Regulamentul din 21 februarie 2007

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, denumită în continuare Direcția, ca structură cu personalitate juridică specializată a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, organizată în structură centrală și structură teritorială, realizează urmărirea penală în cauzele de criminalitate organizată și terorism și în alte cauze date în competența sa, potrivit legii.

Procurorul șef al Direcției este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef al Direcției are următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu, luând sau, după caz, propunând procurorului general măsurile care se impun;

b) este ordonator secundar de credite și, în exercitarea atribuțiilor sale, emite ordine cu caracter intern;

c) pe baza unor criterii obiective și potrivit specializării, repartizează procurorilor din subordine spre soluționare dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări înregistrate în cadrul structurii centrale, potrivit legii;

d) dispune preluarea, în condițiile legii, la structura centrală pentru efectuarea urmăririi penale, a cauzelor de competența serviciilor și birourilor teritoriale ale Direcției;

e) analizează anual activitatea din cadrul Direcției și întocmește un raport pe care îl prezintă procurorului general în vederea luării măsurilor care se impun pentru îmbunătățirea activității;

f) analizează legalitatea soluțiilor procurorului de netrimitere în judecată, în cauzele cu învinuiți sau inculpați arestați preventiv;

g) ia măsuri pentru înlăturarea deficiențelor și eficientizarea activității Direcției;

h) propune ministrului justiției aprobarea prin ordin a Regulamentului de organizare și funcționare al Direcției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii;

i) organizează în cadrul structurii centrale, prin ordin, servicii, birouri și compartimente conduse de procurori șefi; în circumscripția teritorială a parchetelor de pe lângă curțile de apel înființează, prin ordin, servicii teritoriale conduse de procurori șefi; înființează sau desființează birouri teritoriale în circumscripția teritorială a parchetelor de pe lângă tribunale;

j) recomandă procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție delegarea procurilor la Direcție;

k) stabilește, prin ordin, numărul specialiștilor, personalului auxiliar de specialitate și al personalului economic și administrativ, încadrat în serviciile, birourile ori compartimentele înființate la nivelul structurii centrale sau în serviciile și birourile teritoriale, în funcție de volumul și de complexitatea activității, în limita numărului total de posturi;

l) numește, prin ordin, cu avizul miniștrilor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală;

m) stabilește, prin ordin, structura și atribuțiile Centrului de aplicații operaționale al procurorilor, organizează, coordonează și răspunde de activitatea acestuia;

n) propune procurorului general acordarea de salarii de merit și alte sporuri la salariu pentru procurori, specialiști, personalul auxiliar de specialitate, economic și administrativ;

o) conduce activitatea compartimentului de specialiști din cadrul Direcției;

p) ia măsuri pentru respectarea programului de activitate de către întreg personalul Direcției, pentru îndeplinirea la timp și în condiții de calitate a lucrărilor și pentru stabilirea unor raporturi de serviciu care să asigure realizarea corespunzătoare a atribuțiilor;

q) îndeplinește atribuții stabilite de lege sau dispuse de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

r) răspunde de îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-q).

Procurorul șef adjunct al Direcției, asimilat adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, are următoarele atribuții:

a) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef al Direcției și de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) exercită atribuțiile procurorului șef al Direcției, în absența acestuia;

c) exercită atribuțiile dispuse de procurorul șef al Direcției sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

d) răspunde pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-c).

În activitatea sa, procurorul șef al Direcției este ajutat de 2 consilieri asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Consilierii îl ajută pe procurorul șef direcție la îndeplinirea atribuțiilor Direcției și în acest scop au următoarele atribuții:

a) asigură ducerea la îndeplinire a ordinelor și dispozițiilor date de procurorul șef al Direcției;

b) efectuează sau participă la realizarea unor studii, evaluări, sinteze și alte lucrări privind activitatea Direcției, din dispoziția procurorului șef direcție;

c) examinează și propune soluții privind organizarea și funcționarea Direcției;

d) din dispoziția procurorului șef direcție, asistă la primirea în audiență de către acesta a unor persoane și informează asupra posibilităților de rezolvare, colaborând în acest scop cu celelalte compartimente ale Direcției;

e) examinează proiecte de acte normative ori note de studiu și fac propuneri sau observații asupra cuprinsului acestora;

f) îndeplinesc orice alte sarcini și lucrări repartizate de procurorul șef direcție;

g) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-f).

Procurorul șef serviciu și procurorul șef birou din cadrul structurii centrale sau teritoriale a Direcției au următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului sau a biroului și verifică soluționarea în termen a acestora;

c) soluționează lucrările serviciului/biroului cu grad de complexitate ridicat;

d) îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziția conducerii Direcției;

e) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-d).

Structura Direcției se stabilește prin ordin al procurorului șef al Direcției, cu avizul ministrului justiției. Serviciile, birourile și compartimentele se înființează și se desființează în funcție de natura, volumul, complexitatea și specificul activității desfășurate.

Serviciile, birourile și compartimentele sunt conduse de procurori șefi, cu excepția cazului în care legea prevede altfel.

Procurorii din cadrul Direcției au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competența lor și sesizează instanțele de judecată competente;

b) supraveghează și controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziția și în numele lor de ofițerii și agenții de poliție judiciară în cauzele prevăzute la lit. a);

c) dispun efectuarea de către specialiști a constatărilor tehnico-științifice sau clarificarea de către aceștia a unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală;

d) pot participa la ședințe de judecată, în condițiile legii;

e) exercită orice alte atribuții stabilite de lege sau prin dispozițiile procurorilor ierarhic superiori;

f) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-e).

Biroul judiciar este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din acest birou au următoarele atribuții:

a) participă la ședințele de judecată având ca obiect cereri sau cauze de competența Direcției, în condițiile legii;

b) examinează soluțiile pronunțate și exercită căile de atac prevăzute de lege;

c) întocmesc evidența apelurilor și recursurilor penale declarate de structura centrală și de structurile teritoriale și asigură comunicarea soluțiilor date în apel sau recurs;

d) rezolvă lucrările repartizate;

e) analizează legalitatea propunerilor procurorului din faza de urmărire penală, respinse de instanță, și propune conducerii Direcției măsuri pentru înlăturarea deficiențelor;

f) întocmesc evidența cazurilor de achitare sau restituire și întocmesc rapoartele de analiză asupra acestor soluții;

g) analizează cazurile de neaplicare unitară a legii în practica instanțelor de judecată și sesizează compartimentul de specialitate din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

h) sesizează conducerea Direcției cu privire la problemele deosebite dezbătute în ședințele de judecată;

i) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de conducerea Direcției, în domeniul de competență;

j) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-i).

Biroul de asistență judiciară internațională este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuții:

a) colaborează direct cu structuri similare, românești și străine, constând în schimburi reciproce de informații și orice alte acte de asistență judiciară internațională de acest fel;

b) asigură asistența judiciară internațională, potrivit legii, în cauzele privind infracțiunile de competența Direcției, cooperând direct în acest scop cu autoritățile străine competente, precum și cu alte structuri din cadrul parchetelor și cu autoritățile și instituțiile publice românești cu atribuții în domeniu;

c) orice alte atribuții stabilite prin dispozițiile procurorilor ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;

d) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-c).

Biroul de studiere a cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuții:

a) efectuează operațiuni de centralizare, analizare și valorificare a datelor și informațiilor privind criminalitatea organizată și terorismul, la nivel național;

b) îndrumă activitatea de centralizare, analizare și valorificare a datelor privind criminalitatea organizată și terorismul, desfășurată de serviciile și birourile teritoriale de combatere a corupției și criminalității organizate;

c) organizează și administrează baza de date privind criminalitatea organizată și terorismul;

d) culeg și centralizează datele privind activitatea de urmărire penală desfășurată în cadrul Direcției;

e) analizează și valorifică datele culese și centralizate în vederea elaborării studiilor privind cauzele care generează și a condițiilor care favorizează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism;

f) colaborează cu structuri și organisme similare din țară și din străinătate în vederea schimbului de date și informații pentru elaborarea studiilor și analizelor privind cauzele care generează și a condițiilor care favorizează săvârșirea infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism, precum și a prognozelor privind evoluția fenomenului infracțional specific;

g) elaborează prognoze privind evoluția fenomenului infracțional specific;

h) participă în grupuri de lucru pentru elaborarea modificărilor legislative;

i) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin dispozițiile procurorilor ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;

j) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-i).

Centrul de aplicații operaționale al procurorilor este condus de un procuror șef asimilat procurorului șef serviciu.

Centrul de aplicații operaționale al procurorilor are următoarele atribuții:

a) elaborează metodologia referitoare la activitatea de urmărire penală în cauze complexe privind criminalitatea organizată și terorismul;

b) desfășoară activități specifice de pregătire a procurorilor și a altor categorii de personal, în cooperare cu Institutul Național al Magistraturii, potrivit programelor acestuia;

c) asigură, la cerere, pe bază de protocol, activități de consultanță și pregătire profesională pentru alte instituții cu atribuții de cercetare penală;

d) asigură, la cerere, cursuri de pregătire și specializare pentru procurorii care își manifestă intenția de a-și desfășura ulterior activitatea în cadrul Direcției și pentru judecătorii care doresc să promoveze la instanțe care judecă dosare de competența Direcției;

e) cooperează cu structuri similare de pregătire a personalului cu atribuții în combaterea criminalității organizate și terorismului, din țară și străinătate;

f) colectează date și informații necesare pregătirii procurorilor și creșterii eficienței activității de urmărire penală;

g) organizează activități cu caracter didactic, în conformitate cu competențele Direcției;

h) acordă asistență structurii centrale și structurilor teritoriale ale Direcției, în domeniul de competență al Centrului de aplicații operaționale al procurorilor;

i) exercită orice alte atribuții stabilite prin lege sau prin dispozițiile conducerii Direcției.

În cadrul Direcției sunt numiți prin ordin al procurorului șef al Direcției, cu avizul miniștrilor de resort, specialiști cu înaltă calificare în domeniul prelucrării și valorificării informațiilor, economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte tehnice în activitatea de urmărire penală.

Specialiștii prevăzuți la alin. (1) au calitatea de funcționar public și au drepturile și obligațiile prevăzute de lege pentru funcționarii publici.

Specialiștii prevăzuți la alin. (1) își desfășoară activitatea sub conducerea, supravegherea și controlul nemijlocit al procurorilor Direcției.

Specialiștii au următoarele atribuții:

a) întocmesc, din dispoziția scrisă a procurorului de caz, constatarea tehnico-științifică;

b) din dispoziția procurorilor Direcției, pot oferi clarificări cu privire la aspecte tehnice sau de specialitate în activitatea de urmărire penală;

c) îndeplinesc orice alte atribuții specifice compartimentului, din dispoziția procurorilor Direcției;

d) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-c).

Delegarea specialiștilor în teritoriu se poate dispune de procurorul șef al Direcției, pe baza solicitării motivate a șefilor de servicii sau birouri teritoriale.

Serviciile teritoriale care funcționează la nivelul parchetului de pe lângă curtea de apel sunt conduse de procurori șefi serviciu.

Procurorii șefi ai serviciilor teritoriale au următoarele atribuții:

a) organizează, conduc, controlează și răspund de activitatea personalului din cadrul serviciului, luând sau, după caz, propunând conducerii Direcției luarea măsurilor care se impun;

b) repartizează, după criterii obiective și conform principiului specializării procurorilor din subordine, dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări înregistrate;

c) soluționează plângerile împotriva soluțiilor procurorilor, potrivit legii;

d) îndeplinesc sarcinile dispuse în condițiile legii de procurorii ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale.

Procurorii din serviciile teritoriale au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competența lor și sesizează instanțele de judecată competente;

b) conduc și controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziția lor în cadrul serviciului de ofițerii și agenții de poliție judiciară în cauzele privind infracțiunile de competența lor;

c) participă la ședințele de judecată, în condițiile legii;

d) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin dispozițiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevăzute în legi speciale;

e) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-d).

Birourile teritoriale care funcționează la nivelul parchetului de pe lângă tribunal sunt conduse de procurori șefi birou.

Procurorii șefi ai birourilor teritoriale îndeplinesc în mod corespunzător atribuțiile prevăzute la art. 18 alin. (2).

Procurorii din cadrul birourilor teritoriale au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competența lor și sesizează instanțele de judecată competente;

b) conduc și controlează nemijlocit actele de cercetare penală efectuate din dispoziția procurorilor din cadrul biroului de ofițerii și agenții de poliție judiciară în cauzele privind infracțiunile de competența acestor birouri;

c) pot participa la ședințele de judecată, în condițiile legii;

d) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin dispozițiile procurorilor ierarhic superiori, date în conformitate cu legea sau prevăzute în legi speciale;

e) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-d).

Secția de urmărire penală și criminalistică este condusă de un procuror șef, ajutat de un procuror șef adjunct.

Secția de urmărire penală și criminalistică îndeplinește atribuțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu activitatea de urmărire penală și coordonarea activității de urmărire penală, precum și cu activitatea de criminalistică, potrivit legii.

