOR

Standardul 12

Protecția mamei și a copilului im.potriva abuzurilor

Cuplul mamă-copil este· găzduit în condiții de siguranță, comiterea oricărei forme de abuz fiind soluționată_ conform regulamentului de ordine interioară, respectiv a normelor interne de funcționare a centrului maternal și a legislației în vigoare.

Rezultat

Asigurarea condițiilor specifice misiunii centrului maternal previne orice formă de abuz în relațiile mamă-copil pe de o parte și cuplul mamă-copil și personal pe de altă parte.

Cerințe de implementare a standardului 12

12.1. CM are proceduri scrise cu privire la prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea și soluționarea suspiciunilor sau acuzațiilor de abuz asupra cuplului mamă-copil, întocmite în baza legislației în vigoare. Aceste proceduri sunt avizate de directorul general/ executiv al DGASPC

și sunt aduse la cunoștința copiilor, în raport cu vârsta și gradul de maturitate, mamelor acestora și, după caz, altor membrii ai familiei, precum și personalului.

12.2. Cuplul mamă-copil este informat, în modalități accesibile, cu privire la aceste proceduri, precum și cu privire la drepturile copilului.

12.3. Copiii sunt încurajați și sprijiniți să sesizeze orice formă de abuz din partea personalului, a altor persoane din CM sau din afara CM.

12.4.

CM ține evidența tuturor cazurilor de abuz și neglijare.

12.5. Personalul care are suspiciunea sau identifică situații de abuz, neglijare și exploatare a copilului, are obligația de a le semnala la DGASPC și de a înștiința coordonatorul CM, conform

legislației în vigoare, precum și de a le înregistra, conform prevederilor standardelor minime obligatorii prezente.

12.6. In CM este strict interzisă agresarea verbală sau fizică a copiilor, aceste fapte fiind pedepsite conform legii.

12.7.

CM asigură sprijin psihologic și consiliere copiilor care au fost intimidați sau discriminați. În situația copiilor abuzați, neglijați sau exploatați, CM asigură accesul acestora la serviciile stabilite de DGASPC.

12.8. CM asigură efectuarea de către întregul personal (inclusiv personal auxiliar, angajați temporar sau voluntari) a unor cursuri de formare privind problematica protejării copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării, din bugetul angajatorului.

12.9.

CM asigură derularea sau accesul la programe de educație și consiliere a mamelor privind

problematica protejării copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării.

ANEXA Nr. 2

G H I D M E T O D O L O G I C

de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal

2.1.

Dezvoltarea listei criteriilor minime de admitere

Fiecare CM își poate dezvolta propriile criterii de admitere, în funcție de nevoile existente la nivelul județului/ comunității căreia i se adresează.

Pot beneficia de servicii în CM cel puțin:

•

mame adolescente,

•

mame seropozitive,

•

mame singure,

•

mame ce au mai mulți copii, dintre care cel puțin unul dintre ei

ăa

aibă vârsta cuprinsa intre O - 3 ani si

•

femei însărcinate aflate în ultimul trimestru de sarcină.

2.2.

Identificarea cazului

se poate realiza prin mai multe modalități:

•

solicitare direcăa (la DGASPC/ OPA care are organizat CM)

•

referire (din partea asistentului social din cadrul SPAS sau a persoanei cu atribuții în asistența socială din comunitatea din care provine mama/ gravida sau din partea maternității)

•

autosesizare urmată de transfer din cadrul unui alt serviciu din cadrul DGASPC/ OPA, de regulă în cazul unei gravide minore cu măsură de protecție de tipul plasamentului sau plasamentului de urgență

•

sesizare din partea unei persoane fizice.

2.3.

În funcție de identificarea cazului,

evaluarea inițială

se realizează de către :

•

Asistentul social din cadrul SPAS/ persoana cu atributii în asistența socială în cazul solicitării directe sau a unei sesizări din partea unei persoane fizice la primărie .

În baza evaluării inițiale, se întocmește planul de servicii, care se aprobă prin dispoziția primarului și în baza căruia se realizează admiterea cuplului mamă-copil/ a gravidei în CM. Având în vedere că CM se află în structura DGASPC sau OPA, în vederea emiterii dispoziției de admitere de către conducerea acestora, se recomandă ca asistentul social din cadrul SPAS/ persoana cu atribuții în asistența socială să contacteze DGASPC în vederea demarării procedurilor legate de admiterea în CM (referirea cazului). DGASPC are obligația de a desemna un manager de caz care să aibă în responsabilitate cazul, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului; astfel:

a)

dacă evaluarea inițială a fost realizată de asistentul social din cadrul SPAS, se recomandă ca DGASPC să recunoască oficial calitatea acestuia de manager de caz, iar compartimentul corespunzător din cadrul DGASPC (de regulă compartimentul pentru îngrijirea de tip rezidențială; având în vedere că DGASPC de la nivel județean deține și servicii de prevenire cum este cazul CM, precum și faptul că realizează activități de prevenire în special pentru copiii cu risc de părăsire în unitățile sanitare, ar trebui ca să aibă în structura sa compartimente de prevenire așa cum au DGASPC de

la

nivelul

sectoarelor

municipiului

București)

să

supervizeze

activitatea managerului de caz de la nivelul SPAS, precum și cea a responsabililului de caz din CM;

b)

dacă evaluarea inițială a fost realizată de persoana cu atribuții în asistența socială, DGASPC va desemna un manager de caz din aparatul propriu (din cadrul compartimentului menționat anterior) sau, dacă există locuri libere în CM privat și criteriile minime de admitere pennit primirea cuplului mamă-copil/ a gravidei (în urma consultării cu coordonatorul CM) va solicita nominalizarea unui manager de caz de pe lista OPA care a organizat CM respectiv;

•

Managerul de caz din cadrul DGASPC/ OPA în situația transferului;

•

Asistentul social/ alt profesionist din cadrul DGASPC/ OPA, obligatoriu împreună cu asistentul social din cadrul SPAS (și care se recomandă să devină manager de caz) sau cu persoana cu atribuții în asistența socială (caz în care se recomandă ca managerul de caz să fie de Ia DGASPC/ OPA) în situația solicitării directe sau a unei sesizări din partea unei persoane fizice la DGASPC/ OPA, precum și în situația referirii din partea maternității.

2.4.

Acomodarea cuplului mami - copil În centrul maternal

Înainte de luarea dispoziției de admitere în CM, se recomandă ca mama/ gravida să viziteze CM și să fie informată cu privire la drepturile și obligațiile ce-i revin pe perioada rezidenței, asupra misiunii și metodologiei din CM. Acomodarea va fi facilitată de către toți membrii echipei, dar cu precădere de către coordonatorul CM și de către responsabilul de caz.

În primele zile de rezidență se va da posibilitatea adaptării la noua situație. Cuplului mamă - copil i se va asigura liniștea și intimitatea necesară pentru a-și depăși temerile interioare și pentru a se simți cât mai confortabil în noua situație. Este de recomandat ca în primele zile mama să fie scutită de activități administrative, altele decât cele legate de igiena și hrănirea ei și a copilului său. I se vor facilita întâlniri sau convorbiri telefonice cu prietenii sau rudele sale ,

va fi ajutată să își personalizeze camera și va fi implicată, alături de celelalte persoane rezidente, în activități plăcute și relaxante, menite să faciliteze relaționarea noii rezidente cu grupul de beneficiare din CM. Vor

fi

observate reacțiile mamei și copilului și se va acționa cu grijă pentru evitarea instalării sentimentului de respingere, de neadecvare sau al deprimării. Mama va fi abordată în mod pozitiv atât ea ca persoană, cât și relația ei cu copilul său. Se va pune accent pe caracteristicile pozitive personale și pe aspectele benefice ale relației dintre mamă și copil. Mama va fi incurajată în permanență să ceară ajutor ori de câte ori simte că are nevoie. Beneficiarele vor fi încurajate să își discute temerile, problemele majore și îngrijorările cu echipa de profesioniști a CM pentru a putea menține astfel un climat tonic, pozitiv, de abordare cu optimism a situațiilor de viață problematice.

2.5.

Caz particular

De regulă admiterea cuplului mamă-copil/ gravidei în ultimul trimestru de sarcină se realizează în mod voluntar și în baza dispoziției de admitere emisă de directorul general/ executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA (cei care au în mod legal dreptul de a înființa CM).

În cazul mamei/ gravidei minore, situația este alta: fiind vorba de o separare a minorei de părinții săi, temporară sau definitivă, conform legii trebuie să se decidă o măsură de protecție specială și anume plasament în CM. Copilul/ copiii minorei nefiind în situație de separare atunci pentru aceștia se recomandă luarea dispoziției de admitere de către directorul general/ executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA.

Recomandăm aplicarea acelorași proceduri și în cazul mamei/ gravidei minore căsătorite sau care a fost căsătorită. Deși această are capacitate deplină de exercițiu și discenământ obținute prin căsătorie, ea se află într-o situație dificilă, în cazul în care familia nu o poate susține sau nu are familie, și ca atare poate beneficia de o măsură de protecție

spcială

conform legii.

În concluzie, ne putem confrunta cu următoarele posibilități :

a)

plan de servicii pentru prevenirea separării copilului de mama sa, întocmit de asistentul social din cadrul SPAS/ persoana cu atribuții în asistența socială și aprobat prin dispoziție a primarului și dispoziție de admitere din partea directorul general/ executiv al DGASPC, respectiv conducerea

OPA;

b)

plan individualizat de protecție pentru gravida minoră, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/ OPA și admitere în baza hotărârii de plasament emisă de CPC sau instanța judecătorească;

c)

plan individualizat de protecție pentru cuplul mamă minoră-copil, centrat pe copil, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/ OPA și admitere în baza hotărârii de plasament emisă de CPC sau instanța judecătorească pentru mama minoră și dispoziție de admitere din partea directorul general/ executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA pentru copil.

Cap.3 MODELE DE INTERVENȚIE

Criza este definită în multe moduri. În general, _situația de criză face referire la reacțiile emoționale acute, care survin în urma unor situații traumatice și care generează incapacitatea temporară a unei persoane/ familii de a face fașă situațiilor cotidiene de viață..

3.1.

Prevenirea situațiilor de criză

Pentru a se preveni confruntarea cu situațiile de criză sau pentru a atenua impactul acestora atunci când ele s-au produs deja, în CM se poate acționa lucrându-se individual cu mamele și cu familiile acestora sau cu întregul grup de mame.

Scopul acestor acțiuni este de a forma la nivelul clienților mecanisme de adaptare care să le ofere posibilitatea prevenirii situațiilor de criză sau confruntarea cu criza în condițiile unei abilități crescute de gestionare a acesteia. În ședințele de consiliere, clienții pot fi învățați să:

•

identifice sursele de criză,

•

să anticipeze perioada apariției acesteia,

•

să realizeze planuri de acțiune pe care să le urmeze dacă va fi cazul,

•

să cunoască reacțiile generate de criză,

•

să identifice reacțiile emoționale imediate și pe termen lung (furie, durere, iritabilitate, disperare, depresie, suicid),

•

să identifice reacțiile comportamentale și fiziologice manifeste în criză (izolare, plâns, evitare, stare fizică de rău),

•

să identifice tiparele de gândire dezadaptativă (autoînvinuirea, blamarea altora, evaluarea catastrofică a situațiilor),

•

să își dezvolte abilitățile sociale și în special rețeaua de suport social,

•

să învețe metode eficiente de rezolvare a problemelor și de luare a deciziilor,

•

să își dezvolte abilitățile de management emoțional.

Mamele pot fi învățate să identifice factorii care pot genera situații de criză și să acționeze preventiv pentru evitarea confruntării cu aceste situații, de exemplu:

1.

Dacă merge la un interviu pentru angajare la o oră îndoielnică și într-un cartier nesigur, cineva cunoscut ăa o însoțească sau, cel puțin, să lase la responsabilul de caz adresa la care urmează să se ducă;

2.

Dacă se întălnește cu fostul partener pentru a discuta cu privire la viitorul copilului și dacă acesta este o persoană violentă și știe că este posibil ca el să se manifeste într•un mod agresiv, atunci să evite întalnirea cu el în locuri izolate, în spații închiseșsi la ore târzii.

Dacă există sansele apariției unui eveniment traumatic în viașa ei sau cu cineva din anturajul ei, atunci clienta trebuie învățata cui anume trebuie să se adreseze în cel mai scurt timp pentru a primi ajutor.

3.2.

lntenrenția în situații de criză

Prin intervenția în criză se urmărește identificarea unor modalități de depasire a acesteia cu ajutor specializat. Rezultatul final al intervenției este îmbunătățirea situației de criză. Este o intervenție de scurtă durată, în medie 6 săptămâni și este centrată pe "aici și acum" în care capacitatea de luptă a persoanei/ familiei este mobilizată și orientată spre folosirea resurselor personale, sociale și de mediu.

Intervenția

în criză

încorporează

o

viziune

eclectică,

reunind

aspecte

din terapii psihodinamice, comportamentale, cognitiv - comportamentale, suportive și terapii de familie.

În abordarea clientului vom ține cont de faptul că acesta poate trece printr-o dubla tensiune: pe de o parte problema în sine este simțită ca o amenințare iar, pe de altă parte, incapacitatea de a-și rezolva singur problema duce la creșterea tensiunii și a adâncirii sentimentului de neputință. Dintre caracteristicile crizei, cel mai des amintită este cea care face referire Ia faptul că orice criză reprezintă o oportunitate de creștere și schimbare. Criza ne confruntă cu situații noi și ne obligă să experimentăm, încercăm sau/ și să învățăm noi strategii de adaptare și de rezolvare a problemelor. Fiecare persoană resimte confruntarea cu o situație de criză într-un mod propriu și irepetabil. Întrucât experiența emoțională prin care trece o persoană în situații de criză este unică și personală este benefic/ înțelept/ bine ca persoana în cauză să fie înțeleasă și ajutată "aici și acum" fără să fie comparată cu alte situații similare trăite fie de aceeași persoană, fie de altele.

3.2.1.

Modelul celor 6 stadii ale interventiei în situatii de criză

În continuare vom prezenta succinct modelul celor 6 stadii ale intervenției în situații de criză, unul dintre cele mai folosite modele de intervenție. Cele șase stadii descrise în cadrul modelului sunt:

1.

Definirea problemei

2.

Stabilirea siguranței persoanei

3.

Oferirea suportului

4.

Identificarea soluțiilor alternative

5.

Realizarea planului de acțiune

6.

Obtțnerea angajamentului și a consințământului

Pasul/ stadiul

I:

Definirea problemei

Se referă la definirea șsi înțelegerea problemei clientului sș se realizează din perspectiva acestuia. Se urmărește înțelegerea de către beneficiar a faptului că problemele sunt datorate situației de criză. Sunt utilizate deprinderile de ascultare activă și se focalizează pe aspectele verbale sș nonverbale ale comunicării, se evită culpabilizarea clientului și acesta este încurajat să își exprime convingerile și emoțiile.

Pasul al Ii-lea:

Stabilirea siguranței persoanei

Se iau toate măsurile pentru excluderea oricărei situații de risc pentru client. În mod explicit, profesionistul trebuie

să

își manifeste

interesul

pentru

siguranța

clientului

și

trebuie

să împărtășeasăa acestuia îngrijorările sale. Se vor identifica soluții temporare și eficiente pentru stabilirea siguranței clientului. Viața și siguranța clientului trebuie să fie principala preocupare a profesionistului pe tot parcursul intervenției în criză.

Pasul al III-iea:

Oferirea suportului

Clientul va percepe profesionistul ca pe o persoană căreia "îi pasă" și care mobilizează resursele din mediu în favoarea sa. Profesionistul este un suport pentru client și el trebuie ăa manifeste acceptare necondîtionată față de acesta.

Pasul al IV-iea:

Identificarea soluțiilor alternative

În această etapă, profesionistul ajută la identificarea soluțiilor la problema care a generat situatia de criză. Sunt accesate resursele de suport moral și material. În această fază un rol esențial

îl

are

constituirea rețelei de suport. Nevoile urgente trebuie rezolvate prioritar pentru a reduce anxietatea clientului față de acestea și pentru a crește încrederea clientului în propriile forțe, în sprijinul și atenția acordată de profesionist și în posibilitatea de rezolvare a crizei. Modul în care clientul își explică apariția situației de criză trebuie rediscutat și remodelat pentru a înlătura credințele dezadaptative ale acestuia.

Pasul al V-lea:

Realizarea planului de acțiune

Este de preferat ca planul de acțiune să fie realizat în scris pentru că persoana în criză poate să îl consulte ori de câte ori are nevoie. Planul trebuie redactat într-un mod simplu, dar clar și explicit, incluzând sarcini concrete, observabile și măsurabile. Trebuie să răspundă tuturor întrebărilor circumstanțiale: unde, cine, cum, când, de câte ori. Sarcinile vor fi prioritizate în funcție de importanța lor.

Pasul al VI-lea:

Obținerea angajamentului și consimțământului

Este urmarea firească a stadiului anterior prin care clientul se angajează în

rezolvarea sarcinilor stabilite și care sunt în responsabilitatea sa. Presupune notarea obiectivelor vizate și a planurilor stabilite de comun acord pentru obținerea rezultatelor scontate. Avându-se în vedere situația de vulnerabilitate a clientului, angajamentul și consimțământul, redactate în forma scrisă pot fi semnate și de un martor, de preferință o persoană de încredere a clientului ce face parte din rețeaua de suport a acestuia. Semnarea acordului și de către o terță persoană, martor, dă un plus de importanță angajamentului asumat în scris. Redactarea în scris a angajamentului, precum și semnarea acestuia constituie un element esențial în obținerea rezultatului final al intervenției: rezolvarea situației de criză.

Prezentare caz:

Maricica, în vârsăa de 23 ani, are doi copii unul de 5 luni și altul de 4 ani și este însărcinată. Cel de-al treilea copil a fost făcut în afara căsniciei dintr-o relație întâmplătoare, iar concubinul nu are de gând să recunoască copilul. Soțul este în închisoare, dar urmează să fie eliberat în scurt timp. Mama împreună cu copiii nu are o locuință și este la risc de a fi abuzată de către soț pentru relația de concubinaj.

Pasul

I.

Consilierul ascultă cu atenție și urmărește modul în care clienta îsi definește problema. Accentul cade pe felul în care clienta "'vede rezolvarea". El încurajează clienta să își exprime emoțiile și nu îi neagă trăirile. Își ajută clienta să își exprime furia și resentimentele față de persoana care i-a produs suferința (concubinul).

Pasul al II-iea.

Consilierul își manifestă îngrijorarea pentru sigurantt clientei și a copiilor săi, ea exprimându-și intenția de a se sinucide. Clienta este ajutată să înțeleagă că, cel puțin deocamdată, nimeni nu îi poate face rău decât ea însăși. Pe baza acordului comun, dat fiind faptul că în prezent securitatea Maricicăi nu este amenințată de nimic, consilierul obține

angajamentul verbal

al

Maricicăi de a amâna actul sinuciderii. Ei stabilesc împreună modalitățile

Uneori, în situații de criză, clienții fac referiri, mai mult sau mai puțin explicite, la suicid. Orice referire de acest gen trebuie luată în considerare cu toată seriozitatea de către specialiști. Este recomandat ca pentru aceste situații, în CM să fie stabilită o metodologie clară de lucru. Specialiștii trebuie să știe ce anume trebuie să întreprinda și cum să acționeze. În aceste situații, încă de la primele aluzii la actul suicidar problema trebuie adusă Ia suprafață și discutată pe față cu clientul. Pentru aceste cazuri pot fi folosite contractele contra-suicid, prin care se urmăarește, pe de o parte, amânarea deciziei clientului de a se sinucide, iar pe de altă parte, implicarea acestuia în depășirea situației de criză, conform celor șase stadii amintite anterior.

de contactare imediată, în cazul în care Maricica ar avea nevoie de sprijinu] consilierului.

Pasul al III-iea.

Consilierul ajută clienta să înțeleagă că este preocupat, alături de ea, de situatia în care se află. Împreună, încep să exploreze mediul și să "vadă" potențialele resurse. Trept t, atenția clientei este orientată către identificarea resurselor. Consilieru] mărește perspectiva clientei asupra posibilităților de suport existente și înțelege că există oameni care pot să o sprijine în aceste momente critice.

Pasul al IV-iea.

Consilierul și clienta încep să construiască rețeaua de support și să identifice soluții la problemele existente. Se realizează o prioritizare a sarcinilor și se stabilește o ierarhie a lor. Soluțiile identificate sunt discutate.

Pasul al V-lea.

Clienta, consilierul și rețeaua de suport sunt implicați în construirea planului de acțiune. Sunt implicați și profesioniști din diferite domenii (ex. juriști, medici). Sarcinile sunt stabilite în funcție de starea de vulnerabilitate a clientei: femeie în a doua lună de sarcină, având în îngrijire un copil de 5 luni și unul de 4 ani. Responsabilitățile sunt clare în sensul că fiecare va ști ce are de făcut și care este efectul scontat:

•

Sora Maricicăi va veni de două ori pe săptămână în CM și va merge cu Maricica și cu copii acesteia în parc.

•

Cumnatul Maricicăi, fratele soțului, îl va vizita pe acesta la penitenciar și vor discuta despre situația Maricicăi. El va afla punctul acestuia de vedere pentru a se vedea în ce măsură supozițiile catastrofice ale Maricicăi sunt confirmate sau infirmate.

•

Asistentul social va întocmi și va depune în termen de o săptămână, împreună cu clienta, dosarul pentru obținerea unei locuințe sociale. Ea va merge de două ori pe lună la un cabinet ginecologic pentru a controla evoluția sarcinii.

Pasul al VI-lea. Este obținut consimțământul și angajamentul clientei că nu va mai recurge la suicid. Este identificată o altă persoană, în afara consilierului, care va semna ca martor acest document. Este de preferat ca această persoană să fie desemnată de către client și să fie o persoană de referință pentru acesta. În continuare, planul de acțiune va fi monitorizat. Când echilibrul situației în care clienta se află este restabilit, se procedează la continuarea lucrului cu cazul conform planului inițial stabilit la admiterea acesteia în CM.

De asemenea, tipul intervenției în situații de criză poate fi stabilit la nivelul fiecărei instituții de asistență socială, metodologia de lucru necesitând să fie însă cunoscută și aprobată de către cei în drept.

3.3.

Intervenția centrată pe sarcină

Caracteristicile generale ale intervenției centrate pe sarcină sunt:

•

Este un excelent model de intervenție pentru cazurile care pot fi rezolvate în trei-patru luni.

•

Impasul este determinat de o situație care poate fi depășită de către client cu o susținere de scurtă durată.

•

Vizează un mod de lucru intensiv până la atingerea obiectivului propus.

•

Accentul se pune pe ceea ce a întreprins clientul pentru a-și rezolva problema.

•

Obiectivul este definit în termenii gândirii pozitive, procesual și cât mai concret, la nivelul conceptual al clientului.

•

Acțiunea trebuie să fie menținută sub controlul clientului.

