Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 635/2006

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (6), art. 14, art. 15 și art. 16 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism

prezumat în vigoare

Data actului
3 octombrie 2006
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 886 din 31 octombrie 2006
Citat de
4 acte
Citează
4 acte
Structură
0 articole · 12.347 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Antonia Constantin - procuror

Benke Karoly - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (6),

art. 14, 15 și 16 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, excepție ridicată de Societatea Comercială "LA-RO IMPEX 2001" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 514/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

La apelul nominal răspunde autorul excepției, prin avocat, constatându-se lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul autorului excepției solicită admiterea acesteia, arătând, în esență, că noțiunea de "suspiciuni" determină abuzul de drept din partea autorităților. Totodată, deși prezumția de dobândire licită a averii subzistă, se ajunge la sancționarea gravă a subiectului de drept supus suspiciunii, ceea ce ar aduce atingere art. 44 alin. (8) din Constituție.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că dispozițiile legale criticate nu încalcă art. 44 alin. (8) din Constituție, ele stabilind doar acțiunile care trebuie luate pentru verificarea operațiunilor suspecte.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 8 mai 2006, pronunțată în Dosarul nr. 514/300/2006, Judecătoria Sectorului 2 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (6),

art. 14, 15 și 16 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, excepție ridicată de Societatea Comercială "LA-RO IMPEX 2001" - S.R.L. din București într-un litigiu având ca obiect soluționarea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că dispozițiile legale criticate stabilesc în sarcina persoanelor juridice și a unor salariați ai acestora obligații pentru a căror îndeplinire nu sunt prevăzute criterii concrete, bazându-se doar pe suspiciuni. Aceste obligații sunt contrare principiului universalității drepturilor și obligațiilor și încalcă prezumția dobândirii licite a averii.

Judecătoria Sectorului 2 București apreciază că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În argumentarea acestei opinii, apreciază că simpla obligație de raportare a unei tranzacții care depășește un anumit plafon prestabilit de către legiuitor sau obligația de stabilire a unor proceduri și metode de control intern pentru prevenirea și combaterea spălării banilor nu încalcă dispozițiile art. 44 alin. (8) din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În argumentarea acestui punct de vedere, susține că textele legale criticate nu cuprind referiri cu privire la confiscarea averii și că obligația prevăzută de art. 3 alin. (1) din lege reprezintă transpunerea în dreptul intern a unor directive ce privesc prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor.

Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susținerile părții prezente, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 alin. (1) și (6),

art. 14, 15 și 16 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 904, din 12 decembrie 2002, modificată și completată prin

Legea nr. 230/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 15 iulie 2005. Aceste dispoziții legale au următorul cuprins:

- Art. 3: "(1) De îndată ce salariatul unei persoane juridice sau una dintre persoanele fizice prevăzute la art. 8 are suspiciuni că o operațiune ce urmează să fie efectuată are ca scop spălarea banilor sau finanțarea actelor de terorism, va informa persoana desemnată conform art. 14 alin. (1), care va sesiza imediat Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, denumit în continuare Oficiul. Acesta va confirma primirea sesizării. [...]

(6) Persoanele prevăzute la art. 8 ori persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) vor raporta Oficiului, în cel mult 24 de ore, efectuarea operațiunilor cu sume în numerar, în lei sau în valută, a căror limită minimă reprezintă echivalentul în lei a 10.000 euro, indiferent dacă tranzacția se realizează prin una sau mai multe operațiuni legate între ele.";

- Art. 14: "(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8 vor desemna una sau mai multe persoane care au responsabilități în aplicarea prezentei legi, ale căror nume vor fi comunicate Oficiului, împreună cu natura și cu limitele responsabilităților menționate.

(1^1) Instituțiile financiare au obligația de a desemna un ofițer de conformitate la nivelul conducerii executive, care va avea atribuții în legătură cu:

a) dezvoltarea de politici interne, proceduri și control, pentru asigurarea de standarde ridicate la angajarea personalului;

b) desfășurarea de programe de pregătire profesională continuă;

c) implementarea procedurilor de control pentru testarea sistemului.

