Ordinul nr. 756/1997

Anexa A.1

BILANȚUL DE MEDIU NIVEL O

Pentru procedura de autorizare

Autorul Numele: ....................................................................... Adresa: ........................................................................ Societatea Comercială: .............................................. ...................................................................................... Nr. tel.: .......................... Nr. fax: .............................. Titularul activității (societatea comercială) (dacă este diferită de societatea comercială reprezentată de autor) Numele: ....................................................................... Adresa: ........................................................................ ...................................................................................... ...................................................................................... Nr. tel.: .......................... Nr. fax: .............................. Scopul cererii: a) Schimbarea proprietarului  c) Încetarea activității  b) Schimbarea activității  d) Activitate neautorizată anterior  e) Altele  Rugăm specificați: ................................ Mărimea amplasamentului Suprafața totală (m 2 ) Suprafața construită (m 2 ) Activitatea pe amplasament (i) Prezentă: .............................................................. .............................................................. (ii) Anterioară: .............................................................. .............................................................. (iii) Viitoare: .............................................................. .............................................................. Anexați dovada folosinței trecute a terenului amplasamentului, dacă există. Bifați dacă este anexată  Categoria activității: (i) Categoria conform anexei nr. II la Legea nr. 137/1995 (ii) Altele, rugăm specificați: Număr de personal Normă întreagă Normă parțială

Orice investigație anterioară a amplasamentului privind poluarea terenului: Da  Nu  Dacă „Da", detaliați: .......................................... Orice emisii în: A Apă (i) Ape reziduale  (ii) Canalizare menajeră  (iii) Apă pluvială  B Aer (i) Gaze de combustie (din surse fixe)  (ii) Emisii tehnologice  (iii) Altele  Rugăm specificați: ..................................... ................................................... Proveniența deșeurilor solide (tone/lună; separate pe categorii, cu descrierea generală a compoziției si a amenajărilor existente pentru depozitare) Rezervoare si conducte subterane (substanța depozitată/transportată; volum/debit) Transformatoare si condensatoare electrice în proprietate Da  Nu  Dacă „Da", ce capacitate și ce vechime? Prezența azbestului Da  Nu  Dacă „Da", ce tip; dacă este în clădiri, ce suprafață acoperă (m 2 ): ............. ............................. Folosința terenului înconjurător pe o distanță de 150 m (rezidențială, comercială, recreațională, industrială etc.) Nord: Vest: Est: Sud:

Autorul Titularul

(semnătura și ștampila) (semnătura și ștampila)

.................................................... ....................................................

Anexa A.2

BILANȚUL DE MEDIU NIVEL I

Scopul și domeniul bilanțului de mediu nivel I Introducere

Bilanțul de mediu nivel I reprezintă procedura de a obține informații asupra cauzelor și consecințelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului și constă în identificarea surselor de informații, culegerea, analizarea și interpretarea prin studii teoretice a informațiilor disponibile și elaborarea raportului la bilanțul de mediu nivel I, conform modelului anexat.

Studiile teoretice ale bilanțului de mediu nivel I se solicită, în toate evaluările, prin bilanțul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalații, cu excepția cazurilor în care autoritatea de mediu competentă decide încetarea evaluării prin bilanț după executarea bilanțului de mediu nivel 0. Este indicată efectuarea acestor investigații preliminare pentru orice zone/instalații cu impact negativ asupra mediului, precum și la schimbarea proprietarului, încetarea sau modificarea profilului unei activități. Bilanțul de mediu va identifica și cuantifica răspunderea pentru starea mediului în zona de impact a activității analizate, pentru a stabili asumarea unor obligații sau acordarea unor compensații, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calității mediului.

În termeni generali, secțiunile bilanțului de mediu nivel I trebuie să identifice domeniile în care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele și instalațiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrările se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislației existente sau în curs de adoptare, precum și asupra investigării potențialelor poluări ale solului prin activități desfășurate anterior în zona analizată sau în vecinătatea acesteia.

Domenii de analiză

Utilizarea terenului În zona amplasamentului obiectivului și În vecinătatea acestuia

Va fi prezentată descrierea generală a amplasamentului analizat, conținând detalii privind: cele mai apropiate orașe, cursuri de apă, arii de interes pentru conservarea naturii, șosele importante, precum și descrierea structurii geologice și a topografiei locale ale amplasamentului și ale vecinătăților acestuia.

Se va identifica și orice obiectiv protejat aflat la mai puțin de 500 m de amplasamentul analizat, funcție de poziția acestuia. Zonele rezidențiale, de uz comercial sau industrial, spațiile de recreere și cele fără construcții vor fi indicate specificându-se distanța și direcția față de amplasamentul obiectivului analizat.

Funcție de disponibilități, se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafață și subterane, aflate în vecinătatea obiectivului, sau informații generale care să permită identificarea localizării, a debitului, a sursei și utilizării acestora.

Istoricul zonei

Dacă sunt accesibile hărți istorice, acestea vor fi prezentate și descrise în ordine cronologică, identificând evoluția caracteristicilor importante ale amplasamentului și ale vecinătăților.

Dacă nu este posibilă folosirea hărților istorice, vor fi prezentate probe documentate despre istoricul zonei, specificându-se sursa acestora. Mărturiile foștilor angajați ai unității pot constitui adesea o sursă bună de documentare.

Posibilitatea poluării solului

Se vor descrie activitățile desfășurate în prezent în zona analizată. Aceste descrieri, precum și istoricul privind utilizarea zonei, prezentat anterior, trebuie să asigure posibilitatea identificării ariilor poluate și a potențialelor poluări, care trebuie descrise cât mai detaliat posibil.

Depozitarea deșeurilor

Vor fi identificate deșeurile provenite din activitatea evaluată, apreciindu-se cantitatea și compoziția. Se vor descrie și se vor localiza metoda și amplasamentul depozitului temporar ca și al celui definitiv.

CondensatoriUtransformatori electrici

Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator electric, existent în zonă sau în apropiere, în special dacă acesta va rămâne în posesia titularului activității evaluate. În funcție de vechimea acestor echipamente, se va investiga posibilitatea existenței bifenililor policlorinați în uleiul de transformator (BPC). În caz de incendiu, arderea acestor uleiuri reprezintă un risc serios pentru sănătatea umană. De asemenea, se va evalua integritatea acestor transformatoare, pentru a identifica dacă există scurgeri care au putut contamina solul.

Securitatea zonei

Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluată în bilanțul de mediu nivel I, deoarece o zonă care nu este asigurată corespunzător cu pază poate determina poluări accidentale prin efracții sau acte de vandalism.

Este necesară o descriere a sistemului de pază și protecție al zonei. Aceasta trebuie să includă o descriere a ariilor înconjurătoare, a împrejmuirilor existente, a iluminării amplasamentului, a sistemelor de alarmă sau a paznicilor cu care a fost asigurată zona în ultimii ani*).

Măsuri de pază Împotriva incendiilor

Vor fi prezentate toate măsurile de prevenire și stingere a incendiilor, care există pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea ieșirilor de incendiu, asigurarea accesului în aceste zone, dotarea cu mijloace de intervenție supuse întreținerii și verificărilor periodice, conform reglementărilor în vigoare**).

*) A se vedea Legea nr. 124/1995 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor.

**) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 51/1992 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea activității de prevenire și stingere a incendiilor, republicată în anul 1996.

Protecția muncii și igiena locului de muncă

Respectarea normelor de protecție și igienă a muncii reprezintă un domeniu important în care relevanța subiectelor depinde de activitățile desfășurate în zonă. Responsabilitatea în acest domeniu va fi asigurată de personal calificat, cu atribuții clar specificate prin fișa postului. La fiecare loc de muncă se va păstra un registru de evidență a accidentelor, care să permită identificarea cauzelor și a măsurilor luate în fiecare caz în parte.