•

Soluția este formulată in termeni de

"aici

și acum".

3.3.1.

Modelul intervenției centrate pe sarcină

Literatura de specialitate descrie pentru acest tip de intervenție modelul intervenției centrate pe sarcina care valorifică cel mai mult importanța acțiunii "aici și acum" și dreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a problemei stabilind căile și modul de intervenție.

În această practică, se urmărește reducerea problemelor pe care clientul le recunoaște, le înțelege, le asimilează și pe care dorește să le abordeze. Practica centrată pe sarcină este planificată într-un timp limitat, care cuprinde 12 întâlniri de-a lungul a trei până la patru luni. Această limită de timp poate fi modificată în funcție de circumstanțele particulare care pot interveni și care au relevanță pentru practica acestui model.

Modelul are un debut și patru pași care se succed unul după altul într-o ordine a cărei respectare determină implicarea gradată a clientului și gestionarea mai bună din parte profesionistului. Pașii se suprapun uneori, dar în această situație profesionistul trebuie să intervină în mod hotărât pentru respectarea ordinei firești.

•

Debutul sau Începutul:

Conține prima întâlnire cu clientul.

Sunt discutate motivele solicitării sprijinului și circumstanțele care au determinat întâlnirea dintre client și profesionist.

•

Pasul I:

Identificarea problemelor țintă ale clientului

Se stabilesc problemele identificate de către client, prioritățile clientului (nu mai mult de trei), prioritățile factorilor implicați în cazul respectiv (ex. reprezentanți ai autorității publice locale sau centrale) și se realizează o evaluare rapidă preliminară.

•

Pasul al II-iea:

Contractul Se stabilesc:

problemele țintă ce vor fi abordate (maxim trei),

obiectivele specifice ale clientului stabilite împreuna cu profesionistul, sarcinile generale ale clientului și ale specialistului,

durata intervenției,

programarea interviurilor și a intervențiilor.

Contractul reprezintă planul de intervenție a cazului. Pot fi folosite atât contracte verbale. cât și cele scrise, dar sunt de preferat acestea din urmă, însăși procesul de scriere a lor reprezentând o tehnică eficientă de conștientizare și implicare în rezolvarea problemei a părților contractante. Contractul nu este permanent. El se poate modifica la cererea părților contractante. Acordul mutual și lucrul continuu sunt condițiile de aplicare a contractului.

•

Pasul al III-iea:

Rezolvarea problemei, îndeplinirea sarcinilor, reducerea problemei. Are mai multe sub-etape:

a.

Definirea și specificarea problemelor țintă (maximum trei), reafirmarea și redenumirea problemei (ce anume avem de schimbat și la cel nivel: comportamental, relațional, de mediu). Sunt evaluate:

problema țintă (importanța, efectele, cât de des se întâmplă, antecedentele, participanții, locul în care are loc etc),

contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru sau școlar, statutul familial, mediul cultural etc),

circumstanțele cognitive-afective (trăsăturile de caracter și de personalitate ale clientului, modul de funcționare, resursele personale etc) și

orice alte evaluări considerate semnificative pentru scopul propus.

b.

Formularea alternativelor

c.

Negocierile în scopul obținerii suportului și acțiuni specifice în colaborare cu alte persoane sau instituții. Sunt luate deciziile (în condițiile reanalizării și rediscutării planului de intervenție) și se trece la implementarea strategiei: sarcinile sunt formulate și rezumate, se obține acordul clientului și ne asigurăm că acesta este convins de caracterul lor rațional și stimulativ, se întocmesc strategii specifice pentru rezolvarea fiecărei sarcini.

Clientul primește sprijin pentru îndeplinirea sarcinilor prin obținerea și folosirea resurselor, prin depistarea și depășirea la timp a obstacolelor, prin oferirea de instrucțiuni, de călăuzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor de rol, a stimulării și a practicii ghidate, prin însoțirea clientului în vederea modelării comportamentului. Sunt identificate obstacolele în îndeplinirea sarcinilor ce vin din partea mediului social, în tranzacțiile interpersonale sau din planul psihologic, și simultan se face verificarea (dovedirea efectelor intervenției), monitorizarea (înregistrarea atentă a progresului intervenției) și revizuirea contractului (cănd progresul nu este satisfăcător, când depaseste asteptarîle, cand apar noi probleme, cand sarcinile nu sunt îndeplinite sau sunt slab efectuate, când suportul și resursele sunt ineficiente, când sarcinile profesionistului sunt ineficiente și nerealizabile).

•

Pasul al IV-iea:

Încheierea

Are loc sfârșitul intervenției. Relația de asistență poate continua dacă mai sunt și alte probleme de rezolvat sau dacă anumite sarcini țin de o derulare mai înde1ungată a evenimentelor. În ambele situații se obține angajamentul clientului (Epstein,1995).

Ca și intervenția în criză, intervenția centrată pe sarcină este o investiție de timp mică, dar

cu

rezultate evidente și demne de apreciat la nivelul dezvoltării personale a clienților. Aceste tipuri de intervenție presupun o maximă implicare în relația de asistență a clienților și a profesioniștilor ce are ca rezultat final funcționarea clienților la un nivel superior și auto-actualizarea acestora.

Cap.4 PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENȚIE

În cadrul CM, fiecare cuplu mamă-copil beneficiază de un PPI, care abordeaza într-un mod coerent și unitar componentele legate cel puțin de: educația și responsabilizarea mamei în relația sa cu copilul, asigurarea sănătății fizice și psihice a mamei și copilului, pregătirea reintegrării familiale și sociale, orientarea și pregătirea pentru integrarea profesională/ școlară (dacă este cazul) a mamei etc.

PPI se elaborează și se pune în practică numai cu acordul mamei și cu participarea sa directă.

Fiecare cuplu mamă-copil

beneficiază de o intervenție personalizată în funcție de nevoile identificate la admiterea în CM adaptată ulterior și axată pe dezvoltarea autonomiei mamei și pe pregătirea reîntoarcerii cuplului mamă-copil în mediul familial, în condiții sigure și favorabile dezvoltării copilului.

Informații despre PPI se găsesc de asemenea în cap.5 din punctul de

vedere

al managementului de caz la nivelul CM.

4.1.

Evaluarea detaliată

Evaluarea detaliată presupune, în funcție de nevoile și particularitățile copilului și ale mamei sale, aspecte de ordin:

a.

Social,

b.

Psihologic,

c.

Medical ,

d.

Educațional și

e.

Juridic

În acest sens, evaluarea detaliată presupune intervenția mai multor profesioniști. Acești profesioniști alcătuiesc echipa multidisciplinară a cazului. În funcție de problematica descoperită ca urmare a evaluării inițiale, pentru evaluarea detaliată a situației cuplului mamă-copil sunt cazuri în care este nevoie și de intervenția unor profesioniști care sunt externi DGASPC/ OPA. Evaluarea inițială nu face obiectul CM și este realizată conform procedurilor menționate la pct.2.3. Cazul este preluat cu evaluarea inițială făcută Trebuie sâ se cunoască situația asupra căreia trebuie să se intervină .

Intervenția privește atât copilul, cât și mama. Trebuie de asemenea identificate nevoile cuplului mamă-copil, precum și resursele (pentru a putea sprijini realizarea intervenției).

Evaluarea trebuie sa contribuie cu o cunoaștere suficientă a situației familiei pentru stabilirea PPI și trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

•

Care sunt obiectivele finale ale intervenției?

•

Care sunt resursele puse la dispoziția cuplului mamă-copil pentru realizarea obiectivelor stabilite?

•

Ce timp se estimeazâ ca va fi necesar pentru realizarea acestor obiective?

Evaluarea cuplului mamă-copil se bazează pe mai multe axe:

a.

trebuie să se țină cont de toți factorii prezenți în familie și care au impact asupra copilului;

b.

se au în vedere aspectele curente ale funcționării familiei, precum și dificultățile întâmpinate și problemele cu care se confruntă;

c.

este necesară înțelegerea cauzelor care au dus la apariția acestor probleme ,

examinând trecutul personal și istoricul familiei, cultura și experiențele de viață ale membrilor de familie.

d.

evaluarea presupune interacțiune: ea se concentrează asupra rolurilor, relațiilor

ș1

a mediului din familie.

Pentru a ne asigura că se realizează o evaluare completă a cuplului mamă-copil ,

trebuie să fie analizate toate domeniile lor de existență :

a.

Viața socială

Indicatorii acestui domeniu se referă la evaluarea relațiilor sociale ale familiei (mama și copilul, tatăl copilului, rudele marnei și/ sau ale tatălui) în și cu comunitatea:

•

Pe ce fel de sisteme de suport se poate baza familia?

•

Cum utilizează cuplul mamă-copil resursele existente în comunitate?

•

Ce fel de interacțiuni are familia cu școala, biserica ,

vecinii, angajatorii ,

diferitele grupuri, prieteni și serviciile sociale?

b.

Situțtia economică

•

Care este cauza/ cauzele problemelor economice?

•

Care a fost situația anterioară?

•

Ce soluții au fost utilizate pentru depășirea situației de criz.ă?

•

Care au fost rezultatele?

c.

Aspecte de mediu

•

Au o locuință proprie, sigură? Locuința are o structură sigură?

•

Au la dispoziție instalații sanitare adecvate?

•

Au la dispoziție mijloace de transport?

d.

Aspecte de sănătate mentala

•

Există semne de stări depresive la vreun membru al familiei?

•

Urmează cineva din familie vremi tratament pentru o boală psihică?

•

Sunt consumatori de alcool, droguri în rândul membrilor familiei?

e.

Aspecte de sănătate fizică

Pe lângă descrierea stării de sănătate este necesară și observarea:

•

Aspectului general

a1

mamei și al copilului ,

al membrilor familiei (aspectul pielii ,

aspectul părului ,

aspectul unghiilor)

•

Obiceiurile de alimentație și odihnă

•

Boala, stările cronice, dizabilitațile

f.

Aspecte ce

țin

de calitatea relației mamă-copil

•

Își poate mama asuma rolul de părinte? (ex. și-a dorit copilul? dorește să fie alături de el? își poate imagina perspectivele familiei sale?)

•

Răspunde mama contactelor inițiate de copil? Răspunde în mod adecvat nevoilor copilului? Dar deprinderilor de creștere și îngrijire

a

copilului?

•

Cum răspunde copilul la interacțiunile inițiate de mama sa?

•

Dezvoltarea copilului este în conformitate cu varsta biologică? Cunoaște mama obiceiurile copilului? (ex. recunoaște plânsul, îi cunoaște preferințele alimentare ,

jocuri preferate)

•

Care este reacția copilului la absența mamei?

4.2.

Programul personalizat de intervenție

În conformitate cu nevoile determinate ca urmare a evaluării detaliate, se alcătuiește PPI, care este un document scris redactat de comun acord cu mama și cuprinde obiective care se referă cel puțin la:

a)

relația mamă-copil;

b)

educația mamei pentru creșterea copilului (formarea abilităților parentale etc.);

c)

pregătirea mediului familial pentru primirea și integrarea copilului și a mamei;

d)

orientarea și pregătirea pentru integrare socială și profesională.

Serviciile de care pot beneficia cuplurile mamă-copil pot fi (în funcție de nevoile identificate):

•

asigurarea găzduirii pe o perioadă determinată de timp;

•

programe

educaționale

(drepturi

și

responsabilități

părintești,

abilități

parentale, puericultură, planificare familială, autogospodărire etc . );

•

consiliere și susținere psihologică;

•

serviciile unui centru de zi sau creșe, grădiniță, școală;

•

cursuri de pregătire/ reconversie profesională pentru mamă (orientare pentru tatăl copilului, dacă acesta există și este prezent în viața copilului) ; sau demersuri în vederea reintegrării

școlare a mamei

•

acompaniere și identificarea unui loc de muncă și/sau a unei locuințe;

•

informare și susținere în demersuri administrative (clarificarea situației administrative și juridice al cuplului mamă-copil ca de exemplu: obținerea actelor de identitate, drepturi și

prestații sociale) ;

•

reabilitarea legăturilor cuplului mamă-copil cu tatăl copilului si/sau familia (de origine sau largită);

•

servicii medicale preventive sau curative pentru mamă și copiL

Șeful serviciului

(coordonatorul CM) desemnează

responsabilul

de caz (profesionist

care îndeplinește condițiile conform standardelor minime obligatorii privind managementului de caz în domeniul protecției copilului) din cadrul echipei, în vederea alcătuirii și instrumentării PPI.

PPI trebuie să conțină cel puțin:

1.

obiective operaționale pe termen scurt, mediu și lung,

2.

activitățile corespunzătoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv de rutină, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente,

3.

durata aferentă activităților,

4.

personalul de specialitate desemnat și alte persoane implicate, atât din cadrul CM, cât și din alte servicii din comunitate, cu atribuții clare

5.

modalitățile de monitorizare și evaluare/ reevaluare, inclusiv date de reevaluare stabilite

6.

rezultatele previzionate în intervale de timp determinate

7.

proceduri, dacă e cazul.

Profesioniștii au obligația de a consulta mama și de a ține cont de opinia acesteia în procesul decizional și de intervenție care privește cuplul mamă-copil. Dacă tatăl copilului este prezent în viața copilului,

acesta este implicat, consultat

și informat permanent asupra elaborării și implementării PPI.

Îndeplinirea obiectivelor PPI presupune implicarea și responsabilizarea mamei (a tatălui și/ sau a familiei). Oferirea serviciilor se face numai în baza unui contract de rezidență semnat de către DGASPC/ OPA cu mama, care presupune posibilitatea participării și responsabilizării părților implicate.

Reevaluarea PPI se efectuează o dată la trei luni, conform legii. Această presupune analiza îndeplinirii obiectivelor cuprinse în PPI și reevaluarea situației cuplului mamă-copil în noul context și din perspectiva scopului PPI. Responsabilul de caz întocmește raportul de reevaluare sau, după caz, de revizuire, care trebuie avizat de șeful ierarhic și transmis în termen de 3 zile membrilor echipei și familiei. Rapoartele de reevaluare vor fi remise și managerului de caz, în vederea monitorizării situației cuplului mamă-copil. Profesioniștii implicați în implementarea PPI întocmesc rapoarte de monitorizare pe care le comunică responsabilului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la cuplul mamă-copil și care sunt anexate la dosarul familiei. Evaluarea implementării PPI sau, după caz, schimbarea termenilor acestuia se realizează în reuniune de caz (pe cât se poate, cu participarea tuturor profesioniștilor implicați, din cadrul echipei CM sau a unor profesioniști externi). Rezultatele evaluării sunt discutate cu mama - beneficiară a CM.

Șeful serviciului (coordonatorul CM) trebuie să cunoască conținutul tuturor PPI vizând cuplurile mamă-copil găzduite în cadrul centrului și să urmărească modul de realizare a obiectivelor acestuia, în vederea identificării nevoilor de adecvare a proiectului instituțional: ca de exemplu, încheierea unor convenții de colaborare punctuale neprevăzute de DGASPC/ OPA.

4.3.

Instrumente utilizate

În vederea evaluării, pot fi utilizate instrumente cu aplicabilitate generală sau instrumente specifice adaptate nevoilor cuplului mamă-copil, de preferat instrumente agreate de toate instituțiile partenere ale DGASPC/ OPA.

Listăm o parte dintre

instrumentele

care pot fi utilizate în demersul de evaluare a situației cuplului mamă-copil, dar cu aplicabilitate și în derularea implementării PPI:

a.

Ecomapa

- reprezintă un instrument care precizează locul cuplului mamă-copil (și a fiecăruia în parte) în context social (în cadrul comunității), evidențiind natura relațiilor existente și intensitatea conflictelor.

b.

Genograma

-

reprezintă

un

instrument

necesar

pentru

descrierea

relațiilor intergeneraționale din cadrul familiei din care provine cuplul mamă-copil. Datele obținute cu ajutorul acesteia au relevanța pentru istoricul/ anamneza familiei.

c.

Analiza câmpului de forțe

- în cadrul efectuării diagnosticului asupra situației de criză, în vederea identificării unor potențiale soluții, este util să se evidențieze forțele active și restrictive care intră în câmpul analizei (cuplul mamă-copil). De exemplu, dezvoltarea normo-ponderală a copilului poate fi un element ce definește competențele mamei în rolul său matern; sau deschiderea, colaborarea, dinamismul mamei către rezolvarea situației sale poate determina nevoia de servicii.

d.

Observația

- este desemnarea generală a perceperii și înregistrării atente și planificate a relațiilor dintre mamă și copil, a modului de reacție pe care mama îl are în raport cu diferite evenimente. Este o tehnică de investigare, directă sau indirectă. De asemenea, observația poate fi utilizată (ca adjuvant) și în momentul în care profesionistul este într­ un interviu diagnostic, permițând în mod indirect, obținerea de informații despre persoanele supuse evaluării (comportamentul mamei sau al copilului, aspectul fizic, modul în care privesc etc.) Atunci cand vorbim de evaluarea relației mamă-copil, de atașamentul dintre cei doi, urmărim: căutarea proximității și a contactului; evitarea; interacțiunea de la distanță dintre aceștia. Fiecare ședință de observație poate fi notată (protocol de observație - în care sunt notate: scopul observației, durata, contextul și desfășurarea momentului observat cât mai neutru posibil, îară intepretări sau propuneri) sau filmată (doar cu acordul participanților). Ulterior, secvența filmată poate fi comentată de către profesionist împreună cu mama, în reuniunea de echipă sau în cadrul unui studiu longitudinal. Protocoalele de observație pot face obiectul dosarelor de caz.

e.

Interviul

- prin intermediul său sunt obținute informații concrete de la persoana evaluată. Interviul poate fi structurat (urmărește un scop anume - de exemplu, obținerea datelor de identitate ale mamei) sau nestructurat (fapt ce presupune discuții libere cu mama și/ sau copilul).

Propunem un model de raport de evaluare detaliată (anexa 1), care cuprinde de itemii de evaluare necesari întocmirii PPI. Evaluările necesare completării raportului pot fi efectuate înainte sau după momentul primirii în CM. Profesioniștii implicați în evaluare îacând parte din echipa CM, DGASPC/ OPA și/ sau din exterior (de ex: medicul de familie).

4.4.

Contracte și relații ale CM

4.4.1.

Relatia DGASPC - CM

Șeful serviciului din cadrul DGASPC către care a fost repartizată cererea/ referirea/ sesizarea, desemnează un manager de caz în vederea evaluării inițiale (cu excepția cazului în care există deja o evaluare inițială când cazule referit de la nivelul primăriilor), informații în baza cărora se ia decizia continuării managementului de caz sau închiderii cazului prin referire sau orientare către alte servicii/ instituții abilitate. Ca urmare a evaluării inițiale, managerul de caz întocmește un raport de evaluare inițială sau o fișă de evaluare inițială care va fi supusă avizării șefului serviciului (dacă managerul de caz este din cadrul DGASPC) sau șefului ierarhic superior (dacă managerul de caz

este din cadrul SPAS). Conținutul rapo ului/ fișei de evaluare și decizia luată în baza acestuia se comunică mamei și se consemnează. In baza evaluării inițiale, directorul general/ executiv al DGASPC emite o dispoziție de admitere a cuplului mamă-copil în CM. Până la momentul primirii în CM, mama vizitează cel puțin o dată CM și se familiarizează cu MOF-ul și ROI-ul acestuia.

Există, de asemenea, posibilitatea ca DGASPC să solicite nominalizarea unui manager de caz din cadrul OPA care are organizat CM, iar acesta va respecta aceleași proceduri ca și managerul de caz din cadrul DGASPC, care au fost menționate anterior (excepții : raportul/ fișa de evaluare inițială va fi avizată în acest caz de șeful ierarhic superior managerului de caz, iar dispoziția de admitere va fi emisă de conducerea OPA).

O altă situație este atunci când cazul ajunge direct la OP A.

În această situație, dacă CM are locuri libere și mama îndeplinește criteriile de admitere, OPA va anunța DGASPC cu privire la această situație și, de comun acord cu DGASPC, va desemna un manager de caz din cadrul OPA care să îndeplinească procedurile de mai sus.

Pentru elaborarea și implementarea PPI, coordonatorul CM desemnează echipa de profesioniști ce va participa la evaluarea detaliată a situației cuplului mamă-copil. În timp de 2 săptămâni de la data admiterii, ca urmare a evaluarii detaliate, responsabilul de caz, împreună cu echipa multidisciplinară și mama copilului, alcătuiește raportul de evaluare detaliată și întocmește PPI. Acest raport este transmis managerului de caz.

Membrii echipei de caz vor face evaluări lunare ale activităților prevăzute în PPI și vor informa responsabilul de caz din cadrul CM. Pot fi organizate reuniuni de echipă pentru fiecare caz cel puțin o dată pe lună. Aceste reuniuni de caz sunt mediate de către responsabilul de caz și au ca scop reajustarea (în cazul în care este nevoie) sau continuarea PPI stabilit pentru un cuplu mamă-copil. La reuniunile de caz poate participa și managerul de caz.

Pe tot parcursul derulării PPI, responsabilul de caz pregătește marna și copilul pentru momentul închiderii cazului. În acest sens, responsabilul de caz trebuie să includă în echipa multidisciplinară de implementare a PPI, asistentul social de la nivelul SPAS/ persoana cu atribuții în asistența socială din comunitatea în care locuiește sau urmează să locuiască cuplul mamă-copil, în vederea continuității și permanenței rezultatelor obținute.

4.4.2.

Contractul de rezidentă

Primul și cel mai important dintre contractele care definesc misiunea CM este parteneriatul dintre profesioniști și familia beneficiară. Contractul cu beneficiarul CM (contractul de rezidență) este un document scris, încheiat între DGASPC/ OPA și beneficiar (mama), în care se menționează condițiile în care se vor oferi serviciile și responsabilitățile specifice pe care fiecare parte implicată le are de îndeplinit în perioada de timp stabilită. Mama trebuie să fie corect informată pentru a putea înțelege scopul acestui contract, responsabilitățile părților, rolul contractului în implementarea PPI, posibilitățile și condițiile în care acest contract se poate modifica sau rezilia. Contractul este revizuit periodic și modificat de câte ori este nevoie, în funcție de progresele care intervin sau schimbările survenite în derularea PPI.

Este foarte important ca reprezentantul CM să se asigure că mama a înțeles termenii contractului. Acest contract poate fi simplificat (în contextul respectării prevederilor legale), în funcție de proiectul instituțional și poate avea ca anexe ROI și PPI.

