Ordinul nr. 2530/2007

Anexa PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR VACANTE

EDUCATOARE

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

Notă de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar la Limba și literatura slovacă se adresează educatoarelor. Programa este corelată cu planul de învățământ și curriculumul național. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra- și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice vârstei copiilor, teme care vizează activitatea extracuriculară și activitățile de consiliere și orientare.

I. LIMBA SLOVACĂ

1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic.

2. Morfologie. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile.

3. Probleme de punctuație și ortografie.

II. LITERATURA SLOVACĂ

1. Lirica romantică: A. Sladkovic: Marina, J. Botto: Smrt' Janosikova, S. Chalupka: Mor ho!, J. Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny Janko.

2. Lirica realismului slovac: P.O.Hviezdoslav: Hajnikova zena.

3. Proza realismului slovac: J.G.Tajovsky: Na chlieb, B.S.Timrava: Tapakovci

4. Lirica lui I. Krasko: Otcova rol'a.

5. Proza scurtă a lui J. Jesensky: Medicina.

6. Literatura slovacă din România: P. Bujtar: Lesni muzikanti, D.M.Anoca: Knizka pre prvakov.

Bibliografie

1. E. Pauliny, J.Ruzicka, J Stolc - Slovenska gramatika. SPN. Bratislava, 1968.

2. SAV - Pravidla slovenskeho pravopisu.

3. Slovensky jazyk, ucebnice pre V., VI., VII. rocnik, EDP, București,1993.

4. Slovensky jazyk, ucebnica pre VIII. rocnik, EDP, București 1995.

5. SAV - Morfologia, Bratislava, 1998.

6. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.

7. Ucebnice pre V.-XII. rocnik, EDP, București, 1995.

III. METODICĂ

A. Competențe psihopedagogice:

- înțelegerea obiectivelor învățământului contemporan;

- prelucrarea, transformarea, adaptarea conținuturilor prin aplicarea în situații educaționale specifice;

- realizarea sistemelor, corelațiilor dintre conținuturile asimilate;

- asimilarea conținutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;

- înțelegerea genezei psihicului copilului.

B. Conținuturi metodice:

1. învățământul preșcolar (cerințe);

2. rolul materialului didactic în activități;

3. jocuri didactice în activitatea de educare a limbajului;

4. activități artistice și lucru manual;

5. caracteristicile psihopedagogice ale copiilor având vârsta de 3-6 ani;

6. demersuri metodice referitoare la educarea limbajului oral, citit și scris;

7. tipuri de evaluare în învățământul preșcolar;

8. activități recreative și de relaxare în activitatea de educație a copilului preșcolar.

Bibliografie

1. E. Sch. Kolumbus (traducere și adaptare Magdalena Dumitrana) - Didactica preșcolară, București, 1998.

2. H. Barbu, A. Mateiaș, E. Rafailă, E. Popescu, F. Șerban - Pedagogie preșcolară, Didactica, București, 1997.

3. Magdalena Dumitrana - Educarea limbajului în învățământul preșcolar, București, 1999.

4. A. Ilica, G. Kelemen - Metodica activităților instructiv-educative - Ed. U. A.V. Arad, 2004.

5. A. Ilica, J. Cozma, V. Preda, E. Sorițeu, G. Kelemen - Didactica învățământului preșcolar - Ed. U.A.V. Arad, 2005.

IV. LITERATURA PENTRU COPII

1. L'udova slovesnost' - hadanky, riekanky, recnovanky, vycitanky.

2. Poezia pre deti: K. Bendova: Cacky - hracky, L'.Podjavorinska: Cincin, E. Cepcekova: Zrkadielko, D. Hevier: Basnicka ti pomoze.

3. L'udove rozpravky fantasticke: Popoluska, Tri kozliatka, Sol' nad zlato, Tri stromy, Cervena ciapocka.

4. L'udove rozpravky realisticke: O troch grosoch.

5. Numele rozpravky: H.C.Andersen: Dievcatko so zapalkami, O skaredom kacatku.

6. Tuzba l'udi po pravde a spravodlivosti v rozpravkach.

7. Pribehy zo zivota deti: B. Nemcova: Babicka, M.Jancova: Rozpravky starej matere, I. Creangă: Amintiri din copilărie.

8. Zobrazenie sveta v bajach a rozpravkach: L'. Podjavorinska: Cakanka.

9. Literatura pre deti v tvorbe slovenskych autorov zijucich v Rumunsku: P. Bujtar: Lesni muzikanti, D.M.Anoca: Kde bolo, tam bolo.

