Strategia din 24 octombrie 2007

Secțiunea 1 Obiectivul Strategiei naționale

(1) Obiectivul Strategiei naționale este stabilirea direcțiilor de acțiune pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor și acțiunilor specifice instituțiilor și organismelor abilitate ale statului român în vederea aderării la spațiul Schengen.

(2) Strategia națională conține direcțiile de acțiune și programele generale pentru ducerea la îndeplinire a măsurilor, activităților și acțiunilor specifice instituțiilor și organismelor abilitate ale statului român, în vederea aderării la spațiul Schengen, în calendarul propus.

(3) Scopul prezentului document este realizarea cadrului general necesar abordării unitare și coerente a obiectivului referitor la aderarea la spațiul Schengen, precum și conjugarea eforturilor instituțiilor cu atribuții în domeniu. Strategia națională urmărește identificarea, programarea și realizarea corelată a acțiunilor avute în vedere la nivel național, pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spațiul Schengen, precum și crearea premiselor unei armonizări consecvente și coerențe sporite în utilizarea unitară a resurselor avute la dispoziție pentru acest demers.

(4) Strategia națională creează cadrul general necesar abordării unitare și coerente a obiectivului referitor la aderarea la spațiul Schengen și identifică acțiunile avute în vedere la nivel național pentru asigurarea măsurilor premergătoare aderării la spațiul Schengen.

(5) Pregătirile pentru aderarea la spațiul Schengen reprezintă un complex de măsuri care trebuie să fie adoptate și implementate în mod coordonat, unitar și planificat de către instituțiile/structurile cu responsabilități în domeniu.

Secțiunea A 2-A

Contextul actual

2.1. Procesul de evaluare Schengen

(6) Potrivit art. 8 din Protocolul privind integrarea acquis-ului Schengen în cadrul Uniunii Europene, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene, denumit în continuare Protocolul Schengen, România trebuie să accepte în totalitate acquis-ul Schengen.

(7) Există două categorii de prevederi ale acquis-ului Schengen:

1. prevederi care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria I, etapa preaderare la spațiul Schengen;

2. prevederi direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne - categoria a II-a, etapa postaderare la spațiul Schengen.

(8) Prevederile din cea de-a doua categorie trebuie implementate și aplicate simultan cu ridicarea controalelor la frontierele interne și sunt supuse procesului de evaluare Schengen. În acest context România trebuie să își demonstreze capacitatea de a îndeplini cerințele relevante din acquis-ul Schengen într-o manieră corectă, uniformă și eficientă, fiind supusă apoi unei decizii unanime a Consiliului UE.

2.2. Implementarea și aplicarea prevederilor din categoria I

(9) România implementează prevederile din prima categorie începând cu data aderării la UE, în procesul de preaderare la spațiul Schengen. Implementarea și monitorizarea prevederilor din această categorie au făcut parte din procesul de pregătire pentru aderarea la UE.

2.3. Procesul de evaluare anterior implementării și aplicării prevederilor din categoria a II-a

(10) Implementarea și aplicarea prevederilor din categoria a II-a presupun ca toate precondițiile legislative, operative și tehnice să fie îndeplinite, în special cerințele referitoare la accesul la Sistemul informatic Schengen de generația a II-a și la un control eficient la frontierele externe. În acest context România trebuie să țină cont inclusiv de recomandările și de cele mai bune practici reliefate în cadrul evaluărilor Schengen care se derulează în alte state membre ale UE.

(11) Procesul de evaluare constă în verificarea îndeplinirii tuturor condițiilor necesare implementării depline a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune că România trebuie să-și demonstreze capacitatea de a îndeplini cerințele acquis-ului Schengen într-o manieră uniformă, corectă, consistentă și eficientă. Evaluarea Schengen este în responsabilitatea Grupului de evaluare Schengen din cadrul Consiliului UE.

