OUG nr. 194/2002

Condiții cu privire la intrarea străinilor

Intrarea pe teritoriul României poate fi permisă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) poseda un document valabil de trecere a frontierei de stat, care este acceptat de statul român;

b) poseda viza română acordată în condițiile prezentei ordonanțe de urgență sau, după caz, poseda permis de ședere valabil, dacă prin înțelegeri internaționale nu s-a stabilit altfel;

c) prezintă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documente care justifica scopul și condițiile șederii lor și care fac dovada existenței unor mijloace corespunzătoare atât pentru întreținere pe perioada șederii, cat și pentru întoarcerea în țara de origine sau pentru tranzitul către alt stat în care exista siguranța ca li se va permite intrarea;

d) prezintă garanții ca li se va permite intrarea pe teritoriul statului de destinație sau ca vor părăsi teritoriul României, în cazul străinilor aflați în tranzit;

e) nu sunt incluși în categoria străinilor împotriva cărora s-a instituit măsura interzicerii intrării în România sau care au fost declarați indezirabili;

f) nu prezintă un pericol pentru apărarea și siguranța naționala, ordinea, sănătatea ori morala publică.

Cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului economic european li se poate permite intrarea pe teritoriul României fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. c) și d).

Străinilor care stationeaza în zonele de tranzit internațional ale aeroporturilor, în zonele de tranzit la frontiera de stat sau în centrele de cazare care au regimul zonei de tranzit ori pe navele sau ambarcatiunile ancorate în porturi maritime și fluviale nu li se aplică prevederile prezentei ordonanțe de urgență referitoare la condițiile de intrare și de ședere a străinilor pe teritoriul României.

Intrarea străinilor pe teritoriul României se poate face prin orice punct de trecere a frontierei de stat deschis traficului internațional de persoane.

Trecerea frontierei de stat române de către străini se poate face și prin alte locuri, în condițiile stabilite prin acorduri și înțelegeri între România și alte state.

Obligațiile transportatorilor

Este interzisă aducerea în România de către companiile de transport a străinilor care nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a) și b).

În cazul nerespectării dispozițiilor alin. (1), compania de transport respectiva este obligată să asigure transportul imediat al străinilor în cauza la locul de îmbarcare sau într-un alt loc pe care străinii îl accepta și unde sunt acceptați. Dacă acest lucru nu este posibil, transportatorul este obligat sa suporte cheltuielile privind cazarea și întreținerea, precum și toate celelalte cheltuieli determinate de returnarea acestora.

Obligațiile prevăzute la alin. (2) sunt aplicabile și companiilor de transport cu care sosesc în România străinii aflați în tranzit, dacă:

a) transportatorul care urmează să-i preia pentru a-i duce în țara de destinație refuza să-i imbarce;

b) autoritățile statului de destinație nu permit intrarea străinilor și îi returnează în România.

Nepermiterea intrării în România

Străinilor li se refuza intrarea pe teritoriul statului român dacă:

a) nu îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 6 alin. (1);

b) sunt semnalati de organizații internaționale la care România este parte, precum și de instituții specializate în combaterea terorismului ca finanțează, pregătesc, sprijină în orice mod sau comit acte de terorism;

c) exista indicii ca fac parte din grupuri infractionale organizate cu caracter transnational sau ca sprijină în orice mod activitatea acestor grupuri;

d) exista motive serioase să se considere ca au săvârșit sau au participat la săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii ori a unor crime de război sau crime contra umanității, prevăzute în convențiile internaționale la care România este parte.

Autoritățile competente pot refuza intrarea străinilor pe teritoriul statului român și în următoarele situații:

a) au săvârșit infracțiuni în perioada altor sederi în România ori în străinătate împotriva statului sau a unui cetățean român;

b) au introdus ori au încercat sa introducă ilegal în România alți străini;

c) au încălcat anterior, în mod nejustificat, scopul declarat la obținerea vizei sau, după caz, la intrarea pe teritoriul României.

Organele și instituțiile care dețin date și informații cu privire la existenta unor situații de natura celor prevăzute la alin. (1) și (2) au obligația sa informeze Inspectoratul General al Poliției de Frontiera și Autoritatea pentru străini sau formațiunile teritoriale ale acestora.

Măsura nepermiterii intrării în România se motiveaza de organele poliției de frontieră și se comunică imediat persoanei în cauza și Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Obligațiile strainului

Strainul căruia i-a fost refuzată intrarea în România este obligat sa părăsească imediat punctul de trecere a frontierei de stat către țara de origine sau orice alta destinație pe care o dorește, cu excepția teritoriului României.

În cazul în care părăsirea imediata a punctului de trecere a frontierei de stat de către strainul prevăzut la alin. (1) nu este posibila, organele poliției de frontieră pot lua măsura cazarii acestuia într-un spațiu sau loc amenajat în acest scop în zona de tranzit, pus la dispoziție de administratorul punctului de trecere a frontierei, până la încetarea motivelor care fac imposibila plecarea acestuia, dar nu mai mult de 24 de ore de la data cazarii.

Documente de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român

Următoarele documente de trecere a frontierei de stat sunt acceptate de România, cu condiția ca acestea sa ateste identitatea și cetățenia sau, după caz, calitatea de apatrid a deținătorului:

a) pasapoartele, titlurile de voiaj, carnetele de marinar sau alte documente similare eliberate, la standardele cerute de practica internationala, de către statele, teritoriile sau entitatile internaționale recunoscute de România;

b) cartea de identitate sau alte documente similare, pe bază de reciprocitate sau unilateral, pentru cetățenii aparținând statelor stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

c) documentele de călătorie ale refugiatilor, eliberate în baza Convenției de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, și documentele de călătorie eliberate străinilor cărora li s-a acordat protecție umanitara condiționată;

d) documentele de călătorie ale apatrizilor, eliberate de statele în care aceștia își au domiciliul.

Străinii incluși într-un document de trecere a frontierei de stat aparținând altei persoane pot intra sau ieși în/din România numai împreună cu titularul acestuia.

Străinii pot intra și ieși în/din România și pe baza unui pasaport colectiv, numai în grup, cu condiția ca fiecare membru al grupului sa posede un document individual care atesta identitatea și în care este aplicată fotografia titularului, iar conducătorul grupului să fie în posesia unui document individual de trecere a frontierei de stat.

La propunerea Ministerului Afacerilor Externe și a Ministerului Administrației și Internelor Guvernul va da publicității lista cuprinzând documentele de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român pentru intrarea în țara, emise de statele sau entitatile internaționale recunoscute de România.

Din considerente umanitare sau în aplicarea unor acorduri ori înțelegeri internaționale la care România este parte, Guvernul României poate aproba, prin hotărâre, și alte documente pe baza cărora se poate permite intrarea pe teritoriul României.

Dispoziții generale privind șederea străinilor

Străinii aflați temporar în mod legal în România pot rămâne pe teritoriul statului român numai până la data la care încetează dreptul de ședere stabilit prin viza sau, după caz, prin permisul de ședere.

În cazul în care prin convențiile internaționale sau actele normative prin care se desființează unilateral regimul de vize nu este prevăzută perioada pentru care vizele sunt desființate, străinilor care nu au obligația obținerii vizei pentru a intră în România li se permite accesul pe teritoriul statului român și pot sa rămână până la 90 de zile, în decurs de 6 luni, începând cu ziua primei intrari în țara.

Condiții cu privire la gazduirea străinilor

În cazul unei sederi neîntrerupte mai mari de 10 zile strainul, cetățean al unui stat dintre cele cuprinse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), are obligația sa anunțe despre aceasta organul de poliție competent teritorial, până la împlinirea acestui termen.

În situația cazarii în hoteluri sau în alte amenajări turistice, strainul va îndeplini formalitățile de luare în evidenta la administrația locului respectiv care, în termen de 24 de ore, va comunică datele necesare organului de poliție competent teritorial.

Informarea autorităților cu privire la schimbările intervenite în situația strainului

Pe durata șederii în România străinii sunt obligați sa declare la formatiunea teritorială a Autorității pentru străini, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:

a) schimbarea adresei de reședința sau domiciliu;

b) orice modificare intervenita în situația personală, în special schimbarea cetateniei, încheierea, desfacerea sau anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;

c) orice modificare intervenita în legătură cu angajarea sa în munca;

d) pierderea, prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.

Furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat va fi declarata organului de poliție competent teritorial.

Declarațiile prevăzute la alin. (1) se fac în termen de 30 de zile, iar cele prevăzute la alin. (2), în termen de 48 de ore.

Ieșirea străinilor

În cazul în care strainul nu mai este în posesia documentului de trecere a frontierei de stat în baza căruia a intrat în țara, trebuie să prezinte la ieșirea din România un nou document, valabil, de trecere a frontierei de stat. În aceasta situație organele poliției de frontieră permit ieșirea din țara cu avizul Autorității pentru străini.

Ieșirea din țara a străinilor care au cetățenia mai multor state se face pe baza documentului de trecere a frontierei de stat cu care au intrat. În cazuri deosebite, organele poliției de frontieră pot permite ieșirea din țara și în baza documentului care atesta o alta cetățenie.

Nepermiterea iesirii

Strainului nu i se permite ieșirea din țara în următoarele situații:

a) este invinuit sau inculpat într-o cauza penală și magistratul dispune instituirea măsurii interdicției de parasire a localității sau a tarii;

b) a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă și are de executat o pedeapsă privativă de libertate.

În situațiile prevăzute la alin. (1) măsura de a nu permite ieșirea de pe teritoriul României va fi luată de organul competent din cadrul Ministerului Administrației și Internelor numai în baza solicitării scrise a procurorului, a instanțelor judecătorești și a organelor prevăzute de lege care au atribuții de punere în executare a pedepsei închisorii.

În toate situațiile se vor preciza motivele pentru care se solicita măsura și, după caz, vor fi prezentate documentele doveditoare.

Nepermiterea iesirii din țara se realizează prin:

a) instituirea consemnului nominal în sistemul de evidenta a traficului la frontiera de stat, de către Inspectoratul General al Poliției de Frontiera;

b) aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ștampilei cu simbolul "C" de către Autoritatea pentru străini și formațiunile sale teritoriale.

Încetarea măsurii de nepermitere a iesirii

Revocarea măsurii se va face prin anularea consemnului nominal sau prin aplicarea ștampilei cu simbolul "L" în documentul de trecere a frontierei de stat, la solicitarea scrisă a autorității publice căreia îi revine o astfel de competența potrivit legii, pentru cazurile prevăzute la art. 15 alin. (1).

Măsura de nepermitere a iesirii încetează de drept dacă strainul aflat în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 dovedește, cu documente emise de autoritățile competente, potrivit legii, organului abilitat din cadrul Ministerului Administrației și Internelor ca:

a) s-a dispus neinceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală ori s-a dispus încetarea urmăririi penale, a fost achitat sau s-a dispus încetarea procesului penal;

b) a executat pedeapsa, a fost gratiat, beneficiază de amnistie sau a fost condamnat, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Exceptarea de la regimul obligativitatii vizelor

Sunt exceptați de la obligativitatea vizelor cetățenii statelor cu care România a încheiat acorduri în acest sens, în condițiile și pentru perioadele de ședere stabilite prin aceste acorduri.

Guvernul poate stabili, prin hotărâre, exceptarea unilaterala a unor categorii de străini de la obligativitatea vizelor.

Viza de tranzit aeroportuar

Viza de tranzit aeroportuar este obligatorie pentru cetățenii statelor cuprinse în lista care se întocmește de către Ministerul Afacerilor Externe în acord cu reglementările Uniunii Europene cu privire la măsurile pentru tranzitul pe aeroporturi. Același regim se aplică și străinilor care, fără a fi cetățeni ai acestor state, sunt în posesia unui document de trecere a frontierei de stat eliberat de autoritățile statelor respective.

