Decizia nr. 120/1997

Ioan Muraru - președinte

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Raul Petrescu - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Turcas Emil împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 145 din 25 noiembrie 1996 *).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 30 aprilie 1997, în prezenta reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data. Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data 7 mai 1997, când, datorită imposibilității întrunirii completului, a amânat din nou pronunțarea pentru data 21 mai 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, retine:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 23 octombrie 1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă, ridicată de Turcas Emil.

Prin Decizia nr. 145 din 25 noiembrie 1996 Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate invocată. Aceasta soluție s-a fundamentat pe Decizia Curții nr. 73 din 4 iunie 1996, definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 255 din 22 octombrie și nr. 251 din 17 octombrie 1996, prin care s-a statuat ca prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă sunt constituționale.

Împotriva

Deciziei nr. 145 din 25 noiembrie 1996

a declarat recurs, în termen legal, Turcas Emil, prin care reitereaza argumentele invocate în susținerea excepției de neconstituționalitate. Astfel, se arata ca prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă contravin art. 128 din Constituție, deoarece procurorul general are posibilitatea de a declara recurs în anulare, împotriva hotărârilor judecătorești irevocabile, fără a se stabili un termen, creând astfel o inechitate în raport cu ceilalți participanți la procesul civil. Se susține, de asemenea, ca sunt incalcate principiile autorității lucrului judecat și al stabilitatii raporturilor juridice. Este criticata și susținerea din recursul în anulare promovat de procurorul general, potrivit căreia instanțele judecătorești și-au depășit atribuțiile prin soluționarea litigiilor izvorâte din aplicarea Decretului nr. 223/1974.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat puncte de vedere celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

Senatul, prin Comisia juridică, de numiri, disciplina, imunități și validari, apreciază ca excepția de neconstituționalitate a art. 330 din Codul de procedură civilă este nefondata.

Guvernul, în punctul sau de vedere, apreciază ca excepția este neîntemeiată, întrucât asupra prevederilor art. 330 din Codul de procedură civilă Curtea s-a pronunțat prin decizii definitive.

Camera Deputaților nu a comunicat punctul sau de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctele de vedere ale Guvernului și Senatului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330 din Codul de procedură civilă, raportate la dispozițiile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, constata următoarele:

Recursul declarat este neîntemeiat și urmează a fi respins, deoarece prin acesta nu se critica Decizia Curții Constituționale nr. 145/1996, ci sunt reiterate susținerile formulate în sprijinul excepției la judecata de fond. Din argumentele formulate în susținerea excepției de neconstituționalitate și a recursului rezultă ca se face o confuzie între dispozițiile art. 330 din Codul de procedură civilă, care stabilesc dreptul procurorului general de a declara recurs în anulare, și cele ale art. 330^1 din același cod, care, în reglementarea nemodificata prin Legea nr. 17/1997, prevedeau ca recursul în anulare poate fi declarat oricând. Cum excepția de neconstituționalitate ridicată privește art. 330 din Codul de procedură civilă, Curtea prin Decizia nr. 145/1996, s-a pronunțat cu privire la acest text.

În legătură cu susținerile potrivit cărora art. 330 din Codul de procedură civilă creează inechitate între participanții la procesul civil și încalcă principiile autorității lucrului judecat și al stabilitatii raporturilor juridice, se retine ca, în legătură cu aceste aspecte, Curtea a statuat asupra constituționalității art. 330, ce face obiectul excepției, prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996. Argumentele care au fundamentat decizia sus-menționată subzistă și în cauza de fața și nu au intervenit elemente noi care să determine modificarea practicii Curții.

Critica referitoare la motivele pentru care procurorul general a formulat recursul în anulare nu este de competența Curții, ci a instanței judecătorești, întrucât ea nu privește constituționalitatea textului atacat, ci numai temeinicia și legalitatea actului de sesizare a Curții Supreme de Justiție.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 25 și al art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Turcas Emil împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 145 din 25 noiembrie 1996 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința din 21 mai 1997.

----------------

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Gabriela Dragomirescu