Bibliografie

1. Sliacky, O. Dejiny slovenskej literatury pre deti a mladez do roku 1945, Mlade leta, Bratislava, 1990.

2. Jurcikova, E. Krpciar, J. Literatura pre 5. rocnik ZS, SPN, Bratislava, 1991.

3. Harpan, M. Teoria literatury, Bratislava, 1994.

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE

ÎNVĂȚĂTORI

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

Notă de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor/catedrelor didactice vacante în învățământul preuniversitar la limba și literatura slovacă și literatura pentru copii se adresează absolvenților de școală pedagogică cu limba de predare slovacă. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învățământului românesc. Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra- și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative. De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice diferitelor vârste, teme care vizează activitatea extracuriculară și activitățile de consiliere și orientare.

Competențele pentru profesia de cadru didactic

Competențele de bază ale cadrului didactic cerute la examenul de ocupare a locurilor vacante derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile - funcțiile cadrului didactic. Acestea sunt:

- comunicativitatea;

- învățarea;

- conducerea - analiza;

- organizarea - îndrumarea - dirijarea - evaluarea - decizia;

- cunoașterea elevului, copilului.

ELEMENTE DE LIMBĂ SLOVACĂ

1. Ortografia și punctuația -Pravopis a rozdelovacie znamienka

Pismo a pismena. Pravopisne principy, pisanie i-i, y-y. u, e, o pisanie dvojhlasok. Rozdelovacie znamienka.

2. Lexicul - Nauka o slovnej zasobe

Slovo. Slovna zasoba. Zakladny slovny fond. Masa slovnej zasoby. Obohacovanie slovnej zasoby. Rozvoj slovnej zasoby. Synonyma, homonyma, antonyma. Spisovne a nespisovne slova.

3. Noțiuni de fonetică - Hlaskoslovie

Hlaska, litera, pismeno. Rozdelenie hlasok. Slovo, slabika, hlaska.

4. Morfologie - Tvaroslovie

Ohybne druhy. Neohybne slovne druhy.

Podstatne mena: druh, rod, cislo, pad, uloha vo vete. Pravopis.

Pridavne mena: druh, zhoda, uloha vo vete.

Zamena: druhy. Pravopis.

Cislovky: vyznam a rozdelenie. Pravopis.

Slovesa: vyznam, slovesny sposob. Osoba, cislo, cas. Pravopis.

Prislovky: rozdelenie.

Predlozky: jednoduche a zlozene, vokalizovanie. Pravopis.

Spojky: prirad'ovacie a podrad'ovacie. Pravopis.

5. Sintaxa - Syntax

Veta. Suvetie. Druhy viet. Jednoducha veta. Zakladne vetne cleny: podmet a prisudok, predmet a privlastok.

Bibliografie - Pouzita literatura

1. E. Pauliny, J.Ruzicka, J.Stolc - Slovenska gramatika. SPN. Bratislava, 1968.

2. SAV - Pravidla slovenskeho pravopisu.

3. Slovensky jazyk, ucebnice pre V., VI., VII. rocnik, EDP, București, 1993.

4. Slovensky jazyk, ucebnica pre VIII. rocnik, EDP, București, 1995.

5. SAV - Morfologia, Bratislava, 1998.

6. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.

LITERATURA SLOVACĂ - SLOVENSKA LITERATURA

1. Creație orală - L'udova slovesna tvorba

Vznik, rozsirovanie a jej charakter. L'udova piesen. L'udova epika. Rozpravka. Povest'. L'udova balada.