Procurorul șef secție are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție măsurile care se impun pentru desfășurarea eficientă a activității;

b) repartizează, pe baza unor criterii obiective și potrivit specializării procurorilor din secție, spre soluționare dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări înregistrate în secție, potrivit legii;

c) exercită controlul asupra activității desfășurate de procurorii șefi serviciu;

d) examinează lucrările procurorilor din secție;

e) stabilește atribuțiile manageriale delegate procurorilor șefi adjuncți secție;

f) exercită orice atribuții dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef adjunct secție are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și răspunde de îndeplinirea atribuțiilor manageriale încredințate de procurorul șef secție;

b) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef secție și de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) exercită atribuțiile procurorului șef secție, în absența acestuia;

d) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou are următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului sau a biroului și verifică soluționarea în termen a acestora;

c) soluționează dosare, conform specializării proprii;

d) îndeplinește orice alte sarcini dispuse de conducerea secției sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori prevăzute în legi speciale.

Procurorii șefi serviciu sunt subordonați direct procurorului șef secție.

Biroul de urmărire penală este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competența lor;

b) efectuează urmărirea penală în cauzele preluate în condițiile legii de la structurile de parchet din teritoriu;

c) întocmesc analiza activității secției și evoluția indicatorilor statistici;

d) îndeplinesc orice alte atribuții stabilite de procurorii ierarhic superiori sau prevăzute în legi speciale;

e) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-d).

Procurorii din cadrul acestui birou anume desemnați de procurorul general îndeplinesc următoarele atribuții de control:

a) examinează din dispoziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție plângerile împotriva măsurilor luate sau actelor efectuate de procurorii generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel, precum și plângerile împotriva măsurilor sau actelor efectuate de procurori și care sunt supuse controlului ierarhic și propun măsuri potrivit legii;

b) centralizează și analizează datele și informațiile rezultate în urma acțiunilor de coordonare și control, din dispoziția procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri, cu consecințe deosebit de grave sau care au avut ca urmare un dezastru, precum și alte asemenea situații stabilite prin ordin al procurorului general;

c) examinează conflictele de competență, precum și orice alte incidente legate de conflicte de competență materială și după calitatea persoanei și propun măsuri potrivit legii;

d) soluționează cererile privind recuzarea procurorilor de la parchetele de pe lângă curțile de apel, potrivit legii;

e) efectuează activități de control, în condițiile legii, stabilite prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

f) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-e).

Biroul de criminalistică este condus de un procuror șef birou.

Procurorii acestui birou au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele repartizate de procurorul șef secție, potrivit legii;

b) participă la instrumentarea unor cauze penale complexe, care implică aplicarea metodelor științifice și a mijloacelor tehnice criminalistice, și acordă sprijin sub aspect tehnic, tactic și metodologic procurorilor care desfășoară activitatea de urmărire penală proprie în cauze cu un grad mare de complexitate, în vederea eficientizării și dinamizării activității de urmărire penală;

c) organizează evidența centralizată a cauzelor privind infracțiuni săvârșite cu intenție, care au avut ca urmare moartea unei persoane aflate în evidența cauzelor cu autori neidentificați;

d) asigură difuzarea către parchete, în scopul documentării, a lucrărilor elaborate pe plan intern și în străinătate cu privire la metodele și mijloacele tehnice, a regulilor și procedeelor tactice criminalistice necesare descoperirii, cercetării și prevenirii diferitelor categorii de infracțiuni;

e) asigură efectuarea lucrărilor criminalistice de laborator;

f) elaborează lucrări de analiză vizând aspecte de ordin tehnic, tactic și metodologic privind folosirea de către procurori a mijloacelor criminalistice și propun măsuri pentru valorificarea acestora;

g) îndeplinesc și alte atribuții stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-g).

În cadrul biroului de criminalistică își desfășoară activitatea tehnicieni criminaliști asimilați personalului auxiliar de specialitate conform

art. 91 alin. (2) din Legea nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.

Tehnicienii criminaliști prevăzuți la alin. (3) au următoarele atribuții:

a) însoțesc procurorul criminalist sau alt procuror anchetator la cercetarea la fața locului, în cazul săvârșirii unor infracțiuni contra vieții, al morților suspecte, accidentelor de muncă cu victime sau în alte situații care impun prezența procurorului, asigurând executarea fotografiilor judiciare și a înregistrărilor video prin folosirea tehnicii din dotare, sub îndrumarea exclusivă a procurorului;

b) execută lucrări de laborator;

c) execută planșe foto;

d) asigură asistența tehnică a înregistrărilor audio și video, decriptarea casetelor audio și video, procesarea imaginilor foto și video în cursul anchetei desfășurate de procuror;

e) întrețin aparatura din dotarea laboratorului de criminalistică și a cabinetelor din cadrul parchetelor de pe lângă tribunale și gestionează materialele consumabile;

f) organizează și țin evidența materialelor fotosensibile audiovideo și asigură conservarea celor utilizate în anchetă;

g) îndeplinesc orice alte atribuții, din dispoziția procurorului, în condițiile legii;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-g).

Biroul de combatere a infracțiunilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din acest birou au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală și sesizează instanța de judecată în cauzele având ca obiect infracțiuni vizând drepturile de proprietate intelectuală săvârșite de persoanele care atrag competența Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în alte cauze, potrivit legii; pot participa la ședințele de judecată, în condițiile legii;

b) monitorizează cauzele declanșate prin acțiuni comune cu alte instituții, pe baza informării periodice de către procurorii anume desemnați de la unitățile de parchet din teritoriu, cu privire la stadiul soluționării dosarelor și a măsurilor dispuse;

c) evaluează activitatea în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

d) îndeplinesc și alte atribuții stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;

e) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-d).

Biroul pentru coordonarea activității în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din acest birou au următoarele atribuții:

a) asigură coordonarea instituțiilor implicate în protecția drepturilor de proprietate intelectuală, pentru eficientizarea combaterii criminalității în domeniu;

b) examinează soluțiile dispuse de parchet în cauzele privind încălcările drepturilor de proprietate intelectuală, în vederea uniformizării practicii judiciare;

c) coordonează activitatea de specializare în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală a procurorilor desemnați pentru soluționarea cauzelor în acest domeniu;

d) elaborează buletinul jurisprudenței în domeniu;

e) întocmesc evaluarea anuală și semestrială a stării infracționale în domeniul proprietății intelectuale;

f) elaborează metodologii privind tehnicile și metodele specifice de investigare a infracțiunilor în acest domeniu;

g) asigură difuzarea la nivelul parchetelor din teritoriu a materialelor elaborate;

h) participă la întocmirea și dezbaterea proiectelor de modificare a legilor în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală;

i) formulează propuneri conducerii Ministerului Public, în vederea eficientizării aplicării legislației în domeniu;

j) îndeplinesc alte atribuții stabilite de procurorul ierarhic superior sau prevăzute în legi speciale;

k) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-j).

Secția judiciară îndeplinește atribuțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu activitatea judiciară penală și civilă.

Secția judiciară este condusă de un procuror șef, ajutat de un procuror șef adjunct.

Procurorul șef secție are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție măsurile care se impun pentru desfășurarea eficientă a activității;

b) repartizează, pe baza unor criterii obiective, procurorilor și celuilalt personal din subordine spre soluționare dosarele, plângerile și celelalte lucrări înregistrate în secție;

c) stabilește atribuțiile manageriale delegate procurorilor șefi adjuncți secție;

d) examinează lucrările procurorilor din secție;

e) organizează și programează participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale și civile la Înalta Curte de Casație și Justiție și la Curtea Constituțională, potrivit legii și ordinelor procurorului general;

f) analizează cazurile de aplicare neunitară a unor dispoziții legale în practica instanțelor de judecată și informează conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea declarării recursului în interesul legii;

g) întocmește semestrial analiza activității judiciare în cauzele penale și civile;

h) rezolvă sesizările și reclamațiile în legătură cu activitatea judiciară penală și civilă;

i) exercită controlul asupra activității desfășurate de procurorii șefi serviciu;

j) exercită orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef adjunct secție are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și răspunde de atribuțiile manageriale încredințate de procurorul șef secție;

b) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef secție și de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) exercită atribuțiile procurorului șef secție, în absența acestuia;

d) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou are următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului/biroului și verifică soluționarea în termen a acestora;

c) soluționează dosare conform specializării proprii;

d) îndeplinește orice alte sarcini, din dispoziția șefului ierarhic.

Procurorii șefi serviciu sunt subordonați procurorului șef secție.

Biroul de recursuri penale în interesul legii este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuții:

a) examinează, din oficiu sau la propunerea parchetelor, la cererea ministrului justiției ori la cererea petiționarilor, după caz, hotărârile judecătorești pronunțate în cauze penale, în vederea exercitării recursului în interesul legii, în cazul în care se face dovada existenței unei practici judiciare neunitare;

b) examinează cererile de reducere a termenului de reabilitare formulate de persoanele interesate și face propuneri corespunzătoare, potrivit legii;

c) analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri definitive de achitare sau de restituire și propun măsuri corespunzătoare;

d) analizează chestiunile de drept care au primit o soluționare diferită din partea instanțelor judecătorești;

e) propun introducerea și întocmesc proiectele de recurs în interesul legii;

f) motivează și redactează cererile de strămutare, din dispoziția procurorului general;

g) întocmesc comunicările, evidențele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general sau din dispoziția conducerii secției;

h) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

i) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-h).

Biroul de reprezentare este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuții:

a) asigură pregătirea și participarea procurorilor la judecarea cauzelor penale, potrivit legii;

b) exercită căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile prevăzute de lege;

c) asigură participarea procurorilor la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstitu-ționalitate în cauzele penale;

d) evidențiază problemele controversate de aplicare a legii penale, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională, și propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziții legale;

e) întocmesc comunicările, evidențele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziția conducerii secției;

f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute de lege sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

g) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-f).

Biroul de recursuri civile în interesul legii este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuții:

a) asigură participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile în cazurile prevăzute de lege sau de ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) motivează și redactează cererile de strămutare în cauzele prevăzute de lege;

c) asigură evidența și analiza cauzelor civile având ca obiect acțiunile formulate în baza prevederilor art. 504 din Codul de procedură penală, potrivit ordinului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și propun măsurile corespunzătoare;

d) examinează, din oficiu, la propunerea parchetelor sau la cererea ministrului justiției, hotărârile judecătorești irevocabile, pronunțate în cauze civile, în vederea exercitării recursului în interesul legii;

e) propun introducerea și întocmesc proiectele de recurs în interesul legii;

f) întocmesc comunicările, evidențele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziția conducerii secției;

g) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

h) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-g).

Biroul de reprezentare este condus de un procuror șef birou.

Procurorii din cadrul acestui birou au următoarele atribuții:

a) asigură pregătirea și participarea procurorilor la judecarea cauzelor civile, potrivit legii;

b) exercită căile de atac prevăzute de lege împotriva hotărârilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) asigură participarea procurorilor la soluționarea de către Curtea Constituțională a excepțiilor de neconstituționalitate în cauzele civile;

d) evidențiază problemele controversate de aplicare a legii civile, ivite cu ocazia judecării cauzelor la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Curtea Constituțională, și propun promovarea recursului în interesul legii în cazurile în care constată aplicarea neunitară a unor dispoziții legale;

e) întocmesc comunicările, evidențele, informările sau lucrările dispuse prin ordin al procurorului general ori din dispoziția conducerii secției, serviciului sau biroului;

f) îndeplinesc orice alte atribuții prevăzute în legi speciale sau dispuse de procurorul ierarhic superior;

g) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-f).

Secția resurse umane și documentare asigură îndeplinirea atribuțiilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind structura și organizarea parchetelor, evidența personalului Ministerului Public și administrarea carierei acestuia, precum și a celor privind activitatea de analiză, studii și documentare juridică, de cunoaștere a cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează criminalitatea, de centralizare și prelucrare a datelor statistice și a celor privind protecția minorilor.

Secția este condusă de un procuror șef secție ajutat de un procuror șef adjunct secție.