Pentru întocmire se poate adapta modelul de contract din anexa Ordinului ministrului muncii, solidarității sociale și familiei nr.73/2005 privind aprobarea modelului Contractului

pentru

acordarea de servicii sociale, încheiat de furnizorii de servicii, acreditați conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. Mai jos sunt redați o parte din termenii utilizați în acest ordin cu unele mici modificări pentru a corespunde situației cuplului mamă-copil din CM:

-

contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contract de rezidență

- actul juridic încheiat între furnizorul de servicii (în cazului nostru, DGASPC sau OPA) și beneficiar (mama), care exprimă acordul de voință al acestuia în vederea acordării de servicii sociale acordate sau facilitate de CM pentru cuplul mamă-copil; contractul va fi semnat și de coordonatorul CM;

-

serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/ facilitate de centrul maternal

- ansamblu de măsuri și acțiuni realizate pentru a răspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii și depășirii unor situații de dificultate, vulnerabilitate sau de dependență pentru prezervarea autonomiei

și

protecției persoanei, pentru prevenirea marginalizării

și

excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii calității vieții, definite în condițiile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.68/2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.515/2003, cu modificările și completările ulterioare; în plus față de această definiție, serviciile acordate și/sau facilitate de CM includ și cele referitoare la educație, pregătire profesională, sănătate etc. menționate în cap.6.

-

reevaluarea situației beneficiarului de servicii sociale

- activitatea obligatorie a furnizorului de servicii sociale de a evalua situația beneficiarului de servicii sociale după acordarea de servicii sociale pe o anumită perioadă; conform Legii nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, reevaluarea se realizează o dată la 3 luni și se concentrează pe conținutul PPL

-

planul individualizat de asistență și îngrijire va fi denumit programul personalizat de intervenție

-

în cazul CM, PPI este întocmit de responsabilul de caz, împreuna cu echipa multidisciplinară de la nivelul CM și/ sau cuprinzând colaboratori externi, precum și cu aportul managerului de caz DGASPC/ OPA și SPAS, conform recomandărilor din acest capitol și cap.6; PPI este parte integrantă a planului de servicii/ planului individualizat de protecție;

-

revizuirea sau completarea planului individualizat de asistență și îngrijire, respectiv a programului personalizat de intervenție

- modificarea sau completarea adusă PPI pe baza rezultatelor reevaluării situației beneficiarului de servicii sociale;

-

contribuția beneficiarului de servicii sociale

- cotă-parte din costul total al serviciului/ serviciilor acordat/ acordate de furnizorul de servicii sociale, în funcție de tipul serviciului și de situația materială a beneficiarului de servicii sociale, și care poate fi în bani, în servicii sau în natură; nu se aplica în cazul CM ;

-

obligațiile beneficiarului de servicii sociale

- totalitatea îndatoririlor pe care beneficiarul de servicii sociale și le asumă prin contract și pe care le va îndeplini valorificându-și maximal potentialul psiho-fizic;

-

standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime obligatorii

- ansamblul de cerințe privind calitatea îngrijirii, cadrul organizatoric și material, resursele umane și financiare în vederea atingerii nivelului de performanță obligatoriu pentru CM, aprobate în condițiile legii;

-

modificări de drept ale contractului de acordare de servicii sociale

- modificările aduse contractelor de acordare de servicii sociale în mod independent de voința părților, în temeiul prevederilor unui act normativ;

-

forța majoră

- eveniment mai presus de controlul părților, care nu se datorează greșelii sau vinii acestora, care nu putea fi prevăzut în momentul încheierii contractului și care face imposibilă executarea și, respectiv, îndeplinirea acestuia;

-

evaluarea inițială

- activitatea de identificare/ determinare a naturii cauzelor, a stării actuale de dezvoltare și de integrare socială a beneficiarului de servicii sociale, precum și a prognosticului acestora, efectuată prin utilizarea de metode și tehnici specifice profesiilor sociale, de către furnizorul de servicii sociale. Scopurile evaluării sunt cunoașterea și înțelegerea problemelor cu care se confruntă beneficiarul de servicii sociale și identificarea măsurilor inițiale pentru elaborarea planului inițial de măsuri; în cazul cuplului mamă-copil, evaluarea inițială este realizată conform prevederilor (recomandărilor) din cap.2 ;

-

evaluarea complexă va fi denumită evaluarea detaliată

- activitatea de investigare și analiză a stării actuale de dezvoltare și de integrare socială a beneficiarului de servicii sociale, a cauzelor care au generat și care întrețin situația de dificultate în care acesta se află, precum și a prognosticului acestora, utilizându-se instrumente și tehnici standardizate specifice domeniilor: asistență socială., psihologic, educațional, medical, juridic.

Conform

prevederilor

Hotărârii

Guvernului

României

nr.1438/

2004

pentru

aprobarea regulamentelor-cadru de organizare și funcționare a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum și a celor de protecție specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinților săi, contractul de rezidență se încheie pe o perioadă de maxim 12 luni. În această perioadă mama trebuie să beneficieze de tot sprijinul și să participe nemijlocit în vederea integrării sociale și, după caz, familiale și profesionale. Mama trebuie să înțeleagă de la început că sprijinul este pe o perioadă determinată și, prin inte1mediul contractului de rezidență, se încearcă responsabilizarea acesteia.

Se recomandă să se încheie pentru început un contract de rezidență pe o perioadă de 6 Juni (în medie), după care, în funcție de caz, să fie prelungit până la maxim 12 luni.

O situație aparte o constituie cazul mamei/ gravidei minore pentru care contractul de rezidență nu se poate încheia în aceleași condiții ca pentru cea adultă. Astfel, contractul nu poate fi semnat exclusiv de minora cu vârsta peste 14 ani, ci de părinții săi sau reprezentantul legal. Oricum, minora trebuie evaluată și consiliată psihologic pentru a putea stabili dacă își poate asuma responsabilitățile din contract și semnarea acestuia. În cazul celor cu vârsta sub 14 ani, contractul este semnat exclusiv de părinții săi sau reprezentantul legal.

O altă situație o constituie cazul mamei/ gravidei minore căsătorite sau care a fost căsătorită care, având discernământ și capacitate deplină de exercițiu, poate semna contractul de rezidență.

4.4.3.

Contracte si relații ale CM cu alte instituții/ persoane din comunitate

a.

Institutii

În vedere derulării activității în cadrul CM, sub raportul activităților care țin de implementarea PPI ale beneficiarilor, DGASPC/ OPA încheie convenții de parteneriat cu alți furnizori de servicii, specialiștii și instituții/ organizații relevante din comunitate.

Principalii parteneri ai CM sunt unnătorii:

•

Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protecția specială a copiilor pe raza teritoriului respectiv și, în mod particular, prevenirea părăsirii copilului de mama sa (situație caracteristică CM);

•

Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protecție;

•

Serviciile comunitare locale și județene

•

Unitățile de învățământ, alte institutii care vizează pregătirea profesională (AJOFM);

•

Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare profesională, iar pe de altă parte, pot contribui financiar la funcționarea CM;

•

Mass-media.

De asemenea, există posibilitatea ca CM să aibă parteneriate cu diverse tipuri de servicii sau cu persoane fizice sau juridice, în mod specific, punctual pentru situația unui cuplu mamă-copil.

b.

Persoane

De asemenea, CM poate beneficia de implicarea voluntară a unor persoane fizice sau juridice. Și în acest caz, DGASPC/ OPA trebuie să contractualizeze aceste relații de parteneriat, în conformitate cu Legea nr.195/2001.

Contractul de voluntariat

trebuie să fie stipulate cel puțin următoarele drepturi ale voluntarului:

a)

participarea activă la elaborarea și derularea programelor în considerarea cărora s-a încheiat contractul;

b)

desfășurarea activității în concordanță cu pregătirea sa profesională;

c)

asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfășurării activităților în condițiile legale de protecție a muncii, în funcție de natura și de caracteristicile activității respective;

d)

asigurarea de către beneficiarul voluntariatului, în condițiile prevăzute de lege, împotriva riscurilor de accident și de boală ce decurg din natura activității; în lipsa asigurării costul prestațiilor medicale se suportă integral de către beneficiarul voluntariatului;

e)

eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care să ateste calitatea de voluntar;

f)

rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condițiile convenite

în

contract, potrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activitățtiî;

g)

durata timpului de lucru, stabilită, în condițiile legii, să nu afecteze sănătatea și resursele psihofizice ale voluntarului;

h)

beneficiază de titluri onorifice, decorații, premii, în condițiile legii.

Contractul de voluntariat urmează să cuprindă cel puțin următoarele obligații ale voluntarului:

a)

să îndeplinească sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;

b)

să păstreze confidențialitatea informațiilor la care are acces în cadrul activității de voluntariat;

c)

să participe la cursurile de instruire organizate, inițiate sau propuse de către beneficiarul voluntariatului;

d)

să ocroteasca bunurile pe care le folosește în cadrul activității de voluntariat.

Cap.5 MANAGEMENTUL DE CAZ LA NIVELUL CENTRULUI MATERNAL

Managementul de caz reprezintă un proces de coordonare a serviciilor fumizate unui client în sfera socială. În esență, reprezintă un set de etape logice și un proces de interacțiune în cadrul unei rețele de servicii care garantează că beneficiarii primesc serviciile de care au nevoie în mod efectiv, eficient, rentabil și care le conferă sprijinul necesar.

S.1.

Ce este managementul de caz?

În contextul său istoric, managementul de caz a apărut din necesitatea de a oferi o coordonare de calitate a serviciilor, dar și de a furniza servicii sociale într-o manieră eficientă și rentabilă. Obiectivul principal este acela de a optimiza funcționarea clientului prin oferirea de servicii de calitate. Ca și celelalte metode din practica asistenței sociale, managementul de caz presupune:

•

pregătire profesională,

•

valori,

•

cunoștințe,

•

teorie și

•

deprinderi

folosite pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord cu clientul și, atunci când este cazul, cu familia acestuia.

În practică, managementul de caz reprezintă o metodă prin care o persoana cheie (managerul de caz) lucrează cu clientul și cu familia acestuia, printr-o relație continuă în vederea dezvoltării și implementării unui PPI adecvat, asigurării accesului la servicii, monitorizării fumizării serviciilor ,

promovării satisfacerii nevoilor clientului și evaluării rezultatelor furnizării serviciilor. Rolurile majore asumate de managerul de caz sunt acelea de coordonator al serviciilor prestate, consilier și promotor al clientului său.

5.2.

Roluri și valori profesionale în managementul de caz

Pentru a face din managementul de caz o metodă eficientă, este nevoie de asumarea unui număr mult mai mare și divers de

roluri

de către managerul de caz (Weil, 1985):

1.

Promotor.

Reprezintă clienții, vorbește în numele lor și îi ajută să se exprime. Îi ajută să obțină resursele de care au nevoie.

2.

Diagnostician.

Analizează situația, nevoile clientului și factorii care pot facilita sau împiedica furnizarea serviciilor. Recomandă serviciile și planul inițial de asistență.

3.

Coleg și colaborator.

Dezvoltă relații de muncă productive în interiorul organizației în care activează și a rețelei de servicii, ajutând la îndeplinirea sarcinilor.

4.

Mobilizator

în cadrul serviciului sau al comunității. Contribuie la mobilizarea comunității pentru a identifica și dezvolta resursele necesare și facilitează cooperarea dintre organizațiile constituente ale rețelei de servicii, precum și între acestea și clienți.

5.

Cel care ajută la rezolvarea problemelor/ cel care identifică soluții.

Analizează problemele clientului și îl ajută în identificarea

strategiilor

pentru rezolvarea acestora, satisfacerea nevoilor și atingerea obiectivelor acestuia. Acționează cu și în numele clientului pentru a-l ajuta să funcționeze într-o manieră cât mai independentă.

6.

Broker.

Organizează și creează condițiile pentru furnizarea de servicii.

7.

Arhitect.

Elaborează planurile de intervenție, asigură integrarea serviciilor și colaborarea între organizațiile implicate în satisfacerea nevoilor clientului și ale rețelei de servicii.

8.

Cel care asigură legătura între echipa și sistem.

Ocupă o poziție specifică în cadrul organizației și a rețelei de servicii pentru a realiza coordonarea serviciilor. Trebuie să-și extindă activitatea în afara propriei organizații pentru a putea coordona și dezvolta colaborarea cu celelalte organizații.

9.

Arhivar.

Documentează ceea ce se întâmplă cu clienții și cu coordonarea de caz și a serviciului,

precum

și

interacțiunea

organizațiilor

și

eforturile de coordonare dintre organizații.

JO. Coordonator al serviciilor.

Se asigură că nevoile clienților și serviciile oferite corespund și sunt corelate. Se asigură că monitorizarea, feedback-ul și evaluarea sunt realizate.

11.

Monitorizează serviciile și modifică sistemul.

Identifică problemele care apar pe parcursul managementului de caz, precum și progresele înregistrate de client. Studiază efectele asupra

clientului, dar și asupra grupului țintă și

a

rețelei de servicii.

12.

Evaluator.

Analizează eficacitatea serviciilor față de clienți, luați în parte, în relație cu volumul de cazuri

și

rețeaua de servicii.

13.

Consultant.

Analizează problemele organizaționale sau problemele clientului și dezvoltă strategii pentru rezolvarea acestora.

14.

Consilier/terapeut.

Oferă sprijin, intervenții legate de sănătatea mintală și consultanță pentru a ajuta clienții în luarea deciziilor și planificare.

15.

Facilitator.

Asigură cooperarea, îndeplinește sarcini și analizează rezultate.

Managerii de caz trebuie să demonstreze, prin intermediul tuturor sarcinilor și activităților de prevenire și/ sau protecție specială a copilului, acceptarea

valorilor profesionale specifice:

•

Angajament continuu de urmărire a dezvoltării personale și profesionale;

•

Înțelegerea propriilor valori și atitudini față de copii, familii, practici de educare a copiilor,

diferențe

etnice

și

culturale,

alături

de conștientizarea

impactului

sentimentelor personale asupra luării deciziilor profesionale;

•

Încrederea în capacitatea oamenilor de a se schimba și în dorința majorității părinților de a fi părinți buni;

•

Recunoașterea demnității copilului, ca o persoană care are dreptul atât la îngrijire adecvată continuă în cadrul unei familii;

•

Angajamentul față de familia copilului, considerată primordială în îngrijirea și educarea copilului;

•

Angajamentul de a promova și susține drepturile copiilor. De exemplu, dreptul de a fi protejați împotriva oricărei forme de abuz, neglijare și exploatare, dreptul de a

avea oportunități ce promovează dezvoltarea lor sănătoasă, îngrijirea lor permanentă și consistentă, dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi privesc și dreptul de a le fi respectată intimitatea și confidențialitatea confesiunilor;

•

Angajamentul de a promova și susține drepturile părinților. De exemplu, dreptul de a fi informați corect asupra limitelor de confidențialitate în situațiile care presupun

intervenția serviciilor de protecție a copilului, dreptul de a le fi respectată intimitatea, de a stabili, în cadrul limitelor impuse de societate, cum să-și crească copiii, cum să dispună de serviciile și resursele care ii sprijina in rolul lor părinți.

Conform definiției date de standardele minime obligatorii aprobate prin Ordinul secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție nr.69/ 2004, managementul de caz, aplicat în domeniul protecției copilului, este o metodă de coordonare a tuturor activităților de asistență socială și protecție specială desfășurate în interesul superior al copilului de către profesioniști din diferite servicii/ instituții publice și private.

5.3.

Desemnarea managerului de caz

Pornind de la momentul înregistrării cazului la nivelul primăriei/ DGASPC/ OPA și a realizării evaluării inițiale, managerul de caz desemnat întocmește planul de servicii/ planul individualizat de protecție pentru cuplul mamă-copil.

În baza prevederilor:

►

Legii nr.272/ 2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, planul de servicii se întocmește și se pune în aplicare de către SPAS sau de persoanele cu atribuții de asistență socială din aparatul propriu al consiliilor locale comunale din unitatea administrativ-teritorială unde se află copilul, în urma evaluării situației copilului și a familiei acestuia (în cazul nostru, evaluarea

inițială

a cuplului

mamă-copil);

această

atribuție

este îndeplinită

la nivelul

municipiului București de către DGASPC de la nivelul fiecărui sector. Planul de servicii se aprobă prin dispoziția primarului.

►

Ordinului secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție nr.69/ 2004 privind managementul de caz în domeniul protecției copilului, planul de servicii/ planul individualizat de protecție este întocmit de managerul de caz, care are studii superioare.

►

Ghidului prezent referitor la evaluarea inițială. se pot desprinde următoarele posibilități :

1)

Managerul de caz poate fi asistentul social (sau alt profesionist care îndeplinește condițiile prevăzute de

standardele

minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului) de la nivelul SPAS, chiar și în situația în care cazul este sesizat direct la DGASPC/ OPA; acesta are obligația întocmirii planului de servicii, conform legii și se recomandă colaborarea strânsă între managerul de caz, specialiștii din cadrul DGASPC/ OPA și responsabilul de caz din CM;

2)

Când evaluarea inițială și planul de servicii sunt realizate de persoana cu atribuții în asistența socială, managerul de caz va fi asistentul social (sau alt profesionist care îndeplinește condițiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului) de la nivelul DGASPC/ OPA ; acesta va superviza activitatea persoanei cu atribuții în asistența socială și va monitoriza, împreună cu această, implementarea planului de servicii ;

3)

Managerul de caz va fi din cadrul DGASPC/ OPA când este vorba de o mamă/ gravidă minoră pentru care se ia decizia unei măsuri de protecție ; în acest caz, se întocmește planul individualizat de protecție, conform legii.

În desemnarea/ nominalizarea managerului de caz, conducerea instituției în cauză (SPAS ; DGASPC/ OPA) ia în considerare cel puțin următoarele aspecte:

a.

numărul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia,

b.

complexitatea cazuisticii,

c.

experiența,

d.

cunoașterea problematicii respective,

e.

relația cu copilul și familia și

f.

colaborarea cu rețeaua de servicii și instituții.

După cum s-a precizat și în capitolele anterioare, numirea (nominalizarea) unui manager de caz din partea unui OPA este diferită, întrucât nu este o desemnare propriu-zisă, având în vedere că OPA nu se află în subordinea DGASPC. Conform legii, DGASPC reprezintă instituția responsabilă și, astfel, toate OPA care activează pe plan județean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti pot anunța în scris că au angajați un anumit număr de manageri de caz, eventual nominalizați. Prin intermediul unei convenții de colaborare cu privire la aplicarea managementului de caz la nivel județean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, între DGASPC și OPA se poate menționa responsabilitatea DGASPC de a solicita desemnarea unui manager de caz de către conducerea unui OPA în anumite situații stipulate de comun acord în convenția respectivă, cum ar fi:

•

Instrumentarea cazului a fost inițiată de OPA;

•

Managerii de caz de la nivelul DGASPC sunt supraîncărcați;

•

Nevoia unei expertize care poate fi oferită de către OPA într-un anume domeniu (de exemplu, cazurile de abuz sexual) etc.

Cazul poate ajunge în atenția DGASPC în urma:

•

unei solicitări directe din partea mamei,

•

unei sesizări din partea unităților sanitare (cazuri la risc sesizate conform Ordinului comun al ministrului sănătății și secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului nr.276/ 2005 privind coordonarea activităților de

prevenire a abandonului în unitățile sanitare care au în structură secții de nou-născuți și/ sau de pediatrie),

•

unei sesizări din partea SPAS ori a persoanei cu atribuții în asistența socială de Ja nivelul primăriilor

•

unei sesizări din partea unei persoane fizice

•

unei autosesizări urmate de transfer.

5.4.

Desemnarea și responsabilitățile responsabilului de caz

În situația în care, în urma evaluării inițiale, CM corespunde nevoilor cuplului mamă-copil, se realizează două activități de maximă importanță pentru viitorul cuplului:

a.

Desemnarea responsabilului de caz și

b.

Întocmirea PPI

În conformitate cu standardele minime obligatorii, coordonatorul CM desemnează responsabilul de caz în termen de 3 zile de la admiterea cuplului mamă-copil în centru. Responsabil de caz este profesionistul cu competențe în domeniul asistenței sociale.

Recomandarea numirii responsabilului de caz în cel mai scurt timp după desemnarea/ numirea managerului de caz implică scurtarea pe cât posibil a perioadei în care se parcurg procedurile legate de admitere, respectiv: vizitarea CM de către mamă, acordul său de a utiliza serviciile oferite de CM, solicitarea în scris sub forma unei cereri, încheierea contractului de rezidență etc .

Toate aceste proceduri menționate anterior nu pot fi derulate exclusiv de către managerul de caz fără aportul direct al coordonatorului CM, a unui responsabil de caz desemnat de la nivelul centrului și a altor profesioniști, parte a echipei multidisciplinare care funcționează în cadrul centrului. În consecință, recomandăm ca responsabilul de caz să fie desemnat anterior admiterii cuplului mamă-copil în CM pentru a putea lua parte în mod oficial la toate aceste proceduri.

La nivelul CM se derulează o parte din procesul general al managementului de caz, iar persoana cheie este reprezentată de responsabilul de caz. Activitățile de la nivelul CM și/ sau a celor facilitate de către acesta nu trebuie înțelese în afara contextului general al prevenirii separării copilului de familia sa, pe de o parte, iar pe de altă parte, având în vedere situația particulară a CM ca serviciu de tip rezidențial, se ia în considerare relația interdependentă cu instituția responsabilă de la nivel județean - DGASPC și respectiv persoana care coordonează întreaga activitate desfășurată pentru un copil - managerul de caz.

Din practică rezultă că la nivelul CM există cel puțin o persoană care întrunește condițiile menționate de standardele minime obligatorii pentru a fi desemnat responsabil de caz, respectiv un profesionist cu competențe în domeniul asistenței sociale. În acest caz, el trebuie să aibă studii superioare (conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz) însă nu neapărat în domeniul științelor socio-umane, ci trebuie doar să facă dovada parcurgerii unor cursuri admise de angajator (DGASPC sau OPA) în domeniul asistenței sociale. Responsabilul de caz poate fi absolvent al cursurilor universitare, care, în perioada imediat următoare angajării este înscris la un curs care îi poate conferi competențe în domeniul asistenței sociale sau este programat pentru evaluarea acestor competențe, conform legislației din domeniul formării profesionale a adulților (evaluarea fiind realizată de către centre validate de Consiliul pentru Standarde Ocupaționale și Atestare - COSA - și care emit certificate de competențe recunoscute la nivel național).

Întrucât problema prevenirii separării copilului de mama sa este deosebit de complexă se recomandă angajarea/ desemnarea sau numirea unor responsabili de caz cu experiență în acest domeniu sau cel puțin un an în protecția copilului.

După cum s-a văzut anterior, responsabilul de caz are un rol cheie în derularea activităților legate de managementul de caz, dar și în cadrul activităților curente și a celor facilitate în cadrul CM. În continuare vor fi redate principalele responsabilități ale responsabilului de caz din perspectiva standardelor minime obligatorii, după care urmează să detaliem o parte din activitățile sale.

Responsabilitățile responsabilului de caz:

1.

Elaborează și coordonează implementarea PPI ca urmare a evaluării detaliate efectuate de către membrii echipe multidisciplinare de la nivelul CM.

2.

Face raportările evoluției implementării PPI a cuplului mamă-copil către managerul de caz de la nivelul SPAS/ DGASPC/ OPA, confonn standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului;

3.