2. Literatura slovacă din perioada romantismului - Sturovska literatura

1. L'udovit Stur - Spevy a piesne.

2. Samo Chalupka - Mor ho!

3. Andrej Sladkovic - Marina

4. Jan Botto - Smrt' Janosikova

3. Postromantismul și realismul - Od romantizmu k realizmu

1. G.K.Z.Laskomersky - Lipovianska masa

2. P.O. Hviezdoslav - Cyklus letorosty: Co davam, davam z uprimnosti duse

Mna kedy's zvadzal svet, mi hovoriac

Krvave sonety

Hajnikova zena

3. Bozena Slancikova Timrava - Tapakovci

4. Jozef Gregor Tajovsky - Statky - zmatky

4. Literatura modernă - Moderna literatura

1. Ivan Krasko - Moje piesne (Nox et solitudo)

Otcova rol'a (Verse)

5. Literatura interbelică - Medzivojnova literatura

1. Martin Razus - Marosko

2. Jozef Ciger Hronsky - Jozef Mak

3. L'udo Ondrejov - Zbojnicka mladost'

4. Marghita Figuli - Tri gastanove kone

6. Literatura postbelică - Povojnova literatura

1. Jan Kostra - Peniaztek

2. Milan Rufus - Vyjdi z lesa a klcuj zem

7. Literatura scriitorilor slovaci din România - Slovenska literatura na uzemi Rumunska

1. Pavel Bujtar-Aneta

2. Ondrej Stefanko-Rodokmen

3. Dagmar Maria Anoca - Knizka pre prvzkov, Kde bolo, tam bolo.

LITERATURA PENTRU COPII - LITERATURA PRE DETI

A. Creația populară - L'udova slovesnost' -definicia, zanre, inspiracny zdroj pre umelecku literaturu

1. L'udove piesne

2. L'udove rozpravky, povesti

3. Prislovia a porekadla, detske hry, riekanky

4. Uspavanky

Rozpravky - pojem, stavba, ustalene zvraty, tematika

1. L'udove rozpravky - Slovenske rozpravky

2. Numele rozpravky - P. Dobsinsky, M.Rufus

M.Rufus - Zversovane rozpravky - Pamodaj st'astia lavicka

L'. Podjavorinska - Cin - Cin

J. Pavlovic - Kuriatko a oblacik

J.C.Hronsky - Smely zajko, Smely zajko v Afrike

Maria Durickova - Oriesky

H.C. Andersen - Mala morska panna

Bratia Grimmovci - Popoluska

L'ubomir Feldek - Zelena kniha rozpravok

B. Povesti: J. Horak -Povesti

M. Ferko - Janosik

C. Dobrodruzna literatura - Jules Verne - 15 rocny kapitan

Rozdiel medzi etickou a estetickou strankou rozpravky

Moralny podklad rozpravky

Metodica limbii slovace - Metodika slovenskeho jazyka

Ulohy vyucovania slovenskeho jazyka v skolach s vyucovacim jazykom slovenskym v Rumunsku. Zlozky slovenskeho jazyka a literatury. Ucebny plan. Ucebne osnovy. Platne ucebnice pre slovensky jazyk. Vyucovaci proces. Druhy ucenia. Vyucovacie metody. Pomocky a ich pouzivanie. Opakovanie. Cvicenie. Druhy cvicenia. Diktaty a druhy diktatov. Skusanie. Druhy skusania a sposoby hodnotenia ziakov.

Slohovy vycvik. Reprodukcny sloh. Rozpravanie podl'a obrazkov. Rozpravanie podl'a jedneho obrazu. Produkcny sloh. Recnicke cvicenia. Oprava hovorenych a pisomnych prejavov. Vyucovanie slovenskeho jazyka na skolach s malym poctom ziakov alebo tried. Vplyv rumunciny na slovencinu a odstranovanie vznikajucich nedostatkov.

Bibliografie - Pouzita literatura

1. V. Betakova - Z.Tarcalova - Didaktika materiskeho jazyka

2. Ucebny plan, ucebne osnovy platne v sucasnom skolskom roku

3. Ucebnice pre slovensky jazyk

4. E.Petlak - Vseobecna didaktika, Bratislava, 2004

5. Evaluarea în învățământul primar - Descriptori de performanță

PROGRAMA PENTRU OCUPAREA POSTURILOR DIDACTICE VACANTE

PROFESORI

LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

Notă de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar la limba și literatura slovacă se adresează profesorilor absolvenți de învățământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării acesteia cu planul de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învățământului românesc.

Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei. Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra- și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice, demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice diferitelor vârste, teme care vizează activitatea extracuriculară și activitățile de consiliere și orientare.

Programa pentru ocuparea posturilor/catedrelor vacante în învățământul preuniversitar cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate, pentru didactica acesteia.

I. COMPETENȚELE PENTRU PROFESIA DE CADRU DIDACTIC

Competențele de bază ale cadrului didactic, cerute la examenul de ocupare a posturilor/catedrelor vacante în învățământ, derivă din obiectivele și conținutul învățământului, precum și din rolurile - funcțiile cadrului didactic. Acestea sunt: comunicativitatea, empatia, învățarea, conducerea - analiza, diagnoza, prognoză și proiectare, organizarea, îndrumarea, dirijarea, evaluarea și decizia, comunicarea fluentă, expresivă, coerentă, cunoașterea elevului.

II. LIMBA ȘI LITERATURA SLOVACĂ

A. Probleme de limbă

1. Elemente de fonetică și fonologie. Sistemul vocalic, consonantic. Elemente suprasegmentale.

2. Morfologia. Părțile de vorbire flexibile și neflexibile. Definiția, clasificarea, categoriile gramaticale, paradigma.

3. Sintaxa. Sintaxa propoziției și a frazei. Părțile de propoziție.

4. Probleme de punctuație și ortografie.

B. Probleme de literatură

1. Importanța liricii pentru literatura secolului al XIX-lea: J. Kollar: Slavy dcera, Jan Holly: Selanky, Svatopluk.

2. Lirica romantică: Andrej Sladkovic, Samo Chalupka, Janko Kral, Jan Botto.

3. Importanța operei lui P.O. Hviezdoslav.

4. Eroii prozei lui Martin Kukucin și Jozef Gregor Tajovsky (Neprebudeny, Do konca, Mamka Postkova).

5. Lirica lui Ivan Krasko: Nox et solitudo.

6. Proza scurtă a lui Janko Jesensky: Pani Rafikova, Slnecny kupel'.

7. Poezia interbelică: J. Smrek, L. Novomesky.

8. Tendințe moderne în proza interbelică: Marghita Figuli, Dobroslav Chrobak, Frantisek Svantner, L'udo Ondrejov.

9. Temele prozei slovace în perioada de după 1945: Frantisek Hecko, Vincent Sikula, L. Ballek, Peter Jaros, Rudolf Jasik.

10. Poezia slovacă după 1945: Milan Rufus, Miroslav Valek, Buzassy Jan, Stacho Jan, Daniel Hevier.

11. L. Stur: personalitatea și importanța operei sale în dezvoltarea limbii și literaturii slovace.

C. Bibliografie

1. Armaș, Silvia: Slovenske narecie v rumunskom Banate, Nadlak, 1996.

2. Armaș, Silvia Niță, Sucasny slovensky jazyk, București, 1971.

3. Anoca, Dagmar Maria, Fonetika a fonologia slovenciny, Nadlak, 1998.

4. Barborică, Corneliu, Istoria literaturii slovace, București, 1999.

5. Călin, Gheorghe, Prelegeri de folclor slovac, București, 1997; Literatura slovacă, 1995; Poezia secolului al XX-lea, București, 1998.

6. Oravec, J., Bajzikova, E.: Slovensky sucasny spisovny jazyk. Morfologia, Bratislava, 1988; Syntax, Bratislava.

7. Pauliny, E., Slovenska gramatika, Bratislava, 1981.

8. Mistrik, J., Moderna slovencina, Bratislava, 1983.

9. Pravidla slovenskeho pravopisu, Bratislava, 2001.

10. Zilka, T., Poeticky slovnik, Bratislava, 1984.

11. Sebova Maruzsova, Katarina, Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest, 1988.

12. Harpan, Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.

13. Mistrik, J., Gramatika slovenciny, SPN, Bratislava, 1994.

14. Petlak, Erich - Vseobecna didaktika, Bratislava, 1997.

III. METODICĂ

Notă de prezentare

În ceea ce privește metodica predării limbii slovace, programa urmărește împreună cu disciplinele pedagogice perfecționarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienței predării limbii slovace în învățământul gimnazial și liceal, contribuind într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură și civilizație, la desăvârșirea competenței lor profesionale.