Procurorul șef secție are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție măsurile care se impun;

b) stabilește atribuțiile manageriale delegate procurorilor șefi adjuncți secție;

c) repartizează procurorilor și celuilalt personal din subordine, spre soluționare, lucrările înregistrate în secție;

d) exercită controlul asupra activității desfășurate de procurorii șefi serviciu și de procurorii șefi ai birourilor independente;

e) colaborează, în condițiile legii, cu șefii structurilor de parchet cu privire la selecționarea, încadrarea, evaluarea și perfecționarea profesională a personalului, cu excepția procurorilor;

f) asigură legătura cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Justiției, Ministerul Administrației și Internelor, Agenția Națională a Funcționarilor Publici, precum și cu alte instituții publice, în vederea realizării atribuțiilor privind organizarea concursurilor, selecționarea, încadrarea, promovarea și acordarea unor drepturi personalului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția procurorilor și personalului asimilat acestora;

g) desemnează grefierii cu atribuții privind primirea și înregistrarea corespondenței, potrivit legii;

h) ia măsuri pentru asigurarea primirii de la Regia Autonomă "Monitorul Oficial", în ziua publicării, a monitoarelor oficiale în care sunt publicate legi, ordonanțe de urgență, ordonanțe și hotărâri ale Guvernului, orice alte acte normative care prezintă interes pentru activitatea parchetelor și decizii ale Curții Constituționale și ale Curții Europene a Drepturilor Omului;

i) exercită orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef adjunct secție are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și răspunde pentru atribuțiile manageriale încredințate de procurorul șef secție;

b) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef secție și de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) exercită atribuțiile procurorului șef secție, în absența acestuia;

d) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef serviciu sau procurorul șef birou are următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului/biroului și verifică soluționarea în termen a acestora;

c) soluționează lucrări conform specializării proprii;

d) îndeplinește orice alte atribuții din dispoziția conducerii secției.

Biroul de documentare este condus de un procuror șef birou.

Biroul de documentare are următoarele competențe:

a) efectuează studii în legătură cu problemele de drept ridicate de parchete;

b) studiază modul de aplicare a legii în domeniile de competența Ministerului Public, în special cazurile de aplicare greșită sau neunitară a unor dispoziții legale, și prezintă propuneri procurorului general;

c) elaborează lucrări cu caracter teoretic și practic și acordă sprijinul științific necesar secțiilor și serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și parchetelor din subordine;

d) editează trimestrial revista "Pro-Lege" și asigură difuzarea acesteia la toate parchetele și instituțiile interesate, din țară și din străinătate;

e) colaborează cu Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe, pentru cunoașterea legislației și a sistemelor judiciare ale altor țări, cu deosebire ale celor din Uniunea Europeană, și întocmește lucrări de sinteză privind rolul, atribuțiile și perspectivele Ministerului Public;

f) participă, prin procurorul șef al Serviciului de documentare și statistică judiciară, ca membru de drept, la ședințele Consiliului științific;

g) procurorii care au întocmit note de studiu participă la ședințele Consiliului științific;

h) întocmește lucrările de secretariat ale Consiliului științific;

i) asigură ducerea la îndeplinire a măsurilor luate în ședințele Consiliului științific privind problemele de drept ridicate și a celor stabilite de conducerea Ministerului Public în legătură cu valorificarea acestora;

j) elaborează proiectul Regulamentului de ordine interioară al parchetelor și propune, când este cazul, modificarea și completarea acestuia, potrivit normelor de tehnică legislativă;

k) propune procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție criteriile care trebuie să stea la baza constituirii sistemului informațional din cadrul Ministerului Public și ia măsuri pentru actualizarea permanentă a acestuia;

l) coordonează activitatea de documentare juridică la nivelul Ministerului Public;

m) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea și prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție propuneri în vederea eliminării acestora, precum și pentru modificarea legislației în domeniu;

n) asigură publicarea lucrărilor cu caracter criminologic întocmite de procurori în "Revista de criminologie, de criminalistică și penologie" și asigură comunicarea celor mai valoroase lucrări Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române și instituțiilor de profil din țară și din străinătate;

o) elaborează note de studii cu privire la problemele controversate din practica judiciară și le supune spre aprobare consiliului științific, cu sprijinul Biroului de documentare;

p) identifică și evidențiază necorelările din actele normative în vigoare, referitoare la minori, și face propuneri corespunzătoare pentru modificarea legislației;

q) elaborează măsuri și strategii care să vizeze îmbunătățirea activității parchetelor de pe lângă tribunalele specializate pentru minori și familie;

r) colaborează cu serviciile sociale specializate în protecția drepturilor și intereselor minorilor, în scopul sprijinirii activității parchetelor de pe lângă tribunalele pentru minori și familie, prin încheierea de protocoale și acorduri de colaborare și cooperare;

s) elaborează propuneri în scopul modificării actelor normative aplicabile în domeniu, în vederea creării unor norme de drept substanțial și procesual, speciale pentru minori;

ș) evidențiază trimestrial încălcarea drepturilor minorilor la instanțe și parchete;

t) elaborează studii privind cauzele și particularitățile delincvenței juvenile, precum și ale violenței în familie și formulează propuneri concrete pentru elaborarea de metode și strategii în vederea combaterii acestor fenomene;

ț) asigură difuzarea către toate structurile de parchet a materialelor realizate în îndeplinirea activităților prevăzute în această secțiune, inclusiv publicarea pe site-ul Ministerului Public;

u) îndeplinește orice alte atribuții prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziția procurorului ierarhic superior.

Biroul de statistică judiciară este condus de un procuror șef birou.

Biroul de statistică judiciară are următoarele atribuții:

a) centralizează, prelucrează și arhivează informațiile și datele statistice privind activitatea infracțională;

b) asigură informațiile, datele și materialele necesare conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Ministerului Justiției sau a Consiliului Superior al Magistraturii și altor reprezentanți ai Ministerului Public;

c) întocmește formularele statistice;

d) organizează arhivarea documentelor privind datele statistice, potrivit legii;

e) evidențiază măsurile de ocrotire luate față de minorii neinfractori, prevăzute de lege;

f) stabilește, în colaborare cu alte compartimente din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din cadrul Ministerului Justiției sau din cadrul Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiare ale datelor statistice, indicatorii statistici privind fenomenul infracțional și activitatea parchetelor și propune instituirea, modificarea sau desființarea unor formulare statistice;

g) centralizează datele din formularele statistice și controlează exactitatea acestora;

h) îndrumă activitatea de statistică judiciară a parchetelor de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunalele pentru minori și familie și judecătorii și a parchetelor militare;

i) asigură documentarea personalului Ministerului Public în domeniul statisticii judiciare;

j) furnizează datele statistice solicitate de secțiile și direcțiile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din cadrul Ministerului Justiției sau din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii;

k) furnizează date Institutului Național de Statistică, în condițiile legii, și la solicitarea autorităților sau instituțiilor publice naționale ori a altor organisme interne și internaționale interesate, pune la dispoziția acestora date statistice privind starea criminalității și activitatea parchetelor, cu aprobarea conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

l) exercită alte atribuții prevăzute în legi speciale sau stabilite prin dispoziția procurorului ierarhic superior.

Biblioteca organizează și gestionează fondul documentar al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Biblioteca funcționează potrivit

Legii bibliotecilor nr. 334/2002 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, și unui regulament propriu, aprobat prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Biblioteca este condusă de un șef birou.

Biroul de organizare și resurse umane este condus de un procuror șef birou.

Biroul de organizare și resurse umane are următoarele atribuții, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel:

a) organizează și ține la zi evidența procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual al parchetelor, în raport cu numărul de posturi prevăzut în statele de funcții și de personal ale Ministerului Public, precum și cu numărul de posturi aprobat prin legea bugetului de stat;

b) ține evidența și pune în aplicare ordinele și deciziile procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație, precum și ale procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel în domeniul resurselor umane și asigură informarea persoanelor din parchete cu privire la acestea;

c) întocmește și depune la autoritățile competente dosarele de pensionare pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și documentația cerută de lege pentru actualizarea pensiilor;

d) întocmește, completează, păstrează și ține evidența carnetelor de muncă pentru personalul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și a registrelor generale de evidență a salariaților;

e) întocmește rapoartele anuale cu privire la managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici;

f) personalul din cadrul biroului participă în comisiile de concurs și în cele de soluționare a contestațiilor privind funcționarii publici, personalul auxiliar de specialitate și personalul contractual, stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

g) coordonează întocmirea și actualizarea fișelor posturilor pentru personalul din cadrul Ministerului Public, în condițiile legii;

h) întocmește și actualizează statele de funcții și de personal ale Ministerului Public, ce se aprobă prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii;

i) organizează și coordonează activitatea de evaluare a personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, a personalului auxiliar de specialitate, a funcționarilor publici și a personalului contractual;

j) arhivează, păstrează, selecționează și elimină documentele, potrivit legii și Nomenclatorului arhivistic;

k) eliberează și ține evidența legitimațiilor de serviciu și a cartelelor de acces;

l) redactează și prezintă procurorului general proiectele de ordine sau, după caz, deciziile de delegare a procurorilor din Ministerul Public și a personalului auxiliar de specialitate, precum și a altor categorii de personal al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

m) întocmește documentația necesară în vederea suspendării din funcție a procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în condițiile legii;

n) organizează examenele și concursurile pentru recrutarea și promovarea personalului auxiliar de specialitate, funcționari publici și personal contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

o) întocmește proiectele ordinelor sau, după caz, ale deciziilor de numire, promovare, detașare, trecere în alte sectoare de activitate, transfer sau eliberare din funcție a personalului de specialitate juridică, a funcționarilor publici, a personalului contractual și a personalului auxiliar de specialitate din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

p) efectuează cercetări prealabile, exercită, stabilește și propune aplicarea unor sancțiuni administrative personalului auxiliar de specialitate, funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și asigură documentația privind eliberarea acestora din funcție;

q) întocmește și prezintă procurorului general proiectele ordinelor de stabilire a drepturilor salariale și a altor drepturi ale procurorilor de la toate parchetele, precum și ale personalului auxiliar de specialitate încadrat la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

r) examinează contestațiile procurorilor și ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale;

s) calculează drepturile bănești cuvenite procurorilor și personalului auxiliar de specialitate ca urmare a majorărilor intervenite, a suspendării activității, pensionării, recalculării pensiilor și a acordării salariilor de merit, în condițiile legii;

ș) asigură gestionarea bazei de date cu privire la stabilirea drepturilor salariale și ia măsuri în vederea organizării și dezvoltării carierei funcționarilor publici;

t) exercită atribuțiile ce derivă din aplicarea

Legii nr. 188/1999

privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

ț) ține evidența militară a rezerviștilor și întocmește lucrările de mobilizare la locul de muncă;

u) exercită alte atribuții prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziția procurorului ierarhic superior.

Biroul de relații cu publicul și audiențe este condus de un procuror șef birou.

Biroul de relații cu publicul și audiențe are următoarele atribuții:

a) organizează, programează și realizează activitățile de primire în audiență a cetățenilor;

b) aduce la cunoștință procurorului general, respectiv procurorilor șefi secție sau direcție, problemele deosebite apărute în cadrul audiențelor;

c) examinează și repartizează secțiilor și serviciilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și celorlalte parchete corespondența de competența lor și transmite autorităților și instituțiilor publice lucrările de competența acestora, potrivit legii, înștiințând petiționarii;

d) primește, prin intermediul procurorului de serviciu, sesizările penale, precum și celelalte plângeri, cereri, sesizări și memorii ale cetățenilor, depuse de aceștia direct la parchet;

e) exercită orice alte atribuții prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziția procurorului ierarhic superior.

Biroul registratură, arhivă și grefa este condus de un procuror șef birou.

Biroul registratură, arhivă și grefa și are următoarele atribuții:

a) realizează funcția de registratură, înregistrează corespondența adresată procurorului general, adjuncților săi și secțiilor și distribuie corespondența adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) organizează, coordonează și răspunde de activitatea de primire, înregistrare, repartizare, circulație și păstrare a lucrărilor din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) realizează activitățile de arhivă, potrivit legii;

d) exercită orice alte atribuții prevăzute de legi speciale sau stabilite prin dispoziția procurorului ierarhic superior.

Secția parchetelor militare îndeplinește atribuțiile Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu activitatea de urmărire penală și supravegherea activității de cercetare penală efectuate de organele de cercetare penală speciale centrale ale Ministerului Apărării și ale celorlalte structuri militare, precum și cele în legătură cu participarea la ședințele de judecată în cauzele de competența instanțelor militare, potrivit legii.

Secția este condusă de un procuror militar șef secție, ajutat de un procuror militar șef adjunct secție.

Procurorul militar șef secție are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează, îndrumă și răspunde pentru activitatea întregului personal din cadrul secției, luând sau, după caz, propunând conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție măsurile care se impun;

b) stabilește atribuțiile manageriale delegate procurorilor șefi adjuncți secție;

c) repartizează, după criterii obiective, procurorilor din subordine, spre soluționare, dosarele penale, plângerile și celelalte lucrări înregistrate în secție;

d) exercită controlul asupra activității desfășurate de procurorii șefi serviciu;

e) exercită orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul militar șef secție adjunct are următoarele atribuții:

a) organizează, conduce, controlează și răspunde pentru atribuțiile manageriale încredințate de procurorul șef secție;

b) soluționează lucrările repartizate de procurorul șef secție și de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) exercită atribuțiile procurorului șef secție, în absența acestuia;

d) exercită orice alte atribuții dispuse de procurorul șef secție sau de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul militar șef serviciu are următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului și verifică soluționarea în termen a acestora;

c) soluționează lucrări conform specializării proprii;

d) îndeplinește orice alte sarcini din dispoziția conducerii secției sau prevăzute în legi speciale.

