Decizia nr. 582/2007

Ion Predescu - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Kozsokar Gabor - judecător

Petre Ninosu - judecător

Șerban Viorel Stănoiu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Antonia Constantin - procuror

Doina Suliman - magistrat-asistent șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă, excepție ridicată de Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților București în Dosarul nr. 31.475/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Decizia civilă nr. 84R din 9 februarie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 31.475/3/2006, Curtea de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților București, cu ocazia soluționării recursului formulat împotriva Încheierii de ședință din data de 31 octombrie 2006, pronunțată de Tribunalul București - Secția a V-a civilă în contradictoriu cu Casa de Ajutor Reciproc "Speranța".

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile de lege criticate care prevăd situațiile în care nu operează întreruperea prescripției aduc atingere liberului acces la justiție și dreptului la apărare. Autorul excepției invocă în susținerea criticii sale și prevederile constituționale ale art. 154 alin. (1).

Instanța de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar de către părți, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

În ceea ce privește competența de soluționare a excepției de neconstituționalitate, atâta timp cât instanța de judecată nu a reținut că un act normativ preconstituțional, de forța juridică a unei legi, este abrogat potrivit art. 154 alin. (1) din Constituție, sesizând Curtea Constituțională cu soluționarea excepției, aceasta este obligată să se pronunțe asupra textului de lege pe care instanța înțelege să îl aplice.

În aceste condiții, Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate al cărei obiect îl constituie

art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă, publicat în Buletinul Oficial nr. 19 din 21 aprilie 1958, potrivit căruia: "Prescripția nu este întreruptă, dacă s-a pronunțat încetarea procesului, dacă cererea de chemare în judecată sau executare a fost respinsă, anulată sau dacă s-a perimat, ori dacă cel care a făcut-o a renunțat la ea."

Prevederile legale criticate sunt considerate a fi contrare dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 21 referitor la accesul liber la justiție și în art. 24 privind dreptul la apărare.

Curtea Constituțională a mai fost sesizată și în alte cauze, de același autor, cu excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, cu motivare identică. Astfel, prin

Decizia nr. 681 din 10 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 30 octombrie 2006, și

Decizia nr. 747 din 26 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.009 din 19 decembrie 2006, Curtea a statuat că textele de lege criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. În acest sens, Curtea a reținut că "soluția exceptării de la efectul întreruptiv al prescripției a cazului în care cererea de chemare în judecată sau executare a fost respinsă, anulată, s-a perimat ori a intervenit renunțarea la acțiune este firească, dat fiind faptul că, în această situație, se prezumă în continuare că starea de fapt este conformă cu starea de drept, atâta vreme cât cel în folosul căruia curge prescripția nu recunoaște dreptul subiectiv prescriptibil".

Întrucât nu s-au învederat elemente sau motive noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluția și considerentele din deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 16 alin. 2 din Decretul nr. 167/1958

privitor la prescripția extinctivă, excepție ridicată de Uniunea Caselor de Ajutor Reciproc ale Salariaților București în Dosarul nr. 31.475/3/2006 al Curții de Apel București - Secția a IX-a civilă și pentru cauze privind proprietatea intelectuală.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 iunie 2007.