Este principalul partener de discuții al mamei în vederea elaborării și reevaluarii PPI, implicând în aceste demersuri (în măsura în care este posibil) și tatăl copilului, bunicii și alte persoane importante pentru cuplul mamă-copil. Responsabilul de caz intennediază relația dintre mamă și diverse servicii aflate în comunitate, stimulând mama să devină autonomă și responsabilă. Responsabilul de caz se asigură ori de câte ori este nevoie că mama înțelege faptul că rezidența este temporară și condiționată de co-participarea ei la derularea PPI.

4.

Coordonează echipa de caz în derularea activităților cuprinse în cadrul PPI, urmărind ca acestea să se desfășoare conform planificărilor. În acest scop, responsabilul de caz are întâlniri individuale cu specialiștii din CM implicați în implementarea PPI sau organizează reuniuni de echipă de caz (totalitatea profesioniștilor cu atribuții în implementarea unui PPI, angajați ai CM și/ sau colaboratori externi).

5.

Dacă constată modificări determinante în situația cuplului mamă-copil sau a eficienței serviciilor oferite ori facilitate de CM, responsabilul de caz solicită managerului de caz re­ evaluarea PPI.

6.

Responsabilul de caz are în atribuții întocmirea și actualizarea dosarului familiei rezidente în CM. Documentele cuprinse în acest dosar se află în copie

și

la managerul de caz.

Revenind asupra acelei părți din managementul de caz care se derulează la nivelul CM, este evident rolul esențial pe care îl are responsabilul de caz. De aceea, în anumite situații acesta poate juca oricare din rolurile enumerate la începutul capitolului pentru managerul de caz (vezi cazul delegării de responsabilități ale managerului de caz către responsabilul de caz, conform standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecției copilului) și, de asemenea, el împărtășește aceleași valori fundamentale profesionale ca și managerul de caz (expuse și ele anterior).

5.5.

Componentele planificării senriciilor

I.

Identificarea problemei

II.

Stabilirea scopului

III.

Stabilirea obiectivelor

IV.

Stabilirea responsabilităților

V.

Fumizarea serviciilor sș intervențiilor

VI.

Monitorizarea programului personalizat d eintervenție

I.Identificarea problemei

Primul pas în planificarea serviciilor este acela de a identifica toate problemele relevante pe care le exprimă mama și copiii admiși în centru în funcție de gradul de discernământ. Nu toate problemele constituie țintă pentru CM, de aceea PPI s-ar putea să conțină și alte servicii care se află în legătură directă cu CM (certificate prin convenții de colaborare) sau nu. Esențial pentru stabilirea scopului planificării serviciilor este alegerea unei probleme majore prin a cărei rezolvare se va schimba o condiție sau o situație critică în legătură cu cuplul mamă-copil. Totodată, se listează prioritățile in legătură cu rezolvarea problemelor multiple ale cuplului mamă-copil și ale

familiei

lărgite, probleme care se vor rezolva treptat.

Obiectivele care urmează a fi înscrise în PPI trebuie să fie bine încadrate în timp și orientate pentru realizarea scopului, iar rezultatele așteptate trebuie să fie specifice, măsurabile, realiste, flexibile și încadrate într-o limită de timp (SMART).

II.

Stabilirea scopului

Scopul reprezintă baza planificării. El redă relația dintre asistența de care are nevoie cuplul mamă­ copil, serviciile pe care le poate oferi CM și dorința mamei de a utiliza serviciile. Având în vedere cele menționate anterior, scopul reprezintă o reformulare a problemei într-un mod care sugerează o anumită rezolvare .

În situația cuplului mamă-copil găzduit în CM, scopul general este (re)integrarea socio-familială a acestuia, care poate presupune, în funcție de caz: reîntoarcerea în

familie,

alături de tatăl copilului

sau

familia lărgită a copilului, găsirea unui loc de muncă și a unei locuințe etc.

Există o serie de avantaje de ordin terapeutic pentru mamă în perioada de stabilire a scopului, ca de exemplu:

•

Oferă posibilitatea de schimbare;

•

Demonstrează existența unei soluții pentru problema identificată;

•

Oferă cadrul general de referință pentru desfășurarea procesului de comunicare dintre managerul de caz - responsabilul de caz - alți profesioniști șî mamă (după caz, copil);

•

Oferă o structură care permite dezvoltarea relației profesionist-client și ajută la încheierea acesteia;

•

Reducerea anxietății, stresului și tensiunii;

•

Îmbunătățirea capacității de adaptare a cuplului mamă-copil la realitatea nevoilor sale;

•

Ajută la clarificarea conflictelor care pot să apară în cadrul relației cuplului mamă-copil cu familia.

III.

Stabilirea obiectivelor

Obiectivele reprezintă acțiuni specifice pentru realizarea scopului ș1 trebuie să răspundă următoarelor întrebări:

Cine?

Persoana responsabilă pentru îndeplinirea obiectivului în cauză

Ce face?

Atribuțiile

Cand?

Termenul limită și dacă este cazul, periodicitatea

In ce condiții?

La ce nivel minim de performanță?

Cum se masoară rezultatul?

Cu alte cuvinte, obiectivele trebuie să respecte aceeași ecuație SMART: să fie specifice, măsurabile, realiste, flexibile

și

încadrate într-o limită de timp. Obiectivele sunt subiect de negociere cu mama și copilul/ii (dacă vârsta și capacitatea de înțelegere a acestuia/ acestora o permit) și formează fundamentul asumării responsabilității de către cei implicați în atingerea lor.

IV.

Stabilirea responsabilităților

Toți

membrii echipei care implementează PPI lucrează în parteneriat, dar fiecare își cunoaște sarcinile de care este responsabil și cum le pune în practică. Încredințarea rolurilor și sarcinilor membrilor echipei de la nivelul CM revine coordonatorului (respectiv întocmirea și revizuirea fișelor de post). Coordonatorul centrului face recomandări responsabilului de caz cu privire la selectarea membrilor echipei

( de exemplu, cine este disponibil, care este expertiza, care este încărcătura de cazuri).

Încredințarea rolurilor și sarcinilor membrilor echipei urmărește cu prioritate criteriul competenței, respectiv cine poate îndeplini cel mai bine o anumită sarcină. Responsabilitățile sunt stabilite în legătură cu rezolvarea unei probleme specifice într-o perioadă de timp determinată. Astfel, fiecare membru al echipei știe clar ce sarcini are de îndeplinit, acestea putând să se refere la rezolvarea unei probleme, realizarea unui program, fumizarea unui serviciu sau chiar la terapie specializată. Realizarea sarcinilor este monitorizată de către responsabilul de caz.

Pentru fiecare caz în parte, responsabilul de caz organizează reuniuni de echipă, cu participarea tuturor profesioniștilor implicați în implementarea PPI. Aceste reuniuni de caz pot avea o periodicitate prestabilită (de ex. de 2 ori pe lună) în funcție de specificitatea problematicii cuplului mamă-copil și/ sau de perioada prevăzută pentru acordarea rezidenței. La aceste întâlniri, la solicitarea responsabilului de caz, poate participa și managerul de caz. De asemenea, responsabilul de caz poate organiza întălniri cu fiecare profesionist în parte, ori de câte ori evoluția implementării PPI o necesită (de ex. alterarea stării de sănătate a mamei). În conformitate cu standardele minime obligatorii pentru managementul de caz în domeniul protecției copilului, aceste întâlniri trebuie documentate (note, procese verbale etc.) precizându-se care a fost scopul discuției și rezultatele acesteia, propunerile specialiștilor etc.

Fiecare profesionist implicat în implementarea PPI va elabora rapoarte scrise ale fiecarei activități efectuate în scopul atingerii obiectivelor acestuia și le va anexa la dosarul familiei. Pot fi create instrumente de lucru, instrumente care să fie prevăzute în proiectul instituțional (caiete de caz, fișe de observație, fișe de activitate etc.)

Totodată, responsabilul de caz ia în permanență în considerare participarea mamei și, după caz ,

a copilului în toate etapele dezvoltării PPI, inclusiv la stabilirea responsabilităților. Responsabilul de caz va organiza întâlniri individuale săptămânale cu mama pentru a identifica nevoile curente ale acesteia, pentru a afla opinia acesteia în legatură cu derularea implementării PPI și dificultățile acesteia. Acțiunile întreprinse se vor face împreună cu mama, nu

în

locul acesteia (de ex: nu i se va găsi un loc de muncă, ci va fi ajutată să își găsească un loc de muncă). Participarea mamei este vitală pentru obținerea autonomiei acesteia, dar și pentru adaptarea tuturor intervențiilor în funcție de resursele cuplului mamă-copil, nevoile acestora și specificul cultural.

V.

Fumizarea senriciilor și intenrentiilor

În oferirea serviciilor se iau in considerare ·următoarele aspecte:

1.

Unicitatea

2.

Exprimarea sentimentelor

3.

Empatia

4.

Acceptarea

5.

Atitudinea non-acuzatoare

6.

Autodeterminarea clienților

7.

Confidențialitatea

I.Unicitatea

constă în recunoașterea și înțelegerea calităților unice ale fiecărui individ (mama și respective, copilul), a relației unice dintre mamă și copilul său ,

și în folosirea diferențiată a principiilor și metodelor de asistare a cuplului mamă-copil

în demersurile de rezolvare a problemelor. Individualizarea se bazează pe dreptul fiecărei persoane de a fi tratată ca ființă umană, luând în considerare diferențele personale și caracteristicile socio-culturale.

2.

Exprimarea

sentimentelor.

Este necesară înțelegerea din partea profesioniștilor față de exprimarea liberă a sentimentelor clienților ,

în special în ceea ce privește sentimentele și emoțiile negative. Astfel ,

profesioniștii trebuie să asculte cu atenție, urmărind un scop anume, fără

să

descurajeze sau să condamne exprimarea acestor sentimente. Este nevoie să se încurajeze această exprimare a sentimentelor în scop terapeutic.

3.

Empatia

reprezintă capacitatea profesionistului de a înțelege semnificația sentimentelor clienților și de a formula un răspuns adecvat, rară a se implica emoțional.

4.

Acceptarea

este un principiu de acțiune prin care profesionistul observă, acceptă și face față clienților ,

respectiv a punctelor tari, dar și a celor slabe ale clienților, a calităților, sentimentelor și comportamentelor acestora, care pot fi pozitive sau negative. În același timp se păstrează imaginea de demnitate și valoare personală. Acceptarea nu înseamnă aprobarea comportamentelor deviante. Scopul acceptării este unul terapeutic.

5.

Atitudinea non-acuzatoare

este o calitate a relației profesionale dintre membrii echipei și cuplul mamă-copil. Exclude judecarea comportamentelor clienților în legătură cu anumite probleme sau fapte.

6.

Autodeterminarea clienților

constă în recunoașterea a dreptului și a nevoii clienților de a alege și de a lua liber decizii, de a fi conștienți de consecințele deciziilor și acțiunilor lor. Profesioniștii trebuie să fie conștienți că dreptul clienților la autodeterminare este limitat de capacitatea acestora de a lua decizii pozitive și constructive, de a acționa cu moralitate, respectând legile și asigurând protecția necesară copilului.

7.

Confulențialilatea

reprezintă menținerea securizată a informațiilor private în legătură cu cuplul mamă-copil, care au fost dezvăluite în timpul relației profesionale cu aceștia. Este un drept fundamental al clienților și o responsabilitate etică a profesioniștilor. Totuși, acest drept nu este unul absolut. Clientul trebuie informat cu privire la aspectele care nu pot fi menținute confidențiale conform legii (vezi semnalarea abuzurilor) sau în cazul intervenției unei echipe, situație când are loc un schimb de informații despre client și confidențialitatea se referă atunci la toți cei implicați.

VI.

Monitorizarea programului personalizat de intervenție

Pentru ca serviciile să fie eficiente, profesioniștii se implică permanent într-un proces continuu de evaluare care se referă la problemele cuplului mamă-copil ,

informațiile culese sau primite, deciziile luate și progresele înregistrate. Asistența cuplului mamă-copil este un proces care presupune implicarea beneficiarilor în procesul de rezolvare a problemelor, coordonarea furnizării serviciilor și evaluarea deciziilor, pe măsură ce apar noi informații în legătură cu cazul respectiv. Monitorizarea PPI cuprinde procesul de culegere a informațiilor în legătură cu furnizarea serviciilor în scopul evaluării progreselor legate de obiectivele programului și contractul de rezidenta încheiate de mamă cu DGASPC/ OPA.

Monitorizarea PPI este responsabilitatea responsabilului de

caz.

Procesul de monitorizare constă în:

•

Verificarea oferirii serviciilor în limita de timp stabilită în PPI; se poate obține prin scurte informari verbale (chiar telefonice) sau_ în scris din partea profesioniștilor responsabili si /

sau a mamei;

•

Identificarea la timp a problemelor în legătură cu oferirea serviciilor sau cu participarea mamei, pentru a putea opera schimbările necesare în PPI;

•

Identificarea progreselor

îmegistrate de cuplu mamă-copil

sau a lipsei acestora în îndeplinirea obiectivelor înscrise în PPI;

•

Monitorizarea poate avea ca finalitate revizuirea PPI în funcție de evoluția cazului;

•

Aprecierea/ verificarea modului în care implementarea PPI ajută cuplul mamă-copil în atingerea scopului propus; evaluarea se realizează cu participarea profesioniștilor și a mamei;

•

Transmiterea informațiilor culese către părțile implicate și interesate, respectiv mama, profesioniștii, furnizorii de servicii;

•

Dezbaterea progreselor cu mama și compararea acestora cu așteptările consemnate în PPI;

•

Organizarea și coordonarea întâlnirilor de lucru ale echipei;

•

Pastrarea documentației relevante în legătură cu toate activitățile monitorizate, inclusiv a rapoartelor scrise solicitate profesioniștilor responsabili sau implicați în implementarea PPI.

În continuare sunt redate câteva aspecte de reținut atunci când se monitorizează progresele în implementarea PPI:

•

Responsabilul de caz trebuie să mențină legătura cu membrii echipei în mod permanent (nu numai cu ocazia întâlnirilor de lucru) pentru a se asigura că PPI

funcționează și că profesioniștii fac ceea ce s-au angajat a face.

•

Trebuie să se discute cu toți aceia care au informații importante pentru caz, având în acest sens acordul mamei și cu respectarea confidențialității.

•

Pentru a evita situațiile de criză este util să existe un contact permanent cu cuplul mamă-copil. Astfel pot fi identificate cu acuitate problemele clienților CM.

•

Dacă profesioniștii nu își realizează sarcinile sau nu respectă termenele stabilite, responsabilul de caz ar trebui să identifice barierele și să ajute la depășirea lor.

•

În situațiile de regres sau eșec a implementării PPI, profesioniștii nu trebuie să se descurajeze, iar mama trebuie ajutată să vadă acest lucru ca pe o experiență

valoroasă.

•

Scopul se ăîmparte" în obiective mici, astfel încât cuplul mamă-copil să obțină succese. Un scop inițial prea mare poate fi atât de copleșitor încât mama să renunțe.

Fiecare obiectiv trebuie să fie realist, realizabil și măsurabil.

5.6.

Modelul bazat pe teoria dezvoltării

Există o serie de modele care explică metoda managementului de caz; în continuare este redat pe scurt modelul bazat pe teoria dezvoltării. Conceptele folosite în conjuncție cu teoria dezvoltării sunt cele legate de intervenția în situații de criză, teoria sistemelor, teoria comportamentală și terapia familială. Aceste teorii formează împreună un cadru de lucru din care practicienii (respectiv managerul și responsabilul de caz) își selectează metoda adecvată pentru a lucra cu clienții.

Acest model presupune:

•

Abordarea interdisciplinară pentru evaluarea individuală a cazurilor, planificarea serviciilor și implementarea acestora;

•

Evaluarea permanentă a nevoilor de dezvoltare;

•

Elaborarea unui PPI, care să fie individualizat și personalizat, care să conțină un scop general și obiective specifice și să aibă o limită în timp;

•

Coordonarea serviciilor pentru a răspunde în mod eficient nevoilor specifice identificate;

•

Includerea și participarea clientului și a familiei sale în procesul de planificare

ș1

implementare a serviciilor;

Acest model al managementului de caz are la bază planificarea serviciilor. De aceea etapele de planificare și furnizare a serviciilor și altor intervenții trebuie să fie bine înțelese și aprofundate de către managerul si responsabilul de caz.

Cap.6 SERVICII OFERITE ȘI/ SAU FACILITATE DE CENTRUL MATERNAL

Amplasamentul și amenajarea interioară a CM sunt în concordanță cu nevoile de asistență ale cuplului mamă-copil și oferă un mediu care

să

permită derularea PPI. Serviciile oferite sunt complexe și răspund nevoilor indentificate.

6.1.

Servicii de găzduire

6.1.1.

Amplasamentul CM

Cuplul mamă-copil locuiește într-o instituție bine proiectată, dotată și echipată corespunzător nevoilor lui, în condiții de amplasare și deschidere către comunitate și serviciile oferite sau facilitate de această. Organizarea și dotarea spațiu1ui favorizează implicarea mamei în îngrijirea copilului și responsabilizarea ei pentru modul în care copilul său se dezvoltă.

Filosofia

acestui serviciu, dimensiunile

lui, amplasarea

și organizarea

acestuia se află în interdependență. În acest scop, este nevoie de proiectare specială - spațiul destinat funcționării exclusive a CM

-

astfel încât asigurarea de servicii într-un mediu de tip familial, să aibă suport real. Amplasamentul și organizarea centrului trebuie adecvate scopului său; este accesibil, oferă condiții de siguranță și este bine întreținut; răspunde nevoilor individuale și colective ale beneficiarilor într­ o modalitate confortabilă și plăcută și este proiectat în conformitate cu recomandările de specialitate. Este de preferat să fie situat în apropierea unor servicii comunitare de tip creșă, grădiniță, centru de zi, dispensar/ policlinică de pediatrie sau medicină generală pentru a facilita accesul cuplurilor mamă-copil la serviciile oferite de acestea. De asemenea, amplasarea sa se va face cu respectarea normelor privind protecția sanitară față de nocivități - în zone ferite de surse de poluare a atmosferei și de zgomote - "având orientarea ferestrelor" ... "spre sud, sud-est, est sau vest, în funcție de zonele climatice" (cf. Norme de igienă privind unitățile pt. Ocrotirea, educarea și instruirea copiilor.) Este recomandat ca între clădirea serviciului și accesul în curtea acesteia să fie preăazut un spațiu verde cu lățimea de minim 25 m, cu rol de reducere a influenței zgomotului stradal.

O importanță deosebită o au mijloacele de transport în comun care ar putea facilita accesul în comunitate a beneficiarilor (cuplurilor mamă-copil), a familiilor acestora către CM, și pentru efectuarea demersurilor prevăzute în cadrul PPI, în vederea creerii premiselor de (re)integrare socio-profesională a cuplului beneficiar.

Organizarea spațiului trebuie să fie în coerență cu proiectul instituțional al serviciului, fiecare spațiu având o destinație clar delimitată: camere de locuit, spații comune, camere pentru desfășurarea activităților pedagogice/ recreative/ vocaționale, birouri pentru personal, spații igienico-sanitare, de păstrare, preparare

și

servire a alimentelor/ produselor alimentare etc, destinația acestor spații să fie cunoscută de către personal

și

beneficiari.

CM are un număr de minim 6 spații individuale pentru găzduirea cuplurilor mamă-copil, unul dintre aceste spații - de preferat cameră separată - să poată

fi

utilizată în cazuri de primire în urgență a beneficiarilor sau în cazul unor potențiale focare de infecție (boli infecțioase).

Este de preferat ca amplasarea să încurajeze implicarea vecinătații/ comunității în activitatea sa (de exemplu, în jurul clădirii să existe amenajate parcuri pentru copii, la care să aibă acces părinții și copiii din vecinătate, igienizarea acestuia făcându-se în parteneriat cu asociațiile de locatari/ proprietarii caselor din vecinătate). În acest fel, clienții aflați în CM pot beneficia de modele sociale, iar membrii comunității pot înțelege și se pot implica în problematica asistată de acest tip de servicii.

6.1.2.

Conditii de locuit

CM oferă spațiu de locuit individual, clar delimitat, pentru fiecare cuplu mamă-copil beneficiar ,

astfel mobilat și dotat încât să asigure confort și intimitate, respectând în același timp nevoile identificate ale cuplului mamă-copil. Condițiile de locuit ale cuplului mamă-copil trebuie menținute în stare bună de funcționare. Mama și copilul trăiesc într-un cadru care le oferă acestora un cadru securizant și suportiv.

Spațiile individuale sunt utilate în conformitate cu nevoile minimale ale adultului și ale copilului: mobilier individual, pat pentru mamă, pat pentru copil, dulap pentru haine, masă, scaun, veioză, masă de înfășat, masă de călcat, servantă pentru haine, noptieră, coș de gunoi, găleată cu capac pentru scutece folosite, găleată pentru rufe murdare, astfel încât să fie respecate normativele în vigoare.

Mamele vor fi încurajate de către personalul CM să își amenajeze spațiul propriu în funcție de opțiunile sale, de tradițiile culturale și apartenența religioasă. Mamele vor fi puse în situația de a se ocupa de menținerea ordinii și curățeniei în spațiul propriu, sub îndrumarea non-intruzivă a personalului, astfel încât acestea să poată acumula deprinderi de viață independente. Deși este un spațiu tranzitoriu în viața cuplului mamă-copil, se dorește crearea unei stări de confort fizic și psihic. Astfel, opinia mamei în legătură cu amenajarea camerei, în măsura respectului față de bunurile materiale existente în centru este foarte importantă. Acest fapt îi permite mamei să integreze repere la a căror construcție a contribuit, astfel încât să poată începe să își asume roluri care o valorizează (ex: de gospodină care a reușit să-și amenajeze camera).

Este bine ca mama sș copilul să poată trăi într-un spațiu care să se apropie pe cât posibil de mediul familial sau social de proveniență, permițând astfel menținerea și transmiterea către copil a valorilor (sociale și culturale) reprezentative pentru cuplul mamă-copil găzduit. Uneori mama încearcă să reproducă un model de viață în care dezorganizarea și violența predomină. Prezenta permanență a personalului previne transpunerea acestor comportamente agresive/ violente la nivelul relațiilor interumane (cu propriul copil, cu celelalte mame, cu ceilalți copii sau cu membrii ai personalului), însă există riscul ca obiectele de inventar să fie supuse unor stricări repetate, care trebuie luat în considerare de către administratorul centrului (de ex: uși de la dulapuri căzute în mod repetat, sertare rupte). Mobilierul trebuie să fie solid, asigurându-se astfel o rezistență mai mare în timp. La primirea în CM, mama va semna o listă de inventar care să cuprindă toate obiectele din camera pe care o va utiliza. În ROI vor fi prevăzute penalități pentru deteriorarea obiectelor de inventar și care vor fi procedurile de recuperare a pagubelor.

