Decizia nr. 83/1997

Ioan Muraru - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita și Vulcu Davel Elena împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 90 din 11 septembrie 1996 .

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 aprilie 1997, în prezenta reprezentanților Camerei Notarilor Publici Alba Iulia și a Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți, legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 30 aprilie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Judecătoria Sibiu, prin Încheierea din 27 septembrie 1995, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 și

art. 109 din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 , ridicată de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita, Vulcu Davel Elena și Schalschi Dan Nicolae în Dosarul nr. 6.361/1995 al Judecătoriei Sibiu.

Prin Decizia nr. 90 din 11 septembrie 1996, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate și a reținut ca dispozițiile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 și

art. 109 din Legea nr. 36/1995

nu contravin prevederilor constituționale care consacra egalitatea cetățenilor, dreptul la munca și dreptul la libera alegere a profesiei. Preferinta pe care legea o acorda foștilor notari de stat în numirea ca notari publici este o prioritate care decurge din faptul ca notarii de stat au ocupat funcțiile respective în condițiile legii, dovedind îndeplinirea tuturor condițiilor necesare pentru exercitarea acestei funcții care, și înainte, și după intrarea în vigoare a

Legii nr. 36/1995 , are caracterul unui serviciu de interes public.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita și Vulcu Davel Elena, pentru următoarele motive:

- Curtea Constituțională nu a analizat și deci nu se regaseste în dispozitivul deciziei recurate, constituționalitatea art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1 și 2 și

art. 109 din Legea nr. 36/1995

în raport cu prevederile art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) și art. 49 din Constituție;

- esenta neconstitutionalitatii consta în competența Ministerului Justiției de a limita numărul notarilor publici, atribuție incompatibilă cu economia concurentiala de piața.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 și

art. 109 din Legea nr. 36/1995 , raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

Primul motiv de recurs, potrivit căruia Curtea nu a analizat constituționalitatea prevederilor art. 15 alin. 1, art. 28 alin. 2 lit. b), art. 105 alin. 1-3 și

art. 109 din Legea nr. 36/1995

prin raportare la art. 1 alin. (3), art. 16 alin. (1), art. 38 alin. (1) și art. 49 din Constituție, nu este fondat. Soluția pronunțată se întemeiază, asa cum rezultă fără echivoc din considerentele decizii atacate, pe concordanta dintre dispozițiile criticate ca neconstituționale și articolele din Constituție care consacra egalitatea cetățenilor, dreptul la munca, dreptul la libera alegere a profesiei și posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți în condițiile legii.

Nici cel de-al doilea motiv de recurs prin care se apreciază ca sunt neconstituționale prevederile din

Legea nr. 36/1995 , care stabilesc competența Ministerului Justiției de a limita numărul notarilor publici, nu poate fi admis.

Cu privire la dispozițiile art. 105 și art. 109 din lege, apreciate ca neconstituționale, întrucât instituie un regim discriminator pentru anumite categorii de persoane - notari în funcție, fosti notari de stat care au exercitat timp de 10 ani aceasta funcție, și personalul de specialitate notarială din Ministerul Justiției, se retine ca aceste prevederi sunt înscrise în

Legea nr. 36/1995

în capitolul VII "Dispoziții tranzitorii și finale", ceea ce înseamnă ca acționează numai în cadrul termenelor prevăzute în aceste texte de lege și numai cu privire la persoanele la care se referă aceste norme.

Dispozițiile tranzitorii dintr-o lege, având ca scop sa delimiteze câmpul de aplicare a legii noi în raport cu reglementările existente în momentul intrării acesteia în vigoare, nu se vor putea extinde în afară acestui cadru la alte perioade și la alte categorii de persoane neprevăzute de textele respective.

Dispozițiile criticate de autorii excepției de neconstituționalitate, referindu-se la notarii de stat în funcție care aveau posibilitatea sa opteze în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii pentru funcția de notar public și la începerea activității notarilor publici după 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, nu s-ar putea extinde și la alte categorii de juriști prevăzute de

art. 16 lit. g) din Legea nr. 36/1995 , și anume: judecători, procurori, avocați sau alta funcție de specialitate juridică.

Curtea Constituțională, potrivit competentei sale înscrise în art. 144 din Constituție și art. 3 din Legea nr. 47/1992 verifica, în cadrul controlului de constituționalitate a legilor, conformitatea lor cu dispozițiile constituționale, fără a putea modifica sau completa prevederea legală supusă controlului. Altfel ar insemna să se transforme în legiuitor pozitiv, ceea ce ar fi contrar art. 58 alin. (1) din Constituție, care prevede că activitatea de legiferare este un atribut al Parlamentului.

Dispozițiile art. 15 alin. 1 și ale

art. 28 alin. 2 lit. b) din Legea nr. 36/1995

privind stabilirea numărului de notari publici și a birourilor de notari publici de către Ministerul Justiției, la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, sunt constituționale. Notarul public exercita un serviciu public și este necesar ca elementele și condițiile de organizare în teritoriu a acestui serviciu public, precum și numărul anual de notari care să acopere cerințele, potrivit nevoilor cetățenilor, să fie stabilite, nu discretionar, ci la propunerea Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici, de către Ministerul Justiției în calitate de organ de specialitate al administrației publice centrale.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Flucus Mariana, Manofu Angela, Ciora Marcela Olivia, Craciun Maria, Sass Luminita și Vulcu Davel Elena împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 90 din 11 septembrie 1996 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința din 30 aprilie 1997.