Pentru a reduce riscul accidentelor, zona de lucru va fi menținută în ordine și curățenie. În funcție de mărimea amplasamentului și de activitatea desfășurată, poate fi necesară întocmirea unui plan de urgență, care să descrie măsurile de intervenție în diferite cazuri de necesitate.

Funcție de necesitățile specifice activității, personalul trebuie să fie dotat cu echipament individual de protecție și materiale igienico-sanitare, care vor fi acordate periodic de către beneficiarul activității, conform reglementărilor în vigoare*). Acolo unde se utilizează echipamente tehnice, acestea trebuie să îndeplinească condițiile de protecție a muncii, certificate de organele competente potrivit legii*), asigurându-se paza celor mobile.

Mecanismele de ridicat vor fi întreținute corespunzător și verificate periodic, asigurând regulamente de exploatare speciale pentru a evita rănirea în timpul manipulării materialelor.

Evacuarea apelor uzate

Este necesară descrierea generală a sistemelor de evacuare a apelor uzate de pe amplasament. Această descriere trebuie să cuprindă evacuarea apelor tehnologice, când acestea sunt descărcate în ape de suprafață sau canalizări; evacuarea apelor menajere provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descărcare în ape de suprafață sau în canalizări.

Este important să se analizeze prevederile autorizațiilor de gospodărire a apelor privind descărcarea apelor uzate în receptori naturali sau acceptul de descărcare a apelor uzate în canalizări, pentru a asigura respectarea condițiilor impuse și pentru a include orice cerință suplimentară privind epurarea sau preepurarea apelor uzate înainte de evacuare. Trebuie obținute copii de pe autorizațiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor identifica cantitățile și calitatea efluenților, precum și modificările acestora de-a lungul timpului.

Vor fi consultate autoritățile locale care administrează receptorul natural sau sistemul de canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele reclamații privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilanțul trebuie să identifice stația de epurare orășenească (sau a altui administrator), care primește efluenții tehnologici sau menajeri din zona analizată, tipul de epurare și punctul de descărcare a acesteia în receptori naturali (ape interioare sau maritime).

Se vor prezenta detalii referitoare la canalizări. Trebuie identificată destinația acestor canalizări și tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care prezintă o importanță deosebită în cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice posibilități de interceptare a apelor de suprafață, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a canalizărilor din zonele de depozitare, precum și localizarea și capacitatea de transport a canalizărilor interceptate.

De asemenea, trebuie prezentate observații privind integritatea sistemului de drenaj de pe întregul amplasament.

*) A se vedea Legea protecției muncii nr. 90/1996.

Emisii atmosferice

Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Această identificare trebuie să cuprindă toate aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisiile directe din procese tehnologice și emisiile din instalațiile de purificare a aerului, până la sistemele de aer condiționat (dacă există). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii privind direcția predominantă a vântului.

Cantitatea și natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca și condițiile impuse prin autorizații, analizând respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura generală a emisiilor, incluzând date despre pulberi în suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc.

La locul de muncă emisiile vor fi monitorizate conform activității desfășurate pentru a asigura îndeplinirea normelor de protecție și igienă a muncii. Acest lucru este important pentru personalul care lucrează în spații închise și/sau cu substanțe periculoase. Vor fi descrise sistemele locale de ventilație, acolo unde există.

De asemenea, vor fi examinate și prezentate sistemele de aer condiționat și agentul de răcire utilizat pentru acestea. Trebuie menționată orice înregistrare de Legionella pneumophilae, constatată de sistemul de observare.

Impactul zgomotului

Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului și în zonele învecinate. Se vor consulta autoritățile locale pentru a se depista dacă au existat plângeri legate de disconfortul produs de zgomotul activităților din zonă sau din împrejurimi.

Dacă nivelurile de zgomot din zonă sunt ridicate, se vor prezenta datele din măsurători pentru a dovedi că disconfortul nu afectează auzul personalului și/sau că impactul zgomotului în afara amplasamentului se încadrează în valorile standard.

Dacă nivelurile de zgomot produse de activitatea analizată provoacă disconfort, vor fi reanalizate amenajările existente, asigurând măsurile necesare pentru a atenua zgomotul de la utilaje sau de la alte activități generatoare de zgomot, din zonă.

Proximitatea cablurilor de tensiune

O examinare succintă trebuie să identifice și să localizeze cablurile de înaltă tensiune din vecinătatea zonei atât pe cele subterane, cât și pe cele de suprafață. Acest aspect este important pentru că se consideră că pot apărea tulburări fiziologice ale personalului care lucrează în vecinătatea cablurilor de înaltă tensiune, prin expunere îndelungată.

Surse de informare

Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi relevant pentru răspunderile privind calitatea mediului, legate de o zonă sau o instalație, iar bilanțul de mediu trebuie să identifice și să cuantifice aceste răspunderi. Informațiile necesare se pot obține din surse diferite, inclusiv din următoarele:

• examinarea informațiilor de arhivă; • consultarea actualului și, dacă este necesar, a fostului manager al activității desfășurate pe amplasamentul analizat; • consultarea, dacă este necesar, a persoanelor care pot furniza informații relevante, ca, de exemplu, angajați ai unității sau membri ai comunității locale; • verificarea documentațiilor relevante asupra amplasamentului, deținute de organizații locale, județene și/sau naționale.

Pentru fiecare componentă a studiului este necesar ca prezentarea datelor asupra amplasamentului să fie interpretate în raport cu caracteristicile generale ale zonei. Astfel, de exemplu, bilanțul de mediu trebuie să ia în considerare aspecte ca: poziția amplasamentului analizat față de cursuri de apă de suprafață și tipul receptorului natural implicat în

evacuarea apelor; structura geologică; importanța și calitatea apei subterane în zona amplasamentului analizat; poziția față de zonele protejate. Aceasta va asigura interpretarea concluziilor nivelului specific amplasamentului în contextul zonal în care este integrat și va permite o evaluare minuțioasă pentru orice răspundere potențială, dacă există ca atare.

Conținutul-cadru al raportului la bilanțul de mediu nivel I este prezentat în anexa A.2.1.

1. Introducere R A P O R T cu privire la bilanțul de mediu nivel I CONȚINUTUL-CADRU CUPRINS: ANEXA A.2.1 2. Identificarea amplasamentului și localizarea 2.1 Localizare și topografie 2.2 Geologie și hidrogeologie 3. Istoricul amplasamentului și dezvoltări viitoare 3.1 Istoricul amplasamentului 3.2 Dezvoltări viitoare 4. Activități desfășurate în cadrul obiectivului 4.1 Generalități - angajați/schimb; procese tehnologice 4.2 Materiale de construcții 4.3 Stocarea materialelor - depozite de materii prime, rezervoare subterane 4.4 Emisii în atmosferă - emisii din procese tehnologice, alte emisii în atmosferă 4.5 Alimentarea cu apă, efluenți tehnologici și menajeri, sistemul de canalizare al apelor pluviale 4.6 Producerea și eliminarea deșeurilor 4.7 Alimentarea cu energie electrică 4.8 Protecția și igiena muncii 4.9 Prevenirea și stingerea incendiilor 4.10 Zgomotul și vibrațiile 4.11 Securitatea zonei 4.12 Administrație 5. Calitatea solului 5.1 Efecte potențiale ale activității de pe amplasamentul analizat 5.2 Efecte potențiale ale activităților învecinate 6. Concluzii si recomandări 6.1 Rezumatul aspectelor de neconformare și cuantificarea acestora, după caz, în propuneri pentru obiective de mediu minim acceptate sau programe de conformare. 6.2 Rezumatul obligațiilor necuantificabile și/sau al obligațiilor condiționate de un eveniment viitor și incert; în cazul privatizării, se include și lista obligațiilor de mediu de tip B identificate. 6.3 Recomandări pentru studii următoare privind responsabilitățile necuantificabile și condiționate de un eveniment viitor și incert (dacă este necesar).