Serviciul de urmărire penală și judiciar este condus de un procuror militar șef serviciu.

Procurorii din cadrul acestui serviciu au următoarele atribuții:

a) efectuează urmărirea penală în cauzele date prin lege în competența lor;

b) supraveghează activitatea de cercetare penală efectuată de organele de cercetare penală speciale centrale ale Ministerului Apărării și ale celorlalte structuri militare în cauzele de competența instanțelor militare;

c) examinează plângerile împotriva măsurilor luate și actelor de urmărire penală efectuate de procurorul general militar al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și propun măsuri corespunzătoare, în măsura în care această atribuție le este delegată;

d) întocmesc lucrările în legătură cu cererile de asistență judiciară internațională, potrivit legii;

e) îndrumă procurorii de la parchetele militare teritoriale care efectuează activități de urmărire penală, supravegherea cercetării penale și activitate judiciară;

f) asigură folosirea eficientă a mijloacelor tehnice criminalistice și îndrumă, în acest sens, procurorii de la parchetele militare teritoriale;

g) analizează cauzele în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale față de învinuiți sau inculpați arestați preventiv și propun măsuri corespunzătoare;

h) organizează activități comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerul Apărării și din cadrul celorlalte structuri militare, potrivit legii;

i) centralizează și analizează datele și informațiile rezultate în urma acțiunilor de îndrumare și coordonare, cele privind evenimente prin care s-au produs distrugeri sau degradări de bunuri cu consecințe deosebit de grave ori care au avut ca urmare un dezastru și alte asemenea situații;

j) întocmesc analiza fenomenului infracțional și evoluția indicatorilor statistici, pe baza datelor proprii și a celor primite de la parchetele militare;

k) elaborează metodologii criminalistice pentru prevenirea și descoperirea infracțiunilor din competența parchetelor militare;

l) organizează activitatea de cercetare criminologică, precum și de valorificare a rezultatelor cercetării cauzelor care generează și a condițiilor care favorizează criminalitatea;

m) asigură și urmăresc pregătirea și participarea procurorilor militari la judecarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a cauzelor penale în care a fost învestită prin rechizitorii emise de procurorii militari;

n) exercită căile de atac, potrivit legii, împotriva hotărârilor pronunțate de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cauze în care au fost puse concluzii de către procurorii militari;

o) examinează hotărârile judecătorești definitive pronunțate în cauze penale și propun introducerea recursului în interesul legii;

p) analizează cauzele cu inculpați arestați preventiv în care instanțele judecătorești au pronunțat hotărâri definitive de achitare, restituire sau trimitere la procuror, precum și cazurile în care s-a dispus, prin hotărâri definitive, punerea în libertate a unor inculpați trimiși în judecată în stare de arestare preventivă și prezintă propuneri;

q) îndeplinesc orice alte sarcini, din dispoziția conducerii secției sau a conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori prevăzute în legi speciale;

r) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-q).

Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar și administrativ este condus de către un procuror militar șef serviciu.

Serviciul de organizare, mobilizare, resurse umane, economico-financiar și administrativ are următoarele atribuții:

a) întocmește proiectele de ordin privind stabilirea drepturilor salariale și a altor drepturi cuvenite procurorilor militari și personalului auxiliar de specialitate, economic, administrativ și de serviciu;

b) redactează proiectele de ordin privind delegarea unor procurori militari, precum și lucrările pentru Ministerul Apărării referitoare la acordarea gradelor, avansarea în grad, acordarea de distincții militare, treceri în rezervă și pensionarea procurorilor militari și a personalului militar auxiliar, precum și propunerile de promovare, transferare sau eliberare din funcție a unor procurori militari, la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii;

c) întocmește proiectele contractelor de muncă ale personalului auxiliar de specialitate și examinează îndeplinirea condițiilor legale pentru acordarea de grade și trepte;

d) redactează proiectele ordinelor de modificare a drepturilor salariale, potrivit legii;

e) examinează contestațiile procurorilor militari și ale celorlalte categorii de personal cu privire la acordarea drepturilor salariale și propune măsuri;

f) organizează examenele și concursurile pentru încadrarea și promovarea personalului auxiliar de specialitate al Secției parchetelor militare;

g) întocmește lucrările de organizare-mobilizare și cele de personal care decurg din reglementările militare.

Biroul economico-financiar, contabilitate și administrativ este condus de un șef birou, ofițer specialist.

Biroul economico-financiar, contabilitate și administrativ are următoarele atribuții:

a) efectuează analize economice și face propuneri pentru întocmirea capitolului din bugetul de venituri și cheltuieli referitor la Secția parchetelor militare și la parchetele militare;

b) asigură plata integrală și la timp a soldelor, salariilor și a celorlalte drepturi bănești cuvenite personalului Secției parchetelor militare, precum și al parchetelor militare;

c) stabilește drepturile de personal și întocmește statele de plată, precum și proiectele de ordine de zi pentru alocarea sau, după caz, scoaterea de la drepturile bănești a personalului;

d) centralizează statele de plată a soldelor, salariilor și a altor drepturi bănești și efectuează reținerile către bugetul de stat și cel al asigurărilor sociale de stat, precum și a contribuției pentru pensia suplimentară, ajutorul de șomaj și altele, întocmind documentele necesare virării acestora, în cotele și la termenele stabilite;

e) întocmește și depune documentele privind cheltuielile de personal;

f) calculează, reține și depune garanțiile pentru gestionari;

g) întocmește documentația necesară calculării pensiilor;

h) asigură condițiile de păstrare în deplină securitate a banilor și a altor valori, a transportului acestora, precum și de realizare a operațiunilor de casă la Secția parchetelor militare și la parchetele militare;

i) întocmește actele justificative de plată a cheltuielilor de delegare și transport;

j) execută lucrări privind acordarea avansului pentru mărci poștale, taxe poștale, expertize, deplasări, cheltuieli cu utilitățile și altele asemenea;

k) organizează evidența operațiunilor economico-financiare ale Secției parchetelor militare și parchetelor militare, efectuează controlul privind modul de respectare a dispozițiilor legale referitoare la patrimoniul unității și asigură informațiile necesare cu privire la executarea bugetului de venituri și cheltuieli, precum și gospodărirea mijloacelor financiare și materiale;

l) organizează, potrivit normelor metodologice elaborate de Ministerul Finanțelor Publice și dispozițiilor Direcției financiare din cadrul Ministerului Apărării, contabilitatea în partidă dublă a activității economico-financiare și de planificare desfășurate la Secția parchetelor militare și la parchetele militare;

m) efectuează activitățile de inventariere a patrimoniului;

n) asigură legătura cu instituțiile publice și societățile comerciale ce deservesc parchetele militare;

o) urmărește realizarea decontărilor cu debitorii și creditorii;

p) întocmește și depune darea de seamă contabilă și raportul explicativ;

r) realizează documentația necesară obținerii resurselor financiare necesare pentru funcționarea corespunzătoare a Secției parchetelor militare, precum și a parchetelor militare;

s) urmărește emiterea notelor de recepție privind bunurile achiziționate;

ș) stabilește necesarul de carburanți și lubrifianți, precum și programul de întreținere a tehnicii auto din dotare;

t) urmărește întocmirea formelor legale de scoatere din inventar a bunurilor degradate, distruse sau transferate, precum și de lichidare a mijloacelor fixe scoase din uz;

ț) întocmește proiectele planurilor de investiții, de reparații capitale și curente, precum și documentațiile tehnice aferente;

u) pregătește documentația necesară pentru achizițiile de bunuri și prestări de servicii;

v) verifică realitatea consumurilor, precum și cantitățile de materiale din facturile transmise pentru decontare și execută recepția bunurilor achiziționate și a serviciilor prestate;

w) răspunde de realizarea măsurilor de protecție a muncii și de prevenire și stingere a incendiilor;

x) asigură necesarul de mijloace fixe, obiecte de inventar și alte materiale necesare desfășurării activității Secției parchetelor militare și a parchetelor militare;

y) stabilește necesarul de rechizite, materiale și alte bunuri destinate desfășurării activității Secției parchetelor militare și a parchetelor militare;

z) îndeplinește orice alte sarcini, din dispoziția conducerii secției sau prevăzute în legi speciale.

Compartimentul informații clasificate este organizat și funcționează potrivit ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind protecția de către Ministerul Public a informațiilor clasificate, precum și în baza

Legii nr. 182/2002

privind protecția informațiilor clasificate, cu modificările și completările ulterioare, a

Hotărârii Guvernului nr. 585/2002

pentru aprobarea Standardelor naționale de protecție a informațiilor clasificate în România, cu modificările ulterioare, și a

Hotărârii Guvernului nr. 781/2002

privind protecția informațiilor secrete de serviciu și a reglementărilor militare în materie.

Compartimentul informațiilor clasificate este condus de un procuror militar șef birou, subordonat direct procurorului militar șef secție.

Compartimentul informațiilor clasificate asigură evidența, prelucrarea, procesarea, păstrarea, manipularea, multiplicarea, transmiterea, distrugerea și arhivarea informațiilor clasificate pentru Secția parchetelor militare.

Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe realizează activitățile legate de relațiile externe ale Ministerului Public, în special atribuțiile conferite prin lege Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală și al asistenței judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.

Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe este condus de un procuror șef serviciu.

Procurorul șef serviciu are următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea personalului din serviciu;

b) repartizează lucrările personalului serviciului, direct sau prin intermediul procurorilor șef birou, și coordonează activitatea în vederea rezolvării lor;

c) exercită controlul asupra activității desfășurate de procurorii șefi birou;

d) asigură informarea operativă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la reflectarea în documentele organizațiilor și organismelor internaționale a stării infracționale din România și a acțiunilor de combatere a acesteia;

e) participă la elaborarea și soluționarea lucrărilor complexe sau de importanță deosebită, date în competența serviciului;

f) soluționează lucrări conform specializării proprii;

g) exercită orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Procurorul șef birou are următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspunde de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din subordine lucrările de competența biroului și verifică soluționarea în termen a acestora;

c) transmite celorlalte structuri lucrările care privesc activitatea sau sunt de competența acestora;

d) soluționează lucrări conform specializării proprii;

e) îndeplinește orice alte sarcini, din dispoziția conducerii serviciului.

Biroul de cooperare judiciară internațională este condus de un procuror șef birou.

Biroul de cooperare judiciară internațională are următoarele atribuții, cu excepția cazului în care legea prevede altfel:

a) răspunde de efectuarea lucrărilor și de îndeplinirea obligațiilor ce revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în domeniul cooperării și asistenței judiciare internaționale în materie penală și al asistenței judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, potrivit legii și convențiilor internaționale la care țara noastră este parte;

b) îndeplinește rolul de autoritate centrală în domeniul cooperării judiciare internaționale în materie penală în cazul cererilor care se referă la activități de urmărire penală, cu excepția cererilor de extrădare, procedurilor de predare în baza unui mandat european de arestare și a cererilor privind transferul de persoane condamnate, în condițiile legii, ale normelor de drept internațional și, respectiv, ale instrumentelor relevante ale Uniunii Europene;

c) facilitează și accelerează asistența judiciară în materie penală în faza de cercetare și urmărire penală, inclusiv cu statele membre ale Uniunii Europene, prin punctele de contact din Rețeaua Judiciară Europeană și Rețeaua Judiciară Română în materie penală;

d) asigură schimbul de date și de informații cu Eurojust și cu instituțiile similare din alte state cu privire la investigarea și urmărirea infracțiunilor de competența Ministerului Public, în condițiile legii;

e) execută lucrările în materie de extrădare și comisii rogatorii și ține evidența convențiilor în care este stipulat principiul reciprocității, în acest domeniu;

f) asigură respectarea dispozițiilor cuprinse în acordurile de asistență judiciară în materie penală;

g) urmărește respectarea de către procurorii din cadrul Ministerului Public a procedurilor de lucru cu ofițerii de legătură desemnați pe lângă ambasadele acreditate în România;

h) întocmește lucrările referitoare la preluarea activității de urmărire penală, recunoașterea hotărârilor penale străine și transferarea condamnaților în vederea executării pedepsei în statul al cărui cetățean este condamnatul;

i) realizează orice alte activități dispuse de conducerea Ministerului Public;

j) îndeplinește atribuții ce revin Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ca autoritate centrală în cazul cererilor de supraveghere și urmărire transfrontalieră;

k) asistă parchetele competente, atunci când este cazul, în formularea și soluționarea cererilor de asistență judiciară în materie penală din faza de cercetare și urmărire penală și încurajează, în măsura posibilităților, contactul direct dintre acestea și cele din alte state membre ale Uniunii Europene;

l) asigură cooperarea cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și cu misiunile diplomatice și oficiile consulare străine acreditate în România, în realizarea atribuțiilor diferitelor unități de parchet referitoare la activitatea de urmărire penală;

m) facilitează și accelerează cooperarea judiciară internațională în materie penală în faza de urmărire penală în cazul cererilor în care România este stat solicitant sau stat solicitat.

