Decizia nr. 104/1997

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Popa - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Mazarescu Elena Zoe împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 110 din 8 octombrie 1996 *).

----------------

Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 6 mai 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 18 iunie 1996, pronunțată în Dosarul nr. 110/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330^1 din Codul de procedură civilă, invocată de Mazarescu Elena Zoe.

Prin Decizia nr. 110 din 8 octombrie 1996, Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă. Pentru a pronunța aceasta soluție, s-a reținut ca, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, Curtea a constatat ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, data intrării în vigoare a Legii nr. 59/1993.

Împotriva acestei decizii, a declarat recurs, în termen legal, Mazarescu Elena Zoe, sustinand ca dispozițiile art. 330, art. 330^1, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă încalcă principiul autorității lucrului judecat și prevederile art. 21, art. 41 și art. 135 din Constituție, ale art. 8, art. 17 și art. 30 din Declarația Universala a Drepturilor Omului precum și ale art. 14 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul sau de vedere, Guvernul considera ca prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă au în vedere promovarea recursului în anulare numai pentru motive strict determinate, în scopul apărării anumitor valori generale, ce exced interesul părților, cum este respectarea principiului constituțional al separarii puterilor în stat.

Dispozițiile speciale privind recursul în anulare, ca și regulile de desfășurare a activității de judecată, în general, își au temeiul în prevederile de principiu ale art. 125 și art. 128 din Constituție, potrivit cărora atât competența și procedura de judecată, cat și căile de atac exercitate de părțile interesate ori de Ministerul Public sunt stabilite de lege. Ca urmare, prevederile referitoare la recursul în anulare nu pot fi considerate neconstituționale. În consecința, se apreciază ca recursul introdus împotriva

Deciziei nr. 110/1996

este neîntemeiat.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330, art. 330^1, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Excepția de neconstituționalitate invocată de recurenta privește exclusiv prevederile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, asa cum rezultă din încheierea de sesizare. De aceea invocarea în recurs și a neconstitutionalitatii art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 și a art. 330^4 din același cod este inadmisibila, deoarece, asa cum s-a statuat în mod constant în practica jurisdicțională a Curții, în conformitate cu prevederile art. 144 lit. c) din Constituție și ale art. 23 și următoarele din Legea nr. 47/1992, o excepție de neconstituționalitate nu poate fi invocată în mod direct în fața Curții Constituționale, ci numai în fața unei instanțe judecătorești.

Cat privește motivul de recurs, referitor la art. 330^1 din Codul de procedură civilă, Curtea constata ca, prin Legea nr. 17 din 17 februarie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 26 din 18 februarie 1997, prevederile acestui articol au fost modificate, instituindu-se un termen de 6 luni pentru exercitarea recursului în anulare. În aceste condiții, urmează a se admite recursul, a se modifica decizia atacată și, pe fond, a se respinge excepția, întrucât, prin instituirea termenului de 6 luni, aceasta a rămas fără obiect.

În temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.c.), ale art. 25 și ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

1. Admite recursul declarat de Mazarescu Elena Zoe privind art. 330^1 din Codul de procedură civilă și modifica Decizia Curții Constituționale nr. 110 din 8 octombrie 1996, în sensul că respinge excepția de neconstituționalitate a art. 330^1 din Codul de procedură civilă ca fiind lipsită de obiect.

2. Respinge recursul declarat de Mazarescu Elena Zoe privind dispozițiile art. 330, art. 330^2 alin. 2, art. 330^3 și ale art. 330^4 din Codul de procedură civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 6 mai 1997.