Anexa A.3

B I L A N Ț U L D E M E D I U N I V E L I I

1. Introducere SCOPUL ȘI DOMENIUL BILANȚULUI DE MEDIU NIVEL II • să fie amplasate puncte de prelevare pe toate supra- Investigațiile bilanțului de mediu nivel II sunt cerute atunci când se identifică anticipat poluarea unei zone sau când rezultatele bilanțului de mediu nivel II indică o potențială poluare a zonei și sunt necesare clarificări privind natura și intensitatea poluării identificate. Trebuie întreprinse investigații aprofundate pentru a se realiza o evaluare cantitativă a nivelurilor de poluare din zona analizată. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor respecta reglementările, normele metodologice și standardele existente. Acolo unde este posibil, se recomandă recoltarea unei probe-etalon dintr-o zonă învecinată neafectată de poluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care să fie comparat rezultatul probelor din zona poluată. 2. Recomandări privind prelevarea probelor 2.1 Probe de sol 2.1.1 Prevederi generale privind probele de sol Natura și gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza rezultatelor analizelor fizice, chimice și biologice ale probelor de sol recoltate din arealul poluat. Amplasarea punctelor de prelevare a probelor se face ținând seama de natura surselor de poluare și a poluanților, de gradul de uniformitate al reliefului și de caracteristicile tipurilor de sol dominante. Numărul de probe ce urmează a fi prelevate depinde de mărimea suprafeței potențial poluate, care se stabilește în funcție de sursele de poluare. În unele situații, sursa predominantă poate fi reprezentată de părți distincte de instalații/echipamente sau de anumite zone ale unei unități industriale. Astfel de exemple sunt rezervoarele subterane sau locurile unde au fost depozitate sau împrăștiate accidental materiale periculoase. În astfel de situații, raza de colectare a probelor va porni de la sursa suspectată de poluare, mărind distanțele dintre punctele de colectare spre zonele presupuse a fi necontaminate. În alte situații, când surse de poluare atmosferică contribuie la poluarea solului, arealul potențial poluat se stabilește pe baza modelării dispersiei poluanților atmosferici specifici ce pot avea impact asupra solului din jurul sursei. În lipsa datelor pentru modelarea dispersiei poluanților, se recomandă ca raza suprafeței analizate în jurul sursei să fie de cel puțin 10-15 ori mai mare decât înălțimea coșurilor de dispersie. La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor lua în considerare următoarele: • să fie amplasate pe toate direcțiile cardinale, în jurul unor surse de poluanți atmosferici, având grijă ca distanțele față de surse, până la care se prelevează probe de sol, să fie mai mari pe direcția vânturilor dominante; • să se amplaseze, pe fiecare direcție în jurul surselor de poluare atmosferică, cel puțin câte un punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosință a solului (arabil, pășune, fâneață, vii și livezi etc.); • să se aprecieze posibilitatea contribuției mai multor surse la poluarea potențială a solului; • să se analizeze influența reliefului la distribuția poluanților în sol; fețele ce au servit la depozitarea temporară a materiilor prime conținând substanțe periculoase și/sau a deșeurilor periculoase. Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea și concentrarea poluanților în plantele de cultură. 2.1.2 Probe de la suprafața și de sub suprafața solului Pentru prelevarea probelor de sol se vor marca în prealabil punctele de prelevare pe planul de situație al zonei. Vegetația va fi complet îndepărtată de pe aria de prelevare a probei și se va utiliza un instrument de prelevare care să asigure prelevarea unui volum de mostră suficient analizei. Acesta trebuie transferat într-un container adecvat, care a fost pregătit în prealabil pentru a corespunde probei analitice și care va fi marcat în mod clar, identificându-se numărul probei cu sistemul de evidență din registrul prelevărilor. În mod normal, probele de sol vor fi prelevate de la două adâncimi diferite (reprezentând adâncimile situate la 5 cm și, respectiv, 30 cm de suprafața solului). Când se presupune că o poluare atmosferică poate constitui o sursă majoră a poluării solului, vor fi analizate adâncimi adiționale, iar suprafața solului trebuie analizată în mod independent de straturile de adâncime. În registrul de evidență a prelevărilor vor fi consemnate informații și observații pertinente despre locul de prelevare. Acestea trebuie să includă: numărul probei, adâncimea de prelevare, tipul și culoarea solului, existența oricărui miros, prezența sau absența apelor subterane și orice alte informații considerate relevante. După fiecare probă, instrumentul utilizat pentru prelevare va fi curățat cu atenție pentru a preveni contactul accidental al substanțelor conținute în probe și alte influențe care pot modifica rezultatul analizelor. Numărul punctelor de prelevare a probelor depinde de mărimea zonei analizate. În general, numărul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol pe o suprafață potențial poluată trebuie să fie: Suprafața Numărul punctelor de prelevare 1.000 m 2 4 5.000 m 2 8 10.000 m 2 15 Identificarea parametrilor care trebuie analizați este prezentată în anexa A.3.1. În zone în care există poluare semnificativă este necesară efectuarea unui profil de sol pentru aprecierea: adâncimii de pătrundere a poluantului, limitărilor datorate straturilor de sol ce influențează circulația poluantului și intensitatea poluării. Atunci când este necesară prelevarea de probe din straturi mai adânci se vor practica, respectând prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, menționând în fișa forajului straturile litologice întâlnite și orice parametri ca: mirosuri, tipuri și culori de sol, adâncimile la care s-au întâlnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate în secțiunea următoare. 2.2. Prelevarea probelor din ape subterane Forajele vor fi executate cu utilaje mecanice rotative, acționate manual sau electric, în funcție de structura geologică și de adâncimea necesară de forare. Forajele trebuie executate înecat pentru a menține neperturbată oglinda apei stratului acvifer din foraj înainte de orice prelevare de probe. De asemenea, forajele trebuie purificate înainte de prelevare pentru a recolta „adevărata" apă subterană și nu apa stocată în puț și alterată chimic datorită contactului cu aerul. Cantitatea de apă ce trebuie extrasă pentru a asigura purificarea puțului depinde de volumul acestuia și reprezintă, în general, triplul acestui volum. Purificarea și prelevarea de probe vor fi efectuate folosindu-se dispozitive speciale, ca de exemplu, prelevatorul Waterra. Acest prelevator cuprinde un tub de teflon de unică folosință, racordat la o vană unidirecțională din oțel inoxidabil. Tehnica de prelevare asigură menținerea constantă a presiunii, evitând orice inadvertențe datorate posibilei volatilizări prin vacuum a compușilor organici care pot fi prezenți în probă. După prelevare, proba va fi transferată în recipiente adecvate și transportată imediat la laborator, în vederea efectuării analizei. 2.3. Studiul gazelor și al vaporilor din sol Aceste studii oferă date despre concentrațiile compușilor volatili și gazoși din sol. Se folosesc pentru a identifica sursa poluanților volatili (de exemplu: rezervor sau conductă subterană care prezintă scurgeri) sau pentru a monitoriza generarea, emisia sau migrarea gazului din halde de deșeuri. Monitorizarea in situ implică aspirarea gazelor și vaporilor din sol printr-un dispozitiv de măsurare fix sau portabil. De obicei se folosește în acest scop un dispozitiv de aspirație cu pară acționată manual sau cu pompă acționată electric. Pe durata măsurătorilor se vor înregistra în sistemul de evidențe: • locul și adâncimea punctelor de monitorizare (la instalare); • prezența și adâncimea apei freatice, dacă este depistată; • citiri de vârf și stabile obținute la instrumentele portabile; • condițiile atmosferice, inclusiv presiunea atmosferică în momentul măsurătorilor. 2.4. Colectare de probe din apele de suprafață La analiza apelor de suprafață se va avea în vedere obținerea de probe pentru comparație, situate în amonte și în aval de zona de interes. Probele de apă, ca și cele de sediment pot fi de interes în evaluare și pot fi obținute în diferite moduri. Se vor evita atât cursurile turbulente, cât și apele stătătoare care nu asigură probe reprezentative. Trebuie evitate, de asemenea, zonele cursurilor de apă care prezintă un grad redus de omogenizare, situate în aval de gurile de vărsare sau lângă maluri, cu excepția cazurilor de un interes specific. Când parametrii chimici necesari a fi determinați pot trece în atmosferă (compușii organici volatili sau gaze, de exemplu), proba nu trebuie luată în general de la suprafață. Sunt preferate, în acest caz, probele luate sub oglinda apei (până la 50 cm sub nivelul liber al apei). Înainte de prelevarea probei, vasul trebuie clătit, având grijă să se golească conținutul în aval de punctul de prelevare. Proba se prelevează prin imersarea în apă a unui vas cu deschiderea orientată înspre amonte, asigurând umplerea acestuia astfel încât în vas să nu rămână aer. Cea mai simplă metodă de a obține o probă de sedimente (dacă adâncimea apei permite acest lucru) constă din prelevarea manuală a sedimentului. Trebuie avut grijă la scoaterea probei prin interfața dintre apă și sediment, îndeosebi în cursurile rapide, unde există tendința dislocării probei. Probele de sediment din cursuri rapide sau adânci se recoltează cel mai bine cu prelevatoare Grab sau Core, de pe o platformă staționară, cum ar fi un pod, sau dintr-o barcă. 2.5. Materiale de construcție Materialele de construcție sunt prelevate de obicei pentru a identifica azbestul, dacă este prezent. Este suficientă o cantitate mică de probă (aproximativ 50 g). Pentru a obține o probă de material de construcție, este necesar să se disloce cu grijă o bucată de material și să se pună într-un container curat, special pregătit pentru probă. Se va înregistra locul de unde a fost prelevată proba. Punctul de prelevare trebuie astfel ales încât să nu afecteze structura. În timpul prelevării se vor purta mănuși de protecție. Dacă materialul este fibros se vor lua măsuri suplimentare de protecție pentru a nu se inhala fibre în timpul colectării. 2.6. Poluarea atmosferică Determinarea poluării atmosferice presupune o gamă largă de măsurători, de la monitorizarea concentrațiilor scăzute de poluanți în aer la concentrațiile ridicate ale poluanților din emisiile atmosferice ale surselor. Monitorizarea emisiilor de la surse poate implica atât măsurători momentane, cât și monitorizare continuă. Monitorizarea surselor de emisii atmosferice are o metodologie complexă, al cărei cadru este prezentat în normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 462/1993. La măsurători se va urmări respectarea strictă a condițiilor de prelevare indicate în continuare: • Este important să se identifice o secțiune (izocinetică) adecvată pentru prelevare, aleasă în funcție de profilul de curgere a gazelor prin coșul de evacuare sau conductă. Pentru aceasta se va explora conducta cu un tub Pitot în vederea determinării profilului presiunii dinamice a gazului prin conductă pe toată întinderea secțiunii alese pentru prelevare. • După identificarea secțiunii adecvate pentru prelevare, fiecare acces la liniile de prelevare trebuie să fie racordat la un orificiu dreptunghiular din conductă. Când nu sunt folosite pentru prelevare, orificiile vor fi sigilate. • Prin conductele circulare se recomandă să fie prelevate cel puțin patru probe din puncte situate pe diametre perpendiculare, folosind sonde de monitorizare. • Pentru efectuarea prelevărilor din conducte inaccesibile direct datorită înălțimii, este recomandat să se construiască o platformă de prelevare. • Pentru monitorizarea parametrilor ceruți se va utiliza echipamentul potrivit acestor determinări. Pentru monitorizarea aerului ambiental este disponibilă o gamă variată de echipamente, în funcție de parametrii ce se monitorizează și de localizarea sistemului, de exemplu pentru monitorizarea igienii locului de muncă sau a condițiilor exterioare. 3. Laboratoare de analiză După prelevarea probelor, exceptând situațiile monitorizării in situ , este necesar ca acestea să fie analizate de un laborator competent, care trebuie să dispună de dotare tehnică corespunzătoare și acreditare pentru a efectua tipul de analiză cerut. 4. Raportul la bilanțul de mediu nivel II