Biroul de relații internaționale și programe, altele decât programele PHARE, este condus de un procuror șef birou.

Biroul de relații internaționale și programe, altele decât programele PHARE, are următoarele atribuții, cu excepția cazului în care legea prevede altfel:

a) întocmește și supune spre aprobare programul de cooperare dintre Ministerul Public și instituțiile similare din străinătate ori organismele internaționale și pregătește, în vederea negocierii și semnării, proiectele protocoalelor de cooperare dintre Ministerul Public și instituțiile similare din alte state;

b) urmărește modul de realizare a acordurilor și protocoalelor în vigoare;

c) se îngrijește de redactarea lucrărilor care vizează cooperarea Ministerului Public cu organismele internaționale și asigură participarea reprezentanților parchetelor la conferințele, simpozioanele, întrunirile și alte asemenea manifestări în care se dezbat probleme specifice activității acestora;

d) urmărește întocmirea de rapoarte și informări în legătură cu vizitele efectuate în străinătate de reprezentanții Ministerului Public, pe care le prezintă conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

e) reține cele mai importante probleme, aspecte și concluzii desprinse din vizitele în străinătate ale reprezentanților Ministerului Public și propune măsuri pentru valorificarea lor în activitatea practică și în revistele de specialitate;

f) întocmește periodic informări și studii în legătură cu reglementările din legislația statelor europene și a altor state privind instituția parchetului și face propuneri în vederea armonizării legislației interne cu reglementările internaționale;

g) urmărește modul de participare a procurorilor la stagii de pregătire organizate în străinătate;

h) efectuează traducerea unor materiale adresate Ministerului Public;

i) ține evidența procurorilor care cunosc limbi străine și pot participa la activitățile organizate de Ministerul Public;

j) asigură legăturile cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României, precum și cu misiunile diplomatice și consulatele străine acreditate în România, în realizarea unor atribuții ale parchetelor;

k) sprijină activitatea de primire în audiență de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a diplomaților ori a reprezentanților organismelor internaționale și urmărește transmiterea în timp util a răspunsurilor;

l) din dispoziția conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, primește în audiență pe membrii corpului diplomatic și consular străin din România, precum și pe reprezentanții organismelor internaționale și redactează proiectele de răspunsuri scrise solicitate de aceștia;

m) pregătește și furnizează informațiile solicitate de misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate în România și asigură rezolvarea cererilor autorităților, instituțiilor, organismelor sau ale altor persoane străine, prin care se solicită Ministerului Public acte, date sau informații care urmează să fie utilizate în alte țări;

n) îndeplinește atribuțiile de legătură cu Eurojust, prin punctul de contact al României la Eurojust;

o) inițiază, negociază, încheie și asigură punerea în aplicare a programelor de asistență, altele decât programele PHARE;

p) răspunde de organizarea unor activități (conferințe, seminarii, simpozioane etc.) cu caracter internațional ce se desfășoară în România și care interesează Ministerul Public;

r) asigură pregătirea procurorilor români pentru a face parte din structuri europene și internaționale (Eurojust, Rețeaua Judiciară Europeană, Ministerul Public European etc.);

s) întocmește materialele și documentele solicitate de organismele prevăzute la lit. r);

ș) asigură primirea de către conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a delegațiilor străine care vizitează România la invitația Ministerului Public sau a altor instituții, realizează lucrările privind purtarea corespondenței oficiale cu aceștia și ia măsurile necesare pentru asigurarea de interpreți;

t) redactează lucrări privind cooperarea Ministerului Public cu organismele internaționale;

u) îndeplinește orice alte lucrări din domeniul de competență, repartizate de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiției sau a serviciului.

Direcția de exploatare a tehnologiei informației coordonează activitatea de informatică a Ministerului Public și monitorizează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unitățile implicate.

Direcția de exploatare a tehnologiei informației este condusă de un director, care are următoarele atribuții, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel:

a) coordonează activitatea informatică;

b) monitorizează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unitățile implicate;

c) coordonează proiectele informatice;

d) coordonează activitatea de analiză, proiectare, realizare și implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte;

e) instruiește personalul în utilizarea produselor software;

f) monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;

g) analizează, evaluează și face propuneri procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la necesitățile sistemului informatic;

h) analizează și face propuneri pentru creșterea eficienței utilizării tehnicii de calcul;

i) monitorizează asigurarea securității informațiilor și protecția împotriva alterării și distrugerii acestora;

j) participă la sesiuni științifice, seminarii și alte forme de perfecționare profesională;

k) apreciază și evaluează activitatea specialiștilor IT;

l) coordonează aspectele legate de cariera specialiștilor IT, constând în recrutarea, instruirea și specializarea lor;

m) exercită alte atribuții dispuse de procurorul general;

n) răspunde pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-m).

Direcția de exploatare a tehnologiei informației are următoarea structură:

A. Serviciul pentru dezvoltare, implementare și administrare software;

B. Serviciul pentru exploatare resurse și comunicații.

Serviciile sunt conduse de șefi servicii.

Serviciul pentru dezvoltare, implementare și administrare software are următoarele atribuții, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel:

a) coordonează proiectele informatice;

b) monitorizează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;

c) participă la toate fazele realizării proiectelor privind realizarea sau achiziționarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitație);

d) instruiește personalul în utilizarea produselor software;

e) întreține programele utilizate (depanare, adaptare, modificare și extindere);

f) proiectează, realizează și administrează bazele de date;

g) administrează serverele de aplicații și aplicațiile utilizate;

h) furnizează servicii de e-mail și mesagerie instant pentru utilizatorii din rețelele internet și intranet;

i) se ocupă de arhivarea datelor;

j) se ocupă de salvarea/restaurarea datelor în caz de incident;

k) întreține site-ul Ministerului Public și site-urile unităților subordonate găzduite pe serverele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și site-ul accesibil în rețeaua intranet a Ministerului Public;

l) asigură securitatea informațiilor și protecția împotriva alterării și distrugerii acestora;

m) participă la sesiuni științifice, seminarii și alte forme de perfecționare profesională;

n) apreciază și evaluează activitatea specialiștilor IT;

o) coordonează aspectele legate de cariera specialiștilor IT, constând în recrutarea, instruirea și specializarea lor;

p) îndeplinește orice alte sarcini, din dispoziția directorului direcției sau a șefului serviciu ori prevăzute în legi speciale.

Șeful Serviciului pentru dezvoltare, implementare și administrare software are următoarele atribuții, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel:

a) coordonează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unitățile implicate;

b) coordonează proiectele informatice;

c) coordonează activitatea de analiză, proiectare, realizare și implementare a sistemelor/produselor informatice proprii sau realizate în cadrul altor proiecte;

d) participă la toate fazele realizării proiectelor privind realizarea sau achiziționarea de produse software (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisia de licitație);

e) instruiește personalul în ceea ce privește utilizarea produselor software;

f) coordonează întreținerea site-ului Ministerului Public și site-urile unităților subordonate găzduite pe serverele Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și site-ul accesibil în rețeaua Intranet a Ministerului Public;

g) coordonează proiectarea, realizarea și administrarea bazelor de date;

h) coordonează administrarea serverelor de aplicații și aplicațiile utilizate;

i) asigură și monitorizează securitatea informațiilor și protecția împotriva alterării și distrugerii acestora;

j) participă la sesiuni științifice, seminarii și alte forme de perfecționare profesională;

k) îndeplinește orice alte sarcini, din dispoziția directorului sau prevăzute în legi speciale;

l) răspunde pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-k).

Serviciul pentru exploatare resurse și comunicații are următoarele atribuții, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel:

a) participă la toate fazele realizării proiectelor privind achiziționarea de sisteme informatice și achiziționarea de servicii pentru rețelele de calculatoare (întocmirea caietelor de sarcini, participarea în comisiile privind achizițiile publice);

b) participă la recepționarea sistemelor de calcul achiziționate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

c) ține evidența sistemului informatic;

d) asigură service hardware și software pentru echipamentele din dotare;

e) instalează, configurează și administrează sistemele de operare utilizate în instituție sau propuse a fi instalate (Windows 9.x/2000/XP/2000 Server, Linux etc.);

f) instalează și configurează servere;

g) instalează, configurează/reconfigurează stații de lucru, imprimante, scannere etc.;

h) instalează și configurează echipamente în rețele locale structurate (HUB-uri, switch-uri);

i) identifică eventualele defecțiuni la echipamentele din dotare și anunță firma furnizoare pentru cele aflate în garanție;

j) asigură asistență tehnică pentru personalul IT de la parchetele din subordine;

k) exploatează și monitorizează sistemul de comunicații WAN;

l) asigură funcționarea rețelelor proprii;

m) instalează pe hardware-ul din rețea software-ul achiziționat;

n) asigură funcționarea rețelelor și a sistemelor de operare;

o) monitorizează accesul în cadrul rețelelor;

p) asigură și monitorizează securitatea datelor în cadrul rețelelor;

q) remediază pe cât posibil defecțiunile apărute în rețea;

r) ține evidența utilizatorilor;

s) instalează și configurează echipamente în rețele locale structurate (HUB-uri, switch-uri);

t) îndeplinește orice alte sarcini, din dispoziția directorului direcției sau a șefului de serviciu ori prevăzute în legi speciale.

Șeful Serviciului pentru exploatare resurse și comunicații are următoarele atribuții, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel:

a) coordonează implementarea Strategiei de informatizare a sistemului judiciar din România, alături de toate unitățile implicate;

b) coordonează proiectele informatice;

c) coordonează strategia de dezvoltare a infrastructurii IT;

d) analizează și face propuneri pentru creșterea eficienței utilizării tehnicii de calcul;

e) ține evidența sistemului informatic;

f) coordonează toate fazele realizării proiectelor privind achiziționarea de tehnică de calcul și achiziționarea de servicii pentru rețelele de calculatoare, inclusiv prin întocmirea caietelor de sarcini și prin participarea în comisiile de achiziții publice;

g) monitorizează accesul în cadrul rețelelor internet și intranet;

h) monitorizează funcționarea sistemului de comunicații WAN;

i) monitorizează asigurarea securității informațiilor și protecția împotriva alterării și distrugerii acestora;

j) îndeplinește orice alte sarcini, din dispoziția directorului direcției sau prevăzute în legi speciale;

k) răspunde pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-j).

Activitatea economico-financiară și administrativă din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este realizată de Departamentul economico-financiar și administrativ.

Departamentul economico-financiar și administrativ este condus de un manager economic subordonat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Managerul economic are următoarele atribuții:

a) conduce și răspunde pentru activitatea Departamentului economico-financiar și administrativ al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

b) îndeplinește, pe baza delegării primite din partea ordonatorului principal de credite, calitatea de ordonator principal de credite;

c) organizează elaborarea, fundamentarea și prezentarea la organele abilitate a proiectului de buget anual, la termenele și în condițiile prevăzute de

Legea nr. 500/2002

privind finanțele publice, cu modificările ulterioare;

d) coordonează activitatea de administrare a sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și ia măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității;

e) organizează ținerea evidenței tuturor imobilelor din proprietatea sau administrarea Ministerului Public, precum și a celorlalte bunuri aflate în patrimoniul acestuia;

f) urmărește și răspunde de utilizarea cu eficiență a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum și a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;

g) organizează ținerea la zi a contabilității și controlează efectuarea corectă a tuturor operațiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum și întocmirea și prezentarea la termenele stabilite a situațiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor

Legii contabilității nr. 82/1991 , republicată;

h) organizează, îndrumă și coordonează activitățile de întreținere-deservire, transport și protecția muncii, precum și cele referitoare la prevenirea și stingerea incendiilor;

i) răspunde de gestiunea economico-financiară a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

j) asigură întocmirea lucrărilor de planificare financiară, potrivit dispozițiilor legale și metodologiei stabilite de Ministerul Finanțelor Publice;

k) organizează, conduce și răspunde de activitatea contabilă, în condițiile legii;

l) răspunde de organizarea evidenței contabile a mijloacelor bugetare;

m) răspunde de organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, în condițiile legii;

n) răspunde de organizarea evidenței cantitativ-valorice a bunurilor materiale, a obiectelor de inventar și a mijloacelor fixe, aflate în patrimoniul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

o) coordonează activitatea economico-financiară a serviciilor teritoriale, precum și de administrare a sediilor acestora, luând măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale corespunzătoare;

p) asigură efectuarea plății integrale și la timp a drepturilor bănești cuvenite personalului Ministerului Public;

r) întocmește fișele de evaluare anuală a personalului din subordine;

s) se preocupă de pregătirea și perfecționarea profesională a personalului din cadrul departamentului, luând măsurile care se impun;

ș) îndeplinește orice alte atribuții dispuse de conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Șeful serviciu și șeful birou au următoarele atribuții:

a) organizează, coordonează, controlează și răspund de activitatea întregului personal din subordine privind îndeplinirea la timp și în mod corespunzător a atribuțiilor de serviciu;

b) repartizează personalului din subordine lucrările de competența serviciului ori biroului și îl îndrumă în vederea soluționării corecte și în termen a acestora;

c) soluționează unele lucrări ale serviciului ori biroului, în special acelea cu un grad de complexitate ridicat;

d) evaluează anual activitatea personalului, conform fișei postului, sarcinilor de serviciu și metodologiei specifice de evaluare;

e) fac propuneri pentru premierea sau sancționarea personalului din subordine;

f) răspund pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la lit. a)-e).