(12) Prima parte a procesului de evaluare constă în completarea unui chestionar extins, care va fi remis României. Acest chestionar va conține întrebări detaliate despre toate aspectele relevante pentru implementarea și aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Răspunsurile la acest chestionar vor fi analizate atent de către echipa de evaluare, pentru a permite Consiliului UE să analizeze capacitatea României de a aplica prevederile categoriei a II-a.

(13) În momentul în care au fost obținute suficiente informații, vor fi demarate vizite de evaluare, pentru verificarea în teren a pregătirilor.

(14) După finalizarea acestor vizite va fi redactat un raport care va analiza stadiul de pregătire a României pentru aplicarea prevederilor categoriei a II-a. Acest raport poate include recomandări pentru corectarea sau îmbunătățirea aspectelor mai puțin satisfăcătoare. De asemenea, pot fi efectuate vizite suplimentare, după trecerea unei perioade de timp, pentru a verifica remedierea eventualelor aspecte negative.

(15) Raportul final al Grupului de evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului UE, care va adopta decizia necesară prin care va autoriza aplicarea prevederilor categoriei a II-a la data/datele pe care o/le consideră adecvată/adecvate.

2.4. Dispozițiile tratatului de aderare

(16) Art. 4 alin. (1) și (2) din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin

Legea nr. 157/2005 , face distincția dintre prevederile care nu sunt legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, aplicabile în România de la data aderării, și prevederile direct legate de ridicarea controalelor la frontierele interne ale statelor membre, care se aplică numai în temeiul unei decizii adoptate de Consiliul UE în acest sens.

(17) De asemenea, Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană face referire la procesul de evaluare Schengen, care va verifica, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, îndeplinirea condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauză din acquis:

"(1) Dispozițiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene prin protocolul anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană și la Tratatul de instituire a Comunității Europene [...] și actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia, enumerate în anexa II, precum și orice alte acte noi de acest fel care ar putea fi adoptate înainte de data aderării, sunt obligatorii și se aplică în Bulgaria și România de la data aderării.

(2) Dispozițiile acquis-ului Schengen care au fost integrate în cadrul Uniunii Europene și actele care se întemeiază pe acestea sau care sunt conexe acestuia și care nu sunt prevăzute la alin. (1), deși sunt obligatorii pentru România de la data aderării, se aplică pe teritoriul fiecăruia dintre aceste state membre numai în temeiul unei decizii europene adoptate de Consiliu în acest sens, după verificarea, în conformitate cu procedurile de evaluare Schengen aplicabile în materie, a îndeplinirii pe teritoriul respectivului stat a condițiilor necesare aplicării tuturor părților în cauză din acquis."

Secțiunea 1 Documente strategice

(19) În contextul negocierilor privind Capitolul 24 - "Justiție și afaceri interne", statele membre ale UE au solicitat țărilor candidate, inclusiv România, prezentarea unui plan de acțiune pentru aplicarea criteriilor preliminare participării la spațiul Schengen.

(20) La 30 noiembrie 2001, Guvernul României a transmis Conferinței pentru aderare "România - Uniunea Europeană" Documentul de poziție pe Capitolul 24 - Justiție și afaceri interne, care a avut ca anexă PAS. Documentul de poziție a prezentat stadiul la acea dată și măsurile avute în vedere a fi adoptate, precum și poziția față de acquis-ul comunitar, în următoarele domenii: supravegherea și controlul frontierelor externe, politica de vize, cooperarea polițienească, droguri, cooperarea judiciară în materie penală, extrădare, arme de foc și muniții, SIS, protecția datelor cu caracter personal. Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate și nu au fost solicitate perioade de tranziție sau derogări.