Ușile spațiilor de locuit sunt prevăzute cu încuietori și accesibile personalului în caz de urgență. Beneficiarele posedă chei proprii, cu excepția cazurilor în care rezultatele evaluării gradului de risc fac alte recomandări. Este important pentru fan1ilia beneficiară să-i fie respectată intimitatea, drept pentru care, chiar și în momentele în care unul dintre profesioniști dorește să intre în camera care este ocupată de o familie beneficiară, să ceară permisiunea mamei să intre. Însă, sunt momente de urgență, în care este necesar ca un membru al personalului să intre în absența mamei sau fără acordul acesteia (de ex: o mașină de călcat uitată în priză, geamul deschis etc.). Mai există situații în care pot fi evenimente care pot cauza accidente, există riscul ca mama să încuie copi]ul în cameră,

lăsându-l nesupravegheat sau neanunțând. Mai exisăa situații grave, dar uneori existente în CM, în care mama își agresează fizic copilul în cameră, situație în care intervenția personalului este absolut obligatorie prin intrarea în cameră în vederea salvării copilului. De aceea, este importantă prezența permanentă a unui membru al personalului în cadrul grupului de mame și copii. Acesta nu este un evaluator al comportamentelor sau un monitor al acestora. Prezența în sine a unui membru al echipei alături de mame securizează, prezintă un model și oferă ocazia unor discuții informale care pot susține echipa în atingerea obiectivelor propuse pentru fiecare beneficiar în parte.

Aerisirea camerelor

este de preferat să se realizeze în mod natural și individual, cu ferestre corespunzătoare standardelor recunoscute. Având în vedere prezența copiilor (mai ales a celor peste 6 luni), țevile caloriferelor trebuiesc protejate sau să fie prevăzute cu suprafețe garantate în ceea ce privește temperatura. De aceea, pentru uscarea rufelor este bine să nu fie utilizate caloriferele, ci spațiile amenajate special în acest scop și care nu supun riscului unor accidente copiii (frânghii speciale pe terasă/ balcon sau grilaje speciale). Încaăzirea, iluminatul, apa curentă și aerisirea trebuie să corespundă cerințelor de mediu și securitate precum și nevoilor fiecărui cuplu mamă­ copil beneficiar. Prizele trebuiesc protejate cu capace speciale, greu de manipulat de către copii și poziționate la mijlocul distanței dintre podea și tavan.

Fiecare cuplu mamă-copil beneficiază de

toaletă,

existând minim un scaun WC la 4 persoane (incluâand

și

copiii peste 5 ani), dotate cu materiale care permit o igienizare rapidă și cu echipamente necesare în conformitate cu normele în vigoare. Toaleta, facilitățile de spălat și baie trebuie să răspundă nevoilor beneficiarilor. Dimensionarea, amplasarea și adaptarea instalațiilor sanitare se va realiza și în raport cu vârsta copiilor beneficiari (în contextul în care CM își propune să primească în mod frecvent mame care au mai mulți copii, în cadrul fratriei existând copii mai mari de 6 ani). Toaletele sunt mobilate și utilate cu obiecte care corespund dezvoltării fizice a copiilor și/ sau a mamelor (potențiale disfuncționalități fizice care presupun scaun de toaletă specializat sau cadă de baie/ cadă de duș adaptată) și cu materiale care permit o igienizare rapidă (gresie, faianță din materiale aderente care împiedică provocarea accidentelor) și materiale consumabile uzuale: săpun, șampon, hârtie igienică, prosoape individuale pentru fiecare beneficiar.

Pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 8 luni-3 ani se vor asigura olițe și cădițe individuale. Acestea vor fi dezinfectate după fiecare utilizare cu dezinfectanți agreați de poliția sanitar umană și vor fi depozitate în sala de toaletă. Pentru copiii cu vârsta de peste 3 ani se recomandă amenajarea toaletei cu scaun WC adaptat vârstei copiilor (1 scaun WC pentru 5 copii) sau un colac adaptator pentru fiecare scaun WC pentru adulți. Este de preferat un adult (de regulă mama) să însoțească copilul care utilizează toaleta destinată adulților.

Cabinele de duș/ băile sunt compartimentate, ușile compartimentelor având încuietori pe dinăuntru în vederea respectării intimității. În caz de urgență, acestea pot fi descuiate din exterior de către personalul CM

(de

ex. în situații de leșin

al

mamei).

Grupurile sanitare pentru beneficiarii CM vor fi separate de cele pentru personal și de cele destinate vizitatorilor. În acest fel sunt prevenite transmiterea unor potențiale epidemii.

Instalațiile de distribuire a apei potabile și de evacuare a rezidurilor, sifoanele din pardoseală, obiectele sanitare vor fi menținute în permanență în stare bună de funcționare și curățenie și vor fi dezinfectate periodic cu soluții agreate de poliția sanitar umană.

Spălătoriile

sunt amplasate separat de toaletele și spațiile de spălat ale beneficiarilor, fiind utilate în conformitate cu legislația în vigoare: minim o mașină de spălat cu program de fierbere pentru servirea a 6 cupluri mamă-copil, dotate cu materiale ce permit igienizarea și sterilizarea rapidă. Podeaua spălătoriei este adecvată, iar finisajul pereților este ușor de curățat. Spălătoriile sunt situate

astfel încât articolele murdare și infectate să nu fie transportate prin zonele destinate depozitării, preparării, pregătirii sau servirii hranei și nu deranjează beneficiarii. De asemenea, există spații special amenajate pentru uscarea rufelor separate de spălătorie, astfel încât să existe un circuit separat al rufelor murdare de cele curate. Pentru evitarea situațiilor tensionate dintre beneficiare ce pornesc de la dorința de a utiliza în același timp mașina de spălat, este de preferat să existe o programare a utilizării acesteia, programare organizată de către un educator, în acord cu preferințele și nevoile mamelor beneficiare și cu derularea activităților prevăzute în PPI.

CM pune la dispoziția cuplurilor mamă-copil spații de relaxare, recreaționale și pentru servirea meselor, separate de camerele personale ale beneficiarilor și diferite de coridoarele și holul de la intrare (camera de zi, camera de joacă, sala de mese). Iluminatul spațiilor comune, predominant natural, ar trebui să fie destul de puternic și amplasat astfel încât să faciliteze lectura și alte activități. Mobila spațiilor comune are un caracter familial și este de bună calitate, adecvată gamei de activități preconizate de proiectul instituțional (canapele, fotolii, televizor, jucării adaptate vârstei copiilor rezidenți).

În vederea încurajării relației cuplului mamă-copil cu familia sa (soț/ partener, părinți, alte rude) sau cu alți apartenenți/ prieteni, CM va amenaja un spațiu destinat vizitelor, utilizat după un program stabilit de catre coordonatorul serviciului. CM dispune de o cameră care să servească excluziv vizitelor apartenenților cuplurilor mamă-copil (tatăl copilului, bunicii sau orice altă persoană importantă pentru aceștia - prieteni, nașii copilului etc.). Beneficiarii serviciului pot opta pentru persoanele pe care doresc să le primească. Responsabilul de caz trebuie să consemneze date despre aceste opțiuni ale beneficiarilor și să le comunice tuturor membrilor echipei CM. Personalul nu restricționează vizitele, decât la solicitarea beneficiarului sau dacă acestea contravin menținerii unei stări de sănătate fizică și/ sau psihică a cuplului mamă-copil sau unele reguli de securitate a centrului.

Mamele mențin starea de curățenie atât în camerele individuale, cât și în toate spațiile comune (toalete și băi, sală de mese). Pentru această, vor avea la îndemână aparatura necesară (aspirator, mătură, galeată, mopp) și substanțe de igienizare (agreate de direcțiile județene sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor).

Un membru al personalului (un educator) poate derula '"activități administrative" (activități cu caracter educativ) împreună cu grupul de mame. Întrucât mamele sunt găzduite și primesc și o parte a necesarului alimentar, al materialelor igienico-sanitare, există riscul instalării unui decalaj la nivelul informației referitoare la costurile presupuse de viața economico-socială. De aceea, prin intermediul activităților administrative mediate de un educator, se urmărește discutarea asupra costurilor de întreținere a unei locuințe și asigurarea hranei pentru fiecare familie în parte, în raport cu un potențial buget obținut (salarii, venituri ocazionale, prestații). Activitățile pot fi săptămânale, cu durata de o oră (de ex), timp în care pot

fi

discutate și aspecte care țin de organizarea vieții de zi cu zi în cadrul CM. În cadrul acestei activități, se pot stabili programele de curățenie pentru spațiile comune, pentru spațiile individuale, astfel încât fiecare mamă să poată participa la aceste activități gospodărești. Programele/ orarele sunt afișate la vedere în spațiile comune ale beneficiarilor. În aplicarea programelor stabilite de comun acord cu mamele și în funcție de programul acestora (precum și de activitățile prevăzute în PPI), prezența educatorilor are un rol de sprijin, de suport pentru mame, urmârind transmiterea de informații care să ducă la îmbunătățirea abilităților necesare unei vieți independente, pe de o parte, și pe de altă parte, medierea relațiilor la nivelul grupului de beneficiare în vederea menținerii unui climat de înțelegere și de respect.

Întrucât în cadrul CM se desfășoara activități individuale (evaluări, interviuri, consiliere) și activități de grup, adresate atât mamelor, cât și copiilor, este necesară existența unor spații special destinate acestor activități și cunoscute ca atare de către beneficiari și profesioniști în egală măsură. Datorită

problematicii familiilor găzduite, există tendința din partea mamelor de a acorda mai multă importanță

acestui

spațiu (mai multă decât este prevăzută

în misiunea

CM) rezultând

o suprainvestire a intregului spațiu și o încercare de asumare a acestuia. Acestea sunt simptome care fac parte din instalarea sentimentului de dependență, care se poate instala față de CM, care le oferă siguranță și securitate, sau de membrii echipei, care le arată înțelegere și empatie. Restricționând (restricție care poate există și la nivelul ROI, semnat de către mamă) spațiul de acces al beneficiarelor în anumite spații ale CM, venim în întâmpinarea acestei tendințe de asumare a spațiului.

Pe de altă parte, personalul are nevoie de un spațiu care să-i permită menținerea unei atitudini de neutralitate față de beneficiari, un spațiu de reflectțe. Datorită regimului special de muncă din cadrul CM (24 de ore din 24), este posibil ca și membrii peronalului să se atașeze de mamă sau de copii în mod mai puțin profesional (situația în care există tendința ca una dintre mame să fie calificată drept "mamă rea" și să-i fie limitate intervențiile pe lângă propriul copil, sau confuzii de rol ale personalului când se consideră mai mult decât profesioniști prieteni ai acestor beneficiare). Astfel, personalul trebuie să dispună de minim o cameră ,

destinată activității de redactare a protocoalelor de observație, a rapoartelor de activitate, reuniunilor de echipă, a întâlnirilor de supervizare etc. De asemenea, acest spațiu poate fi utilizat și pentru depozitarea dosarelor familiilor beneficiare ,

arhivarea acestora, a altor instrumente necesare funcționării CM.

CM prevede un program destinat reparațiilor și întreținerii/ menținerii stării de igienă și a siguranței în spațiile proprii. Starea de igienă și curățenie este în responsabilitatea administratorului centrului; care va stabili un program de curățenie, igienizare și reparare/ renovare a localului și a siguranței în spațiile serviciului. CM va fi dotat și aprovizionat permanent cu utilaje, materiale și substanțe necesare pentru întreținerea curățeniei și efectuarea operațiunilor de dezinsecție, dezinfecție și deratizare. Acestea vor fi păstrate în spații închi s e (dulapuri) ;

special prevăzute.

6.2.

Asigurarea hranei

În CM se asigură beneficiarilor o alimentație corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ, care răspunde nevoilor nutriționale ale adultului (femeie adultă, gravidă, lauză) și ale copilului (nou-născut, sugar, copil cu vârsta cuprinsă între 0-3 ani și, după caz, alte grupe de vârstă) ținând cont de preferințele acestora.

Beneficiarii au o alimentație sănătoasă și adaptată nevoilor personale. Copiii din CM au o alimentație care să le permită o dezvoltare normo-ponderală, iar pentru nou-născuți și sugari se promovează și sprijină alimentația naturală a acestora. Mamele găzduite în CM participă activ la prepararea și servirea meselor, însușindu-și deprinderi adecvate unei bune alimentații.

DGASPC/ OPA se asigură că preferințele alimentare ale cuplurilor mamă-copil, preferințe cu caracter personal, cât și cultural/ religios, sunt respectate în măsura posibilităților financiare și dacă aceste preferințe/ obiceiuri nu împiedică dezvoltarea normo-ponderală a copilului (de ex. mame care nu mănâncă carne, ovo-lacto-vegetariene). Dacă DGASPC/ OPA nu poate asigura aceste preferințe, trebuie să aducă la cunostința mamei beneficiare acest aspect. Particularitățile alimentare ale cuplului mamă-copil sunt menționate în dosarul familiei și sunt cunoscute de personal. Regimul alimentar al beneficiarilor (mame sau copii) trebuie să fie cât mai variat, sănătos și hrănitor, adaptat cerințelor individuale identificate și introduse în evidențe, iar masa se servește într-un mediu plăcut (cât mai apropiat celui familial).

Schema de alimentație a beneficiarilor este asigurată în conformitate cu normativele nutriționale în vigoare. Meniurile sunt stabilite sub coordonarea unui specialist (medic sau asistent dietetician), periodic, în funcție de programul realizat de către managerul serviciului. Fișa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se află în dosarul familiei rezidente.

Există căteva situații de stabilire a meniurilor;

•

În cazul în care recomandările alimentare sunt făcute de către medicul de familie (deci nu este un angajat al DGASPC/ OPA), coordonatorul CM trebuie să se asigure că toate recomandările acestuia sunt colectate de către un profesionist din cadrul centrului (asistent medical sau educator puericultor), astfel încât, meniul constituit să corespundă tuturor acestor recomandări și preferințelor clienților.

•

Un angajat al DGASPC/ OPA (medic care are în responsabilitate asistența medicală a beneficiarilor care sunt asistați în mai multe servicii) elaborează aceste meniuri. Și în această situație este foarte importantă opinia beneficiarilor, mai ales din perspectiva participării și asumării propriei vieți.

în cadrul CM este încurajată alimentația naturală a sugarului pe cât posibil - fiind descurajată alimentația artificială a acestora sau diversificarea timpurie a alimentației.

În elaborarea meniurilor, chiar și sub potențiala restricție de ordin financiar, este foarte important ca mamele să poată alege, cu atât mai mult cu cât este recomandat ca acestea să participe la prepararea alimentelor. Meniul săptămânal (modificat regulat, trebuie cunoscut de către toate beneficiarele și poate fi afișat la vedere. În cazul în care una dintre mame are dificultăți de citire (de ex: dizabilități fizice sau nu a urmat o formă de școlarizare), meniul va fi citit sau explicat acesteia de către un educator sau de către bucătar (în cazul în care acesta există). Fiecare mamă beneficiară, în funcție de starea de sănătate și de nevoile sale nutritive, va beneficia de minim trei mese/ zi. Copiii care se alimentează cu hrană solidă vor beneficia de trei mese de bază pe zi, plus două gustări. In cazul în care CM are prestabilit un program de servire a mesei pentru adulți și copiii mai mari de 2 ani, acesta este adus la cunoștința beneficiarilor.

CM trebuie să aibă asigurate rezerve alimentare pentru 48 de ore pentru fiecare persoană rezidentă, pentru situațiile de urgență ca de ex: inundații, înzăpeziri etc.

Prepararea alimentelor și servirea meselor este realizată de către mamele beneficiare, sub supravegherea unui profesionist (educator, bucătar), în spații special amenajate și dotate adecvat, în conformitate cu normele sanitare în vigoare. În conformitate cu MOF (prevederile referitoare la prepararea și servirea alimentelor),

mamele

beneficiare

pot prepara alimentele

pentru toți beneficiarii sau doar pentru ele și copilul lor.

Hrănirea copiilor este responsabilitatea mamelor lor, după un program care să corespundă nevoilor identificate ale copiilor. Personalul susține mama în dezvoltarea capacității acesteia de preparare a hranei și de asimilare a cunoștințelor legate de noțiuni de nutriție și igienă a alimentației, prin derularea de activități specifice (asistență in momentele de preparare a hranei, activități structurate de tip ăatelier de puericultură", ,,școala părinților") organizate atât în cadrul centrului, cât și în exterior (de ex: cabinetul medicului de familie). Aceste activități pot fi mediate de un profesionist angajat al CM (asistent medical sau educator puericultor) sau colaborator extern.

Alimentele și produsele alimentare sunt depozitate în spații special amenajate în vederea păstrării atributelor nutritive ale acestora și pentru evitarea alterării acestora, în conformitate cu normativele în vigoare (frigidere, lăzi frigorifice etc.). Este recomandat să fie bine gestionat modul de păstrare a alimentelor în spațiile comune sau în spațiile individuale ale cuplurilor mamă-copil. Se impune o bună gestiune/ urmărire a produsele alimentare pe care familia beneficiară le primește de la familia largită sau și le achiziționează singură. Acestea pot fi expirate sau proveniența lor să fie neclară, existând riscul unei toxiinfecții alimentare sau a unor epidemii infecțioase la nivelul întregului serviciu. Deși mamele își mențin întreaga responsabilitate în ceea ce privește copilul, este de preferat să putem preveni astfel de situații. De aceea, este recomandabil ca în ROI semnat de mamă

la momentul primirii în CM

să

existe un capitol care să stipuleze statutul acestor alimente și modul în care vor fi păstrate/ depozitate.

6.3.

Menținerea stării de sănătate

CM promovează și întreține starea de sănătate a beneficiarilor de servicii și asigură accesul acestora la servicii de îngrijire a sănătății, ca răspuns la nevoile identificate. Copiii rezidenți în CM beneficiază de asistență medicală profilactică și curativă în vederea unei bune dezvoltări fizice și psihologice.

Starea de sănătate a copilului este permanent urmărită de către mama sa, personal și medicul de familie.

Îngrijirile personale și de sănătate acordate cuplului mamă-copil se bazează pe nevoile individuale ale acestora, procesul de analiză și PPI fiind esențiale în urmărirea stării de sănătate ale beneficiarilor. Rezultatele analizei stării de sănătate trebuie introduse în PPI al beneficiarului CM (mama și copil).

Responsabilul de caz trebuie să cunoască starea de sănătate a fiecărui beneficiar la momentul primirii și care sunt recomandările medicale (preventive sau curative) în vederea asigurării unei bune stări de sănătate a cuplului mamă-copil și ca măsură de prevenire a răspândirii unor potențiale epidemii la nivel instituțional (beneficiari, persoane apropiate acestora, personal). Astfel, cuplul mamă-copil nu trebuie să fie primit în instituție fără a beneficia de evaluare medicală (și psihiatrică), cu excepția cazurilor în care este vorba despre o primire în regim de urgență.

Minimum de analizele care trebuie solicitate la momentul luării deciziei de admitere în CM sunt Exudat faringian,

RBW,

Microradiografie, Antigen hepatită, HIV,

examen coproparazitologic, coprocultură.

În funcție de proiectul instituțional al CM, este posibil ca rezultatul acestor analize să se constituie în criteriu de admisie în centru (de ex : pot fi CM care să opteze pentru asistarea mamelor care sunt HIV pozitiv).

Situații posibile cu privire la medicul de familie:

Dacă mama și copi1u1 au medic de familie în orașul în care este localizat CM, iar cabinetul medical nu este localizat la distanță foarte mare, este de preferat ca acesta să rămână în continuare medicul curant al cuplului mamă-copil.

Dacă mama și copilul au medic de familie în altă localitate decât în cea în care se află CM, se va recurge la transferarea fișelor medicale ale mamei și copilului către un medic de familie din apropierea centrului (sau va fi preluat de către medicul angajat/ colaborator al centrului). Pe perioada de transfer a fișelor medicale, medicul angajau colaborator al centrului va asigura urgențele mamei și asistența medicală preventivă sau curativă a copilului.

Dacă mama și copilul nu au medic de familie, cuplul mamă-copil trebuie înscris pe listele unui medic de familie sau al medicului angajaU colaborator al CM.

O copie a tuturor analizelor și recomandărilor medicale, precum și o copie a fișei medicale a copilului se vor anexa la dosarul cuplului mamă-copil. În funcție de vșîsta copilului, se va urmări respectarea programului național de imunizare. Se va urmări periodic verificarea stării de sănătate a cuplului mamă-copil, programul de intervenție specifică pentru menținerea stării de sănătate fiind reactualizat permanent (pentru a reflecta nevoile beneficiarilor și obiectivele de sănătate și îngrijire).

Personalul încurajează mamele beneficiare să consulte medicul de familie și, la recomandarea acestuia, medicii specialiști, precum sÎ orice alte servicii specializate de îngrijirei medicala: stomatologie, farmacie si serviciile de terapie si îngrijirei din servicii medicale comunitare corespunzator nevoilor lor.

CM sprijină mama in demersul de îngrijirei a copilului si de auto-îngrijirei, personalul calificat în acest sens va răspunde tuturor solicîtărilor acesteia si vor fi organizate activități (de tipul ăatelier de puericultură", ,,școala părinților") care au drept obiectiv îmbunătățirea calității îngrijirilor acordate copilului în vederea unei dezvoltari armonioase.

In cadrul serviciului se vor organiza activități specifice, adresate beneficiarelor centrului st care urmaresc asigurarea unei stări bune de sănătate, respectiv:

a)

îndrumare, sprijin și consiliere pe probleme de sănătate,

b)

igienă și îngrijire personală,

c)

nutriție și dietă,

d)

educație pentru sănătate, inclusiv educație sexuală și contraceptivă.

Dacă există astfel de activități derulate de catre serviciile din comunitate, este util pentru mama sa fie încurajata sa participe la acestea. Ideea externalizarii unor astfel de servicii vine in sprijinul facilitarii reintegrarii sociale a mamelor prin intermedierea unor contacte cu membrii comunitatii si largirea cercului de potentiale resurse pentru beneficiarele CM.

In cazul imbolnavirilor infecto-contagioase ale mamei si/ sau ale copilului si care nu necesita spitalizare, acestia sunt izolati într-un spatîu special amenajat (o camera utilata cu toate facilitatile si de acces separat la camera de toaleta). Starea de izolare se mentine în conformitate cu recomandarile medicale. Pe toata perioada de ăcarantina", mama copilului bolnav nu va participa la nici o activitate care nu are legatura cu îngrijireia copilului si va evita contactul cu ceilaltî beneficiari ai CM. Evolutia starii de sănătate va fi urmarita de catre medicul de familie si de catre personalul calificat desemnat de catre coordonatorul serviciului (asistent medical, educator - puericultor).

În cazul În care este necesară internarea copilului în spital, acesta va fi însoțit de mama sa.

În cazul în care persoana care necesită spitalizare este mama copilului, responsabilul de caz anunță în cel mai scurt timp DGASPC și managerul de caz, care are responsabilitatea identificării unei soluții optime pentru cuplul mamă-copil. Situaăși posibile:

Dacă mama necesita spitalizare de maxim o săptămână, copilul acesteia poate ramane in CM si sa fie îngrijit de catre personalul de îngrijirei si educare, doar cu dispozitia directorului general/ executiv al DGASPC.