Managerul economic organizează controlul financiar de gestiune pentru toate parchetele. În cadrul acțiunilor de control se verifică respectarea normelor legale cu privire la:

a) existența, integritatea, păstrarea și paza bunurilor deținute cu orice titlu;

b) utilizarea valorilor materiale de orice fel, casarea și declasarea bunurilor materiale;

c) efectuarea, în numerar sau prin cont, a încasărilor și plăților de orice natură, inclusiv a salariilor și reținerilor din salariu, precum și a altor obligații față de personal;

d) întocmirea și circulația documentelor primare, tehnico-operative și contabile, precum și realitatea datelor înscrise în acestea.

Serviciul de investiții și achiziții publice are următoarele atribuții:

a) participă la achiziționarea echipamentelor necesare Ministerului Public, oferind asistență tehnică;

b) întocmește proiectul planului de investiții, în funcție de obiectivele stabilite, îl supune aprobării și urmărește realizarea acestuia;

c) participă la efectuarea de prospectări de teren și de releveuri în scopul alegerii amplasamentelor pentru investițiile imobiliare, după caz;

d) participă la selectarea ofertelor potențialilor proiectanți, executori de investiții și furnizori, cu ocazia licitațiilor și selecțiilor de oferte ocazionate;

e) urmărește asigurarea studiilor tehnico-economice pentru investițiile planificate;

f) analizează periodic stadiul lucrărilor și propune măsuri de încadrare în termen;

g) asigură îndrumarea și supravegherea tehnică în realizarea investițiilor și întocmește situațiile periodice privind stadiul de realizare a acestora;

h) asigură gestionarea documentației tehnico-economice pentru lucrările de investiții;

i) încheie cu organele de specialitate procese-verbale de recepție și urmărește funcționarea investiției în perioada de probă și garanție;

j) fundamentează necesarul de credite bugetare pentru investiții, în vederea elaborării proiectului anual de buget pentru Ministerul Public;

k) întocmește, supune aprobării și transmite ordonatorilor de credite listele obiectivelor de investiții aprobate prin legea anuală a bugetului de stat;

l) verifică documentația tehnico-economică privind lucrările de investiții, de reparații curente și capitale la parchete și le avizează potrivit legii;

m) ține la zi evidența lucrărilor aflate în derulare și a celor ce urmează a fi începute;

n) asigură obținerea avizelor și a aprobărilor necesare de la autoritățile competente, pentru efectuarea lucrărilor de investiții și reparații;

o) controlează pe teren lucrările în derulare, efectuând măsurători, sondaje și orice alte verificări, și propune măsuri corespunzătoare pentru eliminarea neregulilor constatate;

p) certifică documentele justificative pentru realitatea, regularitatea și legalitatea operațiunilor ale căror proiecte le-a inițiat, în vederea acordării vizei de control financiar preventiv.

De asemenea, Serviciul de investiții și achiziții publice exercită următoarele atribuții:

a) centralizează nevoile de aprovizionare ale instituției cu bunurile necesare desfășurării activității și întocmește Programul anual de achiziții publice;

b) organizează procedurile legale de achiziții publice;

c) întocmește angajamentele bugetare și legale pentru achizițiile publice organizate, pe care le supune aprobării ordonatorului de credite (managerului economic) după obținerea vizei de control financiar preventiv;

d) întocmește rapoartele legale privind procedurile de achiziții desfășurate;

e) urmărește executarea întocmai și la timp a contractelor.

Serviciul administrativ, întreținere-deservire, transport și securitate a muncii este compartimentul specializat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție în activitatea de administrare a sediului, de asigurare a întreținerii și deservirii acestuia, precum și în protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor.

Biroul administrativ și întreținere-deservire are următoarele atribuții:

a) administrează și gestionează bunurile mobile și imobile din patrimoniul propriu, indiferent de titlul cu care sunt deținute;

b) organizează gestionarea mijloacelor fixe, a obiectelor de inventar, a materialelor și pieselor de schimb, a carburanților, lubrifianților și a altor valori materiale aflate în dotare și asigură înscrierea numerelor de inventar pe mijloacele fixe;

c) urmărește folosirea sau exploatarea bunurilor din dotare pentru satisfacerea nevoilor instituției, potrivit destinației acestora;

d) organizează și controlează modul de ținere a evidenței operative de către gestionari și ia măsurile necesare pentru asigurarea condițiilor legale de gestionare;

e) organizează întreținerea și efectuarea reparațiilor pentru clădiri, dotări și alte active din patrimoniul instituției, în regie proprie sau cu terții;

f) urmărește încheierea și derularea contractelor de întreținere-reparații pentru utilajele și instalațiile din dotare, confirmând îndeplinirea obligațiilor în vederea efectuării plății;

g) negociază, propune și urmărește executarea, în bune condiții, a contractelor de servicii încheiate;

h) participă la acțiunile de inventariere a bunurilor și valorilor pe care le gestionează și formulează propuneri de noi dotări cu mijloace fixe și obiecte de inventar pentru asigurarea echipamentului de lucru necesar, precum și cu alte bunuri;

i) face propuneri de casare a bunurilor din dotare la comisiile de inventariere, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare, și asigură valorificarea materialelor rezultate din dezmembrarea bunurilor pentru care se obține aprobare;

j) organizează activitățile de la lit. a)-i), iar în cazul lipsei dotărilor și personalului, propune încheierea de contracte de prestări de servicii cu terți și urmărește realizarea acestora, confirmând plata;

k) depozitează și distribuie mărfurile, piesele de schimb, carburanții, pe care le/îi preia în gestiune și le/îi eliberează pe baza bonurilor de consum;

l) organizează gestionarea arhivei activității proprii și asigură condițiile de păstrare, potrivit termenelor prevăzute în Nomenclatorul arhivistic;

m) face propuneri privind proiectul de buget, referitoare la cheltuielile de întreținere, materiale și de capital pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

n) asigură reparațiile curente, întreținerea, curățenia și administrarea sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

o) întocmește anual, pe camere, listele privind inventarierea bunurilor, iar periodic, referatele pentru procurarea de materiale și obiecte de inventar, pe baza solicitărilor compartimentelor de resort ori din oficiu;

p) conduce evidența gestionară a patrimoniului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

r) asigură împreună cu trupele de jandarmi securitatea și paza sediului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

s) ia măsuri pentru respectarea interzicerii fumatului în birouri și clădiri și exercită în acest sens atribuțiile stabilite prin legi speciale.

Biroul administrativ și întreținere-deservire are în structură formația de întreținere-deservire, formația tipografie și formația de pompieri, încadrate cu personal contractual și conduse de șefi formație, care sunt subordonați șefului biroului.

Corespondența adresată parchetelor din cadrul Ministerului Public se primește de prim-grefier ori de grefierul șef sau de alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.

La primirea corespondenței se verifică dacă mențiunile de pe plicuri corespund cu conținutul acestora și dacă există toate anexele enumerate în corespondență. Lipsurile ori nepotrivirile dintre mențiunile de pe plicuri și conținutul acestora se aduc la cunoștință expeditorilor, cărora li se va cere, în scris sau verbal, să completeze corespondența ori să dea lămuririle necesare în legătură cu cele constatate.

Sesizările penale, precum și celelalte plângeri, cereri, sesizări și memorii ale cetățenilor, depuse de aceștia direct la parchet, vor purta mențiunea de primire aplicată de procurorul de serviciu, precum și numărul de înregistrare în Condica de evidență a persoanelor primite în audiență.

Conducătorul parchetului poate dispune ca întreaga corespondență sau numai o parte din aceasta să îi fie prezentată nedesfăcută.

Corespondența primită direct sau de la alte parchete se sortează de prim-grefier sau de grefierul șef, potrivit nomenclatoarelor arhivistice în vigoare, și se identifică lucrările anterioare, în cazul când corespondența nou-primită are legătură cu aceste lucrări.

Întreaga corespondență se prezintă spre examinare prim-procurorului sau procurorului general al parchetului, care repartizează lucrările procurorilor sau altor salariați din subordine ori dispune trimiterea lor, când este cazul, instituțiilor competente, potrivit legii, să le rezolve.

Sortarea corespondenței de către prim-grefier sau de către grefierul șef, prezentarea acesteia spre examinare conducătorului parchetului și repartizarea lucrărilor spre rezolvare se fac, de regulă, în ziua primirii corespondenței sau cel târziu a doua zi.

După examinarea și repartizarea corespondenței, conducătorul parchetului restituie grefei lucrările în vederea înregistrării, predării ori expedierii acestora, potrivit rezoluției.

În cazul în care din cuprinsul unor scrisori nu rezultă cu claritate obiectul cererilor, plângerilor ori sesizărilor adresate parchetului, conducătorul acestuia va dispune procurorului sau salariatului căruia i-a repartizat lucrarea spre soluționare să ceară petiționarului să facă precizările necesare în scris, telefonic sau direct prin chemare la parchet, după caz.

Cererile, reclamațiile, sesizările și memoriile se înregistrează în Registrul de evidență a cererilor, reclamațiilor, sesizărilor, plângerilor și memoriilor adresate parchetului, dându-se numere de înregistrare fără soț.

Toate celelalte categorii de corespondență se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței, dându-se, cronologic, numere de înregistrare cu soț și indicativele corespunzătoare din nomenclatorul arhivistic.

Lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit dispozițiilor cuprinse în prezentul regulament, în raport cu conținutul lor.

La parchetele care au secții maritime și fluviale, în Registrul de urmărire penală și supraveghere a acesteia și pe lucrările penale privind acest sector se va menționa indicativul "PMF" (penal-maritim-fluvial).

Când pe parcursul soluționării sau după definitivare unele lucrări înregistrate inițial conform regulilor stabilite în prezentul regulament își schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii încadrări.

Înregistrarea lucrărilor se face în sistem partidă, în sensul că toate revenirile și lucrările intermediare, solicitările și primirile de dosare sau de referate și orice date în legătură cu lucrarea de bază se înscriu în mod obligatoriu la numărul de înregistrare inițial, astfel încât corespondența care se referă la lucrări anterioare să nu primească numere noi de înregistrare.

Prim-grefierii au obligația să urmărească dacă lucrările repartizate de conducătorul parchetului au fost efectuate în termenele stabilite de acesta și să îl informeze de îndată cu privire la existența unor lucrări nerezolvate.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atribuțiile menționate la alin. (2) sunt îndeplinite de un grefier desemnat prin ordin de procurorul general.

După efectuarea operațiilor de înregistrare a corespondenței, lucrările se predau celor cărora le-au fost repartizate, sub semnătură în registrul de evidență a acestora.

Lucrările efectuate se predau de procurori și de ceilalți salariați prim-grefierului ori grefierului șef sau înlocuitorului acestuia, de asemenea, sub semnătură în Condica pentru evidența lucrărilor procurorilor sau în Condica pentru evidența lucrărilor procurorilor - activitatea judiciară.

Prim-grefierul sau grefierul șef va face personal mențiunile corespunzătoare de scădere a lucrărilor și de închidere a pozițiilor în registre.

Circulația lucrărilor între grefă și procurorii sau personalul auxiliar de specialitate, cărora li s-au repartizat spre soluționare, va fi evidențiată, de asemenea, în registrele în care sunt înscrise lucrările respective, cu menționarea datelor de predare-primire.

Corespondența cu autoritățile străine, cu misiunile diplomatice și consulare din țara noastră, cu reprezentanțele străine, cu organizațiile și organismele internaționale care își desfășoară activitatea în România are loc în condițiile legii, direct sau prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cazul corespondenței prin intermediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, parchetele vor înainta corespondența Serviciului de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe. Corespondența va fi tradusă prin grija parchetului căruia i-a fost adresată sau a acestui serviciu, în funcție de necesitate.

Comunicarea actelor procedurale către străini - persoane fizice sau juridice - având sediul sau reședința în România ori cu domiciliul în străinătate, dar care se află temporar în țara noastră, se va face direct, în condițiile legii și ale prezentului regulament.

Comunicările prevăzute la alin. (2) se vor face, după traducerea actelor, la parchetele de pe lângă curțile de apel, în limba pe care aceste persoane o înțeleg sau în limba oficială a statului resortisant, la organul prevăzut în alin. (1).

Corespondența într-o limbă străină primită de la alte persoane și instituții decât cele menționate la alin. (1) se traduce în limba română de parchetele de pe lângă curțile de apel. În acest scop, după primirea unei asemenea corespondențe, prim-procurorul parchetului destinatar o va înainta procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel din circumscripția căreia își desfășoară activitatea, iar acesta va dispune, în condițiile legii, traducerea corespondenței. Textul tradus se transmite parchetului solicitant de către prim-grefierul parchetului de pe lângă curtea de apel.