(21) Scopul PAS este identificarea și prioritizarea acțiunilor care urmează să fie adoptate pentru îndeplinirea precondițiilor pentru implementarea completă a acquis-ului Schengen, cât de curând posibil, precum și implementarea graduală a acestuia, în funcție de calendarul de aderare la spațiul Schengen. PAS va fi monitorizat și actualizat anual, astfel încât România să îndeplinească criteriile pentru aplicarea Convenției de punere în aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 dintre guvernele statelor Uniunii Economice Benelux, Republicii Federale Germania și Republicii Franceze privind eliminarea treptată a controalelor la frontierele comune, adoptată la Schengen la 19 iunie 1990, denumită în continuare Convenția Schengen.

(22) Structura PAS urmărește modelul recomandat de Comisia Europeană. Fiecare secțiune indică acquis-ul Schengen relevant, descrie situația actuală, precum și măsurile legislative, instituționale, administrative și tehnice prevăzute pentru adoptarea și implementarea acquis-ului relevant. Un calendar cu termene precise este prezentat pentru măsurile avute în vedere. De asemenea, sunt indicate instituții responsabile pentru implementarea acestor măsuri.

(23) PAS marchează distincția clară dintre momentul aderării României la UE și momentul aderării la Convenția Schengen. Planificarea procesului de implementare a Convenției Schengen este realizată printr-o abordare în două etape, care acoperă atât perioada de preaderare la UE, cât și perioada care urmează aderării la UE și se situează înaintea momentului ridicării controalelor la frontierele interne, de la care România va avea calitatea de membru Schengen.

(24) Anual se prezintă Guvernului României și Comisiei Europene un raport referitor la stadiul îndeplinirii angajamentelor asumate în PAS.

Secțiunea A 2-A

Instituții

(25) Coordonarea chestiunilor legate de cooperarea în context Schengen se realizează de Comisia națională, organism înființat prin

Hotărârea Guvernului nr. 882/2006

privind constituirea Comisiei naționale de autoevaluare Schengen.

(26) Acest organism creează condiții manageriale și de execuție pentru ca instituțiile românești cu responsabilități în domeniul Schengen să definească și să fundamenteze o acțiune proactivă în raport cu cerințele aderării la Acordul Schengen și la Convenția Schengen și, ulterior, în activitatea de susținere a intereselor României la adoptarea deciziilor politice, legislative și financiare în cadrul UE.

(27) Comisia națională informează periodic Guvernul și Consiliul interministerial pentru afaceri interne și justiție asupra activității desfășurate și a măsurilor dispuse.

(28) Schema relațională a instituțiilor implicate în procesul de coordonare, implementare și evaluare a Strategiei naționale privind aderarea la spațiul Schengen este prevăzută în anexa nr. 2.

Secțiunea 1 Adoptarea și implementarea acquis-ului Schengen

(32) Acquis-ul Schengen a fost acceptat în totalitate și nu au fost solicitate perioade de tranziție sau derogări.

(33) Documentele de referință privind adoptarea și implementarea acquis-ului Schengen de către autoritățile române au avut în permanență în vedere și au marcat clar distincția dintre momentul aderării României la UE și momentul aderării la Convenția Schengen.

(34) Planificarea procesului de implementare a prevederilor acquis-ului Schengen a fost realizată printr-o abordare în două etape, în funcție de prevederile acquis-ului Schengen care aparțin categoriei I și cele care aparțin categoriei a II-a. În continuare, eforturile autorităților române din punctul de vedere al adoptării și implementării acquis-ului Schengen se vor axa pe aceeași abordare duală.