După prelevarea probelor și analizarea acestora, va fi redactat raportul care va cuprinde două părți: una cu descrierea și rezultatele investigațiilor prezentate individual pentru fiecare dintre secțiunile 2.1.1-2.1.6, folosite, și cealaltă cu concluzii și recomandări privind acțiunile necesare de realizat. Cuprinsul raportului va fi următorul:

I. Descrierea și rezultatele investigațiilor A. Probe de sol: 1. Descrierea precisă a tuturor investigațiilor realizate, cu justificarea acestora 2. Descrierea tuturor reperajelor de sondaje executate, cu structura geologică și tehnicile de lucru 3. Toate rezultatele analizelor efectuate și compararea acestora cu valorile pragurilor din Reglementarea privind evaluarea poluării mediului B. Probe de ... 1. 2. 3. (se continuă pentru fiecare dintre secțiunile 2.1-2.6, folosită) II. Concluzii și recomandări A. Rezumatul neconformării cuantificate B. Rezumatul obligațiilor necuantificate și al obligațiilor condiționate de un eveniment viitor și incert, inclusiv recomandări pentru studii de urmărire, pentru cuantificarea acestora, când este posibil C. Recomandări pentru elementele programului de conformare sau pentru obiectivele de mediu minim acceptate, în cazul privatizării

Anexe (analize de laborator și alte documente relevante).

A N A L I Z E L E

minime ce trebuie incluse în investigații, în funcție de istoricul zonei

Anexa A.3.1

Risc 1) Utilizări finale ale zonelor contaminate Minimum de analize Ingerarea directă de către copii a solului poluat Curți, zone de recreere și agrement arsen, total cianuri libere cadmiu, total fenoli plumb, total sulfați fluor hidrocarburi aromatice polinucleare Asimilarea și concentrarea poluanților în plantele de cultură 2) Curți, loturi și terenuri agricole metale grele, în special: cadmiu, total 3) plumb, total 3) Fitotoxicitate 2), 3) Orice folosință pentru cultura plantelor cupru, total pesticide nichel, total bor zinc, total Atac asupra materialelor de construcții și a folosințelor 2) Dezvoltări ale spațiilor de locuit, clădiri comerciale și industriale sulfați; sulfiți fenoli sulfuri uleiuri minerale cloruri azotați, azotiți gudroane substanțe uleioase Incendii și explozii Orice folosință care implică construcția de clădiri metan sulf materiale potențial combustibile (ex. praf de cărbune, ulei, gudron) Contactul direct cu poluanții pe timpul operațiunilor de demolare, de curățare sau de construcție Riscuri în special pe termen scurt (pentru personalul sau investigatorii care lucrează în zonă) fenoli azbest hidrocarburi aromatice polinucleare substanțe uleioase și gudroane materiale radioactive Poluarea apelor subterane și de suprafață 2) Orice folosință unde este posibil să apară poluarea apei fenoli cianuri sulfați metale solubile compuși organici ușori

1) Riscurile enumerate nu se exclud reciproc. Se poate lua în considerare combinația mai multor riscuri.

2) Trebuie măsurat și pH-ul solului, deoarece influențează importanța acestor riscuri.

3) Asimilarea prin admisie capilară a metalelor dăunătoare sau fitotoxice în plante depinde de forma chimică în care aceste elemente se găsesc în sol. Când concentrația totală prezentă în sol indică un risc potențial, este necesar să se determine formele particulare și toate analizele necesare pentru interpretarea corectă a circulației poluanților în sistemul sol-apă-floră-faună.