(2) Persoanele desemnate conform alin. (1) și (1^1) răspund pentru îndeplinirea sarcinilor stabilite în aplicarea prezentei legi.";

- Art. 15: "Persoanele desemnate conform art. 14 alin. (1) și persoanele prevăzute la art. 8 vor întocmi pentru fiecare tranzacție suspectă un raport scris, în forma stabilită de Oficiu, care va fi transmis imediat acestuia.";

- Art. 16: "(1) Persoanele juridice prevăzute la art. 8, precum și structurile de conducere ale profesiilor juridice liberale vor stabili proceduri și metode adecvate de control intern, pentru a preveni și a împiedica spălarea banilor și finanțarea actelor de terorism, și vor asigura instruirea angajaților pentru recunoașterea operațiunilor care pot fi legate de spălarea banilor sau de finanțarea actelor de terorism și luarea măsurilor imediate ce se impun în asemenea situații.

(1^1) Structurile de conducere ale profesiilor liberale vor încheia cu Oficiul, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, protocoale de colaborare.

(2) Oficiul va participa la programele speciale de instruire a reprezentanților persoanelor prevăzute la art. 8."

Textele constituționale invocate în susținerea excepției sunt cele ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea și art. 44 alin. (8) privind prezumția dobândirii licite a bunurilor. Totodată, în susținerea excepției sunt invocate și prevederile art. 26 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice și ale art. 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Scopul

Legii nr. 656/2002

îl constituie prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și a finanțării actelor de terorism. În vederea realizării acestui scop legea prevede o serie de obligații ce revin persoanelor determinate la art. 8 și unor salariați ai acestora pentru a urmări printr-un sistem de control intern operațiunile financiare suspecte de a facilita spălarea banilor ori finanțarea actelor de terorism, urmând să informeze despre acestea instituția publică specializată.

Curtea constată că noțiunile de "spălarea banilor", "bunuri", "tranzacție suspectă" și "transferuri externe" sunt definite, în mod expres, în art. 2 din lege, nerezultând vreo ambiguitate, la acest nivel, a legii. De altfel, Curtea, prin

Decizia nr. 291 din 1 noiembrie 2001 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 38 din 21 ianuarie 2002, a stabilit că aprecierea conținutului și a înțelesului termenilor dintr-un text de lege, precum și a gradului de obiectivitate a criteriilor stabilite de legiuitor pentru adoptarea unor acte de decizie de către autoritățile chemate să aplice legea, cu alte cuvinte, interpretarea legii, nu intră în competența justiției constituționale, ci în competența instanțelor de drept comun.

Curtea reține că stabilirea unor obligații prin

Legea nr. 656/2002

în scopul protejării unui interes general, și anume prevenirea și combaterea spălării banilor, precum și a finanțării actelor de terorism, nu este de natură a contraveni dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (1) și nici reglementărilor internaționale invocate de autorul excepției. Totodată, verificarea internă în scop preventiv a unor operațiuni financiare suspecte nu înlătură prezumția dobândirii licite a bunurilor, textele criticate necuprinzând nicio dispoziție de natură a răsturna această prezumție.

Curtea constată că aplicarea și executarea unor sancțiuni contravenționale pecuniare nu încalcă prevederile constituționale referitoare la garantarea și ocrotirea proprietății private, chiar dacă aceste măsuri determină diminuarea, în mod corespunzător, a patrimoniului, întrucât ele sunt consecința însăși a încălcării legii.

Totodată, Curtea reține că stabilirea faptului dacă persoana sancționată contravențional a încălcat sau nu dispozițiile legale pentru care s-a aplicat sancțiunea, legalitatea și temeinicia sancțiunii aplicate, sunt probleme care excedează controlului de constituționalitate, soluționarea acestora intrând în competența exclusivă a instanței judecătorești.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 alin. (1) și (6), art. 14, art. 15 și

art. 16 din Legea nr. 656/2002

pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, excepție ridicată de Societatea Comercială "LA-RO IMPEX 2001" - S.R.L. din București în Dosarul nr. 514/300/2006 al Judecătoriei Sectorului 2 București.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 octombrie 2006.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Benke Karoly

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.