(35) Principalele măsuri avute în vedere, în funcție de fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt:

A. Politica de vize

1. Modificarea legislației în sensul introducerii formatului uniform pe care se aplică viza emisă persoanelor deținătoare de documente de călătorie nerecunoscute de către România

2. Amendarea legislației cu privire la regimul străinilor, în sensul introducerii conceptului de viză uniformă care este valabil pe teritoriul Schengen (aplicabil după aderarea la spațiul Schengen)

3. Implementarea deplină a prevederilor Instrucțiunilor consulare comune

4. Modificarea adecvată a legislației privind regimul străinilor în România, în vederea instituirii obligativității ca la solicitarea vizei străinii să posede o asigurare medicală care să acopere orice costuri legate de repatriere din motive medicale, asistență medicală ori de urgență și/sau tratament de urgență în spital ( Decizia Consiliului 2004/17/CE

)

5. Introducerea în legislația română privind regimul străinilor a noțiunii de viză uniformă cu valabilitate teritorială limitată

6. Modificarea legislației privind regimul străinilor, în sensul în care România să poată emite vize pentru un stat Schengen și, de asemenea, să fie introduse prevederi care să permită unui stat Schengen să emită vize în numele României, în condițiile prevăzute de acquis

7. Introducerea taxelor de viză conforme cu acquis-ul Schengen

8. Modificarea

Ordonanței Guvernului nr. 24/1992

privind stabilirea serviciilor consulare și a taxelor percepute pentru prestarea acestora, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 89/1993 , cu modificările și completările ulterioare

9. Amendarea acordurilor cu o serie de state de pe Lista negativă a UE, în care se prevede eliberarea de vize în condiții de gratuitate

B. Migrația

1. Modificarea și completarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002

privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea armonizării sale cu art. 21 din Convenția Schengen și cu art. 5 din Regulamentul (CE) nr. 562/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 martie 2006 de instituire a unui cod comunitar privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul frontierelor Schengen)

2. Modificarea

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , republicată, cu modificările și completările ulterioare, în vederea introducerii prevederilor referitoare la consultarea părții contractante care a semnalat un străin ca inadmisibil, în situația în care se intenționează eliberarea unui permis de ședere acestuia, potrivit art. 25 din Convenția Schengen

C. Cooperarea polițienească

Elaborarea normelor metodologice de aplicare a

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2006

privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale, aprobată prin

Legea nr. 104/2007 , pe componenta de cooperare în context Schengen

D. Lupta împotriva drogurilor

Adoptarea măsurilor necesare pentru a permite participarea experților români la Grupul de lucru permanent, stabilit conform prevederilor art. 70 din Convenția Schengen

E. SIS

1. Elaborarea procedurilor naționale și internaționale pentru operațiunile efectuate în SIS, în conformitate cu procedurile prevăzute de Manualul SIRENE

2. Semnarea protocoalelor de colaborare cu Ministerul Justiției și Consiliul Superior al Magistraturii în vederea colaborării operative cu aceste instituții

3. Demersuri privind semnarea de noi acorduri bilaterale privind cooperarea polițienească internațională

F. Protecția datelor cu caracter personal

Armonizarea legislației, a reglementărilor și practicilor cu acquis-ul Schengen din domeniul protecției datelor cu caracter personal

Secțiunea A 2-A

Construcția instituțională și investiții, achiziții de mijloace tehnice, echipamente și sisteme specializate

(36) Principalele măsuri avute în vedere, în funcție de fiecare domeniu al cooperării Schengen, sunt:

A. Controlul frontierelor

1. Implementarea procedurilor de control al traficului în vederea asigurării fluidității traficului la viitoarea frontieră internă și eliminării obstacolelor care restricționează traficul rutier în punctele de trecere la viitoarea frontieră internă

2. Monitorizarea și evaluarea permanentă a stadiului acțiunilor prevăzute în documentele de implementare a Strategiei naționale de management integrat al frontierei de stat a României în perioada 2007-2010, aprobată prin

Hotărârea Guvernului nr. 324/2007 , Planul de acțiune și Planul unic multianual de investiții pentru securitatea frontierei

3. Implementarea Sistemului integrat de supraveghere și control la Marea Neagră

4. Realizarea condițiilor tehnice necesare funcționării sistemului de informații despre pasageri în aeroporturi

5. Separarea eficientă a fluxurilor de pasageri intra și extra Schengen în porturile și aeroporturile internaționale

B. Politica de vize

1. Punerea în circulație a colantului uniform de viză

2. Punerea în circulație a colantului Schengen

3. Dotarea tuturor consulatelor clasificate de risc înalt cu echipamente de detectare a documentelor false și falsificate, corespunzătoare diferitelor niveluri de risc, în conformitate cu acquis-ul în materie