E V A L U A R E A R I S C U L U I

Scopul evaluării riscului

Anexa A. 4

Introducere

Necesitatea unor informații suplimentare privind riscurile poluării identificate sau ale activităților poluante, desfășurate pe un amplasament, poate determina autoritatea competentă de mediu să solicite realizarea evaluării riscului pentru a determina probabilitatea unei daune și posibilii păgubiți prin acea daună. Nu toate amplasamentele afectate de un anumit poluant vor prezenta același risc sau vor necesita același nivel de remediere.

Există o gamă largă de metodologii diferite pentru evaluarea riscului, atât cantitative, cât și calitative. În continuare este prezentată o metodă generală a unei evaluări de risc.

Definiția evaluării riscului

Riscul este probabilitatea apariției unui efect negativ într-o perioadă de timp specificată și este adesea descris sub forma ecuației:

Risc = Pericol x Expunere

Evaluarea riscului este definită „ca un proces pentru identificarea, analizarea de către Banca Mondială și controlarea pericolelor datorate prezenței unei substanțe periculoase dintr-o instalație". Raportul din 1992 al Societății Regale a U.K. explicitează sensul definiției prezentate în Directiva Comisiei Europene 93/67/EEC, prezentând distinct componentele evaluării riscului: estimarea și calcularea. În consecință, evaluarea riscului implică o estimare (incluzând identificarea pericolelor, mărimea efectelor și probabilitatea unei manifestări) și calcularea riscului (incluzând cuantificarea importanței pericolelor și consecințele pentru

persoane și/sau pentru mediul afectat).

Obiectivele evaluării riscului

Obiectivul general al evaluării riscului este de a controla riscurile provenite de la un amplasament, prin identificarea:

• agenților poluanți sau a pericolelor cele mai importante; • resurselor și receptorilor expuși riscului; • mecanismelor prin care se realizează riscul; • riscurilor importante care apar pe amplasament; • măsurilor generale necesare pentru a reduce gradul de risc la un „nivel acceptabil". Tipuri de evaluare a riscului Multe forme și întrebuințări ale evaluării riscului de mediu au fost deja propuse sau sunt în curs de elaborare. Exemple dintre acestea includ: Evaluări ale sănătății Este cea mai importantă dintre evaluările de risc. Dezvoltări recente au avut în vedere protecția și igiena muncii, cu praguri limită stabilite la nivel internațional pentru a determina expunerea în siguranță la diferite substanțe chimice pe anumite perioade de timp. Standardele Organizației Mondiale a Sănătății, de exemplu, au fost dezvoltate pentru nivelurile concentrațiilor acceptate ale poluanților în atmosferă și pentru limite orientative pentru sănătatea umană (și recent pentru sănătatea mediului), pentru diferiți parametri. Evaluări ecologice Aceste evaluări compară concentrațiile preconizate ale poluanților în mediu cu pragurile toxice estimate, în scopul evaluării securității unei emisii propuse. Evaluarea ecologică a riscului a dezvoltat metodologii ecotoxicologice pentru compararea riscurilor de mediu sau umane dintr-un eveniment care are loc, folosind diferite instrumente sofisticate cu un număr de sisteme de punctaj pentru clasificarea amplasamentelor. Următoarele elemente caracteristice ale riscului sunt integrate în evaluările de risc privind: • riscul chimic; • riscul carcinogen; • riscul epidemiologic; • riscul contaminării nucleare; • riscul apariției fenomenelor naturale.

Metodologia generală pentru evaluarea calitativă a riscului

Evaluarea calitativă a riscului va lua în considerare următorii factori:

(1) Pericol/sursă - se referă la poluanții specifici care sunt identificați sau presupuși a exista pe un amplasament, nivelul lor de toxicitate și efectele particulare ale acestora. (2) Calea de acționare - reprezintă calea pe care substanțele toxice ajung la punctul la care au efecte dăunătoare, fie prin ingerare directă sau contact direct cu pielea, sau prin migrare prin sol, aer sau apă. (3) Țintă/Receptor - reprezintă obiectivele asupra cărora acționează efectele dăunătoare ale anumitor substanțe toxice de pe amplasament, care pot include ființe umane, animale, plante, resurse de apă și clădiri (sau fundațiile și folosințele acestora). Acestea sunt numite în termeni legali obiective protejate.

Gradul riscului depinde atât de natura impactului asupra receptorului, cât și de probabilitatea manifestării acestui impact.

Identificarea factorilor critici care influențează relația sursă-cale-receptor presupune caracterizarea detaliată a amplasamentului din punct de vedere fizic și chimic. În general, evaluarea cantitativă a riscului cuprinde cinci etape:

c: descrierea intenției;

c: identificarea pericolului;

c: identificarea consecințelor;

c: estimarea mărimii consecințelor;

c: estimarea probabilității consecințelor.

O parte dintre informațiile necesare pentru a răspunde la aceste întrebări se identifică în bilanțul de mediu nivelul I și nivelul II. Principalele considerente referitoare la fiecare dintre acești factori și principalele măsuri pentru executarea evaluării sunt descrise în tabelul anexei A.4.1.

Adesea este util să se reprezinte rezumatul analizei sursă-cale-receptor sub forma unei diagrame arbore, înainte de a încerca evaluarea riscului, deoarece aceasta identifică clar acțiunea, pericolul și consecințele.

Pe baza informațiilor prezentate în tabel se va analiza sistematic fiecare agent poluant în raport cu căile sale potențiale de acțiune asupra receptorilor specificați și se va decide dacă există o relație cauzală sau este posibil să existe. Importanța riscului fiecărui receptor poate fi apoi evaluată, identificând acele riscuri la care se impune o formă de remediere - aceasta reprezintă estimarea riscului. Calcularea/cuantificarea riscului se poate baza pe un sistem simplu de clasificare unde probabilitatea și gravitatea unui eveniment sunt clasificate descrescător, atribu-

indu--le un punctaj aleatoriu.

Model simplificat

Clasificarea Clasificarea

probabilității gravității

3 = mare 3 = majoră

2 = medie 2 = medie

1 = mică 1 = ușoară

Riscul se poate calcula apoi prin înmulțirea factorului de probabilitate cu cel de gravitate, pentru a obține o cifră comparativă, cum ar fi, 3 (mare) x 2 (serioasă) = 6. Aceasta va permite efectuarea unor comparații între diferite riscuri. Cu cât rezultatul este mai mare, cu atât mai mare va fi prioritatea care va trebui acordată în controlarea riscului. Această tehnică de bază poate fi dezvoltată pentru a permite analize mai serioase prin mărirea gamei punctajelor de clasificare și includerea mai multor definiții perfecționate a ceea ce ar trebui considerat a fi de gravitate majoră, probabilitate mare etc.

Când în evaluare există un număr mare de poluanți importanți, trebuie să se acorde atenție unei modalități mai clare de prezentare. Adesea este util să se facă un rezumat al informațiilor sub forma unei liste de verificare sau matrice. Un exemplu de matrice este dat în tabelul-anexă A.4.2.

Analiza relației sursă-cale-receptor

Scopul principal al evaluării riscului este de a ajuta la stabilirea priorităților controlului riscului. Acest lucru se poate realiza prin evaluarea fie calitativă, fie cantitativă a riscului.

Evaluarea riscului implică identificarea pericolelor și apoi aprecierea riscului pe care acestea îl prezintă, prin examinarea probabilității și consecințelor (gravității) pagubelor care pot să apară din aceste pericole. Această abordare, prin înmulțirea frecvenței cu consecințele, a fost folosită atât în evaluarea calitativă, cât și în cea cantitativă. Diferența dintre cele două este că evaluarea calitativă a riscului consideră frecvențele și consecințele în termeni „mici" până la

„mari", în timp ce evaluarea cantitativă a riscului atribuie date de probabilitate statistică părților de frecvență și consecințe ale ecuației.