Ministerul Afacerilor Externe actualizează permanent lista prevăzută la alin. (1), în funcție de reglementările Uniunii Europene.

Viza de scurta ședere

Viza de scurta ședere este viza care permite străinilor să între pe teritoriul României în vederea unei sederi neîntrerupte sau a mai multor sederi a căror durata totală sa nu depășească 90 de zile în decurs de 6 luni de la data primei intrari. Acest tip de viza poate fi eliberat cu una sau mai multe călătorii.

În cazul străinilor care călătoresc în mod frecvent în România, pentru relații de afaceri-cooperare, la solicitarea autorităților administrative centrale sau a societăților comerciale cu mare capacitate economico-financiară, viza de scurta ședere cu intrari multiple poate fi acordată și pe o perioadă de un an. Și în aceasta situație durata șederii nu poate depăși 90 de zile în decurs de 6 luni.

Viza de scurta ședere se acordă pentru următoarele scopuri:

a) misiune - străinilor care, pentru ratiuni ce țin de funcția lor politica, administrativă sau de utilitate publică, trebuie să se deplaseze în România. Acest tip de viza se eliberează străinilor care îndeplinesc funcții în cadrul guvernelor, administrațiilor publice sau organizațiilor internaționale, precum și pentru cei care, prin scopul șederii lor în România, prezintă interes pentru relațiile dintre statul român și statul de apartenența. Acest tip de viza se poate elibera și membrilor de familie care îi însoțesc pe aceștia;

b) turism - pentru strainul care urmează sa calatoreasca în România pentru motive turistice;

c) vizita - pentru strainul care intenționează să se deplaseze în România în vizita la cetățeni români sau străini posesori ai unui permis de ședere valabil;

d) afaceri - pentru strainul care intenționează sa calatoreasca în România în scopuri economice sau comerciale, pentru contracte ori tratative, pentru invatarea sau verificarea folosirii și funcționarii bunurilor achiziționate ori vândute în cadrul contractelor comerciale și de cooperare industriala, precum și pentru strainul care este sau urmează sa devină asociat ori acționar al unei societăți comerciale din România;

e) transport - pentru strainul care urmează sa calatoreasca pentru perioade scurte, în scopul desfășurării unor activități profesionale legate de transportul de mărfuri sau de persoane;

f) activități sportive - pentru strainul care urmează să între în România pe o durată limitată în vederea participării la competitii sportive;

g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activități care nu contravin legilor române - în condițiile justificarii prezentei în România.

Dreptul de ședere pe teritoriul României, conferit strainului prin viza de scurta ședere, nu poate fi prelungit.

Viza de lungă ședere

Viza de lungă ședere se acordă străinilor, la cerere, pe o perioadă de 90 de zile, cu una sau mai multe călătorii, pentru următoarele scopuri:

a) desfășurarea de activități economice - străinilor care urmează sa desfășoare activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale, în condițiile legii privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice;

b) desfășurarea de activități profesionale - străinilor care au dreptul de a exercita în mod individual profesii pe teritoriul României în baza unor legi speciale;

c) desfășurarea de activități comerciale - străinilor care sunt sau urmează sa devină acționari sau asociați cu atribuții de conducere și administrare a unor societăți comerciale din România;

d) angajare în munca - străinilor care urmează să între în România în vederea încadrării în munca. Viza acordată în acest scop se va elibera și sportivilor care urmează sa evolueze în cadrul unor cluburi sau echipe din România, în baza unui contract individual de muncă;

e) studii - străinilor care urmează să între în România pentru a urma cursuri în învățământul preuniversitar, universitar sau postuniversitar, după caz, ori pentru obținerea unor titluri științifice în cadrul instituțiilor de stat sau particulare acreditate, potrivit legii;

f) reîntregirea familiei - străinilor care urmează să între în România în scopul redobandirii unității familiale;

g) intrarea în România a străinilor căsătoriti cu cetățeni români;

h) activități religioase sau umanitare - străinilor care urmează să între în România pentru a desfășura activități în domeniul cultelor recunoscute sau în scop umanitar;

i) alte scopuri - străinilor transferati temporar de către companiile străine, lucrătorilor stagiari sau sezonieri, străinilor care urmează tratament medical de lungă durata, străinilor a căror prezenta pe teritoriul României este necesară din interese de siguranță naționala și celor care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române.

Viza de lungă ședere permite străinilor intrati pe teritoriul României să solicite prelungirea dreptului de ședere temporară și să obțină un permis de ședere.

Viza diplomatică și viza de serviciu

Viza diplomatică și viza de serviciu permit intrarea în România, pentru o ședere, de regula, de lungă durata, străinilor titulari ai unui pasaport diplomatic, respectiv de serviciu, care urmează sa îndeplinească o funcție oficială ca membri ai unei reprezentante diplomatice sau ai unui oficiu consular al statului de apartenența în România.

Aceste tipuri de vize se eliberează titularilor de pașapoarte diplomatice, respectiv de serviciu sau asimilate acestora, la solicitarea Ministerului Afacerilor Externe al statului trimițător sau a unei reprezentante diplomatice ori consulare a acestuia, precum și membrilor de familie, împreună cu care titularul locuiește, și sunt valabile pe perioada misiunii sau în conformitate cu înțelegerile bilaterale la care România este parte.

Viza colectivă

Viza colectivă este o viza de tranzit sau de scurta ședere acordată în scop turistic și pentru o perioadă care să nu depășească 30 de zile, eliberata unui grup de străini, constituit anterior solicitării, cu condiția ca membrii acestuia să între, sa rămână și sa părăsească teritoriul României în grup.

Acest tip de viza este eliberat pentru grupuri compuse dintr-un număr de minimum 5 și maximum 50 de persoane. Conducătorul grupului trebuie să dispună de un pasaport individual și, după caz, de o viza individuală.

În cazul unor grupuri organizate de elevi care sunt cetățeni ai unor state pentru care exista obligativitatea vizei și sunt rezidenți într-un stat membru al Uniunii Europene, care călătoresc în România, în cadrul unor excursii școlare sau se afla în tranzit, se poate permite intrarea fără viza, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) grupul să fie însoțit de un cadru didactic din partea școlii care organizează excursia;

b) sa existe o lista oficială a participanților după care aceștia să poată fi identificati;

c) participanții să fie în posesia unor documente valabile de trecere a frontierei de stat.

Acordarea vizei române

Viza română poate fi acordată străinilor, la cerere, în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezentul capitol.

Viza română se acordă numai dacă:

a) sunt îndeplinite condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c)-f);

b) nu exista vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

c) strainul nu a fost condamnat definitiv pentru infracțiuni săvârșite în străinătate, incompatibile cu scopul pentru care solicită acordarea vizei;

d) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de acordare a vizei în funcție de scopul pentru care este solicitată.

Condiții cu privire la valabilitatea documentelor de călătorie

Valabilitatea documentului de călătorie în care urmează să fie aplicată viza trebuie să depășească valabilitatea vizei solicitate cu cel puțin 6 luni.

Pe cale de excepție, pentru motive de urgenta, cu caracter umanitar sau de interes național ori în virtutea unor obligații internaționale asumate de România, pot fi acordate vize și străinilor care se afla în posesia unor documente de trecere a frontierei de stat, a căror valabilitate este mai mica decât cea prevăzută la alin. (1), cu condiția ca durata de valabilitate a vizei sa nu o depășească pe cea a documentului.

Condiții cu privire la solicitarea vizei

Cererea de acordare a vizei trebuie să fie însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, valabil potrivit art. 28, în care să poată fi aplicată viza, de documente care să justifice scopul și condițiile călătoriei, precum și de dovada ca poseda mijloace de întreținere pe timpul șederii în România și pentru a părăsi teritoriul României.

Pot fi acceptate ca dovada a mijloacelor de întreținere sumele de bani în valută convertibilă, cecuri de călătorie, carnete de cec asupra unui cont în devize, cărți de credit cu extrasul de cont pentru acestea, emis cu cel mult două zile înaintea solicitării vizei, sau orice alte mijloace care dovedesc existenta resurselor financiare corespunzătoare.

La solicitarea vizei de intrare în România străinii trebuie să se prezinte personal la autoritățile competente sa acorde viza.

Pot face excepție de la prevederile alin. (3) personalitatile marcante ale vieții sociale, culturale, politice sau economice ori cazurile în care străinii trebuie să parcurga o distanta foarte mare pentru a se prezenta la reprezentanta diplomatică sau consulară a României și numai dacă nu exista nici un dubiu cu privire la buna-credința a solicitantului, precum și în cazul unor grupuri organizate, când un organism recunoscut și demn de încredere răspunde de buna-credința a solicitanților.

Organele competente sa acorde viza română

Viza română se acordă de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe.

Misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din străinătate pot acorda viza de scurta ședere, fără aprobarea prealabilă a Ministerului Afacerilor Externe, străinilor care nu au nevoie de viza pentru a intra pe teritoriile statelor membre ale Uniunii Europene.

În vederea aprobării acordării vizei de scurta ședere pentru străinii proveniți din statele incluse în lista prevăzută la art. 36 alin. (2), precum și a vizei de lungă ședere, Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe solicita, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 40 alin. (2), avizul Autorității pentru străini, în care se precizează dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 27 alin. (2) lit. a) și b). Avizul Autorității pentru străini se emite în termen de 30 de zile de la primirea solicitării Direcției generale afaceri consulare.

Acordarea vizei române de către organele poliției de frontieră

Vizele de scurta ședere și de tranzit se pot acorda, cu titlu de excepție, și de către organele poliției de frontieră, în punctele de trecere a frontierei de stat, numai în următoarele situații:

a) în caz de urgenta, determinata de dezastre, calamitati naturale sau accidente;

b) în caz de deces sau îmbolnăviri grave ale rudelor apropiate, dovedite cu documente corespunzătoare;

c) în cazul echipajelor și pasagerilor navelor sau aeronavelor, aflate în situații deosebite, care sunt nevoite sa acosteze ori sa aterizeze ca urmare a unor defectiuni, intemperii sau pericol de atac terorist;

d) în cazul funcționarilor care aparțin unor organizații internaționale și au fost delegați sa îndeplinească misiuni oficiale în România într-un interval de timp scurt;

e) în cazul participanților la acțiunile internaționale organizate în România, când intervalul de timp dintre informarea participanților și data acțiunii nu permite obținerea vizelor de intrare. În aceasta situație vizele vor fi acordate cu avizul prealabil al Autorității pentru străini, solicitat de organizator, și cu informarea ulterioară a Ministerului Afacerilor Externe;

f) în cazul marinarilor străini care urmează să fie repatriati la încetarea contractului de muncă sau în cazul efectuării schimburilor de echipaje.

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. f) viza română se acordă marinarilor străini aflați în aceste situații, la cererea agenției de navlosire sau a agenției de navigație a statului în care nava este înmatriculată, după efectuarea verificărilor cu privire la:

a) corectitudinea datelor puse la dispoziție, privind existenta navei pe care urmează să se producă schimbarea într-un port românesc, și necesitatea acordării vizei;

b) îndeplinirea celorlalte condiții pentru intrarea în România de către marinarul care face subiectul cererii de viza;

c) itinerarul și mijloacele de deplasare între punctele de trecere a frontierei de stat, inclusiv existenta biletului de călătorie în baza căruia marinarul străin urmează sa părăsească țara.

După efectuarea verificărilor prevăzute la alin. (2), dacă datele puse la dispoziție de agenție sunt corecte și sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca marinarul să poată intră în țara, șeful punctului de trecere a frontierei de stat va inainta cererea prevăzută la alin. (2) Inspectoratului General al Poliției de Frontiera, în vederea aprobării.