4. Implementarea componentei naționale a VIS.

C. Migrația

1. Implementarea totală a Sistemului informatic integrat privind managementul migrației, azilului și vizelor

2. Realizarea și integrarea în sistemul informatic al Oficiului Român pentru Imigrări a unei biblioteci virtuale care să cuprindă specimene ale documentelor de identitate, călătorie și stare civilă folosite de străini pe teritoriul României, inclusiv cu o descriere a elementelor de siguranță ale acestora

3. Implementarea unui proiect-pilot al sistemului pentru emiterea și gestionarea noilor pașapoarte cu date biometrice

4. Extinderea sistemului pentru emiterea și gestionarea pașapoartelor cu date biometrice, pentru întreaga țară

5. Realizarea suportului tehnic pentru producerea, eliberarea și utilizarea cărții electronice de identitate

D. Azilul

1. Introducerea datelor biometrice în documentele de călătorie eliberate beneficiarilor unei forme de protecție

2. Finalizarea modulelor de aplicație ale Oficiului Român pentru Imigrări

E. Cooperarea polițienească

1. Înființarea și dezvoltarea componentei de cooperare polițienească internațională, în contextul prevederilor art. 39-46 din Convenția Schengen, în cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională

F. Cooperare judiciară

1. Achiziționarea aparaturii necesare pentru Curtea de Apel București, precum și dotarea celorlalte curți de apel cu aparatura necesară pentru aplicarea dispozițiilor referitoare la efectuarea audierilor prin videoconferință, cuprinse în

Legea nr. 302/2004

privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, cu modificările și completările ulterioare

2. Pregătirea magistraților în cadrul seminariilor și cursurilor. Programa de pregătire continuă pentru magistrații implicați în programul de pregătire indicat în secțiunea privind cooperare judiciară

G. Lupta împotriva drogurilor

1. Înființarea unui registru central de investigații și cercetare în domeniul drogurilor și al infracțiunilor conexe, în care vor fi incluse toate operațiunile derulate de orice instituție cu atribuții de aplicare a legii și care să permită evidențierea operațiunilor aflate în derulare astfel încât să se stabilească corect prioritățile și să se asigure coerență și eficiență în aplicarea legii

2. Modernizarea și/sau relocarea echipamentului operativ de control al birourilor vamale de la frontiera externă a UE, în conformitate cu evoluțiile fenomenului traficului de droguri în termeni de calitate/cantitate/rute

3. Înființarea laboratorului teritorial de analiză a drogurilor la Constanța

H. Arme de foc și muniții

1. Dezvoltarea instituțională a Registrului Național al Armelor conform prevederilor

Legii nr. 295/2004

privind regimul armelor și al munițiilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale

Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 389/2004

privind organizarea și funcționarea Registrului Național al Armelor, în vederea implementării sistemului de monitorizare a operațiunilor cu arme conform exigențelor

Directivei Consiliului 91/477/CEE

din 18 iunie 1991 privind controlul achiziției și deținerii de arme

2. Dezvoltarea unui sistem informatic și de comunicații necesar funcționării Registrului Național al Armelor

I. SIS

1. Înființarea Centrului Național SIS

2. Operaționalizarea biroului SIRENE

3. Activitățile legate de realizarea din punct de vedere tehnic și administrativ a Biroului SIRENE - România

4. Înființarea Centrului multifuncțional de pregătire Schengen

5. Modernizarea sistemelor informatice existente în cadrul MIRA

6. Implementarea fazei-pilot a SINS compatibil cu Sistemul informatic Schengen de generația a II-a

7. Extinderea pilotului la nivel național

8. Interconectarea SINS la CS-SIS II; realizarea copiei tehnice a bazelor de date CS-SIS II; realizarea soluției de "Disaster Recovery" aferente SINS și a componentei naționale NS-SIS II

