Decizia nr. 446/2006

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Ion Tiucă - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 829 și 831 din Codul civil, excepție ridicată de Victoria Baranga în Dosarul nr. 10.669/2005 al Judecătoriei Sectorului 6 București.

La apelul nominal este prezentă partea Maria Petrescu, personal și asistată de avocatul Gheorghe Bîrsan, lipsind autoarea excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Avocatul părții prezente solicită respingerea excepției, arătând că prevederile de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autoarea excepției, deoarece conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea dreptului de proprietate în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale unor subiecte de drept. În aceste limite stabilite de normele juridice este protejată buna-credință a participanților la circuitul civil. Depune note scrise cu privire la susținerile arătate.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției, arătând că în motivarea sa autorul excepției se referă la aspecte de fapt și nu la critici de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 15 februarie 2006, pronunțată în Dosarul nr. 10.669/2005, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 829 și art. 831 din Codul civil, excepție ridicată de Victoria Baranga într-o cauză civilă având ca obiect revocarea unei donații.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile de lege criticate aduc atingere prerogativelor esențiale ale dreptului de proprietate privată, ceea ce echivalează cu o expropriere pentru cauză de utilitate publică. În opinia acestuia, textele de lege criticate permit restrângerea exercițiului dreptului de proprietate, "fără ca titularul cererii promovate să invoce considerente ce țin de apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor, desfășurarea instrucției penale, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav".

Judecătoria Sectorului 6 București consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale și nu aduc atingere dreptului de proprietate, excepțiile referitoare la revocarea donației fiind de strictă aplicare și interpretare și în concordanță cu dispozițiile art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază excepția ca neîntemeiată. În acest sens, arată că dispozițiile criticate reglementează o excepție de la principiul irevocabilității donațiilor. Având în vedere caracterul acestui contract, în scopul protejării părții care își micșorează patrimoniul, legiuitorul a prevăzut și posibilitatea revocării donațiilor, iar dispozițiile care reglementează aceste cauze legale de revocare sunt de ordine publică. De aceea, legiuitorul este competent, potrivit art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, să stabilească conținutul și limitele dreptului de proprietate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile din Codul civil, prin care sunt reglementate cazurile pentru revocarea donației pentru ingratitudine, nu contravin dispozițiilor constituționale. Potrivit normelor constituționale, conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, legiuitorul fiind competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale unor subiecte de drept.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției îl constituie prevederile art. 829 și 831 din Codul civil, care au următorul cuprins:

- Art. 829: "Donațiunea între vii se revocă, pentru neîndeplinirea condițiilor cu care s-a făcut, pentru ingratitudine și pentru naștere de copii în urma donațiunii.";

- Art. 831: "Donațiunea între vii se revocă pentru ingratitudine în cazurile următoare:

1. Dacă donatarul a atentat la viața donatorului.

2. Dacă este culpabil în privință-i de delicte, cruzimi sau injurii grave.

3. Dacă fără cuvânt îi refuză alimente."

Textele constituționale invocate sunt cele ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată. Este invocată, de asemenea, încălcarea art. 1 din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind dreptul de proprietate.

Examinând excepția, Curtea reține că prevederile art. 829 și 831 din Codul civil instituie o excepție de la principiul irevocabilității donațiilor. Cele două texte de lege criticate reglementează cauzele legale de revocare a donațiilor, și anume revocarea pentru neexecutarea sarcinii, pentru ingratitudine și pentru surveniență de copil. Revocarea pentru ingratitudine este expres și limitativ prevăzută de art. 831 din Codul civil. Dintre aceste cauze numai revocarea pentru cauză de surveniență de copil operează de drept, iar în caz de litigiu între părți instanța constată numai îndeplinirea condițiilor revocării. În celelalte două cazuri revocarea se pronunță numai la cererea persoanelor îndreptățite a solicita revocarea și numai în baza aprecierii de către instanța de judecată a faptelor de ingratitudine sau de neexecutare a sarcinii de către donatar.

Curtea constată că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează aspecte referitoare la aplicarea prevederilor art. 829 și 831 din Codul civil. Asupra acestor aspecte Curtea nu se poate pronunța, întrucât, potrivit

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile legale supuse controlului".

Ca atare, în jurisprudența Curții Constituționale s-a statuat că aspectele privind situația de fapt și justificarea drepturilor subiective ale părților sunt de competența instanțelor de judecată. În acest sens este, de exemplu,

Decizia nr. 13 din 25 ianuarie 2000 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 26 mai 2000.

Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură să determine o reconsiderare a jurisprudenței Curții în acest sens, cele statuate prin această decizie sunt valabile și în cauza de față.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 829 și 831 din Codul civil, excepție ridicată de Victoria Baranga în Dosarul nr. 10.669/2005 al Judecătoriei Sectorului 6 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 30 mai 2006.