Decizia nr. 302/1997

-------------

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 2 aprilie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 2.643/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, ale art. 330^1 și ale art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, invocată de Cornea Elena.

În motivarea excepției se susține ca art. 330, 330^1 și art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă încalcă dispozițiile art. 41 alin. (1) și ale art. 135 alin. (1) și (6) din Constituție, precum și principiul constituțional al stabilitatii raporturilor juridice prevăzute de art. 2 al Legii nr. 47/1992. De asemenea, se arata ca: modificarea art. 330^1 din Codul de procedură civilă, în sensul stabilirii unui termen de 6 luni pentru declararea recursului în anulare de către procurorul general, constituie o dovadă categorica a faptului ca excepția este intemeiata; procurorul general putea suspenda, pe un termen pe care îl stabilea, dar pe care legea nu-l limita, o hotărâre judecătorească, fără obligația de a introduce recurs în anulare; depășirea atribuțiilor puterii judecătorești, nedeterminate suficient în textul procedural, da loc la interpretări gresite, rămânând la aprecierea procurorului general atât declararea recursului în anulare, cat și suspendarea executării unei hotărâri.

Exprimandu-și opinia potrivit art. 23 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, instanța suprema apreciază ca excepția este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, Curtea este competența să soluționeze excepția cu care a fost legal sesizată.

Curtea Constituțională, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996, și, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, s-a pronunțat asupra constituționalității art. 330 din Codul de procedură civilă, constatând ca prevederile acestui text sunt constituționale. Argumentele care au fundamentat deciziile sus-menționate subzistă și în cauza de fața, conform art. 145 alin. (2) din Constituție, întrucât nu au intervenit elemente noi care să justifice schimbarea acestei soluții.

Dispozițiile art. 330^1 din Codul de procedură civilă, asa cum au fost modificate prin Legea nr. 17/1997, nu contrazic dispozițiile constituționale, întrucât reglementează termenul de exercitare a acestei cai de atac, și anume de 6 luni de la data când hotărârea judecătorească a rămas irevocabilă, pentru motivul prevăzut de art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, sau de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare, pentru motivul prevăzut în art. 330 pct. 2 din același cod.

Rezultă ca, potrivit prevederilor Legii nr. 17/1997, dreptul procurorului general de a ataca hotărârile judecătorești definitive și irevocabile cu recurs în anulare a fost limitat în timp și, pe cale de consecința, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.

Cat privește dispozițiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care acorda procurorului general posibilitatea de a dispune suspendarea executării unor hotărâri judecătorești, prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, Curtea Constituțională s-a pronunțat cu privire la caracterul neconstitutional al acestui text. Or, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile Curții Constituționale fiind obligatorii, excepția nu mai poate fi reiterata.

Interpretarea dispoziției prevăzute în art. 330 pct. 1 din Codul de procedură civilă, referitoare la sintagma: "când instanța și-a depășit atribuțiile", este de competența Curții Supreme de Justiție, sesizată cu soluționarea recursului în anulare, și nu o problemă de neconstituționalitate, astfel ca și aceasta critica este neîntemeiată.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330, ale art. 330^1 și ale art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, invocată de Cornea Elena în Dosarul nr. 2.643/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 3 iulie 1997.