Vizele prevăzute la alin. (1) se pot acorda pentru perioade care să nu depășească:

a) 10 zile, în cazul vizei de scurta ședere;

b) 5 zile, în cazul vizei de tranzit.

Anularea și revocarea vizei

Viza poate fi anulată sau revocată, în străinătate de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în țara de către Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, la solicitarea motivată a organelor poliției de frontieră, cu ocazia controlului pentru trecerea frontierei de stat, ori a Autorității pentru străini atunci când străinii se afla pe teritoriul statului român. Punerea în executare a măsurii anulării sau revocării vizei în țara se face de către organele poliției de frontieră ori, după caz, ale Autorității pentru străini.

Autoritățile prevăzute la alin. (1) pot lua măsura anulării vizei în următoarele situații:

a) se constată că la data solicitării vizei străinii nu indeplineau condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

b) străinii au obținut viza de intrare pe baza unor documente sau informații false;

c) străinii au introdus sau au încercat sa introducă ilegal în România alți străini ori au înlesnit transportul sau cazarea acestora;

d) străinii au încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat.

Măsura revocării vizei poate fi dispusă de către autoritățile prevăzute la alin. (1) în următoarele situații:

a) străinii nu mai îndeplinesc condițiile cerute la acordarea vizei;

b) nu se respecta scopul pentru care a fost acordată viza de intrare;

c) după acordarea vizei străinii au fost declarați indezirabili.

Decizia de anulare sau, după caz, de revocare a vizei se comunică strainului, în scris, împreună cu motivele care au stat la baza acesteia, de către misiunea diplomatică sau oficiul consular care a acordat viza, atunci când solicitantul se afla în străinătate, de către organele poliției de frontieră, atunci când acesta se afla în punctul de trecere a frontierei de stat, și de către Autoritatea pentru străini, prin dispoziția de parasire a teritoriului prevăzută la art. 80, atunci când cel în cauza se afla în România. De la data comunicării, anularea produce efecte retroactive, iar revocarea produce efecte numai pentru viitor.

Cu ocazia comunicării deciziei se aplică pe viza ștampila cu inscripția "ANULAT".

La controlul pentru trecerea frontierei de stat organele poliției de frontieră limitează perioada de valabilitate a vizei în situația în care constata ca strainul nu poseda mijloacele de întreținere pentru întreaga perioadă de valabilitate a acesteia. Limitarea vizei se materializeaza prin înscrierea pe viza a perioadei pentru care strainul are mijloace de întreținere, potrivit legii.

Condiții de acordare a vizei de tranzit aeroportuar

Viza de tranzit aeroportuar se acordă de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, cu aprobarea prealabilă a Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cetățenilor proveniți din statele prevăzute în lista întocmită de Ministerul Afacerilor Externe în acest scop, în condițiile existenței vizei unui stat terț, care permite străinilor continuarea călătoriei. Aceasta viza se poate acorda în condițiile prezentării biletului de avion valabil până la destinație și permite străinilor rămânerea în zona aeroportuara cel mult 5 zile.

Acest tip de viza nu este necesar în cazul:

a) membrilor echipajelor aeronavelor;

b) posesorilor de pașapoarte diplomatice și de serviciu sau asimilate acestora;

c) posesorilor de permise de rezidență sau documente echivalente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene;

d) posesorilor de vize eliberate de un stat membru al Uniunii Europene.

Condiții de acordare a vizei de tranzit

Viza de tranzit se acordă solicitanților în următoarele condiții:

a) sunt în posesia vizei unui stat terț și, dacă este cazul, a unui stat limitrof României, care permite străinilor continuarea călătoriei;

b) poseda bilet de călătorie valabil până la destinație sau prezintă permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto.

Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) insotitorii conducătorilor auto, care călătoresc împreună cu aceștia.

Condiții de acordare a vizelor de scurta ședere

În funcție de scopul pentru care a fost solicitată viza de scurta ședere, este necesară îndeplinirea următoarelor condiții:

a) misiune - viza se acordă străinilor care fac dovada ca au una din calitățile prevăzute la art. 23 alin. (3) lit. a) și se deplaseaza în România în virtutea acestor calități. Se acorda numai de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României;

b) turism - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) voucher sau o rezervare ferma la o unitate de cazare turistica;

(îi) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(iii) asigurare medicală;

(iv) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

c) vizita - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(îi) asigurare medicală;

(iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

(iv) dovada asigurării condițiilor de cazare, sub forma unei rezervari ferme la o unitate de cazare, a unui act de proprietate sau de închiriere a unei locuințe în România pe numele solicitantului sau, după caz, a unei declarații notariale a persoanei vizitate, însoțită de copia legalizată a actelor de spațiu;

d) afaceri - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(îi) asigurare medicală;

(iii) documente doveditoare privind scopul călătoriei;

(iv) mijloace de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

(v) dovada asigurării condițiilor de cazare;

e) transport - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) documente care să ateste profesia solicitantului, precum și activitatea ce urmează a fi desfășurată pe durata șederii;

(îi) asigurare medicală;

(iii) permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport;

(iv) licenta de transport și licenta de execuție;

f) activități sportive - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) invitația organizatorilor, care să ateste asigurarea medicală și a cazarii;

(îi) lista oficială a delegației sportive străine, cu specificarea calității fiecărui membru;

(iii) avizul direcției județene pentru sport competente teritorial;

g) activități culturale, științifice, umanitare, tratament medical de scurta durata sau alte activități care nu contravin legilor române - viza se acordă străinilor dacă prezintă:

(i) documente emise de instituțiile la care urmează să se deplaseze pentru a justifica prezenta în România;

(îi) bilet de călătorie valabil până la destinație sau permisul de conducere, cartea verde și documentele de înmatriculare ale mijlocului de transport, în cazul conducătorilor auto;

(iii) dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de 100 euro/zi ori echivalentul în valută convertibilă, pentru întreaga perioadă;

(iv) asigurare medicală;

(v) dovada asigurării condițiilor de cazare.

Sunt exceptați de la îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. b) pct. (îi), lit. c) pct. (i), lit. d) pct. (i) și lit. g) pct. (îi) insotitorii conducătorilor auto care călătoresc împreună cu aceștia.

Domeniul de aplicare

Acordarea vizelor de scurta ședere pentru străinii proveniți din statele cunoscute cu potențial migrator ridicat se va face în condițiile prevăzute la art. 27-29, cu respectarea condițiilor speciale stabilite în prezenta secțiune.

Lista statelor pentru ai căror cetățeni sunt aplicabile aceste prevederi va fi stabilită, în concordanta cu reglementările Uniunii Europene, de către Ministerul Afacerilor Externe cu avizul Ministerului Administrației și Internelor.

Procedura invitatiei

Străinilor din categoria prevăzută la art. 36 alin. (1), posesori de pașapoarte simple, li se poate acorda viza de scurta ședere cu una sau mai multe călătorii, dacă prezintă misiunilor diplomatice și oficiilor consulare invitație scrisă din partea unei persoane fizice sau juridice, în următoarele scopuri:

a) vizita - pot face invitații cetățenii români cu domiciliul în România sau străinii posesori ai unui permis de ședere valabil, cu prezentarea, după caz, a următoarelor documente:

(i) cartea de identitate pentru cetățenii români sau permisul de ședere pentru străini, în original și în copie;

(îi) dovada asigurării condițiilor de cazare;

(iii) dovada posibilităților de asigurare a întreținerii strainului invitat;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând strainului invitat;

(v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;

(vi) certificat de cazier judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;

b) turism - pot face invitații, nominal pentru fiecare străin invitat, societățile comerciale cu profil turistic, cu prezentarea următoarelor documente:

(i) certificatul de înmatriculare și statutul societății comerciale, în original și în copie;

(îi) împuternicirea din partea societății comerciale pentru persoana desemnată sa invite în numele acesteia;

(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând strainului invitat;

(v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;

(vi) extrasul din cazierul judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;

c) afaceri - pot face invitații, de regula, pentru 3 persoane simultan, societățile comerciale cu sediul în România. În numele societăților comerciale pot invita numai persoanele care sunt desemnate, conform legii, sa reprezinte societatea comercială ori sunt deținătoare ale majorității capitalului social. În acest caz este necesară prezentarea următoarelor documente:

(i) certificatul de înmatriculare și statutul societății comerciale, în original și în copie;

(îi) dovada calității persoanei care invita în numele societății comerciale;

(iii) cartea de identitate sau permisul de ședere, după caz, al persoanei împuternicite;

(iv) copie de pe documentul de trecere a frontierei de stat aparținând strainului invitat;

(v) doua fotografii de dimensiunea 3 x 4 cm ale strainului invitat;

(vi) certificat de cazier judiciar al strainului invitat sau alt document cu aceeași valoare juridică, emis de autoritățile statului de proveniență, tradus și legalizat;

(vii) dovada asigurării condițiilor de cazare a strainului invitat pe perioada șederii în România.

Invitațiile se completează în doua exemplare și se depun la sediul formatiunilor teritoriale ale Autorității pentru străini, în vederea aprobării.

Aprobarea este condiționată de verificarea documentelor prezentate și a evidentelor Autorității pentru străini, în scopul constatării îndeplinirii condițiilor legale privind intrarea în România a străinilor în cauza și, implicit, al prevenirii intrării în România a unor străini care nu prezintă suficiente garanții ca vor părăsi teritoriul la expirarea vizei.

Soluționarea cererilor de aprobare a invitațiilor se face în termen de 60 de zile de la data depunerii.

În cazul aprobării, un exemplar al invitatiei va fi înmânat persoanei care invita, în scopul transmiterii către strainul invitat, iar Autoritatea pentru străini va informa în scris despre aceasta Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Strainul poate solicita acordarea vizei în termen de 60 de zile de la aprobarea invitatiei.

Nu se aproba o noua invitație depusa de un solicitant, indiferent de scopul acesteia, dacă una dintre persoanele invitate anterior de acesta nu a părăsit teritoriul tarii în termenul de valabilitate al vizei.

Vizele acordate pe bază de invitație permit șederea pe teritoriul României pe o perioadă de până la 90 de zile.

Forma și conținutul invitatiei

Forma, conținutul și elementele de siguranță ale invitatiei se stabilesc de către Ministerul Administrației și Internelor care va asigura, prin Autoritatea pentru străini, confecționarea formularelor.

Costul formularelor se suporta de către persoanele fizice sau juridice care invita.

Constituirea depozitelor bancare

În lista prevăzută la art. 36 alin. (2) se menționează distinct statele pentru ai căror cetățeni este necesară constituirea unui depozit bancar în lei și în valută, la dispoziția Autorității pentru străini, în scopul acoperirii cheltuielilor ocazionate de returnarea străinilor invitați care nu părăsesc România în termenul de viza acordat.

Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și apatrizilor cu domiciliul în aceste state.

Constituirea depozitelor bancare în țara se face la instituțiile bancare cu care Ministerul Administrației și Internelor a încheiat protocoale în acest sens.

Depozitul bancar constituit în țara este la dispoziția Autorității pentru străini până la părăsirea teritoriului României de către strainul invitat, dar nu mai mult de 2 ani.

Sumele necheltuite cu ocazia indepartarii de pe teritoriul României se restituie deponentului, cu avizul Autorității pentru străini.

Societățile comerciale de turism pot constitui și depozite globale, cu avizul Autorității pentru străini.

Excepții de la procedura invitatiei

Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba, cu avizul prealabil al Autorității pentru străini, exceptarea de la procedura invitatiei pentru următoarele categorii de străini:

a) strainul minor al cărui părinte se afla în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

b) soțul/sotia și părinții strainului care se afla în posesia unui permis de ședere în România, cu condiția ca acesta să fie valabil cel puțin 90 de zile de la data acordării vizei de intrare;

c) strainul al cărui părinte este cetățean român.

Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe poate aproba acordarea vizei, fără avizul Autorității pentru străini, pentru următoarele categorii de străini:

a) străinii căsătoriti cu cetățeni români;

b) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene;

c) străinii posesori ai unui permis de ședere valabil în state pentru ai căror cetățeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în statele membre ale Uniunii Europene;

d) străinii care au aplicate în documentul de trecere a frontierei de stat vize ale statelor membre ale Uniunii Europene sau ale statelor pentru ai căror cetățeni nu exista obligativitatea vizei de intrare în spațiul Uniunii Europene, valabile cel puțin 3 luni de la data solicitării;

e) străinii care urmează sa vina în România în scop de afaceri, la solicitarea autorităților administrative centrale, precum și a societăților comerciale de notorietate care își asuma, prin act autentic, obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de repatriere;

f) străinii care urmează sa vina în România la solicitarea și pe răspunderea misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare străine acreditate în România;

g) străinii pentru care s-a solicitat acordarea vizei, în scris, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare, din partea autorităților publice centrale sau a camerelor de comerț străine;

h) persoanele pentru care s-a solicitat acordarea vizei în scris, la Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, din partea următoarelor instituții din România: Administrația Prezidentiala, Parlament, Guvern și alte autorități publice centrale, Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București, prefecturi, precum și societăți comerciale de notorietate, cu mare capacitate economico-financiară, care își asuma obligația suportării cheltuielilor privind asistența materială, medicală și a celor de repatriere, printr-o scrisoare de garanție;

i) soferii de TIR;

j) personalitatile din diaspora românească și descendenții acestora.

Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale

Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități profesionale în mod individual se acordă străinilor care urmează sa desfășoare aceste activități în conformitate cu legile speciale care reglementează condițiile de exercitare a profesiilor respective.

Acest tip de viza poate fi acordat străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) fac dovada îndeplinirii condițiilor legale de exercitare a profesiilor respective;

b) fac dovada faptului ca în țara de origine practica o profesie similară cu cea pe care intenționează sa o desfășoare în România;

c) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;

d) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale

Acest tip de viza se acordă, pe baza avizului Agenției Române pentru Investiții Străine, străinilor care sunt sau urmează sa devină acționari ori asociați ai unor societăți comerciale, cu atribuții de conducere și administrare a acestora.

Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine se acordă străinilor care îndeplinesc următoarele condiții:

a) existenta unui plan de afaceri care să cuprindă date referitoare la natura, amplasarea, durata activității avute în vedere, precum și nevoile estimate de forta de muncă;

b) dispun de fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 70.000 euro, în cazul în care urmează sa devină acționari, și 50.000 euro, în cazul în care urmează sa devină asociați într-o societate cu răspundere limitată;

c) activitatea să fie benefica economiei naționale și să se concretizeze în aporturi semnificative de capital, tehnologie și crearea de locuri de muncă;

d) în țara de origine practica o activitate similară sau apropiată cu cea pe care intenționează sa o desfășoare în România.

Solicitarea de viza va fi însoțită de următoarele:

a) avizul Agenției Române pentru Investiții Străine;

b) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică;

c) asigurare medicală pe perioada valabilității vizei.

Cererea însoțită de documentele prevăzute la alin. (3) se depune la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României și se transmite, prin intermediul Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Autorității pentru străini, pentru avizare conform competentelor.

Avizul Agenției Române pentru Investiții Străine are drept scop constatarea îndeplinirii condițiilor tehnice și de utilitate economică a activității ce urmează a fi desfășurată de către străin.

Viza de lungă ședere pentru angajare în munca

Viza de lungă ședere pentru angajare în munca se acordă străinilor pe baza avizului Oficiului pentru Migratia Forței de Muncă și al Autorității pentru străini.

Avizul Oficiului pentru Migratia Forței de Muncă se eliberează, la solicitarea angajatorului, care trebuie să facă dovada faptului că desfășoară o activitate legală în România, că nu are datorii și ca a făcut o selecție legală, cu prezentarea dovezilor care să ateste acestea, precum și cele legate de prezentarea actelor din care să rezulte calificarea profesională, vechimea în specialitate a strainului, faptul ca este apt din punct de vedere medical sa desfășoare activitatea respectiva, că nu are antecedente penale și ca are cunoștințe minime de limba română.

Solicitarea de viza trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) avizul scris al Oficiului pentru Migratia Forței de Muncă;

b) dovada mijloacelor de întreținere la nivelul a cel puțin trei salarii medii pe economia naționala;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședința;

d) asigurarea medicală pe perioada valabilității vizei.

Viza de lungă ședere pentru angajare în munca se eliberează și străinilor lucrători transfrontalieri în România.

Viza de lungă ședere pentru studii

Viza de lungă ședere pentru studii poate fi acordată străinilor, la cerere, în limita locurilor stabilite potrivit art. 5 lit. b), de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul.

Solicitarea trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) scrisoarea de acceptare la studii din partea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului;

b) dovada achitării taxei de studii;

c) dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de 250 euro lunar, pentru întreaga perioadă înscrisă în viza, cu excepția străinilor bursieri ai statului român, a străinilor cu un ascendent care a avut sau are cetățenie română și a situațiilor când, pe bază de reciprocitate, s-a stabilit altfel;

d) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică.

Străinii bursieri ai statului român sunt exceptați de la îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (2) lit. b) și c).

Viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei

Străinii, titulari ai unui drept de ședere în România, cu excepția celor cărora li s-a acordat acest drept în scop de studii, pot solicita Autorității pentru străini reîntregirea familiei pentru:

a) soț;

b) copiii minori, necăsătoriți, rezultați din căsătorie ori din afară căsătoriei, precum și cei adoptati de ambii sau numai de către unul dintre soți, precum și cei încredințați ambilor ori numai unuia dintre soți printr-o decizie a unei autorități competente din statul de origine, cu condiția ca aceștia să fie în mod efectiv în grija oricăruia dintre soți. Fac excepție minorii în vârsta de peste 12 ani, adoptati după obținerea de către solicitant a dreptului de ședere în România.

Cererea-tip se depune la formatiunea teritorială a Autorității pentru străini în a carei raza domiciliază sau își are reședința solicitantul și va fi însoțită de următoarele documente:

a) certificatul de căsătorie sau, după caz, dovada legăturii de rudenie;

b) declarația solicitantului, în forma autentică, din care să reiasă ca membrii de familie vor locui împreună cu acesta;

c) copia permisului de ședere;

d) dovada deținerii legale a spațiului de locuit;

e) dovada mijloacelor de întreținere;

f) dovada achitării obligațiilor către stat, inclusiv către creditorii bugetari;

g) asigurarea medicală a solicitantului.

În cazul în care exista dubii cu privire la legătură de rudenie, Autoritatea pentru străini poate solicita și alte dovezi pentru stabilirea acesteia.

Cererea se aproba în cazul îndeplinirii următoarelor condiții:

a) sa nu existe o stare de poligamie;

b) solicitantul să dețină spațiu de locuit corespunzător, în suprafața de cel puțin 12 m 2 pentru fiecare membru al familiei;

c) solicitantul sa posede mijloace de întreținere, în cuantumul corespunzător categoriei dreptului de ședere al cărui titular este.

Cererea va fi soluționată în termen de 3 luni de la data depunerii.

Aprobarea cererii va fi comunicată în scris, atât solicitantului, în vederea transmiterii acesteia membrilor de familie interesați, cat și Direcției generale afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, care nu va mai solicita un aviz ulterior al Autorității pentru străini.

În cazul respingerii cererii, motivele vor fi comunicate solicitantului, în scris.

Viza va fi eliberata de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din țara în care membrii de familie își au reședința sau domiciliul.

Solicitarea de viza va fi însoțită de următoarele documente:

a) aprobarea Autorității pentru străini, prevăzută la alin. (6);

b) dovada asigurării medicale pe perioada valabilității vizei;

c) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de domiciliu sau de reședința a strainului.

Viza de lungă ședere pentru alte scopuri

Viza de lungă ședere pentru alte scopuri se acordă, la cerere, de către misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României din țara în care aceștia își au reședința sau domiciliul, următoarelor categorii de străini:

a) celor transferati temporar de către o companie străină cu sediul pe teritoriul unui stat membru al Organizației Mondiale a Comerțului, la o reprezentanta, sucursala ori filiala a sa, aflată pe teritoriul României, sau la o societate comercială, persoana juridică de drept român, al cărui asociat/acționar este compania-mama, cu același obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi de muncă cu persoana juridică română;

b) celor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state;

c) celor care urmează tratament medical de lungă durata, în cadrul instituțiilor medicale publice sau private, dacă prezintă scrisoare de acceptare din partea instituțiilor respective, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Aceasta viza poate fi acordată și pentru un eventual însoțitor, care asista strainul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;

d) celor care desfășoară alte activități ce nu contravin legilor române, dacă își justifica prezenta pe teritoriul României.

Străinilor din categoriile prevăzute la alin. (1) li se acordă viza dacă:

a) prezintă dovada asigurării medicale pe perioada de valabilitate a vizei;

b) prezintă dovada asigurării condițiilor de cazare;

c) prezintă certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine.

Condiții de prelungire a dreptului de ședere temporară

Străinilor care au intrat în România în baza unei vize de lungă ședere, precum și celor care sunt exceptați de la obligativitatea obținerii vizei de lungă ședere li se poate prelungi dreptul de ședere temporară de către Autoritatea pentru străini sau de formațiunile sale teritoriale, în condițiile prevăzute în prezenta secțiune.

Dreptul de ședere temporară în România se poate prelungi succesiv pentru perioade de până la un an, numai dacă:

a) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) și f);

b) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d);

c) poseda document de călătorie valabil pentru perioada pentru care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere în România;

d) solicita acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru același scop pentru care i s-a acordat viza sau i s-a prelungit dreptul de ședere în baza căruia se afla pe teritoriul României;

e) a respectat anterior scopul pentru care i s-a aprobat șederea în România;

f) face dovada deținerii legale a spațiului de locuit;

g) prezintă dovada asigurării medicale pe toată perioada pentru care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară;

h) sunt îndeplinite condițiile generale prevăzute în prezenta secțiune, precum și condițiile speciale de prelungire a dreptului de ședere în funcție de scopul pentru care este solicitată aceasta.

Pe baza de reciprocitate, prelungirea dreptului de ședere se poate acorda și pentru perioade mai mari de 1 an.

Solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporară

Solicitanții sunt obligați să depună cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea termenului pentru care li s-a aprobat șederea, la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini de la locul de reședința.

Cererea va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică, de dovada spațiului de locuit, a asigurării medicale și a mijloacelor de întreținere, precum și de celelalte acte prevăzute în prezentul capitol, în funcție de scopul pentru care solicită aprobarea șederii în România.

Dovada mijloacelor de întreținere poate fi facuta cu adeverinta de salariu, talon de pensie, declarație privind impozitul pe venitul global, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.

Cererea va fi soluționată în termen de 30 de zile de la data depunerii acesteia.

Dacă este necesar, solicitantul poate fi chemat la interviu. Neprezentarea în termen, din motive imputabile strainului, constituie motiv de respingere a cererii.

Refuzul prelungirii dreptului de ședere temporară în România

Dacă la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile generale și condițiile speciale în funcție de scopul șederii, prevăzute în prezenta secțiune, strainului i se refuza prelungirea dreptului de ședere temporară.

Decizia de refuz al prelungirii dreptului de ședere, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică solicitantului prin dispoziția de parasire a teritoriului României prevăzută la art. 80.

1. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități economice, profesionale și comerciale

Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii care desfășoară activități economice

Strainului intrat în România în scopul desfășurării de activități economice în mod independent sau în cadrul unor asociații familiale i se prelungește dreptul de ședere temporară în acest scop, dacă:

a) prezintă autorizația de desfășurare a activității, în original și în copie, eliberata potrivit legii;

b) prezintă dovada deținerii legale a spațiului în care își desfășoară activitatea;

c) face dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin 250 euro lunar;

d) activitatea desfășurată corespunde condițiilor pentru care a fost acordat dreptul de ședere inițial;

e) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acesteia.

Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară trebuie însoțită de următoarele documente:

a) autorizația de desfășurare a activității, în original și în copie, eliberata potrivit legii;

b) dovada deținerii legale a spațiului în care își desfășoară activitatea;

c) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puțin 250 euro lunar, obținute din activitatea desfășurată.

Prelungirea dreptului de ședere pentru desfășurarea de activități comerciale

Strainului intrat în România în scopul desfășurării de activități comerciale i se poate prelungi dreptul de ședere temporară, dacă:

a) prezintă documente care atesta investiția realizată în conformitate cu planul de afaceri;

b) face dovada deținerii legale a spațiilor pentru sediul social și pentru punctele de lucru, precum și a faptului ca în spațiul declarat ca sediu social nu sunt înregistrate și alte societăți comerciale;

c) face dovada ca este acționar sau asociat al societății comerciale cu atribuții de conducere și administrare;

d) face dovada mijloacelor de întreținere în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, dacă este acționar, și 500 euro lunar, dacă este asociat, precum și a fondurilor necesare funcționarii societății comerciale, în conformitate cu obiectul de activitate și planul de afaceri.

Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară se pot acorda dacă strainul îndeplinește următoarele condiții:

a) activitatea desfășurată corespunde condițiilor pentru care a fost acordat dreptul de ședere inițial;

b) obiectul activității desfășurate este cel inițial ori o continuare sau un rezultat al acestuia;

c) cererile pentru prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară trebuie însoțite de următoarele documente:

(i) certificatul constatator, din care să rezulte calitatea solicitantului, denumirea și sediul social al societății comerciale, mențiuni efectuate la comunicarea instanțelor de judecată, durata de funcționare a societății comerciale. În certificatul constatator se va preciza dacă la adresa sediului social sunt înregistrate și alte societăți comerciale, precum și raportul juridic dintre solicitant și acestea;

(îi) înscrierile de mențiuni prevăzute de lege, corespunzătoare modificărilor intervenite cu privire la actul constitutiv al societății comerciale;

(iii) dovada deținerii legale a spațiului pentru sediul social și a punctelor de lucru ale societății comerciale;

(iv) documente din care să rezulte ca investiția este concretizata în aport de capital sau transfer de tehnologie, în valoare de cel puțin 70.000 euro ori crearea a 15 locuri de muncă, în cazul acționarului, și 50.000 euro ori crearea a cel puțin 10 locuri de muncă, în cazul asociatului;

(v) documente care să ateste venituri personale în cuantum de cel puțin 700 euro lunar, în cazul acționarului, și 500 euro lunar, în cazul asociatului, obținute din activitatea desfășurată pe teritoriul României.

În cazul investițiilor mai mari de 100.000 euro sau dacă au fost create peste 25 de locuri de muncă, dovada mijloacelor de întreținere se poate face și cu alte documente legale. Pentru investițiile mai mari de 200.000 euro sau dacă au fost create peste 50 de locuri de muncă nu este necesară dovada mijloacelor de întreținere.

În scopul dovedirii îndeplinirii condițiilor financiare prevăzute în prezentul articol, Ministerul Finanțelor Publice eliberează, la cererea străinilor, certificate cuprinzând mențiuni referitoare la: cifra de afaceri, investiții totale, contul de profit și pierdere, dividende calculate și plătite asociaților ori reinvestite conform datelor din situațiile financiare.

2. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii angajați în munca

Prelungirea dreptului de ședere temporară

Străinilor intrati în România în scopul angajării în munca li se prelungește dreptul de ședere temporară, dacă:

a) prezintă permisul de muncă valabil, eliberat de Oficiul pentru Migratia Forței de Muncă;

b) prezintă contractul individual de muncă vizat de inspectoratul teritorial de muncă în a cărui raza își are sediul angajatorul;

c) salariul înscris în contractul individual de muncă este cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie.

Dreptul de ședere temporară se prelungește pentru o perioadă cu cel mult 30 de zile mai mare decât cea pentru care s-a acordat permisul de muncă.

Oficiul pentru Migratia Forței de Muncă comunică Autorității pentru străini, în termen de 5 zile calendaristice, cazurile străinilor cărora le-a fost revocat permisul de muncă ori le-a fost eliberat un nou permis de muncă.

Străinilor care pot fi încadrați în munca la persoane fizice sau juridice din România, fără permis de muncă, în condițiile legii, li se poate prelungi dreptul de ședere, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. a).

Prelungirea dreptului de ședere pentru străinii al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate de România cu alte state

Condițiile referitoare la intrarea și șederea străinilor al căror acces pe piața muncii din România este reglementat prin acorduri bilaterale încheiate cu alte state sunt prevăzute în aceste acorduri.

Angajatorul are obligația ca, în termen de 5 zile de la intrarea în România a străinilor prevăzuți la alin. (1), sa comunice, în scris, formatiunii Autorității pentru străini, competența teritorial, situația nominală a acestora.

3. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru străinii veniti în scop de studii

Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru studii

Strainul intrat în România pentru studii poate solicita prelungirea dreptului de ședere în același scop în următoarele condiții:

a) este înscris la o unitate sau instituție de învățământ de stat ori particular acreditata;

b) dovedește ca și-a achitat taxele de studii pentru întregul an școlar;

c) face dovada mijloacelor de întreținere, în cuantum de 250 euro lunar pe perioada valabilității permisului de ședere.

Strainului cu un ascendent care a avut sau are cetățenia română i se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru studii, fără îndeplinirea condiției prevăzute la alin. (1) lit. c).

Dreptul de ședere temporară pentru studii se poate prelungi cu cel mult 60 de zile după absolvirea studiilor în vederea definitivării situației școlare sau universitare și a avizării documentelor de studii.

În situația în care strainul nu a promovat un an de studii din cauze imputabile acestuia, Autoritatea pentru străini poate să nu-i prelungească dreptul de ședere temporară.

În condițiile prevăzute la alin. (1) și (3) se acordă și se prelungește dreptul de ședere temporară pentru străinii intrati în România în baza unei vize de lungă ședere în scop de specializare profesională, stagii de documentare sau activități de cercetare, desfășurate într-o unitate sau instituție de învățământ.

Activitatea profesională a străinilor admiși la studii

Străinii cărora li s-a acordat dreptul de ședere în scop de studii pot lucra pentru a-și completa mijloacele de întreținere numai cu program redus.

Activitatea lucrativă desfășurată nu constituie motiv de eliberare a unui permis de ședere pentru munca.

Bursieri ai statului român

Străinilor intrati în România în scop de studii, bursieri ai statului român, li se prelungește dreptul de ședere, în condițiile prevăzute la art. 58 și 59, fără a fi necesară prezentarea dovezii mijloacelor de întreținere și a taxelor de studii.

Acordarea și reînnoirea permiselor de ședere pentru această categorie de străini se efectuează cu scutire de la plata taxelor consulare.

4. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei

Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei

Străinilor intrati în România în scopurile prevăzute la art. 46 și 49 li se poate prelungi dreptul de ședere temporară pentru reîntregirea familiei.

Acest drept de ședere se prelungește, individual, fiecărui membru de familie.

Dreptul de ședere temporară li se prelungește membrilor de familie pentru aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere temporară strainului care se afla în România.

Membrilor de familie ai strainului cu domiciliul în România sau ai cetățenilor români li se vor elibera permise de ședere cu valabilitate de un an.

Prelungirea ulterioară a dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei

Prelungirile ulterioare ale dreptului de ședere temporară acordat pentru reîntregirea familiei pot fi acordate dacă solicitantul:

a) prezintă documente traduse și legalizate din care să rezulte existenta căsătoriei sau a legăturii de rudenie;

b) prezintă declarația, în scris, a membrului de familie care a solicitat reîntregirea, din care să rezulte ca vor locui împreună;

c) face dovada spațiului de locuit corespunzător;

d) dovedește ca strainul care a solicitat reîntregirea dispune de mijloace de întreținere peste cuantumul prevăzut la eliberarea permisului de ședere, la nivelul a cel puțin un salariu mediu pe economia naționala, pentru fiecare membru de familie.

Dreptul de ședere acordat în baza căsătoriei cu un cetățean român va fi prelungit cu condiția dovedirii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului mediu pe economia naționala, iar căsătoria sa producă efecte juridice pe teritoriul României.

Căsătoria de convenienta

Când dreptul de ședere este solicitat în baza căsătoriei, va fi refuzată prelungirea acestuia în cazul căsătoriilor de convenienta.

Elementele pe baza cărora se poate stabili faptul ca o căsătorie este de convenienta pot fi următoarele:

a) coabitarea matrimoniala nu exista;

b) sotii nu s-au intalnit niciodată înaintea căsătoriei;

c) lipsa unei contribuții efective la îndeplinirea obligațiilor născute din căsătorie;

d) sotii nu vorbesc o limbă inteleasa de amândoi;

e) unul dintre soți a mai încheiat căsătorii de convenienta;

f) sotii sunt inconsecventi în declararea datelor cu caracter personal, precum și a circumstanțelor în care s-au cunoscut;

g) încheierea căsătoriei a fost condiționată de plată unei sume de bani între soți, cu excepția sumelor primite cu titlu de dota.

Elementele prevăzute la alin. (2) pot rezultă din:

a) declarațiile celor în cauza sau ale unor terțe persoane;

b) înscrisuri;

c) date obținute cu ocazia realizării interviului sau a unor verificări suplimentare.

Dreptul de ședere temporară acordat membrilor de familie în mod independent

Strainului, titular al unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, i se poate prelungi dreptul de ședere temporară în mod independent, dacă:

a) devine major;

b) persoana care a solicitat reîntregirea familiei a decedat;

c) a fost pronunțată desfacerea căsătoriei.

Pentru prelungirea dreptului de ședere solicitantul va prezenta suplimentar, după caz, certificatul de naștere, certificatul de deces sau hotărârea judecătorească de desfacere a căsătoriei.

Dreptul de ședere prevăzut la alin. (1) se prelungește pentru o perioadă de până la 6 luni.

Orice prelungire ulterioară a dreptului de ședere se acordă doar în condițiile și pentru scopurile prevăzute în prezenta ordonanță de urgență.

Exercitarea de activități economice și angajarea în munca

Străinii, titulari ai unui drept de ședere pentru reîntregirea familiei, pot fi angajați sau pot desfășura activități economice, în condițiile legii.

Permisul de muncă sau, după caz, autorizația de desfășurare a activității se eliberează în condițiile legii, pe baza dreptului de ședere.

5. Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase. Alte situații de prelungire a dreptului de ședere

Prelungirea dreptului de ședere temporară pentru activități umanitare sau religioase

Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru desfășurarea de activități umanitare sau religioase, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară dacă:

a) prezintă avizul Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea și sprijinirea activităților umanitare din cadrul Ministerului Sănătății, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru activități umanitare;

b) prezintă avizul Ministerului Culturii și Cultelor, în cazul în care solicită acordarea sau prelungirea dreptului de ședere pentru activități religioase.

Străinii care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități umanitare nu trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere.

Străinii care solicită prelungirea dreptului de ședere pentru activități religioase trebuie să facă dovada deținerii mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.