Corespondența într-o limbă străină adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se traduce de Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe.

Pentru lucrările rezolvate după efectuarea mențiunilor de scădere și de închidere, corespondența se expediază destinatarilor.

În corespondența expediată se vor menționa denumirea parchetului, numărul de înregistrare, precum și numerele de înregistrare ale lucrărilor conexate.

Prim-grefierul sau grefierul șef va urmări ca actele de procedură și celelalte categorii de corespondență expediată să poarte semnătura celor în drept, să fie ștampilate și să fie însoțite de anexele la care se referă.

Toate comunicările, indiferent dacă se adresează unor persoane fizice sau unor persoane juridice, se fac prin scrisori recomandate și se predau serviciului poștal cu borderou. Comunicările care nu privesc soluțiile adoptate în cauzele de competența parchetelor se fac prin scrisori simple care se predau pe bază de semnătură la oficiile poștale.

Când destinatarul are sediul, domiciliul sau reședința în aceeași localitate în care își are sediul parchetul, corespondența i se poate transmite și prin curier sub luare de semnătură în Condica de corespondență.

Înregistrarea corespondenței pentru fiecare an începe la data de 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie.

Registrele se numerotează, iar pe coperțile acestora se înscriu: denumirea registrului, anul, numărul inițial și ultimul număr de înregistrare. La sfârșitul anului sau la închiderea unui volum din registru se certifică de către prim-grefier, grefierul șef sau grefierul anume desemnat numărul înregistrărilor și numărul filelor folosite.

Dosarele întocmite separat pentru fiecare lucrare se păstrează timp de un an la grefa parchetului, după care se depun la arhivă.

Aranjarea actelor se face de procurorul care rezolvă lucrarea, iar numerotarea și cusutul dosarelor, precum și parafarea acestora se fac de prim-grefier sau de grefierul șef ori de un alt grefier desemnat de conducătorul parchetului.

Activitatea de primire, înregistrare și circulație a lucrărilor este controlată trimestrial de adjunctul conducătorului parchetului sau de un alt procuror desemnat de conducătorul parchetului, care va întocmi o informare cu privire la neregulile constatate și va lua măsurile de înlăturare a lipsurilor constatate sau va propune organelor ierarhic superioare luarea măsurilor care se impun.

Semestrial și ori de câte ori este cazul, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel va organiza prin procurori desemnați controlul funcționării serviciilor de grefă la parchetele din subordine și va analiza situația pozițiilor neînchise din registre și condici, precum și a eventualelor lucrări nesoluționate sau pierdute, luând, dacă este cazul, măsurile prevăzute de lege.

Corespondența adresată Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția lucrărilor cu caracter secret, se primește de personalul desemnat de procurorul șef al Secției de resurse umane și documentare.

Corespondența primită la registratură se înregistrează în Registrul de intrare-ieșire a corespondenței și se transmite prin rezoluția procurorului șef al Secției de resurse umane și documentare.

În cazul în care la compartimentele de grefă ale secțiilor se primește direct corespondența, grefierii șefi o vor transmite spre înregistrare la Secția de resurse umane și documentare.

Corespondența primită la Secția de resurse umane și documentare, referitoare la lucrări anterioare sau la lucrări solicitate de secții, se predă de îndată după înregistrarea în partida respectivă la serviciile de grefă ale secțiilor unde se află lucrarea de bază.

Corespondența adresată procurorului general cu mențiunea "personal" sau "confidențial" va fi predată nedesfăcută direct la cabinetul său.

Corespondența adresată altor persoane din parchet cu mențiunea "personal" sau "confidențial" va fi predată nedesfăcută procurorilor șefi de secție sau conducătorilor altor compartimente în care își desfășoară activitatea persoana căreia îi este adresată corespondența. Aceștia vor deschide corespondența, vor examina conținutul acesteia și decid dacă o predau celor interesați, în raport cu conținutul corespondenței.

Lucrările care se rețin la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se înregistrează de către grefieri în registrul de intrare-ieșire la corespondența obișnuită. Pe aceste lucrări se aplică ștampila de înregistrare cu mențiunea cabinetului respectiv, iar în registru și pe lucrare, în dreptul numărului de înregistrare, se menționează indicativul "C" și un număr după cum urmează: "C 1" pentru cabinetul procurorului general, "C 2" pentru cabinetul prim-adjunctului procurorului general și "C 3" pentru cabinetul adjunctului procurorului general.

După înregistrare lucrările se predau spre rezolvare potrivit rezoluției, sub semnătură.

Documentele ce conțin informații secrete de stat și secrete de serviciu se înregistrează la Compartimentul informațiilor clasificate, potrivit dispozițiilor

Hotărârii Guvernului nr. 585/2002 , cu modificările și completările ulterioare, și ale

Hotărârii Guvernului nr. 781/2002 .

Corespondența primită de direcții/secții de la Secția de resurse umane și documentare se selectează de grefierii șefi ai direcției/secțiilor și se identifică lucrările anterioare în cazul când corespondența nou-primită are legătură sau se referă la astfel de lucrări.

Întreaga corespondență se prezintă spre examinare procurorului șef de direcție/secție, care repartizează apoi lucrările persoanei sau persoanelor competente să le rezolve.

Corespondența primită de procurorii șefi de direcție/secții în condițiile prevăzute de alin. (2) se repartizează și se predă după examinare grefierilor șefi ai direcțiilor/secțiilor pentru a fi înregistrată și transmisă spre soluționare sau se predă, când este cazul, conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție spre informare.

Înregistrarea corespondenței la direcție/secții după examinarea și repartizarea acesteia de către procurorii șefi se face după cum urmează:

a) corespondența care are ca obiect categoriile cuprinse la art. 131, cu excepția plângerilor și denunțurilor penale, se înregistrează potrivit prevederilor aceluiași text. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator (exemplu: nr. 10/IV/1999);

b) propunerile, sesizările, reclamațiile, cererile, plângerile și memoriile persoanelor fizice și juridice se înregistrează în registrul de evidență a acestora. După înscrierea numărului de înregistrare se va trece indicativul dosarului, potrivit nomenclatorului indicator;

c) plângerile și denunțurile penale, precum și dosarele de la organele de cercetare penală în care plângerile și denunțurile au fost făcute direct acestora se înregistrează în ordine cronologică în Registrul de urmărire penală și supraveghere a acesteia. După înscrierea numărului de înregistrare se va menționa în registru și pe lucrare indicativul "P" (penal). Repartizarea pe dosare potrivit nomenclatorului indicator în vederea arhivării se face după soluționare;

d) lucrările efectuate din oficiu se înregistrează potrivit prevederilor lit. a)-c), în raport cu conținutul lor.

Când pe parcursul soluționării sau după soluționare unele lucrări înregistrate inițial potrivit prevederilor alin. (1) lit. a)-d) își schimbă caracterul, acestea se reînregistrează potrivit noii repartizări.

Documentele de arhivă păstrate de compartimentele de grefă ale parchetelor timp de un an se depun la arhivă pe baza inventarelor întocmite, cu menționarea termenelor de păstrare, potrivit nomenclatorului arhivistic național prevăzut în anexa nr. 1 la

Legea Arhivelor Naționale nr. 16/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Înainte de predarea la arhivă, se verifică fiecare document și se scot din dosare actele de proprietate, studii, legitimare și celelalte acte oficiale emise de alte autorități, acestea urmând să fie restituite, sub semnătură, celor îndreptățiți și reținându-se copii certificate sub semnătură de persoana care a restituit actul. De asemenea, la cererea persoanelor interesate, fie instituții sau autorități publice, fie persoane fizice ori juridice, se restituie orice act sau document aflat în original la dosar.

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție dosarele se păstrează în arhivele direcțiilor/secțiilor timp de un an, după care se predau la arhiva generală unde se păstrează pe perioadele de timp prevăzute de dispozițiile legale.

Arhivarea și păstrarea lucrărilor înregistrate și reținute la cabinetele conducerii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu excepția lucrărilor ce conțin informații secrete de stat sau secrete de serviciu, se fac de grefierii care își desfășoară activitatea la cabinete.

La soluționarea dosarului, în vederea predării acestuia la grefă, procurorul de caz așază documentele existente în fiecare dosar în ordine cronologică, le numerotează și le coase sau le leagă în coperte de carton, în așa fel încât să se asigure citirea completă a textelor, a datelor calendaristice și a rezoluțiilor. Din dosar se îndepărtează agrafele, clemele și acele.

Pe coperta dosarului se menționează denumirea parchetului și a compartimentului de activitate, indicativul din nomenclatorul statistic, termenul de păstrare, problema la care se referă, numărul de file și numărul ordinului, potrivit anexei nr. 4 la

Legea nr. 16/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Pe o filă adăugată la sfârșitul dosarului, respectiv după ultima mențiune scrisă din cuprinsul registrelor și condicilor, salariatul care gestionează arhiva menționează: "prezentul dosar (registru, condică etc.) conține ... file" (în cifre și litere), aplică ștampila rotundă și semnează.

Grefierii arhivari sunt gestionarii documentelor arhivate și ai informațiilor cuprinse în aceste documente. Aceștia răspund în condițiile legii și în limita atribuțiilor pe care le au de conservarea arhivei și de păstrarea confidențialității informațiilor cuprinse în arhivă.

Persoanele menționate la alin. (1) îndeplinesc sarcinile prevăzute de lege privind predarea documentelor în arhivă, păstrarea, selecționarea și eliminarea acestora, precum și cele prevăzute în fișa postului.

Eliberarea de dosare și de documente din dosarele arhivate, obținerea de copii ale acestor documente, precum și consultarea lor se realizează numai pe baza aprobării scrise a conducătorului unității care deține arhiva.

Consultarea documentelor depozitate în arhiva generală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, eliberarea acestora, precum și obținerea de copii se fac cu aprobarea procurorului șef al Secției de resurse umane și documentare. În cazul în care consultarea nu este permisă, solicitantul poate face plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

La cererea persoanelor îndreptățite conducătorul parchetului, respectiv procurorul șef al Secției de resurse umane și documentare, poate aproba restituirea către acestea de documente din arhivă sau poate dispune încredințarea de documente altor organe ale statului sau altor parchete. Documentul restituit sau încredințat se înlocuiește în arhivă cu o copie conformă.

Eliberarea documentelor originale se consemnează în registrul de depozit.

Toate consultările lucrărilor din arhivă, precum și eliberarea de copii se evidențiază într-un registru ținut prin grija grefierului arhivar. Acest registru va fi cuprins în inventar și va avea termen de păstrare permanent.

Documentele de arhivă al căror termen de păstrare stabilit în nomenclatorul arhivistic a expirat se prezintă comisiei de selecționare constituite potrivit

Legii nr. 16/1996 , cu modificările și completările ulterioare.

Comisia de selecționare este compusă din președinte, secretar și un număr impar de membri, numiți de conducătorul parchetului din rândul procurorilor și al grefierilor.

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție membrii comisiei sunt desemnați prin ordin al procurorului general, la propunerea procurorului șef al Secției de resurse umane și documentare.

Președintele comisiei de selecționare va fi numit din rândul procurorilor.

Salariatul care răspunde de arhivă va fi numit secretar al comisiei de selecționare. Acesta are obligația să pregătească din timp materialul arhivistic pe care urmează să-l prezinte comisiei, să prezinte explicațiile necesare în legătură cu selecționarea arhivei și să ducă la îndeplinire hotărârile comisiei.

Selecționarea altor documente care nu au fost constituite potrivit nomenclatorului arhivistic se face după ce acestea au fost puse în ordine și inventariate. Comisia de selecționare examinează documentele și stabilește, după caz, păstrarea sau înlăturarea lor ca nefolositoare.

Pentru documentele ce se propun a fi înlăturate din arhivă se întocmește proces-verbal după modelul din anexa nr. 5 la

Legea nr. 16/1996 , cu modificările și completările ulterioare, menționându-se anii în care au fost create documentele, compartimentele de activitate în care au fost create și numărul curent al dosarelor din inventar.

Sigiliile și ștampilele scoase din uz, confecționate din metal, care au stemă și denumirea completă a parchetelor, păstrate în arhivă, se depun la filialele județene ale Arhivelor Naționale, respectiv a municipiului București, într-un singur exemplar; celelalte exemplare, precum și sigiliile și ștampilele de cauciuc scoase din uz se depun la Secția de resurse umane și documentare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Sigiliile și ștampilele scoase din uz se iau în evidență în Registrul pentru evidența sigiliilor și ștampilelor, într-o secțiune separată, potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 4 la Legea nr.16/1996, cu modificările și completările ulterioare, și se păstrează în arhivă.