9. Înființarea bazelor de date privind obiectele căutate pentru a fi confiscate sau utilizate ca probe în materie penală (art. 100 din Convenția Schengen), dacă nu există în sistemele informatice, compatibilizarea cu formatul Schengen și interconectarea acestora, precum și a celor referitoare la persoane și autovehicule, în vederea supravegherii discrete sau a controalelor specifice (art. 99 din Convenția Schengen). Conversia tuturor datelor care vor fi translatate în SINS

10. Dezvoltarea infrastructurii tehnice și de comunicații pentru accesul autorităților competente la bazele de date mai sus menționate (art. 101 din Convenția Schengen)

11. Extinderea implementării sistemului "TETRA" la nivelul întregului teritoriu.

12. Modernizarea sistemului informatic al Oficiului Român pentru Imigrări corelat cu Sistemul informatic Schengen de generația a II-a și VIS

13. Extinderea PKI la nivelul sistemelor informatice sectoriale din cadrul MIRA

J. VIS

1. Elaborarea și aprobarea cadrului juridic pentru crearea și funcționarea sistemului național de informare privind vizele

2. Elaborarea și adoptarea proiectului tehnic pentru componenta națională a VIS

3. Realizarea aplicației informatice pentru componenta națională a VIS, care să permită conectarea, stocarea și transmiterea identificatorilor biometrici stabiliți prin normele europene (amprente digitale, imagine facială)

4. Dotarea Centrului Național de Vize și a Oficiului Român pentru Imigrări cu echipamentele hardware și aplicațiile informatice necesare stocării, prelucrării și transmiterii de date în cadrul componentei naționale a VIS

5. Amenajarea și dotarea oficiilor consulare cu echipamentele necesare pentru funcționarea în bune condiții a componentei naționale a VIS

6. Conectarea la sistem și dotarea cu echipamente corespunzătoare a punctelor de frontieră de pe viitoarea frontieră externă

7. Conectarea la sistem și dotarea altor agenții cu echipamente, în funcție de normele europene ce urmează a fi adoptate

8. Interconectarea componentei naționale a VIS cu rețeaua VIS a Comunității Europene

Secțiunea A 3-A

Pregătirea adecvată a personalului care va fi implicat în procesul de aderare

(37) În cadrul măsurilor de pregătire a aderării la spațiul Schengen, soluționarea aspectelor referitoare la asigurarea resurselor umane necesare și la formarea profesională corespunzătoare a acestora reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru succesul întregului proces. Mai mult decât atât, recomandările și cele mai bune practici existente la nivel european impun elaborarea și adoptarea unui concept clar și integrat al pregătirii în domeniul Schengen.

(38) Instituțiile/structurile cu responsabilități Schengen posedă în prezent sisteme proprii de formare profesională, ceea ce rezolvă însă numai în parte problematica pregătirii personalului.

(39) Necesitatea unui efort comun, la nivel național, privind pregătirea personalului, precum și posibilitățile instituțiilor/structurilor implicate în activitățile de integrare în spațiul Schengen de a funcționa în comun pentru îndeplinirea obiectivelor ce le revin pun problema constituirii unui sistem integrat de formare profesională.

(40) În vederea realizării acestui deziderat și având în vedere recomandările și cele mai bune practici existente la nivel european, Comisia națională a aprobat, în ședința din data de 24 octombrie 2006, Concepția integrată de pregătire a personalului instituțiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spațiul Schengen.