Dacă mama necesita spitalizare mai mare de o săptămână, se stabileste o măsură de plasament pentru copil de către CPC fie la AMP, fie în familia lărgită a copilului în măsura în care acest fapt este posibil. Dacă internarea este de maximum o lună, la externare, mama și copilul pot reveni în CM. Dacă mama necesită spitalizare pe o perioadă mai mare de șase luni și se apreciază că decizia de găzduire a cuplului mamă-copil în CM nu mai poate fi îndeplinită, se caută soluții pentru instituirea unei măsuri de protecție specială pentru copil.

Pe toată perioada spitalizării mamei, este menținută relația mamț-copil, prin vizite ale copilului la spital (în cazul în care această nu reprezintă un risc pentru copil), mama fiind informată despre evoluția copilului.

în

cazul administrării de medicamente, mama este responsabilă de administrarea medicamentației (preventive și/ sau curative) prescrisă copilului, precum

și

de propria medicație, cu respectarea procedurilor CM privitor la manevrarea medicamentelor. După o evaluare a capacității mamei de administrare (de auto-administrare) a medicației, acesteia i se pune la dispoziție un spațiu securizat de depozitare a medicamentelor (un dulap/ sertar cu cheie), la care poate avea acces și personalul centrului special desemnat (asistent medical, educator-puericultor).

Asistentul medical/ educatorul-puericultor monitorizează starea copilului sau a mamei pe durata medicației și apelează la medicul de familie dacă apar motive de îngrijorare generate de orice

.schimbare

apărută în starea de sănătate a acestora și care influențează negativ starea de sănătate atât a copilului, cât și a mamei.

Coordonatorul CM se asigură că personalul respectă procedurile stabilite pentru primirea, evidența, depozitarea, manipularea, administrarea și îndepărtarea medicamentelor. De asemenea, există o evidență a tuturor medicamentelor primite, administrate și care părăsesc CM sau sunt aruncate, pentru a se îndepărta posibilitatea utilizării lor incorecte. Se menține o evidență a medicației curente pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor auto-administrate). Medicamentele administrate de personal sunt depozitate într-un dulap de metal încuiat, cu acces limitat, în conformitate cu legislația în vigoare.

Formarea profesională pentru personalul CM trebuie să cuprindă:

•

Cunoștințe de baza referitoare la modalitatatea de utilizare a medicamentelor s1 de recunoastere si combatere a problemelor provocate de utilizarea acestora;

•

Cunostiinte de baza în acordarea primului ajutor;

•

Cunoștințe de baza referitoare la boli infecțioase și modul de tratament.

Personalul îi beneficiarele au obligația de a respecta periodicitatea examenului medical.

6.4.

Servicii de educație si consiliere

Intervenția în cadrul CM este o intervenție centrată pe sarcină, având la baza următoarele principii:

•

Punerea accentului pe aspectele pozitive, pe ideea că soluția este posibilă pe viitor, facilitează schimbarea în direcția dorită. Discuția trebuie orientată mai curând pe soluții

decât pe probleme;

•

Trebuie căutate punctele tari. Acestea trebuie speculate în cadrul demersului de găsire a soluției;

•

Clienții sunt de fapt cei interesați să-și rezolve propriile probleme;

•

Clientul este cel mai« mare» expert în rezolvarea propriilor probleme;

•

Orice schimbare în modul în care clientul percepe soluția la problema sa și tot ceea ce întreprinde el, afectează pe toți ceilalți care sunt implicați în problemă și cu care el

interacționează (familie, colegi, prieteni).

Alături de acest tip de intervenție, echipa CM va avea în vedere și intervenția în situațiile de criză, abordarea psiho-socială, abordarea comportamentală etc.

Pe parcursul găzduirii sale în CM, mama primește servicii de suport pentru asumarea rolului matern, astfel încât să poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare nevoilor sale afective, sociale, educaționale și medicale.

Mama este ajutată să-si dezvolte competentele necesare pentru creșterea copilului: cum să hrănească copilul;

cum să-i arate afecțiune, interes și încredere; cum să aprecieze corect siguranța mediului; cum să organizeze activitățile casnice curente;

cum să utilizeze metodele adecvate de disciplină;

cum să-și controleze anxietatea și supărarea în fața unor comportamente dificile sau iritante ale copilului;

cum să se joace cu copilul;

cum să recunoască și să răspundă la situațiile periculoase sau foarte riscante; cum să facă aprecieri pozitive privind comportamentul copilului;

cum să fie deschisă spre a învăța lucruri noi și de a se dezvolta; cum să aplice reguli flexibile;

cum să stimuleze cognitiv copilul în funcție de stadiul de dezvoltare etc.

În

CM, mama va beneficia de ședinte de consiliere sau întâlniri individuale și de grup. În funcție de obiectivele PPI, acestea pot fi realizate de membrii mu1tidisciplinare a centrului (responsabil de caz, educator, psiholog, asistent social) sau de un specialist din exteriorul CM. Unele mame pot fi persoane resursă în cadrul ședințelor de grup.

Fiecare

ședință

de

consiliere/

întâlnire

va

avea obiective

clare, stabilite

cu

participarea beneficiarilor. Toate aspectele discutate în cadrnl ședințelor de consiliere sau a întâlnirilor se vor consemna într-o notă, care va trebui să conțină și propuneri/ recomandări pentm următoarele ședințe/ întâlniri, precum și teme pentru acasă pentru mame. Această notă va fi pastrată in dosarul cuplului mamă-copil. Temele pentru acasă reprezintă în fapt punerea în practică a aspectelor discutate în cadrul întâlnirilor, precum și reflecții asupra unor teme.

Fiecare mamă va fi încurajată să țină un jurnal propriu în care să consemneze modul în care își îndeplinește sarcinile primite, precum și toate dificultățile întâmpinate în relația cu copilul/ copiii. Totodată, ea va fi încurajată să consemneze toate evenimentele importante din viața copilului într-o

ăcarte a vieții". Echipa CM va asigura mama că aceste caiete/ cărți sunt confidențiale și nici un membru al echipei nu i le va solicita.

Echipa multidisciplinară a centrului sau specialistul din cadrul echipei îi poate propune mamei participarea familiei sau doar a unui membru al familiei la ședințele de consiliere/ întâlniri. Decizia mamei de a accepta sau nu propunerea echipei multidisciplinare va fi respectată.

Ședințele de consiliere și întâlnirile vor urmări:

•

dezvoltarea abilităților parentale;

•

dobândirea încrederii în sine și în ceilalți;

•

dobândirea de deprinderi sociale, inclusiv a abilităților de comunicare;

•

dezvoltatea capacității de a lua decizii;

•

dobândirea de cunoștințe privind serviciile sociale,

•

drepturile pe care le au în calitatea lor de părinți;

•

pregătirea părăsirii CM;

•

pregătirea pentru naștere în cazul gravidelor;

•

dezvoltarea abilităților privind gestionarea timpului, a banilor

și

a crizelor.

Ședințele de consiliere și întâlnirile se vor desfășura în încăperi liniștite, de dimensiuni adecvate. În așezarea clienților trebuie să se țină cont de ăspațiul intim" al fiecăruia, acesta fiind definit ca aria fizică din jurul fiecărui client care îi asigură lui confort și siguranță (60 cm).

Sedințele și întâlnirile individuale vor avea loc în birourile membrilor echipei multidisciplinare. Aceste birouri vor fi dotate cu mobilier adecvat și vor asigura ambianța Îi confortul necesar desfășurării unor astfel de întâlniri.

Sedințele și întâlnirile de grup se vor desfășura în camera de zi, dotată cu mobilier adecvat și confortabil (fotolii, canapele, scaune, masă rotundă, dulapuri) și cu un televizor.

Întâlnirile individuale pot fi:

•

de tip suportiv,

•

de tip terapeutic și

•

de tip educativ.

Întâlnirile de grup pot lua forma:

•

grupului de suport,

•

grup de discuții,

•

atelier de puericultură și

•

baby-club.

Programarea acestor întâlniri se va face de către echipa multidisciplinară cu implicarea mamei/ mamelor. În anexa

5

sunt câteva repere pentru înregistrarea întâlnirilor sub forma unor note.

Grupul de suport

Grupul de suport are caracter terapeutic, fiind mai structurat decât grupul de discuții. Grupul de suport se va organiza săptămânal sau ori de cate ori este nevoie. Decizia de întrunire a grupului de suport aparține mamelor după ce acestea au fost informate cu privire la modul in care funcționează acesta si principiile care-i stau la bază. Grupurile de suport sunt moderate de către un membru al echipei CM și constituie ocazii pentru mame să înțeleagă dificultățile cu care se confruntă celelalte mame, dar și să găsească soluții la problemele cu care se confruntă, învâțând din experiența acestora.

Grupul de discutii

are un caracter mai puțin formal, echipa CM încurajându-le pe mame să

se

întâlnească și să discute pe teme care le interesează .

Atelierul de puericultură

Atelierul de puericultură poate fi organizat săptămânal la o oră convenabilă pentru toate mamele din centru. Se vor avea în vedere următoarele teme:

noțiuni de dezvoltare a copilului- dezvoltarea limbajului, dezvoltare cognitivă și emoțională; îngrijirea noului născut: primele contacte, schimbarea scutecelor, baia, somnul, plimbările în aer liber, hainele, temperatura camerei, expunerea la soare;

alăptarea la sân și cu ajutorul biberonului;

îngrijirea copilului în primul an de viață: hrănirea copilului, plânsul copilului, progresele în dezvoltare etc.

sănătatea fizică a copiilor: aspecte legate de alimentația copiilor, prevenirea accidentelor și de îngrijirea danturii;

sănătatea mentală a copiilor: stima de sine, disciplină, dezvoltarea sexualității, muzică, bunele maniere, citit, sarcini casnice, jocul etc.;

probleme frecvente de comporatament: gelozia între frați, anxietatea de separare, anxietatea de tot ce e străin, crize, folosirea de cuvinte urâte și înjurături, agresivitate, hiperactivitate, lentoare;

-

provocări obișnuite în procesul de dezvoltare: mersu] la toaletă, controlul sfincterelor, somnul, probleme obișnuite legate de somn, crize, suptul degetului, mâncatul unghiilor, encomprezis, enurezis, obiecte de care se atașează copilul, suzeta, bâlbâială, gesturi ritmice; copil născut prematur, moartea ca eveniment în viața unui om;

copiii cu dizabilități, prob]eme de învățare;

îngrijirea copilului de către altcineva decât de părinți;

noi provocări: jocurile pe calculator, navigarea pe internet, alcoolu] și drogurile, creșterea copiilor fără violență, televiziunea, filmele etc.

îngrijirea sănătății copilului: relația cu medicul de familie, control periodic, administrarea medicamentelor, spitalizarea, alimentația pe perioada bolii, izolarea în situația unor boli contagioase, primul ajutor și urgențele, principalele boli ale copilăriei, bo1ile contagioase.

Activitatea de baby-club

Această activitate este mediata de doi profesionisti (psiholog si educator/ ducator-puericultor) si isi propune sa observe relația mama - copil si dezvoltarea copilului (motricitate, limbaj, relatiile cu ceilalți, explorarea ambientului, afectivitatea, dezvoltare cognitivă). Atitudinea profesioniștilor nu este una directivă,

ci

de atenție și încurajare a explorării copilului dublată de o mare disponibilitate în a se angaja într-un joc cu copilul atunci când el inițiază relații. Psihologul are un rol de observator pasiv (răspunde inițiativelor mamei și copilului) al acestei activități, educatoru] fiind observatorul activ (inițiază jocuri cu mama și copilul si răspunde inițiativelor acestora, în egală măsură). Activitatea

este

foarte importantă pentru ambii beneficiari, favorizând separarea treptată a copilului de mama sa (de ex: în vederea înscrierii la creșă a copilului și începerea lucrului de către mama sa).

Programul clubului este stabilit împreună cu mamele astfel încât să nu se suprapună cu alte activități sau demersuri exterioare și să fie adaptat ritmului copilului de somn și alimentație.

În CM, mama primește infonnații referitoare

]a

metodele contraceptive.

Obiectivul acesteia este să ajute mama sau cuplul din care această face parte:

să decidă dacă are nevoie și dorește să folosească

o

metodă de contracepție;

să aibă o alegere liberă și informată asupra metodei contraceptive pe care o va folosi (contracepția naturală;metode de barieră; contracepția hormonală; dispozitive intrauterine; implantele subdennice; sterilizarea chirurgicală; contracepția de urgență) ;

să învețe modul de folosire a metodei alese.

Utilizând resurse din interiorul sau din exteriorul CM, responsabilul de caz va facilita organizarea de

activități de educație pentru sănătate:

•

igienă și îngrijire personală;

•

acordarea primului ajutor;

•

nutriție și dietă;

•

schema de vaccinări a copilului;

•

infecții cu transmitere sexuală, elemente de educație contraceptivă și sexuală.

Se recomandă ca echipa CM să își dezvolte un manual care să stea la baza organizării atelierului de puericultură și va aprecia sesiunile minime la care ar fi util să participe fiecare mamă în parte.

Pentru buna desrașurare a tuturor acestor întâlniri echipa CM pregătește materiale de suport și încearcă elaborarea de materiale video pe diverse teme.

6.5.

Senicii de consiliere juridică

Mama primește informații de natură juridică pentru:

a beneficia de toate drepturile prevăzute de lege, inclusiv concediu de creștere a copilului, alocația de stat pentru copil, venitul minim garantat, alocația complementară, alocația de susținere pentru familia monoparentală;

obținerea actelor de identitate, de stare civilă și în general al documentelor personale și ale copilului;

cunoașterea procedurii prin care se poate stabili paternitatea copilului; introducerea acțiunii de divorț și pe tot parcursul procesului;

închirierea unei locuințe -

încheierea unui contract scris de închirirere, conform legii nr.114/1996;

a întreprinde orice alte demersuri care se impun în condițiile în care e vorba de violență în familie, abuz, neglijare sau exploatare.

6.6.

Servicii pentru dobândirea deprinderilor de viață independentă

În CM, mama este sprijinită în vederea dobândirii deprinderilor de viață independentă. În acest scop se vor iniția activități pentru:

formarea deprinderilor de gestionare a timpului, deprinderi de muncă,

deprinderi de gestionare a banilor,

deprinderi de folosire a resurselor comunității etc.

6.7.

Servicii de integrare socială

La solicitarea mamei, cuplul mamă - copil primește servicii de suport pentru restabilirea relațiilor cu familia și cu tatăl copilului. Acest proces se va desfășura în mod treptat prin vizita asistentului social la domiciliul familiei mamei sau al tatălui copilului, prin invitarea acestora la centru și implicarea lor în diferite activități ale centrului/ ale mamei în centru și prin participarea membrilor familiei la ședințele de consiliere. Toate aceste activități vor fi consemnate, întocmindu-se anchete sociale și note de întâlnire/ consiliere.

Pentru atingerea acestui obiectiv, responsabilul de caz primește sprijin din partea SPAS (sau a persoanei cu atribuții în asistența socială de la nivelul comunelor) de la domiciliul familiei/ tatălui. Sprijinul oferit de SPAS poate consta în: participarea împreună cu responsabilul de caz la efectuarea anchetei sociale la domiciliul mamei/ familiei acesteia/ tatălui copilului efectuarea de vizite la domiciliul familiei pentru a discuta anumite aspecte stabilite împreună cu responsabilul de caz; oferirea tuturor informațiilor solicitate de către familie/ tatăl copilului.

La solicitarea mamei, responsabilul de caz va sprijini mama în vederea stabilirii paternității copilului, chiar dacă relația dintre mama si tatăl copilului nu poate fi restabilită. În acest scop, mamei i se explică importanța stabilirii paternității copilului din perpectiva construirii identității copilului.

Mama este încurajată să iasă cu copilul în afara centrului pentru plimbări în parc, participare la diferite activități.

În condițiile în care obiectivul este integrarea cuplului mamă-copil în comunitate, mama primește sprijin pentru identificarea unei locuințe. În acest sens, mama este ajutată

să-și

întocmească dosarul pentru o locuință socială, în conformitate cu prevederile legii nr.114/ 1996 sau beneficiază de sprijin pentru identificarea unui spațiu de locuit cu chirie. O copie a cererii depuse la primăria de la domiciul mamei este păstrată la dosarul cuplului mamă-copil, responsabilul de caz verificând periodic stadiul soluționării acesteia. Responsabilul de caz înștiințează serviciul de asistență socială cu privire la cererea depusă de mamă pentru o locuință socială.

Totodată, mama poate beneficia, după caz, de alocația de susținere, care se acordă lunar familiilor monoparentale dacă realizează venituri nete lunare pe membru de familie de până la o sumă prevăzută de legislația în vigoare. Conform OUG nr.105/ 2003 aprobată prin Legea nr.41/ 2004, prin persoană singură se înțelege persoana care se află în una dintre următoarele situații:

a

este necăsătorită;

b.

este văduvă;

c.

este divorțată;

d.

al cărei soț/ soție este declarat/ declarată dispărut/ dispărută prin hotărâre judecătorească;

e.

al cărei soț/ soție este arestat/ arestată preventiv pe o perioadă mai mare de 30 de zile sau execută o pedeapsă privativă de libertate și nu participă la întreținerea copiilor;

f.

nu a împlinit vârsta de 18 ani și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-e)

g.

a fost numită tutore sau i s-au încredințat ori dat în plasament unul sau mai mulți copii și se află în una dintre situațiile prevăzute la lit. a)-c), cu excepția AMP.

Alocația de susținere se acordă pe bază de cerere însoțită de actele doveditoare privind componența familiei și veniturile acesteia. Cererea pentru stabilirea și acordarea alocației se întocmesc de reprezentantul familiei și se înregistrează la primăria localității sau, după caz, a sectorului municipiului București în a cărui rază teritorială locuiește familia.

În situația în care copilul nu a fost botezat, la solicitarea mamei, echipa centrului o poate sprijini în găsirea unor nași de botez pentru copil și să boteze copilul conform opțiunii mamei. Tot în vederea respectării și păstrării identității religioase, mama nu va fi oprită să-și continue relațiile cu comunitatea religioasă din care provine.

6.8.

Servicii de integrare profesionala

Pentru integrarea profesională, mama primește servicii de suport pentru găsirea unui loc de muncă potrivit competențelor pe care le are. În acest scop, CM deține informații privind oferta de pe piața de muncă în baza unor convenții de colaborare încheiate între DGASPC/ OPA și instituțiile/ organizațiile relevante.

Mama primește sprijin pentru dobândirea deprinderilor necesare participării la interviurile de angajare. Mama este învățată cum să-și întocmească curriculum vitae (anexele 3 si 4 - modele de curriculum vitae), cum să-și pregateasca dosarul necesar pentru participarea la concursul de angajare și cum să abordeze corect un interviu de angajare. Totodată, dacă e vorba de prima experiență de muncă, mama primește sprijin pentru a

se

adapta cerințelor locului de muncă și beneficiază de consiliere pentru a stabili un echilibru între locul de muncă și familie. În acest

scop,

responsabilul de caz beneficiind de sprijinul celorlalti membrii ai echipei multidisciplinare a centrului va organiza întâlniri individuale/ grup cu mamele care necesită un astfel de sprijin. Pentru ilustrarea demersurilor făcute pentru atingerea acestui obiectiv, dosarul mamei va conține un curriculum vitae și consemnarea tuturor interviurilor de angajare la care a participat și rezultatele obținute. Dacă mama s-a angajat pe perioada șederii în CM, dosarul va conține o adeverință de la locul de muncă. Responsabilul de caz va urmări procesul de integrare al mamei la locul de muncă prin solicitarea de informații de la mamă. Responsabilul de caz, cu permisiunea mamei, va stabili un contact inițial cu șeful direct al acesteia pentru a putea fi informat imediat și pentru a interveni în vederea soluționării eventualelor probleme legate de integrarea la locul de muncă.

În situația în care mama nu are o pregătire corespunzătoare cerințelor de pe piața muncii, specialiștii CM îi facilitează participarea la

cursuri de calificare/ recalificare/ reconversie profesională.

Dosarul mamei va conține un document care să ateste participarea la cursuri sau absolvirea acestora.

AJOFM organizeaza, gratuit, cursuri de calificare/ recalificare pentru someri. Persoanele aflate în cautarea unui loc de munca au posibilitatea dobândirii cunoștințelor teoretice si practice specifice unei noi meserii care sa mareasca sansele ocuparii unui loc de munca. Prin Legea nr.107/ 2004 care a modificat si completat Legea nr.76/ 2002, s-au creat noi oportunităti de orientare a activitătii de formare profesională către mediul rural si către anumite grupuri tinta care nu beneficiau de servicii de formare profesională gratuite. Astfel, de servicii gratuite de formare profesională beneficiază si următoarele categorii:

persoane care desfâsoară activităti în mediul rural si nu realizează venituri lunare sau relizează venituri lunare mai mici decât indernnizatia de somaj si care sunt înregistrate la agentiile judetene pentru ocuparea fortei de muncă,

persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului pentru creșterea copilului,

persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacitătii de muncă după pensionarea pentru invaliditate,

persoane aflate

în

detentie care mai au de executat cel mult

9

luni până la ultima zi de executare a pedepsei.

Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, care beneficiază de servicii gratuite de formare profesională, au următoarele drepturi:

să beneficieze de pregâtire teoreticâ si practică pe durata cursului, sa beneficieze de rechizite, materiale de instruire si manuale,

sâ beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru traseul de la domiciliu la unitatea de pregătire,

să beneficieze de consultatii medicale, analize medicale.

Dacă și-a întrerupt studiile și îndeplinește condițiile cerute de lege, mama primește sprijin pentru continuarea acestora.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, mama este ajutată de celelalte beneficiare din centru pentru îngrijirea copilului, ajutându-și și ea la rândul ei colegele. Mamele sunt încurajate să dezvolte relații de colaborare și sprijin reciproc, responsabilii de caz asigurându-se că îngrijirea copiilor nu este perturbată.

Mamele sunt ajutate să-și înscrie copiii la creșă/ grădiniță/ școală sau la un centru de zi, aflat în vecinătatea CM. Responsabilul de caz supervizează modul în care mama își îndeplinește obligațiile din acest punct de vedere

și

ține legătura cu învățătoarea copilului sau cu personalul centrului de zi. În procesul de pregătire a momentului în care mama părăsește CM, responsabilul de caz îi acordă sprijin pentru transferul copilului la o creșă/ grădiniță/ școală sau la un centru de zi aflat în vecinătatea viitorului domiciliu al mamei.

6.9.

Servicii post-rezidențiale

Cu acordul mamei, managerul de caz și responsabilul de caz aduc Ia cunoștința SPAS de la domicîului mamei, conținutul

PPI

imediat după întocmirea acestuia. Referitor la SPAS, există mai multe posibilități, care se iau în considerare în functie de caz:

Dacă obiectivul este integrarea cuplului mamă-copil în familia extinsă, atunci SPAS cu care se colaborează este cel de la domiciul familiei extinse.