Managementul riscului

Ca rezultat al evaluării riscului este posibil să se identifice și să se prioritizeze acele riscuri care nu se pot accepta. În aceste cazuri, atunci când este posibil, pot fi propuse măsuri de remediere și/sau de implementare a monitorizării adecvate. Managementul riscului se referă la procesul de luare a deciziilor și implementarea acestuia privitor la riscurile acceptabile sau tolerabile, și minimizarea sau modificarea acestora ca parte a unui ciclu repetitiv. Poluarea industrială poate fi definită ca prezența substanțelor toxice în aer, apă sau sol, fiind adesea rezultatul unor deficiențe în procesele de producție. Aceste substanțe pot prezenta un risc pentru sănătatea oamenilor sau a sistemelor ecologice. Riscuri diferite pot fi estimate și comparate folosind evaluarea riscului. În consecință, evaluarea riscului poate servi la stabilirea clasificării după prioritate a problemelor de poluare, pe baza mărimii riscului pe care îl prezintă fie pentru ființele umane, fie pentru sistemele ecologice. Acest proces poate fi apoi folosit ca bază

pentru managementul riscului.

I D E N T I F I C A R E A F A C T O R I L O R S U R S Ă - C A L E - R E C E P T O R

pe un amplasament contaminat

Anexa A.4.1

Criterii de apreciere

Sursa și natura poluantului

• solidă, lichidă, gazoasă, organică, anorganică • concentrația agenților poluanți și mobilitatea, solubilitatea lor, disponibilitatea și retenția în plante: - în matrice de sol, apă subterană, apă de suprafață - în depozite generale, bidoane, containere sau structuri îngropate • distribuție spațială și volumul total al materialului poluat Natura pericolului • corosiv sau alte forme de atac asupra materialelor • toxic, carcinogen, iritant dermatologic sau respirator, asfixiant • inflamabil, exploziv • fitotoxic Ținte/Receptori Includ următoarele categorii principale: • sisteme de apă subterană • cursuri de apă de suprafață: - în afara amplasamentului și pe amplasament • receptori umani: - ocupanți/utilizatori/vecini existenți și viitori ai amplasamentului - dezvoltări viitoare • sol și culturi agricole: - existente și viitoare • ecosisteme naturale: - faună și floră - rezervații naturale etc. Căi • contact direct sau ingerarea unor materiale contaminate • migrarea agenților poluanți prin: - straturi permeabile sau fisurate - apă subterană, apă de suprafață și deversare - puț de mină/galerii de acces - transport în afara amplasamentului prin vehicule, ex. nămol/praf de pe drum - generare de praf în aer - servicii și infrastructură Existența barierelor împotriva acestor căi (de exemplu, straturi de permeabilitate mică) Date asupra efectelor riscului/pericolului Sunt necesare informații privind efectele, apariția și acceptabilitatea diferitelor pericole prezentate de agenții poluanți: • atunci când nivelurile stabilite de declanșarea acțiunii nu sunt disponibile pentru agentul poluant în cauză, de exemplu azbestul • pentru a suplimenta nivelurile de declanșare a acțiunii, când acestea nu sunt strict aplicabile situației, de exemplu importanța cuprului, acolo unde peisajul nu este important Pot fi necesare informații privind: • efectele poluanților și calea de expunere prin care se produc aceste efecte • efectele specifice asupra oamenilor, materialelor de construcție și altor factori de mediu naturali sau antropici • date despre reacția la doza de expunere, aspecte toxicologice, concentrații acceptabile și durate de expunere.

Anexa A.4.2

M A T R I C E

pentru analiza relației sursă-cale-receptor

Atingerea Necesitatea

Agent poluant Pericol(e) Sursă(e) Cale(căi) Ținte sursei, căii, țintei Importanța riscului lucrărilor de remediere Agent Fitotoxic Haldă Dizolvare Ape Da Mică/medie Nu poluant 1, de subterane ex. zinc depozitare Dizolvare Ape de Da Mică/medie Nu suprafață Nici una Sănătate Nu Mică Nu umană Extras Floră Da Medie Da prin rădăcini Nici una Faună Nu Mică Nu Nici una Clădiri/ Nu Mică Nu folosințe Agent poluant 2 Agent poluant 3 Combinații de agenți poluanți X + Y

Anexa A.5.1

B I L A N Ț U L D E M E D I U N I V E L O

pentru procesul de privatizare

I. Autorul Denumirea societății comerciale: .......................................... Adresa: ................................................................................... Nr. tel.: ...................... Nr.fax: ...................................... Numele autorului:..................... II. Societatea Comercială supusă bilanțului Denumirea societății comerciale: .......................................... Adresa: ................................................................................... Nr. tel.: ...................... Nr.fax: ...................................... Numele/funcțiile .1) ............................................... reprezentanților legali: 2) ............................................... III. Situația conformării cu procedura de autorizare de mediu: (1) Cu autorizație de mediu DA  NU  in vigoare (2) Cu bilanț de mediu DA  NU  (3) Cu program de conformare DA  NU  (4) Cu autorizație de DA  NU  gospodărirea apelor IV. Autorizații sau avize legale de funcționare în vigoare, eliberate de alte autorități (sanitară, protecția muncii, PSI etc.): DA  NU  Dacă „Da", rugăm specificați și anexați documentele doveditoare............................................ ......................................................................................................................................................... V. Mărimea amplasamentului Suprafața totală (m 2 ): Suprafața construită (m 2 ): VI. Activități desfășurate pe amplasament Specificați: numărul curent conform „Clasificarea activităților cu impact asupra mediului" din anexa A.6 și/sau, după caz, alte activități decât cele din listă, identificate pentru perioada: (i) Prezentă: ................................................... ......................................................... (ii) Anterioară: ................................................... ........................................................ (iii) Viitoare: ........................................................ ........................................................ Anexați dovada folosinței trecute a terenului amplasamentului, dacă există. Bifați dacă este anexată  VII. Categoria de folosință a terenului și calitatea legală a utilizatorului (proprietar, chiriaș etc.): (i) Prezentă ............ (ii) Anterioară ............ (iii) Viitoare ............... VIII. Număr de personal Normă întreagă: Normă parțială: IX. Orice investigație anterioară a amplasamentului privind poluarea terenului: DA  NU  Dacă „Da", detaliați poluanții identificați si concentrațiile maxime determinate în soluri și ape subterane ...................

X. Situația conformării emisiilor de poluanți cu reglementările în vigoare: A Apă (i) Ape reziduale  Conformarea cu reglementările în vigoare: DA  NU  (ii) Canalizare menajeră  Conformarea cu reglementările în vigoare: DA  NU  (iii) Ape pluviale  Conformarea cu reglementările în vigoare: DA  NU  B Aer (i) Emisii de combustie (surse fixe)  Conformarea cu reglementările în vigoare: DA  NU  (ii) Emisii tehnologice Conformarea cu prevederile în vigoare: DA  NU  (iii) Altele  Rugăm specificați ........................................ ..................................................... XI. Apa de suprafață (numele celui mai apropiat curs de apă, direcția și distanta față de amplasament) XII. Apa subterana (adâncimea apelor subterane pe amplasament, folosința curentă și folosința pentru necesitățile activității) XIII. Producerea deșeurilor solide (toneUlună; separate pe categorii, cu descrierea generală a compoziției și a amenajărilor existente pentru depozitare; anexați evidențele, dacă este cazul) XIV. Rezervoare și conducte subterane (substanța depozitatăUtransportată; volumUdebit) XV. Poluări accidentale semnificative DA  NU  Dacă „Da", specificați poluantul și măsurile de intervenție întreprinse: .............................................. ............................................................................................................ XVI. Penalități si sancțiuni (Lista penalităților si sancțiunilor pe ultimii doi ani, inclusiv cele neachitate) XVII. Transformatoare in proprietate DA  NU  Dacă „Da", ce capacitate, ce vechime, dacă conțin PCB? XVIII. Prezența azbestului DA  NU  Dacă „Da", ce tip; dacă este în clădiri, ce suprafață acoperă (m 2 )? ........................................ .............................................