Conducătorii parchetelor sunt obligați să urmărească păstrarea în condiții corespunzătoare a documentelor și să ia măsuri care să împiedice degradarea, distrugerea sau sustragerea acestora. De asemenea, sunt obligați să asigure dotarea camerelor de depozitare a arhivei cu mijloace adecvate de păstrare a documentelor și de prevenire a incendiilor.

Se interzic introducerea și păstrarea în camerele de depozitare a arhivei a materialelor inflamabile, explozive sau toxice ori a altor materiale periculoase, instabile sau perisabile.

Grefierii șefi și prim-grefierii, sub îndrumarea procurorilor care efectuează urmărirea penală sau supravegherea acesteia, vor asigura, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, recuperarea cheltuielilor judiciare avansate de stat cu ocazia efectuării urmăririi penale și punerea în executare a ordonanțelor prin care s-a dispus sancțiunea administrativă a amenzii prevăzută de Codul penal.

Evidența cheltuielilor judiciare și a amenzilor administrative se ține în Registrul pentru evidența și punerea în executare a cheltuielilor judiciare și a sancțiunilor aplicate potrivit art. 18^1 și 91 din Codul penal.

Calcularea cheltuielilor judiciare se va face în fiecare cauză soluționată de procuror pe baza următoarelor documente justificative:

a) actele întocmite de organele care au efectuat lucrări dispuse de organul de urmărire penală în care sunt menționate costurile lucrărilor;

b) actele în baza cărora martorii, experții și interpreții justifică, în condițiile prevăzute de lege, cheltuielile făcute;

c) actele emise de cabinetele de avocați în care se menționează onorariile ce se plătesc apărătorilor din oficiu;

d) nota de cheltuieli întocmită de grefierul șef sub îndrumarea procurorului care a efectuat urmărirea penală sau supravegherea urmării penale privind cheltuielile făcute de parchet în cursul urmăririi penale pentru corespondență, chemările prin telefon, telex sau fax, deplasări, consumuri de materiale etc.

Obținerea documentelor justificative pentru cheltuielile judiciare, amenzile judiciare și amenzile administrative se realizează de prim-grefieri, grefierii șefii sau de grefierii desemnați.

Conducătorii parchetelor vor controla, direct sau prin procurori desemnați, evidența și modul de punere în executare a ordonanțelor prin care s-au stabilit amenzi sau cheltuieli judiciare.

Departamentul economico-financiar și administrativ din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție va urmări, cu ocazia controalelor economice efectuate, modul în care se pun în executare ordonanțele prin care s-a dispus aplicarea de amenzi sau obligarea la cheltuieli judiciare și va propune măsurile de înlăturare a neregulilor constatate.

Evidența corpurilor delicte, precum și a celorlalte mijloace de probă ridicate de procuror și care nu pot fi atașate la dosar se asigură de parchete prin tehnicienii criminaliști sau, după caz, prin grefierii anume desemnați de conducătorii parchetelor. Aceștia semnează de luarea în primire a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă, le înregistrează în Registrul de evidență a valorilor și corpurilor delicte și răspund de securitatea depozitării, precum și de buna păstrare și conservare a acestora.

Primirea obiectelor se face pe bază de proces-verbal în care se vor specifică elementele și caracteristicile de identificare, calitatea sau valoarea.

În registrul de evidență se va face descrierea amănunțită a obiectelor primite, arătându-se starea calitativă, materialul din care sunt confecționate, dimensiunile, greutatea, marca de fabrică, seria, culoarea, precum și orice alte elemente de identificare pentru a se evita confuzia sau posibilitatea de înlocuire. În același sens se va proceda la înregistrarea video a corpurilor delicte și a celorlalte mijloace de probă prevăzute în alineatele precedente. Suportul material al înregistrării video se înregistrează separat în registrul de valori și corpuri delicte.

Obiectele de valoare mare se vor ține în casa de fier sau în dulapuri metalice cu încuietori speciale. Fiecare obiect va avea atașată o etichetă pe care se vor nota numărul dosarului și poziția din registrul de evidență.

Obiectele cu volum mic se ambalează în plicuri pe care se vor nota datele de identificare.

Metalele sau pietrele prețioase ori obiectele confecționate din acestea și mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituție bancară competentă.

Titlurile de valoare interne, obiectele de artă sau de muzeu și colecțiile de valoare se predau spre păstrare instituțiilor de specialitate.

Obiectele prevăzute în alin. (1) și (2) se predau în termen de 48 de ore de la ridicare. Dacă obiectele sunt strict necesare urmăririi penale, depunerea se face ulterior, dar nu mai târziu de 48 de ore de la rezolvarea cauzei de către procuror, după terminarea urmăririi penale.

Sumele de bani ridicate de procuror în cursul urmăririi penale de la deținători se consemnează pe numele celui de la care s-au ridicat și la dispoziția organului judiciar.

La camera de corpuri delicte se păstrează în evidență copii ale recipiselor de consemnare a sumelor de bani și actele de depunere a valorilor la instituțiile de specialitate, iar recipisele în original se depun la dosar.

Bunurile perisabile se predau de urgență, în condițiile legii, unităților comerciale, potrivit profilului activității, în vederea valorificării.

Sumele de bani rezultate din valorificare se consemnează, după caz, pe numele învinuitului, inculpatului sau părților responsabile civilmente și la dispoziția organului judiciar care a dispus ridicarea bunurilor.

În cazurile în care se dispune trimiterea în judecată, corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă se predau instanței de judecată odată cu dosarul cauzei, făcându-se mențiune despre aceasta în rechizitoriu. În adresa de trimitere a dosarului se enumeră și se descriu obiectele respective cu datele din procesul-verbal de primire și depunere la camera de corpuri delicte a parchetului sau poliției.

Predarea la instanță a dosarului, împreună cu corpurile delicte și celelalte mijloace materiale de probă ori cu documentele de depunere a corpurilor delicte la instituții de specialitate sau la bănci, se face sub luare de semnătură în Condica de corespondență, cu mențiunea expresă a primirii atât a dosarului, cât și a corpurilor delicte, după care se operează scăderea în Registrul de valori și corpuri delicte.

Dacă se dispune confiscarea specială potrivit dispozițiilor Codului penal, un exemplar al actului procurorului sau un extras împreună cu obiectele confiscate se trimit executorului judecătoresc în vederea valorificării lor în condițiile legii. Predarea și primirea obiectelor și scoaterea din evidență se fac în condițiile prevăzute de prezentul regulament.

În cazul confiscării mijloacelor de plată străine, a titlurilor de valoare interne, a obiectelor de artă sau de muzeu, a metalelor sau pietrelor prețioase ori a obiectelor confecționate din acestea, precum și a colecțiilor de valoare, soluția dispusă se comunică și instituțiilor de specialitate la care acestea au fost depuse.

Pentru sumele de bani ridicate de la făptuitori sau pentru cele obținute din valorificarea bunurilor perisabile, măsura confiscării se comunică și unității bancare la care acestea au fost depuse.

Confiscarea muniției și materialelor explozive, radioactive, toxice sau stupefiante se comunică organelor de poliție la care acestea au fost depuse pentru a se proceda la distrugerea sau valorificarea lor în condițiile legii.

Măsura confiscării se comunică în toate cazurile organelor financiare teritoriale pentru a se urmări virarea la bugetul statului a sumelor realizate din valorificarea corpurilor delicte.

Măsura distrugerii unor obiecte confiscate, dispusă prin ordonanță, se execută după respingerea căilor de atac împotriva soluției sau după trecerea unui an de la data ordonanței, prin mijloace adecvate, de către o comisie desemnată de conducătorul parchetului, din care fac parte: procurorul care a dispus confiscarea sau, în lipsa acestuia, un alt procuror, grefierul șef, după caz, prim-grefierul și tehnicianul criminalist sau grefierul care are în primire corpurile delicte. Cu privire la distrugerea corpurilor delicte se întocmește un proces-verbal semnat de membrii comisiei, care se atașează la dosarul cauzei, iar operațiunea se menționează în registrul de valori și corpuri delicte.

Măsura distrugerii unor obiecte confiscate ce încalcă dreptul de autor se execută potrivit dispozițiilor

art. 1 pct. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 128/1998

pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, ale

Hotărârii Guvernului nr. 514/1999

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a

Ordonanței Guvernului nr. 128/1998

pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, republicată, ale

Hotărârii Guvernului nr. 1.095/2000

pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de depunere și de distrugere a suporturilor, materialelor, fonogramelor, marcajelor holografice sau a copertelor confiscate, ale art. 439 din Codul de procedură penală, ale

art. 20 din Legea nr. 344/2005

privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operațiunilor de vămuire, în prezența și cu confirmarea prin semnătură a unei comisii de preluare și distrugere formate din reprezentanți ai deținătorului, Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului, Ministerului Finanțelor Publice, Ministerului Administrației și Internelor și Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor.

Lucrările vor fi dactilografiate sau tehnoredactate cu ajutorul mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor.

Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, inclusiv conceptele, se restituie de grefieri grefierilor șefi sau, după caz, prim-grefierilor zilnic, la sfârșitul programului de lucru sau cel mai târziu a doua zi la începutul programului de lucru.

Grefierii șefi sau, după caz, prim-grefierii au obligația să predea de îndată lucrările dactilografiate sau tehnoredactate, pe suport hârtie sau pe suport magnetic, celor care le-au întocmit, evidențiindu-se și verificându-se activitatea zilnică a fiecărui grefier.

Grefierii au obligația să întrețină mijloacele tehnice din dotare în bune condiții și să ia măsurile adecvate pentru siguranța acestora, atât în timpul, cât și în afara programului de lucru.

Lucrările dactilografiate sau tehnoredactate vor conține în subsolul textului ultimei file inițialele persoanei care le-a redactat și numărul de file dactilografiate.

Se interzic dactilografierea sau tehnoredactarea altor lucrări decât a celor efectuate în îndeplinirea sarcinilor de serviciu, precum și folosirea mijloacelor tehnice din dotarea parchetelor de către alte persoane decât grefierii care le au în primire, cu excepția grefierilor șefi sau prim-grefierilor, după caz.

De asemenea, este interzisă dactilografierea sau tehnoredactarea actelor procedurale referitoare la soluțiile adoptate de procurori, precum și a altor lucrări importante fără concepte.

Procurorii își pot întocmi singuri propriile acte procedurale, care vor fi înregistrate în condica de lucrări cu această mențiune.

Managerii economici sau administratorii ori, la parchetele de pe lângă judecătorii unde asemenea funcții nu există, prim-grefierii vor coordona activitatea personalului auxiliar de serviciu asigurând îndeplinirea de către acesta a atribuțiilor privind paza și curățenia localurilor parchetelor.

Persoanele prevăzute la alin. (1) vor asigura, de asemenea, buna funcționare a instalațiilor și a aparaturii din dotarea parchetelor, precum și materialele necesare funcționării parchetelor.

Administratorii vor îndeplini aceste atribuții și pentru celelalte parchete din aceeași circumscripție cu parchetul tribunalului, după caz.

Fondul documentar din biblioteci se organizează pe următoarele grupe:

- grupa I - legislație (Buletinul Oficial, Monitorul Oficial al României, colecții de acte normative de aplicare generală, repertorii legislative, alte publicații cuprinzând acte normative);

- grupa II - drept penal, drept procesual penal, criminalistică, criminologie, medicină legală (coduri legislație, jurisprudență, cărți și reviste);

- grupa III - drept civil, drept procesual civil, dreptul familiei, legislație locativă;

- grupa IV - drept administrativ, drept constituțional, organizare judecătorească, legislația notarială, exercitarea avocaturii, legislația privind timbrul judiciar și taxele judiciare de timbru, jurisdicția Curții Constituționale, contenciosul administrativ, drept comunitar, drepturile omului;

- grupa V - drept comercial, drept financiar, drept bancar, alte lucrări privind legislația economică, sistemele de control economico-financiar, jurisdicția financiară, jurisdicția comercială;

- grupa VI - dreptul muncii;

- grupa VII - drept internațional public și drept internațional privat, drept maritim și fluvial, legislația privind transporturile pe calea aerului, convenții internaționale;

- grupa VIII - dicționare;

- grupa IX - colecții de reviste, colecții ale publicațiilor Ministerului Public, colecții de ziare;

- grupa X - lucrări din alte domenii de activitate (filosofie, economie, sociologie etc.) de interes pentru activitatea Ministerului Public.

În cadrul grupelor se constituie subgrupe componente, în raport cu specificul publicațiilor.

Colecțiile de legi și alte acte normative se așază în ordine cronologică.

Publicațiile juridice periodice se păstrează separat, pe ani și vechime numerică.

Monitorul Oficial al României se păstrează în bibliorafturi și se leagă în volume la sfârșitul anului.

Încadrarea fondului documentar în grupele prevăzute de prezentul regulament se face de grefierul însărcinat cu gestiunea bibliotecii sub controlul conducătorului parchetului.

La Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pot fi numiți bibliotecari respectându-se prevederile

Legii bibliotecilor nr. 334/2002 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale

Legii nr. 567/2004

privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare.