Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 405/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. II din Legea nr. 219/2005 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă

prezumat în vigoare

Data actului
16 mai 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 492 din 7 iunie 2006
Citat de
11 acte
Citează
5 acte
Structură
1 articol · 20.231 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 219/2005 6 iulie 2005 (prevederi anume) privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 pentru modificarea și co…

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Ingrid Alina Tudora - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Diada Com" - S.R.L. din Târgu Mureș și Andrei Vereș în Dosarul nr. 5.754/2004 al Curții de Apel Alba Iulia Secția civilă, de Emil Frâncu în Dosarul nr. 5.581/2005 al aceleiași instanțe, de Eugenia Lițoiu Zamfir și Maria Zamfir în Dosarul nr. 1.308/C/2005 al Curții de Apel Galați - Secția civilă, de Eugenia Conea, Liliana Gabriela Conea și Mariana Conea în Dosarul nr. 16.775/2005 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, de Dan Claudiu Parau și Mircea Gabriel Victor Oprescu în Dosarul nr. 1.573/C/2005 al Tribunalului Brașov - Secția civilă, de Societatea Comercială "Casa Maghiară" - S.A. în Dosarul nr. 11.363/C/2005 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă, de Eugen Turcanu în Dosarul nr. 29.078/2/2005 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, de Societatea Comercială "Euro Music International" - S.R.L. din Covasna în Dosarul nr. 1.027/R/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și de Marilena Mihai în Dosarul nr. 4.255/CIV/2005 al Curții de Apel Craiova - Secția civilă.

La apelul nominal se prezintă personal Emil Frâncu, în calitate de autor al excepției și reprezentant al părților Rodica Liliana Moarcaș și Gheorghe Moarcaș, Dan Claudiu Parau, reprezentat prin avocat Viorica Stanciu, și Societatea Comercială "Asit Real Estate" - S.R.L. din București, reprezentată prin avocat Nicolae Chera.

Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Magistratul-asistent arată că partea Gheorghe Moarcaș a depus la dosar, în data de 12 mai 2006, o cerere prin care solicită acordarea unui termen pentru pregătirea apărării. Reprezentantul Ministerului Public se opune acordării unui nou termen, apreciind că partea a dispus de suficient timp pentru a-și pregăti apărarea, astfel încât o asemenea cerere este lipsită de temei.

Curtea respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată.

Având în vedere identitatea de obiect a excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 111D/2006, nr. 113D/2006, nr. 124D/2006, nr. 126D/2006, nr. 133D/2006, nr. 134D/2006, nr. 135D/2006, nr. 177D/2006 și nr. 195D/2006, Curtea pune în discuție, din oficiu, problema conexării acestora.

Partea Emil Frâncu, avocații prezenți și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 113D/2006, nr. 124D/2006, nr. 126D/2006, nr. 133D/2006, nr. 134D/2006, nr. 135D/2006, nr. 177D/2006 și nr. 195D/2006 la Dosarul nr. 111D/2006, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, Emil Frâncu solicită admiterea excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, și depune note scrise la dosar.

Avocatul Viorica Stanciu solicită, de asemenea, admiterea excepției de neconstituționalitate, apreciind că textul de lege criticat contravine principiului neretroactivității legii, deoarece, în speță, competentă să soluționeze litigiul era Curtea de Apel Brașov, însă, după modificarea Codului de procedură civilă prin

Legea nr. 219/2005 , competența de soluționare a fost atribuită Tribunalului Brașov.

Avocatul Nicolae Chera solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, arătând că soluția legislativă consacrată prin reglementarea criticată a mai fost analizată în numeroase rânduri de instanța de contencios constituțional, prilejuri cu care a respins ca neîntemeiate excepțiile cu un atare obiect. În acest sens invocă

Decizia Curții Constituționale nr. 90/2006 .

Reprezentantul Ministerului Public, invocând jurisprudența Curții Constituționale în materie, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 22 decembrie 2005 și 23 decembrie 2005, pronunțate în dosarele nr. 5.754/2004 și nr. 5.581/2005, Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Diada Com" - S.R.L. din Târgu Mureș, Andrei Vereș și Emil Frâncu.

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2005, pronunțată în Dosarul nr. 1.308/C/2005, Curtea de Apel Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Eugenia Lițoiu Zamfir și Maria Zamfir.

Prin Încheierea din 23 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 16.775/2005, Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II alin. (3) din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Eugenia Conea, Liliana Gabriela Conea și Mariana Conea.

Prin Încheierea din 17 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.573/C/2005, Tribunalul Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Dan Claudiu Parau și Mircea Gabriel Victor Oprescu.

Prin Încheierea din 2 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 11.363/C/2005, Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Casa Maghiară" - S.A.