XIX. Folosința terenului înconjurător pe o distanță de 150 m (rezidențială, comercială, recreațională, industrială etc.)

Nord:

Vest:

Est:

Sud:

Autorul Titularul

(semnătura și, după caz, (semnăturile reprezentanților legali ștampila unității) și ștampila unității)

1. .................... 2. ....................

Anexa A.5.2

(Se completează de către autoritatea de mediu competentă)

AUTORIZAȚII DE FUNCȚIONARE SITUAȚIA CONFORMĂRII (1) Autorizație de mediu: Numărul de identificare și durata de valabilitate......... .............................................. (2) Autorizație de gospodărirea apelor Numărul de identificare și durata de valabilitate.......... .............................................. (3) Accept de descărcare a apelor uzate în canalizarea altei unități (dacă este cazul) Numărul de identificare și durata de valabilitate........ .............................................. (4) Autorizație PSI Numărul de identificare și durata de valabilitate......... .............................................. (5) Autorizație sanitară Numărul de identificare și durata de valabilitate........ .............................................. (6) Autorizație de protecția muncii Numărul de identificare și durata de valabilitate........ .............................................. (7) Plan de apărare împotriva dezastrelor (după caz) Numărul de identificare și durata de valabilitate........ .............................................. (8) Acte de proprietate sau drept de folosire a terenului, clădirilor și utilităților ............................................ .............................................. Calitatea solului................................ .............................................. Calitatea apelor subterane........................... ..............................................

Emisii atmosferice............................... .............................................. Alimentarea cu apă............................... .............................................. Evacuarea apelor uzate.......................... .............................................. Gospodărirea deșeurilor ......................... .............................................. Încadrarea în nivelul de zgomot și vibrații admis ................ .............................................. Igiena si protecția muncii ..................................................... .............................................. Penalități și sancțiuni în ultimii 2 ani, altele decât cele declarate de societatea comercială în Anexa A.5.1, poz. XVI......................................................................................... .............................................. Datorii către autoritatea de mediu (pe categorii de tarife și taxe) ............................................................ ..............................................

STABILIREA OBIECTIVELOR DE MEDIU MINIM ACCEPTATE

I. Pe baza informațiilor prezentate în bilanțul de mediu nivel 0, autoritatea competentă pentru protecția mediului stabilește:  obiectivele de mediu minim acceptate conform tabelului de mai jos (folosiți pagini suplimentare, dacă este cazul), sau  un singur obiectiv de mediu minim acceptat, constând în reînnoirea autorizației de mediu la schimbarea titularului activității în termen de ......... luni de la data vânzării (se completează numai dacă activitatea se conformează cerințelor legale în vigoare), sau  că informațiile nu sunt suficiente pentru stabilirea pe domenii a obiectivelor de mediu minim acceptate și stabilește ca obiectiv de mediu minim acceptat obținerea autorizației de mediu în termen de ......... luni de la data vânzării. Domeniul conformării Obiective de mediu minim acceptate Termenul realizării Poluarea solului și a apelor subterane Descărcarea apelor uzate Emisii atmosferice Gospodărirea deșeurilor Igiena si protecția muncii Planuri de apărare împotriva dezastrelor si de prevenire a incendiilor Altele Autorizație de mediu ...... ...... Obținerea autorizației de mediu ...... luni de la data vânzării (se completează întotdeauna) II. Recomandări justificate privind investigații suplimentare .......................................................

............................................................................... (folosiți pagini suplimentare, dacă este cazul)

Șeful compartimentului „ Reglementări" Director

(semnătura și ștampila A.P.M.)

Întocmit,

ANEXA A. 6 C L A S I F I C A R E A A C T I V I T Ă Ț I L O R cu impact negativ asupra mediului Nr. crt. al categoriei Nr. crt. al activității Categoria Activitatea Observații I. 1. 2. Agricultură Puțuri seci; locuri de depozitare a cadavrelor de animale bolnave Depozite de pesticide, fungicide și alte substanțe similare II. 1. Extracție de Extracție, manipulare și depozitare combustibili a substanțelor combustibile fosile III. 1. Extracția Extracția, manipularea și depozitarea minereurilor minereurilor și a constituenților acestora IV. 1. 2. Producere de Producerea gazului din combustibili energie fosili Reformare, rafinare, purificare sau (Inclusiv conducte și alte feluri de transport) (Inclusiv conducte 3. odorizare a gazelor naturale sau a altor gaze provenind din combustibili fosili Piroliză, cocsare, distilare, lichefiere, și alte feluri de transport) (Altele decât pentru 4. oxidare, tratamente termice, conversie, purificare sau rafinare a combustibililor fosili, (inclusiv conducte și alte feluri de transport) Centrale termoelectrice, altele decât gazeificare sau producere de cocs) 5. cele nucleare Centrale nucleare și producerea, 6. îmbogățirea și reprocesarea combustibililor nucleari Stații de transformare și substații V. 1. 2. Producerea și Producerea, recuperarea, rafinarea sau folosirea depozitarea produselor petroliere, petrochimicalelor chimice sau a derivatelor acestora Producerea, rafinarea sau stocarea (Inclusiv bitum, asfalt) (Inclusiv îngrășă- 3. substanțelor chimice organice sau anorganice legate de folosințe agricole Producerea, rafinarea sau stocarea minte, pesticide, ierbicide, fungicide etc.) (Inclusiv vopsele, 4. altor substanțe chimice organice sau anorganice Producerea, rafinarea sau stocarea lacuri, coloranți, cerneluri, substanțe cosmetice, plastice, farmaceutice și alte chimicale) gazelor industriale care nu sunt incluse în alte secțiuni ale listei VI. 1. 2. Industrie metaliferă Producere, rafinare sau recuperare a (inclusiv șpan și metalelor prin procese fizice, chimice, rebuturi) termice, electrolitice sau alte procese de extracție Procese de încălzire, topire sau tur- (Inclusiv toate zonele de minerit pentru producția de metale) (Inclusiv tratamente 3. nare a metalelor reprezentând ca parte sau întreg procesul de prelucrare Procese de formare la rece, inclusiv de oțelire și călire) 4. ambutisare, laminare, extrudare, concasare, formare Finisarea metalelor, inclusiv prin procese anodice, de conservare, acoperire, laminare și alte procese similare

Nr. Nr.

crt. al crt. al Categoria Activitatea Observații categoriei activității

VII. 1. Industrie Producerea sau rafinarea nemetalifenemetaliferă relor prin tratarea minereurilor

2. Producerea sau procesarea fibrelor minerale

3. Producerea cimentului, varului și a ghipsului, inclusiv fabricarea cărămizilor și alte procese similare

VIII 1. Producerea sticlei Producerea sticlei sau a produselor (Inclusiv lămpile

pe bază de sticlă fluorescente)