Dacă obiectivul este restabilirea relațiilor cuplului mamă-copil cu tatăl copilului și aceștia vor avea domiciliul comun, atunci SPAS cu care se colaborează este cel de la acel domiciliu.

Dacă obiectivul este integrarea cuplului mamă-copil în comunitate, atunci domiciliul mamei și SPAS responsabil se va stabili împreună cu mama.

Pe tot parcursul șederii mamei în centru, responsabilul de caz va informa SPAS asupra stadiului îndeplinirii obiectivelor prevăzute în PPI. Dacă se întâmplă ca domiciliul ulterior al mamei să se schimbe, cele două SPAS vor fi informate.

Cu cel puțin o lună înainte de părăsirea centrului, responsabilul de caz stabilește o întâlnire (anexa 7) cu asistentul social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu atribuții în asistența socială de la nivelul comunei) pentru a revizui planul de servicii întocmit inițial, astfel încât acesta să poată fi aplicat imediat după părăsirea centrului. Mama va fi implicată în mod activ în acest proces și va primi toate informațiile legate de atribuțiile SPAS și de drepturile de care ar putea să beneficieze în raport cu acesta.

Planul de servicii revizuit va cuprinde:

periodicitatea vizitelor (respectându-se dorința mamei din acest punct de vedere), integrarea copilului în noua creșă/grădiniță/școală sau centru de zi,

acordarea tuturor drepturilor de care beneficiază conform prevederilor legale, consiliere.

O copie a noului plan de servicii se va atașa la dosarul mamei din CM, dar și la dosarul managerului de caz.

Mama este încurajată să participe la întâlnirile grupurilor de părinți, în condițiile în care aceste inițiative sunt dezvoltate la nivelul comunității din care face parte. Mama este încurajată să solicite sprijinul SPAS, ori de câte ori se confruntă cu dificultăți în procesul de creștere și educare a copilului/ copiilor. Mama este încurajată să dezvolte relații de întrajutorare cu membrii familiei și cu vecm1.

Dacă restabilirea relațiilor cu familia extinsă nu a reușit pe parcursul șederii mamei în centru, mama va fi încurajată să continue să rezolve conflictul cu părinții săi, beneficiind în acest scop de sprijin din partea SPAS și al specialiștilor centrului de consiliere și sprijin pentru părinți.

În situația în care un cuplu mamă-copil va fi transferat dintr-un județ în altul, atunci toate principiile care stau la baza unui proces de transfer vor fi respectate (asigurarea că toți cei implicați dețin informațiile care le sunt necesare pentru luarea celor mai bune decizii).

Cap.7 MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

CM functionează în acord cu un proiect instituțional întocmit în baza prevederilor standardelor minime obligatorii în vigoare și a nevoilor specifice ale cuplurilor beneficiare mamă-copil.

7.1.

Noțiuni generale

Proiectul instituțional este un document scris care descrie m1s1unea, obiectivele, activitățile și resursele pe care le antrenează organizația - în cazul nostru CM - pentru a funcționa în conformitate cu standardele minime de calitate.

De ce un proiect?

Pentru ca CM - ca orice serviciu pentru copil și familie - este o structură dinamică

șî

flexibilaă care nu poate

fi

caracterizată doar printr-un regulament intern. Adaptându-ne tendințelor actuale, în managementul organizației se utilizează tot mai mult termenul de« proiect».

Proiectul instituțional:

•

este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente interdependente, în permanenta interacțiune;

•

evolueaza spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele centrului, cu strategia sa de dezvoltare, dar și cu contextul în care se desfasoară, cu nevoile și problemele comunității.

În viața unui proiect sunt antrenate în primul rând resurse (umane, materiale, documentare, financiare) aflate la baza derulării activităților care vizează atingerea obiectivelor.

Proiectul se finalizează cu rezultate evaluabile:

•

din prisma impactului activităților asupra publicului țintă (beneficiari direcți și/ sau indirecți, de exemplu mame rezidente în centru și copiii acestora) și asupra celorlalți parteneri participanți la proiect și

•

din prisma eficientți cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale, documentare, financiare) au fost gestionate.

Proiectul instituțional:

•

Este caracterizat de contextul în care se desfășoară și de finalitatea sa.

•

Poate fi divizat în mai multe subsisteme, care prezintă aceleași caracteristici.

•

Este deschis către alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente (instituții ș1 organizații partenere, comunitatea în ansamblul ei).

•

Are propriile sale reguli și mecanisme de adaptare la lumea exterioară.

•

Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilități și acțiuni programate legate de o logică a finalității.

•

Reprezintă un element al schimbării, un proces creativ și formativ.

Proiectul instituțional este suportul inovației, al schimbării, al dinamicii activității - totul în beneficiul publicului pe care îl reprezintă și ale cărui interese le promovează. Pentru a aplica standardele minime de calitate la nivelul fiecărui centru în parte se redacteaza un proiect instituțional, care respectă componentele documentului de referință.

Astfel, proiectul instituțional va cantine următoarele capitole, nominalizate în standardele minime obligatorii:

a)

definiția,

b)

misiunea,

c)

principiile,

d)

obiectivele de dezvoltare instituțională,

e)

activitățile,

f)

clienții și nevoile specifice ale acestora,

g)

resursele umane, materiale și financiare disponibile și potențiale,

e) relațiile de parteneriat în comunitate.

În stabilirea obiectivelor de dezvoltare instituțională și a activităților, echipa parcurge următoarele etape:

•

evaluează situația la momentul elaborării proiectului;

•

se identifică problemele (care sunt standardele care nu sunt îndeplinite corespunzător);

•

se stabilesc obiectivele operaționale (astfel încât prin proiectul instituțional s se ajungă la respectarea tuturor standardelor, intervenind asupra situațiilor problemă într-un timp determinat și specificat);

•

pentru fiecare obiectiv se propun activitățile concrete ce vor fi realizate, calendarul, resursele umane, resursele materiale, documentare și financiare;

•

se estimeaza rezultatele și momentele de evaluare.

Văzut din perspectiva standardelor minime obligatorii, proiectul instituțional este alcătuit din mai multe subproiecte, care interacționează și se completează reciproc, astfel încât sa tinda, ca ansamblu, catre aplicarea standardelor in contextul specific al institutiei respective.

Orice serviciu (obligatoriu cel de tip rezidential ,

deci si CM) trebuie sa aibă un registrul d e

consemnare

a evenimentelor

deosebite.

Se vor consemna accidentele

survenite

în centru ,

îmbolnăvirile

grave/epidemiile, decesele,

fuga din centru

cu sau îară

părăsirea

copilului ,

infracțiunile, acuzațiile privind comportamentul inadecvat

al

unui membru al echipei, etc. (Standardul 21 din standardele minime obligatorii pentru serviciile de tip rezidențial aprobate prin ordinul secretarului de stat al Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție nr.21/ 2004).

7.2.

Proiectul instituțional

7.2.l. În cazul înființării

unui nou CM,

proiectul instituțional trebuie conceput din perspectiva standardelor minime obligatorii .

Aceste prevederi sunt relativ ușor de transpus în textul proiectului ,

fiindcă nu există probleme inițiale, de neconcordanță sau de nerespectare a standardelor. Se construiește astfel, de la început, o "cultură instituțională" bazată pe standardele minime obligatorii ,

care pe parcurs va evolua către o depășire calitativă a condițiilor "minime obligatorii". Existența standardelor aprobate prin ordin obligă DGASPC/ OPA să prevadă într-un proiect de CM toat e

componentele legate de condițiile de locuit ,

educație, îngrijire socializare, să întocmească o organigramă corespunzătoare și o structură multidisciplinară a echipei capabilă să asigure îndeplinirea misiunii.

Un aspect deosebit de important îară de care nu poate fi propusă înființarea unui nou CM este compatibilitatea acestui proiect cu strategia județeană sau locală în domeniul protecției drepturilor copilului. Datele statistice și nevoile reale ale comunității argumenteazș nevoia de creare a unui serviciu, inclusiv a unui CM. Fiind un serviciu de prevenire a intrării în dificultate a copilului, acordat mamei și copilului, acest tip de centru va fi creat în acord și cu alte strategii județene - de exemplu în domeniul sănătății, deoarece mamele care riscă să își abandoneze copiii pot fi depistate cu sprijinul medicilor de familie și al personalului maternităților.

Dialogul între actorii comunitari și complementaritatea strategiilor și planurilor de acțiune la nivel județean și local sunt condiții fundamentale pentru a elabora și pune în practică un proiect instituțional.

7.2.2.

În

cazul unui CM deja funcțional,

care trebuie să se încadreze în cerințele standardelor minime

obligatorii,

proiectul

instituțional

devine

un proiect

de promovare

a

schimbării. Componentele la care s-au identificat probleme fac obiectul unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge într-un timp determinat la respectarea în totalitate a standardelor minime obligatorii.

Schimbarea se poate produce când misiunea nu mai este aceeași, când ai o perspectivă diferită asupra beneficiarilor etc. Gestiunea schimbării este unul din rolurile majore ale managementului ,

luarea deciziilor se centrează atât pe rezolvarea problemelor, cât și pe proiectarea viitorului centrului.

Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului CM, poate ajuta la mobilizarea și motivarea personalului. În același timp, proiectul de schimbare afectează "cultura organizațională" deja existentă ,

dezlănțuind atât forțe de sprijin ,

cât și forte de rezistență din partea personalului.

În literatura de specialitate se afirmă că toată dificultatea funcției manageriale se poate sintetiza în următoarea propoziție: "Pentru a atinge un obiectiv, trebuie mai întâi să îl ai".

A avea un obiectiv înseamnă a-l conștientiza, a-l înțelege, a-l interioriza, a ști să-l explici ș1 celorlalți, determinându-i să și-l asume.

Poți

atinge un obiectiv doar dacă acesta îți aparține.

Într-o organizație, obiectivele de schimbare trebuie sa fie întotdeauna clar definite, și aceasta nu doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare componentă în parte, într-o manieră operațională și pe înțelesul fiecărui membru al echipei.

Exemplu:

pentru aplicarea standardului 6 coordonatorul propune ca obiectiv "îmbunătățirea atitudinii personalului în sensul valorizării mamei în rolul său de părinte, în spiritul respectării confidențialității

și

a demnității cuplului mamă-copil". Deoarece este formulat general, este necesar ca acest obiectiv să fie ătradus", astfel încât personalul să înțeleagă cum să se adreseze mamelor, ce să facă și ce să nu facă pentru a le încuraja și respecta, exemplificând cu unele practici negative care ar trebui schimbate.

A avea cu adevărat un obiectiv de schimbare într-un proiect instituțional înseamnă că acest obiectiv este la fel perceput nu doar de coordonator, ci de toți membrii echipei.

Pentru a reduce cât mai mult rezistența la schimbare, este necesar ca elaborarea proiectului instituțional adaptat standardelor să se facă cu antrenarea personalului, în condiții de comunicare și transparenșă. Un rol important îl au activitățile de formare, de altfel obligatorii și menționate în standarde, care trebuie să însoțească orice schimbare în proiectul instituțional.

7.3.

Evaluarea și re-evaluarea proiectului instituțional

Proiectul instituțional este evaluat/ re-evaluat cel puțin o dată pe an, pentru a aprecia gradul de respectare a standardelor minime obligatorii. Această evaluare se face pe toate ariile de interes ale standardului, urmărindu-se îndeplinirea indicatorilor. Se va acorda o atenție particulară acelor componente care au făcut obiectul proiectului de schimbare pe parcursul anului, dar fără a le subestima pe celelalte, care funcționau corespunzător în momentul evaluării inițiale, dar care se puteau modifica.

Evaluarea anuală este în mod obișnuit o evaluare internă, dar în situații deosebite (reclamații, disfunctionalități grave) se realizează evaluări externe.

Procesul de evaluare internă se bazează pe:

•

rapoartele de activitate și fișele de auto-evaluare ale membrilor echipei

•

documentele interne ale centrului (evidența cazurilor, PPI ale beneficiarilor, registrul de evidență a reclamațiilor, registrul de consemnare a evenimentelor deosebite etc)

•

fișe de exprimare a opiniei completate de beneficiare/ satisfacția beneficiarilor Propunem organizarea unei reuniuni de evaluare internă anuală pe baza următoarei grile:

Aria de interes

Posibile teme de dezbatere

A. Locul CM în sistemul judetean/ local de servicii:

l. Admiterea în CM

2.

Locul CM în sistemul judetean/ local de servicii

3.

PPI

.

Procedura de admitere a mamei este functțonală? Care sunt dificultățile practice?

-

Este CM cunoscut

în

comunitate?

-

Cum se relaționează cu celelalte servicii sociale din sistem?

-

Au fost elaborate PPI pentru toate mamele beneficiare 9

4. Managementul de caz la nivelul CM

-

Care este rolul managerului de caz și a responsabilului de caz?

-

Se aplică procedeele specifice managementului de caz?

B. Domeniile de intervenție

I.Găzduirea, ambientul și asigurarea hranei

l.J .Amplasamentul și amenajarea interioară

1.2.Măsurile de siguranță și securitate

l.3. Condiții de locuit

1.4.

Asigurarea hranei

1.5.

Menținerea stării de sănătate

2.

Educația si consilierea beneficiarelor

3.

Integrarea socială si profesională

4.

Incetarea rezidenței

-

Amenajarea interioară este functțonală și corespunde sau nu misiunii centrului. Care sunt propunerile de îmbunătațire?

-

Au fost respectate măsurile de siguranță din regulament ? Au fost cazuri de accidentare, fugă, intrări ale persoanelor nedorite etc ?

-

Antrenarea mamelor

în

amenajarea și întreținerea spațiilor, pregătirea și servirea meselor etc.

-

Au fost probleme în menținerea stării de sănătate (epidemii, cazuri deosebite)

-

Care este relația cu medicul de familie?

-

Modul de desfășurare al activităților educative, individuale și de grup

-

Modul de desfașurare al activităților de consiliere,

-

Reușite s1 nereușite în integrarea socială și profesională a mamelor

C. Managementul CM

I. Proiectul instituțional

2. Managementul resurselor umane 2 . I.Structura si atributiile personal

2 . 2. Formarea personalului 2.3.Cornunicarea internă și munca

în echipă

2.4. Supervizarea profesională

Fisele de post ale personalului sunt valabile sau trebuie reactualizate?

Cum s-a realizat formarea personalului ăi nevoile de formare pentru anul urmator

Comunicarea interna este

sau

nu corespunzatoare pentru nevoile personalului si ale coordonatorului Personalul lucrează

în

echipă ?

Supervizarea functioneaza

?

D. Protectța Împotriva abuzurilor

Procedurile pentru prevenirea, identificarea, semnalarea, evaluarea si solutionarea suspiciru1ilor sau acuzatiilor de abuz asupra cuplului mamă-copil sunt

cunoscute si se aplica?

În abordarea temelor de discuție enumerate se vor evidenția:

•

aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o organizație, are un important rol suportiv pentru toți membrii echipei)

•

dificultățile

întâmpinate

si cum ar putea fi ele depășite (prin demersuri

interne,

care țin de managementul CM, de

ROF!}..,fOF,

de rolul personalului și prin demersuri

externe,

care sunt în aria de competenta a directiei, a autoritatilor locale/judetene )

•

propuneri pentru îmbunătățirea activității

La reuniunea de evaluare anuală vor participa membrii echipei, un reprezentant al DGASPC, managerii de caz

cu care s-a colaborat și 1-2 reprezentante ale mamelor beneficiare actuale rezidente. Este de preferat să fie invitată la reuniune una dintre mamele care au beneficiat de servicii în anul care face obiectul evaluării, dar a părăsit CM și s-a reintegrat în familie. Coordonatorul CM desemnează un raportor intern care va consemna discuțiile și opiniile.

Cap.8 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Calitatea îngrijirii cuplului mamă-copilul

în CM depinde m mod esențial de calitatea s1 competențele personalului.

Fiecare CM va asigura o gestiune a personalului în concordanta cu criteriile de calitate și cu cele mai noi tendințe ale managementului resurselor umane. Categoriile de personal care își desfășoară activitatea in cadrul CM sunt stabilite astfel încât sa se asigure îndeplinirea în cele mai bune conditii a functiilor specifice acestui serviciu.

8.1.

Structura si atributiile personalului

Organizarea personalului se realizeaza într-o maniera care sa optimizeze interventia fiecarui profesionist individual si a echipei in ansamblul ei, asigurându-se atenția cuvenită mamelor s1 copiilor din centru.

Stabilirea sarcinilor profesionale prin prisma asigurării calitătii:

În stabilirea sarcinilor profesionale se va ține cont de următoarele riterii: nevoile specifice ale cuplului mamă-copil,

localizarea și caracteristicile CM,

funcțiile exercitate de profesionist și timpul alocat fiecăreia dintre aceste funcții (de ex : educatorul desfășoară o serie de funcții în legatură directă cu mama si copilul, dar pe lângă acestea el trebuie

să

aibă un timp de lucru bine definit pentru a lucra cu ceilaltț profesioniști, pentru a completa fișe de observare, pentru a se perfecționa sau specializa etc.),

intervenția personalizată, riscul de stress al personalului.

Organigrama de personal

- în CM lucrează o echipă pluridisciplinară formată din :

1.

Coordonator CM

(profesionist cu studii superioare în domeniul socio-uman)

2.

Asistent social

(profesionist cu studii superioare, 1 asistent social pentru maximum 5-6 cazuri). Dacă CM ofera condiții de găzduire pentru maximum 6 mame, un post de asistent social este suficient; dacă această capacitate este mai mare (8-10 mame), vor fi încadrati 2 asistenți sociali.

3.

Psiholog

(profesionist cu studii superioare -1 post) -poate fi angajat cu norma întreagă sau cu normă parțială; această depinde de dimensiunea CM, precum și de resursele umane existente la DGASPC/ OP

A.

4.

Educator

(profesionist cu studii liceale sau postliceale pedagogice de tipul educatorului sau educator-puericultor, 3 posturi) asigura permanența pe timpul zilei.

5.

Asistent puericultor

(1 post)

În functie de resursele centrului, în schema de personal pot fi incluse și următoarele posturi: Paznic - 3 norme lunare, în contextul asigurării pazei doar pe timpul nopții.

Administrator sau magazioner (1 post) Bucătar (1 post)

Ocupația

Nivel studii

Atribuții principale

Coordonator CM

Superior

Asistent social

Superior

Psiholog

Superior

Educator

Mediu

Asistent puericultor

Mediu

Paznic

(dacă postul este prevăzut)

Mediu

-

coordonează întreaga activitate a CM

-

reprezintă centrul in relațiile sale organizatțonale

-

asigură respectarea si aplicarea standardelor minime de calitate

-

răspW1de de managementul echipei si de buna comunicare interna

-

verifică și validează documentele referitoare la intrarea/ ieșirea cuplului mamă-copil, PPI ,

evaluarea internă, evaluarea personalului etc .

-

exercită funcția de responsabil de caz, contribuind la implementarea efectivă a PPI ; in această calitate face raportarile catre managerul de caz si asigura evaluarea/ re-evaluarea PPI, cu acordul mamei si, după caz, cu consultarea tatălui copilului/ membrilor familiei mamei

-

realizează anchete sociale și face demersuri pentru responsabilizarea tatălui si sensibilizarea membrilor familiei astfel încât săp pregătească reintegrarea familiala a mamei in cel mai scurt timp si în cele mai bune conditii. În acest sens, lucrează in parteneriat cu asistentul social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu atributii in asistenta sociala) din localitatea in care marna si copilul vor domicilia dupa parasirea CM

-

se relaționează cu alte servicii din comunitate, pentru pregătirea reintegrării profesionale și sociale a mamei

-

exercită funcția de responsabil de caz

-

asigură evaluarea si reevaluarea psihologica a mamei, a evolutiei relatiei afective mamă-copil precum si a gradului de dezvoltare a responsabilitatii materne

-

consiliază mama si asigura terapia de specialitate, pentru depasirea situatiilor de criza, consolidarea relatiilor mamă-copil, re-integrarea familiala etc.

-

poate exercita și rolul de responsabil de caz, cu aceleasi atributii mentionate la asistentul social

-

moderează grupuri de suport

-

asigură terapia anti-stress a membrilor echipei de personal

-

ajută mama să dobandească deprinderile de baza pentru creșterea copilului, prin activități formative individuale si de grup

-

asigura supervizarea mamelor si supravegherea copiilor in spatiile colective de joaca, raspunzand direct de copiii ale caror mame lipsesc din centru pentru un anumit numar de ore, datorita unor activități m comunitate, incluse in PPI

-

observaă comportamentul mamei ,

notează observatiile in dosarul cuplului mamă-copil și informeaza reponsabilul de caz asupra situatiilor mai deosibite, precum si asupra progreselor înregistrate

-

asigură comunicarea permanenta cu medicul de familie

-

are un important rol formativ, învățând mamele să respecte regulile de igienă (igiena personală, igiena copilului, a locuintei, a alimentatiei) si de prevenire a imbolnavirilor ; activitățile de formare pot fi individuale si de grup

-

supervizează acordarea de medicamente copilului de catre mama si o învata regulile de observare si îngrijirei a copilului bolnav

-

pregatește întreg personalul și mamele rezidente in vederea acordarii primului ajutor

-

se implică in stabilirea meniurilor si in buna organizare a programului zilnic, astfel încât copiii sa beneficieze de o alimentatie corecta, de activități in aer liber, de suficiente ore de somn ; colaboreaza in acest scop atat cu mamele, cat si cu educatorii

-

verifică și actualizează dosarele cu documentele medicale ale copilului simamei

-

asigură securitatea copiilor si mamelor rezidente, pe tot parcursul zilei si noptii.

-

ține evidența vizitelor în centru si a iesirii mamelor, verificand ca aceste plecari sunt autorizate de responsabilul de caz sau de un alt membru al echipei (educator, asistent medical)

-

în general, o persoană angajată pe post de paznic este solicitată sa efectueze si mici reparații

Administrator /magazioner (dacă postul este prevazut)

Mediu

Milllcitor bucătar

(dacă postul este prevăzut)

Mediu

tehnicile de hranire sanatoasa a copilului ,

in functie de varsta sau aplicarea unor diete speciale

-

răspunde de aprovizionarea cu alimente, produse de curatenie, alte produse consumabile, precum si de evidenta acestor produse

-

asigură intretinerea cladirii, a instalatiilor si echipamentelor

-

coordoneaza pregatirea hranei, confonn dietelor stabilite de asistenta medicala, cu acordul mamelor

-

invată mamele sa prepare corect hrana si sa o serveasca corespunzator

-

împreună cu asistenta medicala asigura pregatirea practica a mamelor in

8.2.

Selecția personalului

Se va asigura selecția personalului conform unor proceduri care au în vedere atât cunoștințele și competentțle practice ale candidatului, cât si calitățile sale personale. Selecția trebuie să se bazeze pe analiza postului

și distribuția funcțiilor, cerințele formulate candidaților fiind adaptate specificului postului.