(41) Scopul elaborării Concepției integrate de pregătire a personalului instituțiilor/structurilor implicate în procesul de aderare a României la spațiul Schengen îl reprezintă realizarea cadrului general comun pentru formarea profesională inițială și continuă a personalului care își desfășoară activitatea în domeniul Schengen. Obiectivele comune ale formării profesionale integrate în domeniul Schengen sunt următoarele:

a) cunoașterea conținutului documentelor strategice privind cooperarea Schengen;

b) asigurarea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare pentru dezvoltarea capacității personalului de cooperare în domeniul Schengen;

c) transmiterea informațiilor privitoare la acquis-ul Schengen;

d) cunoașterea procesului de evaluare Schengen;

e) pregătirea personalului pentru aplicarea procedurilor de lucru specifice;

f) asigurarea cunoștințelor și formarea deprinderilor de operare a tehnicii și a materialelor destinate îndeplinirii atribuțiilor și misiunilor în domeniul Schengen.

(42) Grupurile-țintă pentru pregătirea privind problematica Schengen includ personalul cu atribuții în acest domeniu. Pregătirea trebuie să includă atât demnitarii și personalul care ocupă funcții de conducere, cât și personalul care ocupă funcții de execuție.

(43) Domeniile avute în vedere pentru pregătirea în domeniul Schengen sunt cele care formează acquis-ul Schengen:

1. controlul frontierelor;

2. politica de vize;

3. migrație;

4. azil;

5. cooperare polițienească;

6. cooperare judiciară;

7. lupta împotriva drogurilor;

8. arme de foc și muniții;

9. SIS;

10. protecția datelor.

Secțiunea 1 Facilitatea Schengen

(47) Facilitatea Schengen este un instrument provizoriu pentru sprijinirea Bulgariei și a României în perioada dintre data aderării și sfârșitul anului 2009, în vederea finanțării acțiunilor la noile frontiere externe ale UE, pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și a controlului la frontiere.

(48) În perioada 2007-2009, România va beneficia de o sumă de 559,8 milioane euro pentru Facilitatea Schengen și pentru fluxurile de numerar.

(49) Alocările pentru România pentru Facilitatea Schengen sunt defalcate pe ani după cum urmează:

a) 297,2 milioane euro în 2007;

b) 131,8 milioane euro în 2008;

c) 130,8 milioane euro în 2009.

(50) Conform Actului privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană, ce constituie parte integrantă a Tratatului de aderare la Uniunea Europeană, ratificat prin

Legea nr. 157/2005 , cel puțin 50% din sumele menționate sunt destinate finanțării de acțiuni la noile frontiere externe ale UE pentru punerea în aplicare a acquis-ului Schengen și a controlului la frontiera externă.

(51) A douăsprezecea parte din fiecare sumă anuală se plătește Bulgariei și României în prima zi lucrătoare a fiecărei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizează în termen de 3 ani de la efectuarea primei plăți. România prezintă, în cel mult 6 luni de la data expirării acestui termen de 3 ani, un raport cuprinzător privind utilizarea finală a sumelor globale în temeiul secțiunii Schengen a Facilității Schengen și pentru fluxurile de numerar, incluzând un raport justificativ privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recuperează de către Comisie.

A. Cerințe minime privind managementul și controlul Facilității Schengen

(52) Pentru a fi eligibile acțiunile trebuie să derive în întregime sau în mod primar din acquis-ul Schengen și să aibă ca obiectiv îmbunătățirea și întărirea viitoare a controlului la frontierele externe și trebuie:

a) să fie localizate fizic la frontiera externă; sau

b) să aibă o legătură cu protecția viitoarei frontiere externe în cazurile în care acțiunile nu sunt fizic localizate la frontiera externă.

(53) Acțiunile eligibile pot include stabilirea de diverse sisteme IT necesare implementării acquis-ului Schengen.