IX. 1. Producerea Producerea ceramicii și a produselor (Inclusiv glazuri și ceramicii pe bază de ceramică emailuri vitroase) X. 1. Inginerie și procese Producerea bunurilor din metal, de producție inclusiv inginerie mecanică care presupune metale și lucrări metalice 2. Producerea, stocarea sau testarea explozibililor, agenților explozivi sau a altor produse similare 3. Producerea și repararea echipamen- (Inclusiv transfortelor electrice, electronice și a compomatoare și condennentelor acestora satoare) XI. 1. Cherestea și Tratamente chimice și acoperire a (Inclusiv tratamente produse de cherestelei și a produselor din de conservare a cherestea cherestea lemnului) XII. 1. Textile Argăsirea, confecționarea sau alte procese pentru pregătirea, tratamentul sau tăbăcirea pieilor 2. Țesutul, înălbirea, colorarea sau finisarea țesăturilor sau fibrelor 3. Producerea covoarelor sau a altor textile (Inclusiv linoleumul) pentru acoperirea pardoselilor XIII. 1. Producerea pastei Producerea pastei de hârtie, a hârtiei, (Inclusiv imprimarea de hârtie și tipărire a cartonului sau a produselor derivate și tipărirea) din acestea XIV. 1. Producerea de Producerea alimentelor și a hranei alimente pentru animale 2. Procesarea produselor animaliere (Exclusiv unități de preparare cu capacitate mai mare de 5 000t/an) XV. 1. Producerea Producerea cauciucului natural sau (Include confecțiocauciucului sintetic narea și reșaparea cauciucurilor) XVI. 1. Infrastructură Trierea, demontarea, repararea sau întreținerea stocului de rulare al căilor ferate 2. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusiv ambarcarea navelor marine, fluviale sau de pe țiuni fără motor) cursurile interioare 3. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusiv garaje și rea căilor de transport rutier și a vestații de încărcare) hiculelor utilizate în aceste operațiuni 4. Demontarea, repararea sau întreține- (Inclusiv aparatele rea sistemului de transport aerian de zbor) XVII. 1. Neutralizarea Tratarea apelor de canalizare și a deșeurilor altor categorii de ape uzate

2. Stocarea, tratarea sau neutralizarea (Inclusiv nămolurile nămolurilor din tratarea apelor

uzate)

Nr. Nr. crt. al crt. al Categoria Activitatea Observații categoriei activității 3. Tratarea, stocarea, depozitarea sau (Inclusiv rebuturile neutralizarea deșeurilor, inclusiv a și activitățile de celor orășenești și de la alte folosințe demolare) 4. Depozitarea sau neutralizarea materialelor radioactive XVIII. 1. Diverse Operații de curățare uscată 2. Folosințe fotografice și de procesare a materialelor fotografice 3. Laboratoare pentru scopuri educaționale sau de cercetare 4. Curățarea rezervoarelor și a cilindrilor 5. Ariile cu câmp electromagnetic puternic 6. Demolarea clădirilor, uzinelor sau echipamentelor uzate, provenind din oricare din activitățile din această listă 7. Terenuri refăcute prin utilizarea umpluturilor din materiale poluante

MINISTERUL APELOR, PĂDURILOR ȘI PROTECȚIEI MEDIULUI

O R D I N

pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului

Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului,

în temeiul prevederilor art. 9, art. 10 alin. 4, art. 14 și art. 64 lit. d) din Legea protecției mediului nr. 137/1995, Ordinului nr. 125/1996 secțiunea 5 pct. 5.4., 5.5. și 5.6. și secțiunea 8 pct. 8.1. și 8.2. al ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului, care a aprobat Procedura de reglementare a activităților economico-sociale cu impact asu-

pra mediului,

Hotărârii Guvernului nr. 568/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului, cu modificările ulterioare,

emite următorul ordin:

1. Se aprobă Reglementarea privind evaluarea poluării mediului, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin. 2. Departamentul protecției mediului prin Direcția strategii și reglementări pentru protecția mediului răspunde de aplicarea prevederilor prezentului ordin și de instruirea periodică în mod unitar a personalului din cadrul unităților teritoriale, care își desfășoară activitatea în domeniul emiterii actelor de reglementare. 3. Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial al României. Ministrul apelor, pădurilor și protecției mediului, Ioan Oltean București, 3 noiembrie 1997. Nr. 756. Reglementare privind evaluarea poluării mediului ANEXĂ CAPITOLUL I Dispoziții generale Art. 1. - Prezenta reglementare stabilește procedurile și normele tehnice privind identificarea prejudiciilor aduse mediului, în scopul determinării responsabilităților pentru remedierea acestora și se emite în baza prevederilor art. 36, 42 și 48 din Legea protecției mediului nr. 137/1995, precum și a prevederilor articolului 15 alin. (5) din Legea apelor nr. 107/1996. Prevederile prezentei reglementări nu se referă la contaminările cu microorganisme și/sau substanțe radioactive care sunt supuse altor prevederi legale. Art. 2. - În înțelesul prezentului ordin, se vor utiliza definițiile următoarelor noțiuni: • Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele și bunurile materiale, în spații deschise din afara perimetrului uzinal. • Autoritate competentă - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate împuternicită potrivit competențelor legale să execute controlul reglementărilor în vigoare privind protecția aerului, apelor, solului și ecosistemelor acvatice sau terestre. • Emisie de poluanțiUemisie - descărcare în atmosferă a poluanților proveniți din surse staționare sau mobile. • Evacuare de ape uzateUevacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a apelor uzate conținând poluanți sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale ale apei utilizate, precum și a apelor de ploaie ce se scurg de pe terenuri contaminate. • Evaluare a riscului - analiza probabilității și gravității principalelor componente ale unui impact asupra mediului. • Folosință sensibilă și mai puțin sensibilă - tipuri de folosințe ale terenurilor, care implică o anumită calitate a solurilor, caracterizată printr-un nivel maxim acceptat al poluanților. • Impact de mediu - modificarea negativă considerabilă a caracteristicilor fizice, chimice și structurale ale elementelor și factorilor de mediu naturali; diminuarea diversității biologice; modificarea negativă considerabilă a productivității ecosistemelor naturale și antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabilă a calității vieții sau deteriorarea structurilor antropizate, cauzată, în principal, de poluarea apelor, a aerului și a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea teritorială necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerată inacceptabilă de către autoritățile competente. • Obiective de remediere - concentrații de poluanți, stabilite de autoritatea competentă, privind reducerea poluării solului, și care vor reprezenta concentrațiile maxime ale poluanților din sol după operațiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile de alertă sau intervenție ale agenților contaminanți, în funcție de rezultatele și recomandările studiului de evaluare a riscului. • Poluare potențial semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori definesc nivelul poluării la care autoritățile competente consideră că un amplasament poate avea un impact asupra mediului și stabilesc necesitatea unor studii suplimentare și a măsurilor de reducere a concentrațiilor de poluanți în emisii/evacuări. • Poluare semnificativă - concentrații de poluanți în mediu, ce depășesc pragurile de intervenție prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. • Prag de alertă - concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, care au rolul de a avertiza autoritățile competente asupra unui impact potențial asupra mediului și care determină declanșarea unei monitorizări suplimentare și/sau reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări. • Prag de intervenție - concentrații de poluanți în aer, apă, sol sau în emisii/evacuări, la care autoritățile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului și reducerea concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări. • Probă de referință - probă materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizată pentru a identifica precizia și acuratețea tehnicilor de analiză chimică a solurilor. • Preceptori acvatici - ape de suprafață interioare, de frontieră sau costiere, precum și ape subterane, în care sunt evacuate ape uzate, exceptând zonele de influență directă sau de amestec ale acestor evacuări. CAPITOLUL II Praguri de alertă și praguri de intervenție Art. 3. - Prezenta reglementare definește semnificația și stabilește dispozițiile referitoare la pragurile de alertă și la pragurile de intervenție pentru poluanții din: aer, apă și sol. Art. 4. - Dispozițiile referitoare la pragurile de alertă sunt următoarele: a) pragurile de alertă avertizează autoritățile competente asupra existenței, într-o anumită situație, a unei poluări potențiale în aer, apă sau sol; b) când concentrația unuia sau mai multor poluanți depășește un prag de alertă, autoritățile competente pot dispune, dacă se consideră necesar, o monitorizare suplimentară asigurată de către titularii activităților potențial responsabile de poluare, fie prin sisteme proprii, fie prin unități specializate. În același timp, autoritățile competente vor solicita și vor urmări introducerea unor măsuri de reducere a concentrațiilor de poluanți din emisii/evacuări.