Procedura de selecție trebuie să prevadă:

Activități

Responsabili, termene

Elaborarea fișei de post pentru postul vacant

Definirea profilului candidatului (formare inițială, experiența, cunoștințe, competențe si aptitudini personale)

Elaborea unui model de cerere de participare la selecție cu anexe

Definirea probelor de concurs/ verificare

Redactarea și popularizarea anunțului

Nominalizarea membrilor comisiei

Desfășurarea selecției și anunțarea rezultatelor

Rezolvarea contestațiilor

Se vor nominaliza persoanele care au diferite responsabilități în pregătirea și derularea selecției de personal si se vor stabili termene concrete.

Selecția de personal trebuie făcută avându-se în vedere politica județeană sau locala de redistribuire /

reconversie a personalului din sistemul de servicii de protectțe a copilului. Se ține cont de resursele umane existente și la nivelul direcției se identifica din timp soluții de reconversie pentru personalul unităților care se închid.

O condiție esentiala, pe lângă pregatirea complementară de specialitate ,

este ca persoana care candidează pentru un post într-un CM să accepte schimbarea si să dorească să se adapteze la toate exigențele noului loc de muncă.

8.3.

Organizarea eficientaăa personalului

Urmatoarele categorii de activități (structurate ca programe si nu ca acțiuni sporadice izolate) contribuie la organizarea eficientă a personalului si la menținerea calității :

1.

Gestiunea personalului

2.

Formarea

inițială și pregătirea

practică

obligatorie

prevazută

înainte de a începe activitatea în CM

3.

Orientarea și integrarea în echipa a fiecărui nou angajat

4.

Supervizarea personalului de către profesioniști cu experiență

5.

Evaluarea calității și pertinenței activității personalului

8.3.1.

Gestiunea personalului

are în vedere:

asigurarea stabilității personalului; modelului de organizare eficientă; repartizarea clară a funcțiilor; participarea și munca în echipă.

Stabilitatea personalului

Este recunoscut faptul că instabilitatea personalului compromite calitatea serviciului. Cum afectează pozitiv/ cultura organizațională/ continuitate/ creșterea calității serviciilor și a pregătirii profesionale a membrilor echipei/ motivația salarială.

Model de organizare eficientă

Se va evita modelul de organizare cu nwneroase nivele ierarhice pe verticală, model care creează dificultăți de comunicare si favorizează reducerea asumării responsabilități. Dimpotrivă, se recomandă promovarea orizontalității si reducerea pe cât posibil a nivelelor intermediare.

Este suficient un coordonator sa conduca întreaga echipă: asistenții sociali, psihologul, educatorii si asistenta medicală. Va fi rolul lui să își formeze echipa în așa fel să funcționeze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar și de aceea putem spune că modelul de organizare pe orizontală este adecvat CM.

Repartizarea clară a funcțiilor

Se întocmește organigrama personalului si se e1aboreaza fișe de post pentru tot personalul. Aceste docwnente se aduc la cunostința angajaților, fiind obligatorie semnatura angajatului pe fișa sa de post. De asemenea, fiecare angajat cunoaște responsabilitatile specifice fiecărui membru din echipă.

Participarea și munca în echipă

Personalul

este informat,

consultat

si antrenat

in legătură

cu proiectarea/

implementarea schimbărilor structurale în centru. Echipa CM trebuie să-i cuprindă pe toți profesioniștii care lucrează în centru și să aibă legături bine definite cu profesioniștii din serviciile complementare centrului. Se va evita constituirea de grupuri pe profesii (echipa educatorilor, a asistenților sociali etc), care ar crea disfuncții în centru și probleme de coordonare.

8.3.2.

Formarea personalului

Personalul CM are formare inițială de specialitate, beneficiază de acces la informatii si participa la cursuri de pregatire permanenta pentru aplicarea standardelor minime obligatorii prezente

si

pentru îmbunatatirea calității serviciilor oferite cuplului mamă-copil.

Formarea si informarea permanenta a personalului sunt esentiale pentru asigurarea calității serviciilor acordate de CM. Așa cum se precizează în standardele minime obligatorii, formarea

•

inițială de specialitate este obligatorie, dar în nici un caz suficientă - mai ales că natura activităților din CM este specifică unui serviciu nou, despre care personalul nu a învățat pe parcursul studiilor inițiale.

A Formarea noilor angajați

DGASPC/ OPA este obligat să asigure din bugetul sau fonnarea complementară a fiecărui nou angajat, pentru ca acesta să înțeleagă specificul locului de muncă, regulile pe care trebuie sa le respecte în relația cu beneficiarii și cu colegii, tehnicile de lucru și formularistica de care răspunde. Se recomandă ca fiecare CM să aibă propriul model de pregatire a noilor angajați, elaborat de DGASPC/ OPA împreună cu coordonatorul CM, pentru a răspunde nevoilor specifice. Indiferent de postul pe care îl ocupa noul angajat, formarea va aborda obligatoriu aspecte legate de misiunea CM, MOF, ROI, fișa postului.

Fiind o activitate cu caracter intern, această formare se poate realiza cu resursele umane ale DGASPC/ OPA, fără a apela la un furnizor de formare autorizat, din sistemul educațional sau sanitar, evitându-se nu doar costurile suplimentare, ci și riscul de a organiza un curs preponderent teoretic și care nu abordează prea clar problematica CM respectiv.

-

Pentru noii angajați pentru posturile de asistent social sau psiholog formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre anagerii de caz, alți specialiști ai DGASPC/ OPA

-

psiholog, jurist, șef serviciu prevenire etc. In perioada formativă (cu durata de minumum 5 zile lucrătoare) noul angajat va asista la dezbateri de caz, ședințe de consiliere, alte activități cotidiene din CM și va discuta ulterior cu formatorul sau toate aspectele practice, pentru a se repera cât mai bine în funcțiile pe care le va exercita.

-

Pentru noii angajați pentru postul de educator, asistent medical, formatori pot fi coordonatorul centrului, unul dintre asistenții sociali din CM, psihologul si chiar un educator cu experiență.

B Formarea permanentă a angajaților CM

În primul rand este necesar ca fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul, să participe la un curs de pregătire pe tema aplicării standardelor minime obligatorii în acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de DGASPC/ OPA sau un furnizor de formare (de regulă OPA a căror programe de formare sunt avizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului, iar in perspectiva centre de formare regionale în domeniul protecției si promovării drepturilor copilului) - dar este evident ca la proiectarea acestui curs trebuie să își aducă contribuția DGASPC, prin persoana/ persoanele care cunosc standardul (care au participat la sesiunile de diseminare a standardelor organizate de Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului).

Este de preferat sa se organizeze cursuri regionale sau interjudețene pentru coordonatorii CM, deoarece numărul de coordonatori dintr-un județ este mic si nu justifică organizarea unui curs local. În plus, orice activitate de formare regională sau interjudețeană favorizează schimbul de experiență și comunicarea între specialiști cu atribuții profesionale similare.

Cursurile de formare permanentă de care anual trebuie sa beneficieze personalul CM vor aborda, pe langa standarde si implicatiile practice ale acestora, alte teme care corespund nevoilor angajatilor.

Nevoile de formare pot fi:

nevoi recunoscute de angajați, care intampina dificultăți in anumite activități sau care doresc sa invete mai multe tehnici sau sa isi imbunatateasca stilul de lucru ;

nevoi rezultate in urma autoevaluarii sau evaluarii externe a activității si a proiectului instituțional, care pot evidentia o serie de disfunctionalitati la remedierea carora se poate ajunge prin îmbunătățirea competentelor personalului;

nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in urma modificării strategiilor si a planurilor de actiune (firesti atat

pentru un sistem aflat inca in plina reforma, cat si pentru un sistem în echilibru, care însa isi propune creșterea continua a calității).

Analiza nevoilor de formare trebuie sa aibă un caracter continuu, fiind una dintre prioritățile coordonatorului de centru care constientizeaza importanta calității resurselor umane. El va promova o atitudine pozitiva fata de invatarea permanenta si isi va incuraja echipa sa recunoasca dificultatile (inerente intr-un astfel de serviciu) cu care se confrunta in relația cu cazuri atat de diferite si de complexe si sa doreasca sa isi perfectioneze modul de lucru. Un raport scris cu privire la nevoile de formare ale angajatilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de centru si va fi pus la dispozitia DGASPC/ OPA, care are obligatia asigurarii resurselor pentru formare - minimum 42 de ore anual.

Este recomandabil ca formarea permanentă anuală sa includa mai multe sesiuni de durata scurta (o zi sau I ½ zile) pentru a nu afecta functionarea centrului, dat fiind ca acest serviciu are un numar relativ mic de angajatî.

Vor fi avute in vedere si temele de formare specificate in anumite standarde - de exemplu: protejarea copilului împotriva abuzului, neglijarii si exploatarii (Standardul 12); acordarea primului ajutor (standardul 8) etc.

În vederea asigurării accesului la informatie specializata, in incinta CM (de preferat în sala de reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de infomare cu o mica biblioteca de specialitate si cu un calculator conectat la internet. DGASPC/ OPA va incuraja si facilita participarea specialistilor la seminarii, schimburi de experienta si la retele profesionale - pentru a fi la curent cu noutatile in acest domeniu de activitate.

C. Formarea voluntarilor

Colaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atat pentru îmbogatirea programelor derulate de CM, cat si pentru deschiderea centrului catre comunitate. Angajarea de voluntari se face m conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului, prin încheierea unui contract de voluntariat.

Activitatea voluntara trebuie sa fie complementara activităților desfasurate in CM si sa contribuie la îmbunătățirea rezultatelor PPI.

Pentru ca un program de voluntariat sa fie de calitate este necesara îndeplinirea urmatoarelor conditii:

se stabilesc in prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat, rezultatele dorite si tipurile de activități avand in vedere încadrarea lor în misiunea, obiectivele si

principiile de functionare ale CM,

Se realizeaza o diferentiere clara intre functiile si atributiile voluntarilor sî cele ale personalului, astfel încât sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau deresponsabilizari,

Cordonarea si supervizarea activității voluntarilor se face de catre membri ai echipei de personal, nomînalizati de coordonatorul CM înainte de începerea programului de voluntariat, Voluntarii trebuie sa respecte si sa promoveze principiile etice si ale muncii in echipa si sa asigure confidentialitatea,

Selecția voluntarilor se face dupa stabilirea cerintelor, a competentelor si calitatilor necesare

pentru programul respectiv (o analiza a postului ca si in cazul selectiei personalului) si <lupa verificarea modului in care persoanele doritoare sa lucreze ca voluntari îndeplinesc conditiile de sănătate, moralitate si sunt capabile sa faca fata cu succes programului.

Formarea voluntarilor cuprinde minimum 15 ore si se desfășoară înainte de începerea activității. Acest program de formare poate fi organizat cu resursele proprii ale CM si se axeaza pe cunoasterea

sî respectarea regulamentului intern al centrului, prevenirea accidentelor si a abuzului si interventia in caz de urgenta (primul ajutor).

Coordonatorul CM se va preocupa de crearea si mentinerea unor relatîi foarte bune intre personal si voluntari. Munca voluntara va fi evaluata periodic pe parcursul programului si la finalul acestuia, tinandu-se cont de gradul de satisfactie a beneficiarilor, a personalului si a voluntarilor.

8.3.3.

Orientarea si integrarea în echipa a noilor angajați

Pregătirea minimă obligatorie a fiecărui nou angajat are ca obiective:

•

cunoașterea si însușirea regulamentului intern, acordând o atenție deosebită regulilor de prevenire a accidentelor si a tuturor situatiilor de abuz asupra copilului

•

înțelegerea locului CM în sistemul de servicii de protecție a copilului si a relațiilor cu celelalte servicii și instituții din comunitate

•

cunoașterea atribuțiilor profesionale proprii si identificarea locului

sau

în cadrul echipei

•

integrarea in echipa centrului

Încă din prima zi de munca noul angajat va avea desemnat un coleg cu experienta din randul membrilor echipei, care îl va ajuta sa se adapteze cat mai bine exigentelor postului. Date fiind complexitatea activității într-un CM si gradul ridicat de stress se recomanda angajarea de proba pe o perioada de minim 3 luni. Perioada de proba este în esenta o perioada de evaluare a noului angajat din punct de vedere profesional si moral.

Evaluarea se face prin:

•

întocmirea unui raport de către șeful centrului, care apreciază modul în care persoana realizează atribuțiile prevazute în fișa de post, respectă regulamentul intern și se integrează în echipa interdisciplinară. În raport se prezintă și modul în care persoana face față stresului si eventualelor situatii de urgenta, precum si observatii legate de profilul psihologic (supervizorul va colabora cu psihologul centrului/ complexului de servicii); pentru acest raport coordonatorul CM va utiliza informatii]e furnizate de colegul desemnat

•

organizarea unui interviu, la finalul perioadei de proba

Persoana aflată în perioada de probă are dreptul să fie informată despre toate componentele evaluării sale si despre criteriile minime obligatorii care trebuie îndeplinite pentm angajarea pe perioada nedeterminată.

8.3.4.

Supervizarea profesională

"Supervizarea este principala modalitate

prin care un supervizor desemnat de organizație autorizeaza activitatea individuala si colectiva a personalului si asigura respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilitatii ca angajatii sa-si poata desfasura activitatea în conformitate cu fisa postului, cu maximum de eficienta posibila. Nucleu] procesului de supervizare îl constituie reuniunile periodice organizate dintre supervizor si supervizat(i). Persoana supervizata este participant activ la acest proces interactiv" (Brown si Bourne).

CM dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite functionarea sa la nivel optim. Supervizarea este considerata o componenta cheie a gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabila în cazul oricarui serviciu care presupune o relationare directa cu clientul, deci si în cadrul CM.

Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistenților sociali/ educatorilor și relația acestora cu mama, copilul și familia. Este de preferat ca acest supervizor să fie un specialist cu studii superioare de specialitate angajat al DGASPC/ OPA.

În munca socială centrată pe familie este necesar ca responsabilul de caz și educatorul care lucrează direct cu mamele și copiii lor să beneficieze de supervizare din partea unui specialist din exterior, pentru a fi consiliat în elaborarea și aplicarea

PPI,

pentru a-și îmbunătăți metodele de lucru și pentru a depăși situațiile dificile în relația cu clientul sau/ și stările de stress inerente unui loc de muncă în care se "tratează" drame umane. Este practic un drept al specialistului de a cere și primi sprijin pentru rezolvarea problemelor profesionale sau provocate de stress-ul profesional.

În

acelasi timp, DGASPC/ OPA beneficiază în urma desemnării unui supervizor pentru CM, deoarece poate asigura conducerea și evaluarea, precum și evitarea rulajului de personal. Se bazează pe experiența și expertiza personală a persoanei supervizate. Dificultatea pentru supervizor constă în îndeplinirea unor roluri diverse care să sprijine responsabilii de caz/ managerii de caz/ personalul să muncească eficient, purtând în același timp răspunderea pentru rezultate și ducerea la îndeplinire a misiunii CM.

Ce fac supervizorii?

Sprijină și formează personalul care se ocupă de managementul de caz Conduc și coordonează activitățile din cadrul programului

Evaluează performanța angajaților, eficiența programului și rezultatele pentru familiile beneficiare

Contribuie la elaborarea de politici și punerea acestora în practică Gestionează programe

Asigură comunicare și feedback Stabilesc relații de colaborare

Negociază acorduri între organizații/sisteme

Intervin în rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii pentru copii ș1 familii

Competențele supervizorului

(Cooke si McMahon, 2002)

Există patru domenii de competență esențiale pentru supervizorul din sistemul de protecție a familiei și copilului:

a.

Competențe de relaționare

b.

Competențe de coordonare

c.

Competențe de orientare

d.

Competențe de dezvoltare

Fiecare dintre aceste domenii are anumite caracteristici asociate. Să le analizăm pe fiecare mai întâi separat și apoi ca pe un întreg ca să vedem utilitatea anumitor caracteristici din fiecare categorie de competențe în realizarea unei supervizări eficiente în sistemul de protecție centrat pe familie.

a.

.

Competențe de relaționare

Pentru a fi eficienți în rolul lor, supervizorii trebuie să posede competențe de relaționare manifestate în interacțiunea lor cotidiană cu angajații. Iată câteva abilități din această categorie: capacitatea empatică, grija, flexibilitatea și manifestarea unui stil suportiv de supervizare. Dacă supervizorul demonstrează asemenea abilități, personalul poate astfel percepe latura "mai umană" a personalitații acestuia precum și sprijinul și preocuparea lui față de eforturile angajaților. Când personalului i se permite să realizeze aceasta latură, supervizorul facilitează și construiește echipe în cadrul

departamentului/ biroului respectiv. Supervizorul constituie un model de rol pentru angajați. Printr­ un comportament flexibil, el poate răspunde cerințelor impuse atât de rolul sau în continuă schimbare cât și de rolurile în schimbare ale programului și ale organizației ca întreg.

b.

Competențe de coordonare

Alte competențe necesare realizării unei supervizări eficiente sunt cele de coordonare. Printre acestea se regăsesc: să fii un om pe care ceilalți să se poată bizui, de încredere, să acorzi atenție amănuntelor și să te concentrezi pe rezultate. Supervizorul este un om de încredere atunci când atât personalul, cât și organizația în sine pot avea încredere și se pot baza pe el.

Aici pot apare anumite probleme legate de rolul supervizorului: nevoile personalului și cele ale organizației pot să nu coincidă. Supervizorul este răspunzător atât în fața unuia cât și a celuilalt și există momente în care cele două par în conflict..

c.

Competențe de conducere

Printre acestea se numără caracterul hotărât și orientat spre realizarea sarcinii, la care se adaugă un stil directiv de supervizare iar obiectivul este inițierea acțiunii. A avea un stil directiv înseamnă a acționa spre realizarea unui obiectiv, a unui rezultat dorit. Conducerea poate implica evaluarea programelor, aprecierea performanțelor, supervizarea personalului și elaborarea de proiecte.

tL

Competențe de dezvoltare

Ultima categorie de competențe necesare supervizării eficiente o constltme competențele de dezvoltare. Acestea implică creativitate, asumarea de riscuri, caracter novator, spirit de colaborare și îndrăzneală politică. Utilizarea acestora în supervizare înseamnă orientarea spre schimbare

în cadrul propriului departament/ birou și/ sau în cadrul CM pentru care lucrează. Acesta este nivelul în care supervizorul se confruntă cu imaginea de ansamblu: colaborarea între serviciile comunitare, elaborarea de acorduri și planificarea comunitară. El trebuie să aibă o "viziune unitară" și abilitatea de a o exprima atât față de personal și superiori cât și față de comunitate.

În concluzie, un supervizor eficient, trebuie să fie capabil să-și exprime propria viziune despre echipă dar și să prezințe personalului perspectiva organizației. Trebuie să fie capabil de interacțiune cu alte servicii din sistemul de asistență socială și de protecție a copilului și să colaboreze cu acestea. Toate abilitățile menționate mai sus sunt esențiale în supervizare. Motivul pentru care este dificil să devii un supervizor eficient

rezidă în faptul că eficiența obligă la dezvoltarea competențelor din aceste patru domenii.

8.4.

Comunicarea internă și munca în echipă

Managementul resurselor umane din CM asigură intervenția în echipa pluridisciplinară și o comunicare internă permanentă între personal, voluntari și specialiștii colaboratori din alte servicii din comunitate.

Comunicarea este indispensabilă unei organizații moderne, flexibile și eficiente. Vor fi adoptate toate metodele și formele de comunicare - verbală și în scris - pentru că toți angajații să fie la curent cu "viața internă" a CM, să transmită la rândul lor informații și să își exprime opiniile. Este necesar ca în acest proces de comunicare internă să fie antrenate și mamele beneficiare, exceptând acele reuniuni și comunicări scrise care abordează aspecte confidențiale sau probleme specifice exclusiv personalului. Mamele vor fi informate despre activități, evenimente, proiecte de viitor și li se vor solicita opiniile pentru îmbunătățirea activității. Se recomandă amenajarea unui avizier și se poate pune la dispoziție o cutie pentru sugestii și opinii, incurajându-se comunicarea în scris.

Prezentăm în continuare câteva aspecte teoretice și practice referitoare la munca în echipă multidisciplinară și la dezvoltarea echipelor eficiente.

8.4.1

Echipa

Conform definiției lui Katzenbach și Smith (1993), echipa este

«

un grup restrâns de persoane cu abilități complementare dedicate unui scop comun, acelorași cerințe de performanță și unor metode de abordare comune pentru care se consideră reciproc responsabili».

Termenul de

echipă multidisciplinară,

adaptat CM, se referă la un grup de lucru unitar, relativ permanent, format din profesioniști cu specializări diferite, care răspunde de asigurarea serviciilor de asistență, îngrijire, educare și pregătire a reintegrării familiale și sociale a cuplului mama-copil.

Dar nu este suficient ca membrii grupului sa fie nominalizați pentru a deveni o echipă. Sunt absolut necesare următoarele elemente:

a.

scop comun

b.

interdependență

c.

angajament

d.

responsabilitate

a.

Scop comun

Persoanele trebuie să aibă obiective comune sau un motiv pentru a lucra împreună. Astfel, pentru a deveni echipă membrii grupului își vor defini pentru început scopul comun, fiind necesară nu doar definirea formală a acestuia, ci înțelegerea și conștientizarea de către fiecare persoană a scopului comun.

b.

lnterdependența

Membrii grupului trebuie să înțeleagă că au nevoie unii de alții pentru atingerea scopului comun, dat fiind că rolurile lor sunt complementare. Deși fiecare membru al grupului are diferite specializări, experiență, abilități, activități profesionale specifice ei sunt la fel de importanți pentru reușita PPI al cuplului mama-copil. O echipa nu se poate construi în lipsa încrederii, iar încrederea se dobândește prin realizarea împreună a sarcinilor și prin conștientizarea rolului fiecărui membru al echipei.

c.

Angajament

Membrii echipei trebuie să fie convinși că numai deciziile comune sunt eficiente, că

«

doua capete gândesc mai bine decât unul singur, trei mai bine decât două etc». În luarea deciziilor, membrii echipei trebuie încurajați să își exprime opiniile. Reciproc, membrii echipei trebuie să fie proactivi în luarea deciziilor și în exprimarea opiniilor pentru îmbunătățirea calității muncii, serviciilor și echipei

d.

Responsabilitate

Pentru obținerea unor rezultate semnificative, toți membrii echipei trebuie să fie responsabili unii față de alții. Grupul însuși trebuie să fie responsabil ca unitate funcțională într-un context organizațional mai larg față de DGASPC, OPA etc.

8.4.2. Grup versus echipă

Pentru a înțelege mai bine ce înseamnă trecerea de la grup la echipă, propunem o paralelă între grup și echipă (Maddux, 1992), conform schemei următoare:

ANEXA Nr. 1

la ghidul metodologic

ANEXA Nr. 2

la ghidul metodologic

ANEXA Nr. 3

la ghidul metodologic

ANEXA Nr. 4

la ghidul metodologic

ANEXA Nr. 5

la ghidul metodologic