Decizia nr. 17/2007
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 privind valorificarea unor active ale statului și ale Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 3
- OUG nr. 51/1998 15 decembrie 1998 (prevederi anume) privind valorificarea unor active bancare
- OG nr. 22/2002 30 ianuarie 2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri…
- OUG nr. 43/2005 26 mai 2005 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2001 privind …
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Kozsokar Gabor - judecător
Petre Ninosu - judecător
Ion Predescu - judecător
Șerban Viorel Stănoiu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Ion Tiucă - procuror
Cristina Cătălina Turcu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 2 din O.U.G. nr. 43/2005 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2001
privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul Siderurgic «Sidex» - S.A. Galați și a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998
privind valorificarea unor active ale statului, a dispozițiilor pct. 2 ale Articolului unic din O.U.G. nr. 207/2005 și a dispozițiilor
Ordonanței nr. 22/2002 ", excepție ridicată de Mihaela Pițigoi în Dosarul nr. 1.828/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 București.
La apelul nominal se prezintă autorul excepției, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.058/D/2006, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Ion Dan Pițigoi în Dosarul nr. 1.832/301/2006 al Judecătoriei Sectorului 3 București.
La apelul nominal răspunde mandatarul autorului excepției, Mihaela Pițigoi, lipsind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor sus-menționate, având în vedere obiectul identic al excepțiilor ridicate.
Autorul excepției este de acord cu conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public nu se opune conexării dosarelor.
Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 1.058/D/2006 la Dosarul nr. 1.055/D/2006, care este primul înregistrat.
Președintele constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Autorul excepției solicită admiterea acesteia pentru următoarele motive: prevederile
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998
au fost în vigoare până la 30 iunie 2006, după care și-au încetat efectele. Prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 15 septembrie 2006, termenul pentru ieșirea lor din vigoare a fost prelungit până la 30 decembrie 2006, ceea ce aduce atingere principiului neretroactivității legii.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 , autorul excepției susține oral concluziile scrise depuse la instanța care a sesizat Curtea Constituțională.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate privind prevederile
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 , arătând că acestea nu mai sunt în vigoare. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 , consideră că aceasta nu e întemeiată, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin încheierile din 28 martie 2006 și din 4 aprilie 2006, pronunțate în dosarele nr. 1.828/301/2006 și nr. 1.832/301/2006, Judecătoria Sectorului 3 București a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor "art. 2 din O.U.G. nr. 43/2005 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 119/2001
privind unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale Combinatul Siderurgic «Sidex» - S.A. Galați și a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/1998
privind valorificarea unor active ale statului, a dispozițiilor pct. 2 ale Articolului unic din O.U.G. nr. 207/2005 și a dispozițiilor
Ordonanței nr. 22/2002 ".
Excepția a fost ridicată de Mihaela Pițigoi și Dan Ion Pițigoi în cauze având ca obiect contestații la executare silită.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998
contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (3)-(5), art. 15 alin. (2), art. 16 alin. (2), art. 21, 53, art. 115 alin. (4) și ale
art. 124 alin. (2). Se susține că prin Legea nr. 333/2001 , debitoarea A.V.A.S. a preluat toate drepturile și obligațiile C.E.C.- S.A. rezultate din actele juridice încheiate de acesta cu Fondul Național de Investiții, astfel încât A.V.A.S. nu apare în aceste raporturi ca o instituție de drept public, ci în calitate de comerciant debitor, fără a se găsi în vreo situație diferită față de creditorii ei ori față de oricare alți debitori. Așa fiind, nu se poate bucura de vreun tratament juridic diferențiat decât cu încălcarea, inadmisibilă, a dispozițiilor constituționale privind egalitatea în drepturi, accesul liber la justiție, restrângerea exercițiului unor drepturi și înfăptuirea justiției. Totodată, textul de lege criticat încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât edictarea acestuia s-a făcut cu nerespectarea
privind normele de tehnică tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și constituie o dispoziție individuală, edictată în interesul unei singure persoane, aducând atingere astfel și dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (4) din Constituție. De asemenea, nu exista o situație extraordinară pentru adoptarea prevederilor legale criticate, așa încât acestea contravin și prevederilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală.
Pe de altă parte, prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
contravin dispozițiilor
art. 11 și 148 din Constituție, deoarece prin Hotărârea Guvernului nr. 232/2005
privind aprobarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 și a Planului de acțiune pentru implementarea Strategiei de reformă a sistemului judiciar pe perioada 2005-2007 s-a arătat că se intenționează "eliminarea prevederilor care împiedică executarea creanțelor cetățenilor și persoanelor juridice de drept privat împotriva statului și a instituțiilor publice, precum și reducerea duratei, simplificarea și creșterea transparenței procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești".
