Decizia nr. 659/2006
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 5/2001 privind procedura somației de plată
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OG nr. 5/2001 19 iulie 2001 privind procedura somației de plată
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconsti-tuționalitate a dispozițiilor
art. 1-11 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Tudorică Petre în Dosarul nr. 339/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 București.
La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, apreciind că se impune păstrarea jurisprudenței Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 20 februarie 2006, Judecătoria Sectorului 6 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 1-11 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Tudorică Petre într-o cauză având ca obiect o somație de plată.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că prevederile
art. 1-11 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1), art. 21, art. 49 și art. 20 alin. (1) raportat la prevederile art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată, în esență, că textele de lege criticate, în temeiul cărora se pronunță o hotărâre judecătorească pe baza unei proceduri sumare, în care pretinsul debitor nu își poate formula un probatoriu complet, aduc atingere dreptului debitorului la apărare și la un proces echitabil, creând totodată o inegalitate de tratament juridic "între cetățeni".
Judecătoria Sectorului 6 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, așa cum a statuat Curtea Constituțională în jurisprudența sa.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, sens în care a statuat Curtea în jurisprudența sa.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), precum și ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din notele scrise depuse de autorul acesteia la dosarul instanței de fond, îl constituie dispozițiile
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 30 iulie 2001, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 295/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 5 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare.
Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate contravin următoarelor prevederi din Constituție: art. 16 alin. (1), privind egalitatea în drepturi, art. 21, privind accesul liber la justiție, art. 49 [devenit art. 53 în urma republicării Constituției], privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, precum și art. 20 alin. (1), referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil.
Examinând excepția, Curtea Constituțională constată că prevederile legale criticate au mai format obiectul controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași texte constituționale și convenționale ca și în prezenta cauză.
Astfel, prin
Decizia nr. 470 din 4 decembrie 2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 31 ianuarie 2004, Curtea a statuat, în esență, că
Ordonanța Guvernului nr. 5/2001
reglementează o procedură specială, simplificată și accelerată pentru recuperarea creanțelor al căror caracter cert, lichid și exigibil rezultă din înscrisuri, iar acest caracter special al procedurii a determinat limitarea mijloacelor de probă utilizabile la înscrisuri, în prima fază, completate ulterior cu explicațiile și lămuririle date de părți, limitarea fiind deopotrivă valabilă pentru ambele părți, în condiții identice pentru exercitarea dreptului la apărare.
De asemenea, prin
Decizia nr. 72 din 2 februarie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 176 din 23 februarie 2006, Curtea a constatat că textele de lege criticate conțin norme de procedură asupra cărora legiuitorul este suveran a legifera, în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, evident cu respectarea drepturilor și libertăților fundamentale. Cu același prilej, Curtea a reținut că, pe de o parte, ordonanța constituie titlu executoriu, împotriva căruia debitorul poate formula contestație la executare potrivit normelor Codului de procedură civilă, iar pe de altă parte, că ordonanța nu are autoritate de lucru judecat față de fondul raporturilor juridice dintre părți.
În final, Curtea constată că nu se poate reține nici critica privind încălcarea art. 53 din Constituție, deoarece, așa cum rezultă din cele menționate mai sus, prin dispozițiile legale criticate nu se aduce nici o restrângere exercițiului drepturilor pretins încălcate.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 5/2001
privind procedura somației de plată, excepție ridicată de Tudorică Petre în Dosarul nr. 339/303/2006 al Judecătoriei Sectorului 6 București.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 octombrie 2006.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.