(54) Totodată, următoarele condiții sunt obligatorii:

a) un Plan indicativ anual trebuie transmis la Comisia Europeană până la sfârșitul primăverii fiecărui an; Comisia națională și ulterior Comisia Europeană pot să aprobe sau să respingă acest Plan indicativ, caz în care acesta va trebui refăcut;

b) un sistem clar definit pentru gestionarea și controlul fondului cu proceduri interne care să evidențieze o clară definire a responsabilităților;

c) respectarea principiilor separării responsabilităților, astfel încât să nu existe niciun risc de conflict de interes în realizarea achizițiilor și plăților;

d) existența unor controale interne efective, inclusiv a funcției de audit independent, precum și a unui sistem contabil efectiv și de raportare financiară care să răspundă standardelor internaționale acceptate;

e) regulile de achiziție în conformitate cu reglementările comunitare privind achizițiile;

f) prevederi antifraudă și mecanisme de corecție financiară;

g) raportare intermediară însoțită de o declarație anuală de gestiune a ofițerului responsabil din cadrul autorității competente cu coordonarea implementării asistenței comunitare prin Facilitatea Schengen.

B. Sistemul propus de România pentru gestionarea și implementarea Facilității Schengen

(55) În cadrul sistemului de gestionare și control pentru implementarea asistenței financiare acordate prin Facilitatea Schengen sunt desemnate următoarele instituții:

1. MIRA - autoritate competentă pentru coordonarea implementării asistenței financiare acordate prin Facilitatea Schengen;

2. Ministerul Economiei și Finanțelor:

a) prin Oficiul pentru Plăti și Contractare PHARE - autoritate de contractare și plată pentru asistența financiară acordată prin Facilitatea Schengen;

b) prin Autoritatea pentru coordonarea instrumentelor structurale - autoritate de evaluare pentru Facilitatea Schengen;

3. Autoritatea de audit de pe lângă Curtea de Conturi - autoritate de audit pentru fondurile acordate României în perioada postaderare de UE pentru Facilitatea Schengen.

(56) În realizarea atribuțiilor ce le revin, autoritățile implicate în gestionarea și implementarea Facilității Schengen pot să încheie acorduri interinstituționale de colaborare.

(57) Principalii beneficiari ai Facilității Schengen sunt MIRA, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Serviciul de Telecomunicații Speciale.

(58) Decizia Comisiei Europene nr. C(2007)1417 din 4 aprilie 2007 privind gestionarea și controlul părții consacrate acquisului Schengen din cadrul Facilității Schengen și pentru fluxurile de numerar pentru perioada 2007-2009, denumită în continuare Decizia financiară, cuprinde prevederi referitoare la:

1. acțiuni și cheltuieli eligibile;

2. coordonarea și compatibilitatea cu politicile comunitare;

3. documentația necesară a fi întocmită și prezentată Comisiei Europene;

4. cadrul de monitorizare și control în domeniul raportării, contractării și plăților;

5. norme de bună practică administrativă și de bună gestiune financiară.

Secțiunea A 2-A

Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii"

(59) Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" pentru perioada 2007-2013, care a fost aprobat la nivel european, stabilește mecanisme care acoperă 4 domenii:

1. controlul și supravegherea frontierelor externe - managementul integrat al frontierei - politica de vize;

2. returnarea cetățenilor statelor terțe care se află ilegal pe teritoriul UE;

3. integrarea cetățenilor statelor terțe care se află legal pe teritoriul UE;

4. azilul.

(60) Suma propusă prin Programul general "Solidaritatea și gestionarea fluxurilor migratorii" este de 5.866 milioane euro, din care 1.184 milioane euro pentru azil, 759 milioane euro pentru fondul pentru returnare, 1.771 milioane euro pentru integrarea cetățenilor statelor terțe și 2.152 milioane euro pentru managementul frontierelor externe.

(61) România nu poate beneficia de finanțare din aceste fonduri atât timp cât beneficiază de altă finanțare pentru frontiera externă. Odată cu terminarea finanțării acordate prin Facilitatea Schengen, respectiv în anul 2009, România va deveni eligibilă pentru aceste fonduri, adică în anul 2010.