Alte situații de prelungire a dreptului de ședere temporară

Străinii intrati în România în baza unei vize de lungă ședere, pentru alte scopuri, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară, după cum urmează:

a) străinii detasati - cu prezentarea unei adeverinte de la reprezentanta, sucursala ori filiala aflată pe teritoriul României sau de la o societate comercială, persoana juridică română, al carei asociat/acționar este compania-mama, cu același obiect de activitate, dacă fac dovada că nu sunt în raporturi contractuale de muncă cu persoana juridică română;

b) străinii care urmează o formă de tratament medical de lungă durata - cu prezentarea scrisorii de acceptare a unei instituții medicale publice sau private, în care să fie precizate diagnosticul și durata tratamentului. Acest permis de ședere poate fi acordat și pentru un eventual însoțitor care asista strainul aflat în imposibilitatea de a se îngriji singur, dacă acest lucru este menționat expres în scrisoarea de acceptare;

c) străinii care desfășoară alte activități care nu contravin legilor române - cu avizul autorităților competente, când este necesar, dacă prezintă documente prin care să justifice necesitatea șederii în România;

d) apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte fără îndeplinirea condițiilor generale de acordare a dreptului de ședere temporară.

Străinilor a căror ședere este în interesul statului român li se poate prelungi dreptul de ședere temporară, la solicitarea expresă a Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, autorităților administrației publice centrale de specialitate.

La solicitarea prelungirii dreptului de ședere temporară, străinii prevăzuți la alin. (1) lit. b) și c) trebuie să facă dovada mijloacelor de întreținere, cel puțin la nivelul salariului mediu lunar pe economie.

Străinii prevăzuți la alin. (1) lit. a) și d) sunt exceptați de la obligația prezentării dovezii mijloacelor de întreținere.

Dreptul de ședere permanenta

Dreptul de ședere permanenta este un drept de ședere acordat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, pe o perioadă nedeterminată, strainului căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România.

Dreptul de ședere permanenta încetează o dată cu schimbarea domiciliului titularului în alt stat sau, după caz, atunci când este revocat în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.

Stabilirea domiciliului în România

Stabilirea domiciliului în România se aproba, la cerere, de către șeful Autorității pentru străini.

Străinii titulari ai unui drept de ședere temporară în scop de studii nu pot solicita stabilirea domiciliului în România.

Condiții de stabilire a domiciliului în România

Străinii își pot stabili domiciliul în România dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) o ședere temporară legală și continua de cel puțin:

(i) 3 ani în cazul celor căsătoriti cu cetățeni români;

(îi) 6 ani în cazul celorlalte categorii;

b) fac dovada faptului ca dețin mijloace de întreținere:

(i) cel puțin la nivelul salariului mediu lunar pe economia naționala în cazul străinilor căsătoriti cu cetățeni români;

(îi) din activitățile legal desfășurate pe teritoriul României, în cuantumul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență, corespunzător dreptului de ședere acordat până la formularea cererii, în celelalte situații;

c) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit;

d) vorbesc limba română la un nivel satisfăcător;

e) sunt îndeplinite în continuare condițiile cu privire la intrarea în România, prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. a), c), e) și f);

f) nu a intervenit, pe perioada șederii în România, vreunul dintre motivele de nepermitere a intrării pe teritoriul României, prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

Pentru străinii căsătoriti cu cetățeni români durata căsătoriei trebuie să fie de cel puțin 3 ani, în caz contrar fiind aplicabile prevederile alin. (1) lit. a) pct. (îi).

Străinilor de origine română sau născuți în România, străinilor care au împlinit vârsta de 60 de ani, precum și celor a căror ședere este în interesul statului român li se poate aproba stabilirea domiciliului fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1).

În cazul în care ambii părinți ai strainului minor sunt titulari ai dreptului de ședere permanenta, acesta obține stabilirea domiciliului în România o dată cu părinții săi. În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al dreptului de ședere permanenta, este necesar consimțământul celuilalt părinte, în forma autentică.

Condiții cu privire la solicitarea aprobării stabilirii domiciliului în România

Cererea pentru aprobarea stabilirii domiciliului în România se depune personal de solicitant la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini.

Cererea se completează în limba română și va fi însoțită de următoarele documente:

a) copii legalizate ale actelor de stare civilă;

b) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;

c) acte doveditoare privind deținerea legală a spațiului de locuit, în original și în copie;

d) acte doveditoare privind mijloacele de întreținere;

e) certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeași valoare juridică, eliberat de autoritățile din țara de origine și de autoritățile române;

f) certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte că nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică;

g) dovada asigurării medicale.

Cererea, însoțită de documentele prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, se înaintează, în termen de 10 zile de la data înregistrării, comisiei prevăzute la art. 73.

Comisia pentru analizarea cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România

În scopul soluționării cererilor de aprobare a stabilirii domiciliului în România se constituie, prin ordin al șefului Autorității pentru străini, o comisie care analizează fiecare cerere și formulează o propunere motivată, care se supune spre aprobare șefului Autorității pentru străini.

Termenul de soluționare a unei cereri de stabilire a domiciliului este de 6 luni de la data înregistrării.

Decizia se comunică în scris solicitantului, în termen de 10 zile de la adoptare.

Strainul căruia i s-a aprobat stabilirea domiciliului în România este obligat să se prezinte, în termen de 30 de zile de la comunicare, la formatiunea teritorială a Autorității pentru străini unde a fost înregistrată cererea, pentru eliberarea permisului de ședere permanenta.

Respingerea cererii de stabilire a domiciliului în România

Dacă în urma depunerii cererii pentru stabilirea domiciliului în România comisia prevăzută la art. 73 constata că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 71 și 72, aceasta propune șefului Autorității pentru străini sa decidă respingerea cererii.

Decizia de respingere a cererii de stabilire a domiciliului în România, precum și motivele care au stat la baza acesteia se comunică în scris solicitantului de către Autoritatea pentru străini.

Străinilor cărora li s-a respins cererea de stabilire a domiciliului în România li se poate reglementa, la cerere, dreptul de ședere conform situației anterioare depunerii cererilor de stabilire a domiciliului, cu îndeplinirea condițiilor legale în acest sens.

Cazuri de anulare și revocare a dreptului de ședere în România

Autoritatea pentru străini sau formațiunile sale teritoriale anulează, prin decizie motivată, dreptul de ședere în România, care a fost prelungit în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în următoarele situații:

a) se constata, ulterior, ca la data prelungirii dreptului de ședere temporară strainul nu îndeplinea condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență în acest sens;

b) se constată că unele acte care au stat la baza acordării dreptului de ședere sunt falsificate.

Autoritatea pentru străini poate revoca, prin decizie motivată, dreptul de ședere în România, care a fost prelungit în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, în următoarele situații:

a) în cazul dreptului de ședere temporară:

(i) în urma verificărilor specifice efectuate de organele competente ale Autorității pentru străini sau a sesizarilor primite de la alte autorități competente, potrivit legii, se constată că strainul nu mai îndeplinește condițiile de prelungire a dreptului de ședere ori nu mai respecta scopul pentru care i-a fost acordat acest drept;

(îi) se constată că strainul a încălcat reglementările vamale sau cele privind frontiera de stat;

(iii) se constată că strainul suferă de o boala care prezintă pericol pentru sănătatea publică și nu se supune măsurilor de tratament medical stabilite de autoritățile medicale;

b) în cazul dreptului de ședere permanenta, dacă strainul se afla în situația prevăzută la lit. a) pct. (iii).

Asistența pentru integrarea străinilor

Statul român asigura condițiile pentru integrarea străinilor cărora li s-a acordat un drept de ședere în România, în viața economică, socială și culturală a tarii.

În scopul integrării străinilor pot fi organizate și desfășurate următoarele activități:

a) cursuri de limba română;

b) cursuri și alte forme de perfecționare și pregătire profesională;

c) asigurarea informării cu privire la drepturile și obligațiile străinilor, precum și asupra oportunitatilor de integrare în societatea românească;

d) cursuri de cunoaștere a istoriei, culturii, civilizatiei și a sistemului de drept din România;

e) intalniri prilejuite de diferite evenimente, la care să participe și cetățeni români, în scopul promovării cunoașterii și înțelegerii reciproce.

Instituții și organizații implicate

Instituțiile publice vor coopera, potrivit competentelor, cu organizații neguvernamentale și organizații internaționale, în scopul promovării și derulării de programe pentru integrarea străinilor în societate, precum și pentru identificarea resurselor financiare necesare în acest sens.

În toate activitățile pe care le desfășoară, instituțiile publice și organizațiile neguvernamentale vor asigura protecția străinilor împotriva oricărei forme de discriminare.

Dispoziția de parasire a teritoriului României

Dispoziția de parasire a teritoriului României constituie decizia Autorității pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale, care obliga un străin sa părăsească teritoriul României într-un termen stabilit, după cum urmează:

a) strainul căruia i s-a anulat sau revocat viza, precum și cel care a intrat ilegal pe teritoriul României sau a cărui ședere a devenit ilegala, în termen de maximum 5 zile;

b) strainul căruia i s-a refuzat prelungirea dreptului de ședere ori acesta a fost anulat sau revocat, în termen de 30 de zile. În cazul străinilor care trebuie să lichideze o investiție, termenul este de 3 luni.

Termenele prevăzute la alin. (1) se calculează de la data la care i-a fost adusă la cunoștința strainului, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, dispoziția de parasire a teritoriului României.

Aducerea la cunoștința strainului a dispoziției de parasire a teritoriului

Aducerea la cunoștința strainului a dispoziției de parasire a teritoriului României se realizează de către Autoritatea pentru străini ori de formațiunile sale teritoriale.

Dispoziția de parasire a teritoriului se redactează în doua exemplare, în limba română și într-o limbă de circulație internationala.

Atunci când strainul este prezent, un exemplar al dispoziției de parasire a teritoriului se înmânează acestuia, sub semnatura, pe exemplarul care rămâne la Autoritatea pentru străini sau la formatiunea teritorială a acesteia.

Dacă strainul nu este prezent, comunicarea se realizează astfel:

a) prin posta, cu confirmare de primire, la adresa la care strainul a declarat ca locuiește;

b) prin afișare la sediul Autorității pentru străini și al formatiunii teritoriale, în cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește strainul.

Contestarea dispoziției de parasire a teritoriului

Dispoziția de parasire a teritoriului poate fi atacată în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel București, în cazul în care aceasta a fost emisă de Autoritatea pentru străini, sau la Curtea de Apel în a carei raza de competența teritorială se afla formatiunea teritorială care a emis dispoziția de parasire a teritoriului. Sentinta instanței este definitivă și irevocabilă.

Exercitarea caii de atac prevăzută la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a dispoziției de parasire a teritoriului. În cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanței sa dispună suspendarea executării dispoziției de parasire a teritoriului, până la soluționarea acțiunii. Instanța va soluționa cererea de suspendare, de urgenta, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept.

Declararea ca indezirabil

Declararea ca indezirabil constituie o măsura administrativă de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori exista indicii temeinice ca intenționează sa desfășoare activități de natura sa pună în pericol siguranța naționala sau ordinea publică.

Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de către procurorul anume desemnat de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, la propunerea Autorității pentru străini sau a altor instituții cu competente în domeniul ordinii publice și siguranței naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor prevăzute la alin. (1).

Procurorul se pronunța, prin ordonanța motivată, în termen de 5 zile de la primirea propunerii formulate în condițiile alin. (2) și, în cazul aprobării acesteia, transmite ordonanța de declarare ca indezirabil la Autoritatea pentru străini pentru a fi pusă în executare. Atunci când declararea strainului ca indezirabil se întemeiază pe ratiuni de siguranță naționala, în conținutul ordonanței nu vor fi menționate motivele care stau la baza acestei decizii.

Dreptul de ședere al strainului încetează de drept de la data emiterii ordonanței de declarare ca indezirabil.

Perioada pentru care un străin poate fi declarat indezirabil este de la 5 la 15 ani, cu posibilitatea prelungirii termenului pentru o noua perioada cuprinsă între aceste limite, în cazul în care se constată că nu au încetat motivele care au determinat luarea acestei măsuri.