Prin Încheierea din 27 ianuarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 29.078/2/2005, Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Eugen Turcanu.

Prin Încheierea din 15 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 1.027/R/2005, Curtea de Apel Brașov - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Societatea Comercială "Euro Music International" - S.R.L. din Covasna.

Prin Încheierea nr. 8 din 1 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 4.255/CIV/2005, Curtea de Apel Craiova - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. II din Legea nr. 219/2005 , excepție ridicată de Marilena Mihai.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (1)-(3), art. 24, 53, art. 115 alin. (4), (5) și (6), art. 124 alin. (2), art. 126 și 129. În acest sens, arată că pentru procesele aflate în curs de derulare se aplică noile dispoziții procedurale referitoare la competența instanțelor de judecată, ceea ce presupune nu numai tergiversarea judecății, ci și încălcarea principiului neretroactivității legii. De asemenea, apreciază că este încălcat principiul egalității în fața legii și al accesului liber la justiție, de vreme ce părțile din cauzele care vor fi trimise pe cale administrativă la aceleași instanțe de judecată care au pronunțat hotărârea supusă unei căi de atac nu vor beneficia de un control judiciar real, exercitat de către o instanță de judecată superioară, în condițiile în care imparțialitatea, parte esențială a unui adevărat act de justiție, este grav lezată prin soluționarea căii de atac de aceeași instanță de judecată care a pronunțat hotărârea supusă căii de atac.

Totodată, aceștia apreciază că dispozițiile legale criticate le lezează dreptul la apărare, prin privarea de posibilitatea exercitării unui grad de jurisdicție, ceea ce, în opinia autorilor excepției, contravine și art. 53 din Constituție, întrucât dreptul de a exercita calea de atac a recursului este evident și nejustificat restrâns. Referitor la încălcarea

art. 115 alin. (4), (5) și (6) din Constituție, se arată că Legea nr. 219/2005

a fost adoptată după mai bine de 4 ani de la adoptarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000 , când presupusa situație extraordinară existentă la data intrării în vigoare a ordonanței a încetat să mai existe. În aceeași ordine de idei, se arată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2000

nu conține motivarea situației extraordinare care să justifice adoptarea ei, fiind, prin urmare, ea însăși neconstituțională. Pe de altă parte, din cuprinsul

Legii nr. 219/2005

nu rezultă dacă aceasta a fost adoptată cu votul majorității membrilor fiecărei Camere, conform cerințelor art. 115 alin. (5) teza finală din Constituție. În sfârșit, autorii excepției susțin că prin

art. II din Legea nr. 219/2005

se introduce un factor puternic de discriminare și de parțialitate în actul de justiție, prin schimbarea intempestivă a competenței instanțelor de judecată și încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic.

Curtea de Apel Alba Iulia - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că textul de lege criticat nu încalcă accesul liber la justiție,

Legea nr. 219/2005

stabilind competența de soluționare a căilor de atac, precum și procedura aplicabilă în cazul schimbării acesteia. Instanța apreciază că dispozițiile de lege criticate excedează dispozițiilor procedurale, însă nu și celor constituționale, iar în ceea ce privește celelalte aspecte invocate, respectiv încălcarea unor principii de drept privind eficiența controlului judiciar și obiectivitatea instanței în soluționarea cauzei, arată că acestea nu reprezintă probleme de constituționalitate.

Curtea de Apel Galați - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, întrucât aceeași instanță judecă ambele căi de atac, apelul și recursul, ceea ce determină încălcarea prevederilor constituționale privind dreptul la un proces echitabil și a dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, creând aparența că părții nu i se dă posibilitatea promovării unui recurs efectiv și nu i se asigură egalitatea armelor.

Curtea de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Tribunalul Brașov - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că norma de competență cuprinsă în

art. II alin. (1) din Legea nr. 219/2005

prevede aplicarea imediată a legii noi, ceea ce nu contravine însă art. 15 din Constituție care consacră neretroactivitatea legii.

Curtea de Apel Timișoara - Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă apreciază că dispozițiile

art. II din Legea nr. 219/2005

sunt constituționale.

Curtea de Apel Brașov - Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, arată că prin norma de competență cuprinsă în

art. II din Legea nr. 219/2005

se consacră aplicarea imediată a legii noi, ceea ce nu contravine însă niciunei prevederi constituționale.

Curtea de Apel Craiova - Secția civilă apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale. Acestea reglementează aplicarea de îndată a noilor norme de procedură privitoare la competența instanțelor de judecată.

Astfel, prin dispozițiile

art. II din Legea nr. 219/2005

sunt reglementate situații tranzitorii, care nu îngrădesc accesul la justiție și nici dreptul la un proces echitabil, întrucât calea de atac a recursului se soluționează de un complet diferit de cel care s-a pronunțat în apel, asigurându-se respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale părților.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile legale criticate sunt de imediată aplicare și produc efecte pentru viitor, aplicându-se tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, apreciază că stabilirea prin textul de lege dedus controlului a unor reguli privind competența instanțelor judecătorești nu contravine dreptului părților de a se adresa instanțelor judecătorești și de a beneficia în cadrul procesului de toate mijloacele de apărare și de toate garanțiile prevăzute de lege. Mai mult, dispozițiile

art. II din Legea nr. 219/2005

reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, în deplină conformitate cu art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție.

În ceea ce privește celelalte texte constituționale invocate de autorii excepției, Avocatul Poporului apreciază că acestea nu au incidență în speță.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite în cauză de judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosar, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. II din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 14 iulie 2005.

Dispozițiile legale criticate au următorul conținut:

Articolul II

: "(1) Procesele în curs de judecată în primă instanță la data schimbării competenței instanțelor legal învestite, precum și căile de atac se judecă de instanțele competente, potrivit legii.

(2) Apelurile aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența tribunalului se trimit la tribunale.

(3) Recursurile aflate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data intrării în vigoare a prezentei legi și care, potrivit prezentei legi, sunt de competența curților de apel se trimit la curțile de apel.

(4) În cazurile prevăzute la alin. (1)-(3), trimiterea dosarelor se va face, pe cale administrativă, instanțelor devenite competente să le judece."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale criticate contravin art. 1 alin. (3) și (5), art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, art. 16 alin. (1) care consacră egalitatea cetățenilor în fața legii, art. 21 alin. (1), (2) și (3) referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4), (5) și (6) privind delegarea legislativă, art. 124 alin. (2) referitor la înfăptuirea justiției, art. 126 privind instanțele judecătorești și art. 129 privind folosirea căilor de atac.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai fost supus controlului de constituționalitate prin

Decizia nr. 90 din 7 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 193 din 1 martie 2006, și prin

Decizia nr. 266 din 16 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 14 aprilie 2006, respingând excepția ca fiind neîntemeiată.

În acest sens, Curtea a reținut că reglementarea criticată a fost adoptată de legiuitor în cadrul competenței sale constituționale, astfel cum este consacrată prin art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, potrivit cărora "Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege", iar "Împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

De asemenea, Curtea a statuat că, deși prin efectul aplicării imediate a noii reglementări referitoare la competența materială, aceeași instanță urmează să soluționeze o cale de atac împotriva propriei sale hotărâri, soluția legislativă adoptată nu relevă niciun fine de neconstituționalitate.

Astfel, dincolo de caracterul tranzitoriu al acestei reglementări, soluționarea aparține unor complete cu o compunere diferită, iar părțile beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale menite să le asigure dreptul la apărare, dreptul la un proces echitabil și la soluționarea acestuia într-un termen rezonabil. În fine, Curtea a constatat că nu poate fi primită nici critica privind încălcarea principiului controlului judiciar ierarhic, întrucât Constituția nu consacră un asemenea principiu, ci, potrivit art. 129, numai folosirea căilor de atac prevăzute de lege.

Deoarece nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât soluțiile, cât și motivarea acestor decizii își păstrează valabilitatea.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d), precum și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a

art. II din Legea nr. 219/2005

privind aprobarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 138/2000

pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea Comercială "Diada Com" - S.R.L. din Târgu Mureș și Andrei Vereș în Dosarul nr. 5.754/2004 al Curții de Apel Alba Iulia - Secția civilă, de Emil Frâncu în Dosarul nr. 5.581/2005 al aceleiași instanțe, de Eugenia Lițoiu Zamfir și Maria Zamfir în Dosarul nr. 1.308/C/2005 al Curții de Apel Galați - Secția civilă, de Eugenia Conea, Liliana Gabriela Conea și Mariana Conea în Dosarul nr. 16.775/2005 al Curții de Apel Cluj - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, de Dan Claudiu Parau și Mircea Gabriel Victor Oprescu în Dosarul nr. 1.573/C/2005 al Tribunalului Brașov - Secția civilă, de Societatea Comercială "Casa Maghiară" - S.A. în Dosarul nr. 11.363/C/2005 al Curții de Apel Timișoara - Secția civilă, de Eugen Turcanu în Dosarul nr. 29.078/2/2005 al Curții de Apel București - Secția a IV-a civilă, de Societatea Comercială "Euro Music International" - S.R.L. din Covasna în Dosarul nr. 1.027/R/2005 al Curții de Apel Brașov - Secția civilă și de Marilena Mihai în Dosarul nr. 4.255/CIV/2005 al Curții de Apel Craiova - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 mai 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
___________

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.