Judecătoria Sectorului 3 București apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
este întemeiată, deoarece existența obligației legale a ordonatorilor de credite de a asigura în buget creditele necesare plății sumelor stabilite prin titluri executorii este iluzorie cât timp nu există o cale efectivă de a-l determina pe ordonatorul de credite să o îndeplinească.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în ceea ce privește
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998
și neîntemeiată în ceea ce privește
Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 , invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă în ceea ce privește
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 . Cu privire la prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 , arată că, "indiferent de soluția pe care o va da Curtea Constituțională, considerăm că s-ar impune ca în considerentele deciziei să se exprime o poziție a acesteia față de problemele ridicate în cauză", făcând în acest sens referire la Hotărârea pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Șandor împotriva României.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așa cum rezultă din motivarea acesteia, prevederile
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998
privind valorificarea unor active ale statului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 948 din 24 decembrie 2002, introduse prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 469 din 2 iunie 2005, modificate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 207/2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 30 decembrie 2005, și prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 782 din 15 septembrie 2006, precum și prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 288/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 23 mai 2002.
Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 85^1 : "(1) Prin derogare de la dispozițiile art. 300 și ale art. 720^8 alin. 2 din Codul de procedură civilă, apelul și recursul suspendă de drept executarea hotărârilor judecătorești pronunțate în litigiile îndreptate împotriva A.V.A.S.
(2) Prin derogare de la dispozițiile art. 365 alin. 3 și ale art. 367 din Codul de procedură civilă, formularea acțiunii în anulare împotriva hotărârii arbitrale în litigiile prevăzute la alin. (1) suspendă de drept executarea sentinței arbitrale până la data soluționării irevocabile a acțiunii în anulare.
(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv."
Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii:
"Art. 1: Executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice în temeiul titlurilor executorii se realizează din sumele aprobate prin bugetele acestora la titlul de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.
Articolul 2
: Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
Articolul 3
: În procesul executării silite a sumelor datorate de către instituțiile publice în baza unor titluri executorii trezoreria statului poate efectua numai operațiuni privind plăți dispuse de către ordonatorii de credite, în limita creditelor bugetare și a destinațiilor aprobate potrivit legii.
Articolul 4
: Persoanele care efectuează operațiuni de plăți prin trezoreria statului, cu încălcarea prevederilor prezentei ordonanțe, sunt pedepsite potrivit legii."
Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3)-(5) privind principiile generale de organizare a statului român, art. 11 referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității legii, art. 16 alin. (2) privind supremația legilor, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 115 alin. (4) privind condițiile adoptării ordonanțelor de urgență, art. 124 alin. (2) referitor la unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției pentru toți și în art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană.
Examinând excepția, Curtea Constituțională reține următoarele:
I. Potrivit alin. (3) al
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998 , "dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv". Prin urmare, Curtea constată că la data pronunțării prezentei decizii prevederile
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998
și-au încetat aplicabilitatea. Or, conform
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare.
Așa fiind, excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998
privind valorificarea unor active ale statului urmează a fi respinsă ca devenită inadmisibilă.
II. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 , Curtea s-a mai pronunțat prin mai multe decizii, dintre care menționăm
Decizia nr. 529 din 11 octombrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.025 din 18 noiembrie 2005. Prin aceasta, Curtea a constatat că ordonanța a cărei constituționalitate este contestată are o evidentă finalitate de protecție a patrimoniului instituțiilor publice, ca o premisă indispensabilă a derulării în condiții optime a activității acestora și, prin aceasta, a îndeplinirii atribuțiilor ce le revin ca parte integrantă a mecanismului statului. Curtea a reținut că ar fi disproporționat și inechitabil a recunoaște creditorilor instituțiilor publice dreptul de a-și valorifica creanțele împotriva acestora în condițiile dreptului comun, cu consecința perturbării grave a activității care constituie însăși rațiunea de a fi a unor asemenea instituții.
Curtea a statuat totodată că instituirea anumitor restricții, impuse de rațiuni evidente, în valorificarea dreptului creditorului nu înseamnă negarea posibilității acestuia de a și-l realiza.
Curtea constată că nu poate fi reținută critica privind încălcarea prin prevederile
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
a dispozițiilor art. 11 și 148 din Constituție. Astfel, nerespectarea de către Guvern a obligațiilor asumate prin
nu poate face obiectul controlului exercitat de Curtea Constituțională.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
I. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 85^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/1998
privind valorificarea unor active ale statului, excepție ridicată de Mihaela Pițigoi și Ion Dan Pițigoi în dosarele nr. 1.828/301/2006 și nr. 1.832/301/2006 ale Judecătoriei Sectorului 3 București.
II. Cu majoritate de voturi respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de aceiași autori în aceleași dosare.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 11 ianuarie 2007.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.