Prelungirea termenului se va face în condițiile prevăzute la alin. (2).

Persoanele declarate indezirabile vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini Direcției generale afaceri consulare.

Aducerea la cunoștința strainului a măsurii de declarare ca indezirabil

Ordonanța de declarare ca indezirabil se aduce la cunoștința strainului de către Autoritatea pentru străini, în condițiile prevăzute la art. 81.

Comunicarea datelor și informațiilor care constituie motivele ce au stat la baza deciziei de declarare ca indezirabil pentru ratiuni de siguranță naționala se poate face numai în condițiile stabilite și către destinatarii în mod expres prevăzuți de actele normative care reglementează regimul activităților referitoare la siguranța naționala și protejarea informațiilor clasificate. Asemenea date și informații nu pot fi, sub nici o formă, direct sau indirect, aduse la cunoștința strainului declarat indezirabil.

Contestarea ordonanței de declarare ca indezirabil a strainului

Ordonanța de declarare ca indezirabil poate fi atacată de strainul împotriva căruia a fost dispusă, în termen de 5 zile lucrătoare de la data comunicării, la Curtea de Apel București. Instanța se pronunța în termen de 3 zile de la data primirii cererii. Hotărârea este definitivă și irevocabilă.

Exercitarea caii de atac prevăzute la alin. (1) nu are efect suspensiv de executare a ordonanței de declarare ca indezirabil a strainului. În cazuri bine justificate și pentru a se preveni producerea de pagube iminente, reclamantul poate cere instanței sa dispună suspendarea executării ordonanței de declarare ca indezirabil, până la soluționarea acțiunii. Instanța va soluționa cererea de suspendare, de urgenta, hotărârea pronunțată în acest caz fiind executorie de drept.

Condițiile aplicării măsurii returnarii

Returnarea este o măsura administrativă dispusă de către Autoritatea pentru străini în vederea indepartarii unui străin de pe teritoriul României.

Măsura returnarii se poate aplica străinilor care:

a) au intrat ilegal în România;

b) nu au solicitat prelungirea dreptului de ședere, iar perioada scursa de la încetarea acestuia este mai mare de 3 luni;

c) nu au plecat din România în termenul prevăzut în dispoziția de parasire a teritoriului României;

d) sunt fosti solicitanți ai statutului de refugiat ale căror cereri au fost respinse printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă și care nu au părăsit teritoriul României în condițiile prevăzute de lege, cu excepția celor prevăzuți la art. 99 alin. (1) lit. d).

Străinii care nu poseda documente de trecere a frontierei de stat vor fi prezentați misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare acreditate în România, ale statelor ai căror cetățeni sunt, pentru eliberarea documentelor.

Pentru străinii proveniți din state care nu au misiuni diplomatice sau oficii consulare în România vor fi solicitate documente de trecere a frontierei de stat din țara de origine, prin Direcția generală afaceri consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În situația în care documentul de trecere a frontierei de stat nu poate fi obținut în condițiile prevăzute la alin. (4), Autoritatea pentru străini poate elibera un titlu de călătorie, conform legii.

Executarea returnarii

Returnarea se executa prin escortarea strainului până la frontiera sau în țara de origine, de către personalul specializat al Autorității pentru străini.

Dacă strainul poseda document de trecere a frontierei de stat valabil, mijloace financiare și nu este necesară efectuarea altor formalități, măsura va fi pusă în aplicare în termen de 24 de ore.

Când măsura returnarii nu poate fi pusă în aplicare în termenul prevăzut la alin. (2), strainul va fi luat în custodie publică.

Returnarea în baza acordurilor de readmisie

Străinii prevăzuți la art. 86 alin. (2) pot fi returnati și în baza acordurilor de readmisie încheiate de România cu alte state, în condițiile prevăzute în acestea.

La cererea unuia dintre statele care au încheiate acorduri de readmisie cu România, se poate permite tranzitarea teritoriului României de către strainul care face obiectul unei proceduri de readmisie către un stat terț, cu condiția escortarii și a prezentării garanțiilor ca acesta își poate continua călătoria și poate intră în statul de destinație.

Interzicerea returnarii

Returnarea este interzisă în următoarele cazuri:

a) strainul care este minor și părinții au dreptul de ședere în România;

b) strainul care este părinte al unui minor care are cetățenia română, iar durata șederii ilegale nu depășește un an, dacă:

(i) minorul se afla în întreținerea părintelui; sau

(îi) strainul este obligat la plata pensiei alimentare, obligație pe care și-o îndeplinește cu regularitate;

c) strainul care este căsătorit cu un cetățean român, dacă perioada de ședere ilegala nu este mai mare de 6 luni, iar căsătoria nu este de convenienta;

d) strainul a depășit vârsta de 80 de ani;

e) exista temeri justificate ca viața îi este pusă în pericol ori ca va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie returnat strainul;

f) returnarea este interzisă de documentele internaționale la care România este parte;

g) strainul prevăzut la art. 99 alin. (1) lit. e), cu excepția celor cărora nu li s-a prelungit perioada pentru care li s-a acordat tolerarea rămânerii pe teritoriul României, în condițiile prevăzute la art. 100 alin. (5).

Punerea în executare a măsurii returnarii se suspenda în cazul străinilor care se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1), până la data la care încetează motivele de nepermitere a iesirii din România.

Persoanelor prevăzute la alin. (1) li se poate acorda sau, după caz, prelungi dreptul de ședere în România de către Autoritatea pentru străini, pentru unul dintre scopurile și în condițiile prevăzute la cap. IV. În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) lit. f) se poate acorda dreptul de ședere permanenta, în conformitate cu prevederile art. 71 alin. (3).

Fac excepție de la prevederile alin. (1) lit. b), c) și d) și alin. (2) și (3) străinii care constituie un pericol pentru ordinea publică, siguranța naționala ori suferă de o boala care ameninta sănătatea publică și refuza să se supună măsurilor stabilite de către autoritățile medicale.

Reintoarcerea voluntara

Străinii aflați pe teritoriul României pot solicita sprijinul Autorității pentru străini ori formatiunilor sale teritoriale pentru reintoarcerea în țara de origine, dacă nu dispun de mijloace financiare.

Autoritatea pentru străini în comun cu organizații internaționale cu atribuții în domeniu, precum și cu organizații neguvernamentale de profil vor desfășura programe comune pentru identificarea modalităților concrete de sprijinire a străinilor prevăzuți la alin. (1) în vederea reintoarcerii acestora în țările de origine, precum și a resurselor financiare necesare în acest sens.

Străinii prevăzuți la alin. (1) pot beneficia, în mod individual, o singură dată de sprijinul acordat de Autoritatea pentru străini, prin intermediul programelor prevăzute la alin. (2), pentru reintoarcerea în țara de origine.

Efectuarea expulzării străinilor

Împotriva strainului care a săvârșit o infracțiune pe teritoriul României poate fi dispusă măsura expulzării în condițiile prevăzute de Codul penal și de Codul de procedură penală.

Dreptul de ședere al strainului încetează de drept la data la care a fost dispusă măsura expulzării.

Instanța poate dispune ca, până la efectuarea expulzării, strainul să fie luat în custodie publică.

Dacă strainul nu poseda document de trecere a frontierei de stat sau mijloace financiare suficiente, Autoritatea pentru străini procedează conform art. 86 alin. (4) și (5).

Interzicerea expulzării

Un străin nu poate fi expulzat într-un stat în care exista temeri justificate ca viața îi este pusă în pericol ori ca va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante.

Măsura expulzării nu se dispune, iar în cazul în care a fost dispusă, nu poate fi executată, dacă strainul se afla în una dintre situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1).

Interdicția de expulzare durează până la dispariția motivelor pe care a fost intemeiata.

Strainul care se afla în una dintre situațiile prevăzute la alin. (1) și (2) poate fi expulzat pentru motive de siguranță naționala sau ordine publică.

Constatarea situațiilor prevăzute la alin. (1) și (2) este de competența instanței de judecată, în urma comunicării efectuate de către Autoritatea pentru străini.

Luarea în custodie publică a străinilor

Luarea în custodie publică este o măsura de restrangere a libertății de mișcare dispusă de magistrat împotriva strainului care nu a putut fi returnat în termenul prevăzut de prezenta ordonanță de urgență, precum și împotriva strainului care a fost declarat indezirabil sau cu privire la care instanța a dispus expulzarea.

În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnarii, luarea în custodie publică se dispune de către procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București, pe o perioadă de 30 de zile, la solicitarea Autorității pentru străini sau a formatiunilor sale teritoriale.

În cazul străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura expulzării, instanța poate dispune ca până la efectuarea expulzării de către organele de poliție, în conformitate cu dispozițiile Codului de procedura penală, strainul să fie luat în custodie publică.

Luarea în custodie publică a străinilor declarați indezirabili se dispune de către procurorul care a dispus măsura declarării ca indezirabil, prin ordonanța prevăzută la art. 83 alin. (3).

Prelungirea duratei de luare în custodie publică a străinilor prevăzuți la alin. (2) și (4), care nu au putut fi îndepărtați de pe teritoriul României în termen de 30 de zile, se dispune de către curtea de apel în a carei raza de competența teritorială se afla locul de cazare, la solicitarea motivată a Autorității pentru străini.

Perioada maxima de luare în custodie publică a străinilor împotriva cărora s-a dispus măsura returnarii nu poate depăși 6 luni.

În situația în care, ulterior luării în custodie publică a unui străin, se constata existenta unuia dintre cazurile prevăzute la art. 89 alin. (1) sau acesta a formulat o cerere pentru acordarea unei forme de protecție, măsura luării în custodie publică încetează de drept, cu excepția situației în care, pentru ratiuni de siguranță naționala sau ordine publică, se impune îndepărtarea acestuia de pe teritoriul României.

Străinii împotriva cărora s-a dispus măsura returnarii pot depune, în termen de 5 zile, plângere împotriva măsurii luării în custodie publică, dispusă de procuror în condițiile prevăzute la alin. (2), la Curtea de Apel București, care este obligată sa o rezolve în termen de 3 zile de la data primirii. Introducerea plângerii nu suspenda executarea măsurii luării în custodie publică. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Străinii luati în custodie publică, precum și cei returnati în termen de 24 de ore sunt amprentati și fotografiati.

În cazul prevăzut la alin. (3), dacă instanța care a pronunțat hotărârea penală nu a dispus luarea în custodie publică, Autoritatea pentru străini poate solicita Curții de Apel București luarea în custodie publică a strainului care urmează a fi expulzat. Instanța soluționează cererea în termen de 3 zile de la data primirii acesteia. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

Centrele de cazare

Străinii luati în custodie publică vor fi introdusi în centre de cazare, denumite în continuare centre.

Centrele sunt locuri închise, special amenajate, administrate de Autoritatea pentru străini, și sunt destinate cazarii temporare a străinilor declarați indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura returnarii ori expulzării și au fost luati în custodie publică.

Centrele sunt organizate și funcționează pe baza regulamentului care se aproba de ministrul administrației și internelor.

Centrele sunt înființate, organizate, autorizate sanitar, amenajate și dotate astfel încât să ofere condiții adecvate de cazare, hrana, asistența medicală și igiena personală.

Drepturile și obligațiile străinilor cazati în centre

Străinii cazati în centre beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum și de cele prevăzute în tratatele și acordurile internaționale în materie la care România este parte.

Străinii cazati în centre au dreptul la asistența juridică, medicală și socială și la respectarea opiniei și specificului propriu, în materie religioasă, filozofica și culturală.

