Decizia nr. 18/2007

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Ion Predescu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Ion Tiucă - procuror

Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dan Paul Hartman în Dosarul nr. 97/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.143 D/2006, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Asociația Patronilor și Meseriașilor din Cluj în Dosarul nr. 5.108/2005 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

La apelul nominal, lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor sus-menționate, având în vedere obiectul identic al excepțiilor ridicate.

Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.143 D/2006 la Dosarul nr. 1.697 D/2006, care este primul înregistrat.

Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 9 iunie 2006 și din 12 septembrie 2006, pronunțate în dosarele nr. 97/2006 și nr. 5.108/2005, Tribunalul Cluj - Secția civilă și Tribunalul București - Secția a III-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (5) și a dispozițiilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.

Excepția a fost ridicată de Dan Paul Hartman și Asociația Patronilor și Meseriașilor din Cluj în cauze având ca obiect o contestație împotriva dispoziției de respingere a notificării prin care se solicita acordarea de măsuri reparatorii prin echivalent pentru un imobil, ca tardiv introdusă, respectiv o acțiune în revendicare a unui imobil.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textul de lege criticat aduce atingere dispozițiilor art. 16 din Constituție, deoarece "introduce o discriminare nejustificată, nelegală și imorală" între proprietarii sau succesorii acestora care au făcut notificări în 2001 și cei care au formulat astfel de cereri în temeiul

Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente. Totodată, se încalcă și dispozițiile art. 44 alin. (2) teza întâi din Legea fundamentală, întrucât proprietatea privată nu mai este garantată și ocrotită în mod egal de lege.

Tribunalul Cluj - Secția civilă "constată inadmisibilitatea excepției invocate", arătând că "legiuitorul a avut în vedere măsurile reparatorii cuvenite celor deposedați de drepturile lor, prevăzând, în mod expres, o limită a posibilităților de solicitare a acestor măsuri tocmai pentru a da eficiență legii".

Tribunalul București - Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând că prin apariția

Legii nr. 10/2001

și a

Legii nr. 247/2005

s-a urmărit clarificarea regimului juridic al imobilelor preluate abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, cu respectarea prevederilor constituționale referitoare la dreptul de proprietate privată.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, așa cum a statuat și Curtea în jurisprudența sa.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așa cum rezultă din concluziile autorilor excepției, prevederile

art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. La data sesizării Curții,

Legea nr. 10/2001

era republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel încât, în urma renumerotării textelor, art. 21 alin. (5) devenise art. 22 alin. (5), având următorul cuprins:

- Art. 22 alin. (5): "Nerespectarea termenului de 6 luni prevăzut pentru trimiterea notificării atrage pierderea dreptului de a solicita în justiție măsuri reparatorii în natură sau prin echivalent."

În consecință, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunța asupra excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi și în art. 44 alin. (2) teza întâi referitoare la garantarea și ocrotirea în mod egal prin lege a proprietății private, indiferent de titular.

Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:

Prin

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente s-au adus modificări

Legii nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Modificările nu privesc însă instituirea unui nou termen în care să poată fi depuse notificările prevăzute la

art. 22 din Legea nr. 10/2001 . Aceasta deoarece, așa cum a constatat Curtea prin

Decizia nr. 737 din 26 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 940 din 21 noiembrie 2006, făcând referire la practica sa anterioară, recunoașterea sine die a posibilității persoanei interesate de a declanșa procedura de recuperare a imobilelor preluate abuziv de către stat ar fi fost de natură să genereze un climat de insecuritate juridică în domeniul proprietății imobiliare.

Totodată, prin aceeași decizie, s-a statuat, în esență, că, potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, exercitarea dreptului de proprietate trebuie să se facă în limitele legii. Legiuitorul ordinar este așadar competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea acestuia, instituind limitări rezonabile în valorificarea ca drept subiectiv garantat, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecte de drept.

Cu privire la critica de neconstituționalitate a prevederilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

prin raportare la dispozițiile constituționale ale

art. 16, Curtea a reținut prin Decizia nr. 571 din 19 septembrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 octombrie 2006, că acestea se aplică în mod egal tuturor subiectelor de drept aflate în aceeași situație juridică, fără nicio discriminare, pe considerente arbitrare.

Întrucât criticile de neconstituționalitate privesc, în esență, aceleași aspecte și având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 22 alin. (5) din Legea nr. 10/2001

privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, excepție ridicată de Dan Paul Hartman în Dosarul nr. 97/2006 al Tribunalului Cluj - Secția civilă, precum și de Asociația Patronilor și Meseriașilor din Cluj în Dosarul nr. 5.108/2005 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 ianuarie 2007.