Străinii cazati în centre au dreptul de a fi informati imediat după aducerea lor în aceste locuri, în limba în care vorbesc sau într-o limbă inteleasa, despre motivele principale care au condus la luarea măsurii, drepturile și obligațiile pe care le au în timpul șederii în aceste centre. Motivul luării în custodie publică, precum și drepturile și obligațiile străinilor cazati în centre le vor fi comunicate în scris de către persoanele desemnate sa conducă aceste centre.

Pe întreaga perioadă a șederii în centre străinilor li se va asigura posibilitatea comunicării cu reprezentanții diplomatici și consulari ai statului de proveniență.

Personalul centrelor va trata străinii cazati în mod nediscriminatoriu pe motiv de rasa, sex, vârsta, cultura, naționalitate, religie sau apartenența la un anumit grup social.

Pe toată durata cazarii în centre străinii sunt obligați să respecte regulile, programul zilnic și ordinea interioară stabilite prin regulamentul de organizare și funcționare.

Asistența medicală a străinilor luati în custodie publică

Străinii luati în custodie publică și care nu dispun de mijloace financiare au dreptul la asistența medicală, medicamente și materiale sanitare gratuite.

Serviciile medicale prevăzute la alin. (1) se asigura, după caz, prin serviciul medical al centrelor de cazare sau prin unitățile sanitare ale Ministerului Sănătății. Decontarea cheltuielilor se asigura din bugetul Ministerului Administrației și Internelor.

Măsuri speciale

Străinii luati în custodie publică, condamnați prin hotărâri judecătorești definitive, vor fi cazati separat de celelalte categorii de străini.

Pe toată perioada cat străinii prevăzuți la alin. (1) se afla în custodie publică deplasarea în afară centrelor se va efectua sub escorta.

Acordarea tolerarii

Tolerarea rămânerii pe teritoriul României, denumita în continuare tolerare, reprezintă permisiunea de a rămâne pe teritoriul tarii acordată de Autoritatea pentru străini străinilor care nu au dreptul de ședere și, din motive obiective, nu părăsesc teritoriul României.

Prin motive obiective, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, se înțelege acele împrejurări independente de voința strainului, imprevizibile și care nu pot fi inlaturate, datorită cărora strainul nu poate părăsi teritoriul României.

Categorii de străini care pot beneficia de tolerare

Următoarele categorii de străini pot beneficia de acordarea tolerarii:

a) străinii împotriva cărora s-a dispus măsura luării în custodie publică și nu au putut fi returnati în termen de 6 luni;

b) străinii care se afla în situațiile prevăzute la art. 15 alin. (1) și nu îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență pentru acordarea unui permis de ședere;

c) străinii cărora li s-a respins prin hotărâre definitivă și irevocabilă cererea de acordare a unei forme de protecție, în conformitate cu prevederile legale referitoare la statutul și regimul refugiatilor și, din motive obiective, nu au părăsit teritoriul României în termenul stabilit de lege;

d) străinii a căror prezenta temporară pe teritoriul României este cerută de interese publice importante. În acest caz, tolerarea se acordă la solicitarea organelor de stat competente;

e) străinii cu privire la care exista motive serioase să se considere ca sunt victime ale traficului de ființe umane.

Tolerarea nu se acordă străinilor care au fost declarați indezirabili sau împotriva cărora s-a dispus măsura de siguranță a expulzării.

Regimul tolerarii

Tolerarea se acordă pentru o perioadă de până la 6 luni, care poate fi prelungită pentru noi perioade de până la 6 luni, până la dispariția cauzelor.

Tolerarea nu anulează obligația străinilor de a părăsi teritoriul statului român la încetarea motivelor pentru care a fost acordată.

Tolerarea încetează în momentul părăsirii teritoriului României de către străin.

La încetarea motivelor care au stat la baza acordării tolerarii strainul va fi îndepărtat imediat de pe teritoriul României, fără o notificare prealabilă.

În cazul persoanelor prevăzute la art. 99 alin. (1) lit. e), procurorul, prin ordonanța sau, după caz, instanța, prin încheiere, poate dispune prelungirea tolerarii dacă prezenta acestora este necesară pentru buna desfășurare a procesului penal. În acest caz tolerarea se prelungește succesiv, în condițiile prevăzute la alin. (1), până la încetarea procesului penal.

Strainul este obligat să se prezinte lunar sau ori de câte ori este chemat la formatiunea teritorială a Autorității pentru străini care i-a acordat tolerarea și sa anunțe orice schimbare a reședinței.

Tolerarea are valabilitate teritorială limitată la raza de competența a formatiunii Autorității pentru străini care a acordat-o, iar orice deplasare în afară acesteia este permisă numai cu aprobare prealabilă.

În situația nerespectării obligațiilor prevăzute la alin. (6) și (7) poate fi dispusă măsura luării în custodie publică a strainului.

Dispunerea măsurii de interzicere a intrării în România

Autoritatea pentru străini poate dispune, în condițiile legii, interzicerea intrării în România, pentru o perioadă determinata, a unui străin care a fost îndepărtat de pe teritoriul statului român.

Măsura interzicerii intrării în România prevăzută la alin. (1) se dispune și împotriva persoanelor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b)-d).

Aplicarea măsurii interzicerii intrării se realizează, în toate cazurile, prin instituirea consemnului nominal la punctele de trecere a frontierei de stat și, atunci când este posibil, prin aplicarea în documentele de trecere a frontierei de stat a ștampilei de interdicție, în care se precizează durata acesteia.

Toate cazurile în care a fost dispusă interzicerea intrării în România vor fi comunicate de Autoritatea pentru străini la Direcția generală afaceri consulare din Ministerul Afacerilor Externe.

Instituirea măsurii interzicerii intrării în România se comunică străinilor, în scris, de către organul care a luat măsura, împreună cu motivele care au stat la baza dispunerii acesteia.

Stabilirea duratei interdicției de intrare în România

Împotriva străinilor care au intrat legal în România, dar a căror ședere a devenit ilegala, durata interdicției de intrare în România va fi după cum urmează:

a) 1 an - în cazul unei sederi ilegale de la 3 luni la 1 an;

b) 2 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 1 an la 2 ani;

c) 3 ani - în cazul unei sederi ilegale de la 2 ani la 3 ani;

d) 5 ani - în cazul unei sederi ilegale de peste 3 ani.

În cazul străinilor care solicită returnarea voluntara, limitele interdictiilor de la alin. (1) se reduc la jumătate.

Împotriva străinilor care au comis infracțiuni durata interdicției va fi egala cu durata pedepsei la care au fost condamnați, dar nu mai mica de 10 ani.

Împotriva străinilor care au intrat ilegal în România durata interdicției va fi de 10 ani.

La perioadele de interdicție prevăzute la alin. (1), (3) și (4) se adauga un spor de 6 luni, în cazul străinilor îndepărtați de pe teritoriul României pe cheltuiala statului român.

Eliberarea permiselor de ședere

Strainului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere în România i se eliberează de către Autoritatea pentru străini, prin formațiunile sale teritoriale, un permis de ședere, după cum urmează:

a) permis de ședere temporară strainului căruia i s-a acordat sau, după caz, i s-a prelungit dreptul de ședere temporară;

b) permis de ședere permanenta strainului căruia i s-a acordat dreptul de ședere permanenta prin aprobarea stabilirii domiciliului în România.

Permisul de ședere se eliberează la data acordării sau, după caz, prelungirii dreptului de ședere în România.

Regimul permisului de ședere

Permisul de ședere dovedește identitatea strainului și atesta existenta dreptului de ședere în România, precum și durata și scopul pentru care i-a fost acordat acest drept.

Titularul permisului de ședere are obligația de a avea în permanenta asupra sa documentul, de a nu-l instraina și de a-l prezenta organelor autorităților competente ori de câte ori i se solicita aceasta.

Valabilitatea permisului de ședere temporară

Valabilitatea permisului de ședere temporară este limitată la perioada pentru care s-a acordat sau, după caz, s-a prelungit dreptul de ședere temporară în România.

Permisul de ședere temporară se reînnoiește de fiecare data cu ocazia prelungirii dreptului de ședere temporară.

Permisul de ședere permanenta

Permisul de ședere permanenta se eliberează la data aprobării stabilirii domiciliului în România pentru o perioadă de 5 ani și se reînnoiește succesiv, pentru aceeași perioadă.

Cererea pentru reînnoirea permisului de ședere permanenta se depune de către titularul dreptului de ședere permanenta la formatiunea teritorială a Autorității pentru străini în a carei raza de competența se afla domiciliul solicitantului, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea valabilității documentului, și trebuie să fie însoțită de următoarele documente:

a) documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie;

b) acte doveditoare privind spațiul de locuit, în original și în copie;

c) certificat medical eliberat de o instituție sanitară publică sau privată, din care să rezulte ca strainul nu suferă de boli care pot pune în pericol sănătatea publică.

Termenul de eliberare a noului permis de ședere permanenta este de cel mult 30 de zile de la data depunerii cererii.

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea permisului de ședere

Titularul permisului de ședere este obligat sa anunțe formatiunea teritorială a Autorității pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

Strainului i se eliberează de către formatiunea teritorială a Autorității pentru străini competența un nou permis de ședere în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile de la data la care a fost sesizată în condițiile prevăzute la alin. (1).

Permisele de ședere deteriorate se retrag și se anulează de către formatiunea teritorială a Autorității pentru străini.

Eliberarea titlului de călătorie

Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (i) și (îi) titlul de călătorie se eliberează de către Autoritatea pentru străini prin formațiunile sale teritoriale și este valabil pentru o singura călătorie, pentru o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilității cu încă 30 de zile.

Pentru persoanele prevăzute la art. 110 lit. a) pct. (iii) titlul de călătorie se eliberează de către misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României din străinătate, cu avizul Autorității pentru străini, în vederea reintoarcerii acestor persoane în România. La revenirea în țara, titlul de călătorie se preda de către titular formatiunii teritoriale a Autorității pentru străini pe a carei raza teritorială își are domiciliul apatridul.

Regimul pasaportului pentru persoana fără cetățenie

Pasaportul pentru persoana fără cetățenie face dovada identității și a calității de apatrid cu domiciliul în România a titularului și îi da dreptul de a ieși și de a intră în țara prin oricare dintre punctele de trecere a frontierei de stat deschise traficului internațional de călători.

În străinătate pasaportul pentru persoana fără cetățenie da dreptul titularului la asistența și protecție din partea misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale României.

Pasaportul pentru persoana fără cetățenie este proprietatea statului român.

Condiții cu privire la cererea de eliberare a pasaportului pentru persoana fără cetățenie

Cererea de eliberare a pasaportului pentru persoana fără cetățenie se depune de către persoanele prevăzute la art. 110 lit. b) la formațiunile teritoriale ale Autorității pentru străini și va fi însoțită de următoarele documente:

a) permisul de ședere permanenta valabil, în cazul apatrizilor cu domiciliul în România; sau

b) permisul de ședere temporară valabil, în cazul apatrizilor de origine română, care sunt repatriati în baza unor înțelegeri internaționale la care România este parte.

Pasapoartele se eliberează în termen de până la 30 de zile de la data depunerii cererii.

Furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea pasaportului pentru persoana fără cetățenie

Titularul pasaportului pentru persoana fără cetățenie este obligat sa anunțe formatiunea teritorială a Autorității pentru străini care a eliberat documentul despre furtul, pierderea, deteriorarea sau distrugerea acestuia, în termen de cel mult 5 zile de la constatarea vreuneia dintre aceste situații.

Strainului i se eliberează, la cerere, în condițiile prevăzute la art. 112, un nou document în locul celui declarat furat, pierdut, deteriorat sau distrus, în termen de cel mult 30 de zile.

Pasapoartele pentru persoane fără cetățenie, deteriorate, se retrag și se anulează de către formatiunea teritorială a Autorității pentru străini.