A. Competențele psihopedagogice:

- înțelegerea obiectivelor învățământului contemporan;

- prelucrarea, transformarea, adaptarea conținuturilor prin aplicarea în situații educaționale specifice;

- realizarea sistemelor, corelațiilor între conținuturile asimilate;

- asimilarea conținutului psihopedagogiei vârstelor, psihologiei sociale, pedagogiei generale;

- înțelegerea genezei psihicului copilului și tânărului.

B. Conținuturi metodice:

- probleme generale ale predării limbii și literaturii slovace;

- obiectivele, finalitățile și competențele predării;

- metode și procedee în predarea compartimentelor disciplinei Limba și literatura slovacă;

- tipuri de lecții;

- pregătirea cadrului didactic pentru lecție;

- rolul materialului didactic la lecții;

- evaluarea în procesul de învățământ;

- învățarea programată (AEL).

C. Bibliografie

1. Betakova, V., Tarcalova, Z: Didaktika materinskeho jazyka, Bratislava, 1984.

2. Sebova - Maruzsova, Katarina: Teoria vyucovania slovenskej literatury, Budapest, 1988.

3. Harpan, Michal, Teoria literatury, Bratislava, 1994.

4. Anoca, D.M: Observații asupra implicațiilor bilingvismului în procesul instructiv educativ din cadrul școlilor cu limba de predare slovacă din România: Slovencina moja laska. Conferința națională despre bilingvism, Kriterion, pag. 91-98.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE TITULARIZARE:

INSTITUTORI, PROFESORI DE GIMNAZIU, ABSOLVENȚI AI

ȘCOLII NORMALE, AI COLEGIILOR UNIVERSITARE PEDAGOGICE

DE INSTITUTORI ȘI AI FACULTĂȚILOR DE FILOLOGIE - LIMBA

ȘI LITERATURA TURCĂ

Obiective de formare:

- actualizarea și aprofundarea cunoștințelor de specialitate, de metodica specialității și a etosului pedagogic, în acord cu exigențele reformei învățământului;

- dezvoltarea competențelor referitoare la aplicarea noului plan de învățământ, a strategiilor didactice active și a evaluării performanțelor școlare individuale și de grup, la reglarea-autoreglarea activității instructiv-educative;

- dezvoltarea unor competențe aprofundate privind abordarea curriculumului școlar și analiza logico-funcțională a conținuturilor învățării.

Competențe și specialitate:

- de a actualiza, prelucra, esențializa, ilustra, reprezenta și dezvolta conținutul;

- de a valoriza valentele formative și educative ale conținutului;

- de a asimila tehnici de activitate intelectuală, demonstrând capacitatea de comunicare corectă, fluentă și expresivă;

- de a dezvolta conținuturile și strategiile de asimilare, promovând învățarea participativă și creatoare;

- de a valorifica conținutul disciplinei de examen formând comportamente raportate la valori.

Competențe psihopedagogice și metodice:

- de a asimila conținutul științelor educației;

- de a-și însuși teoria și metodologia studierii personalității copilului;

- de a valorifica conținuturile în contexte educaționale determinate.

METODICA PREDĂRII LIMBII TURCE

(titularizare)

I. Reforma curriculară în învățământul primar/gimnazial/liceal

1. Conceptul de curriculum

2. Finalitățile învățământului primar/gimnazial/liceal

3. Obiectivele ciclurilor curriculare ale învățământului primar/gimnazial/liceal

II. Curriculum în limba și literatura turcă în învățământul primar/gimnazial/liceal

1. Specificul curriculumului de limba turcă în învățământul primar/gimnazial/liceal

2. Receptarea mesajului oral:

- strategii de formare a comportamentului;

- strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet);

- forme de activități care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat;

- modalități de operare a relațiilor semantice în receptarea mesajelor orale (sinonimie, antonimie, omonimie).

3. Exprimarea orală:

- strategii de formare a comportamentului de emițător;

- comportamentele comunicării dialogate; adaptarea la particularitățile interlocutorului: comunicare prin imagini;

- metode și mijloace de învățământ folosite în dezvoltarea exprimării orale.

4. Receptarea mesajului scris:

- strategiile învățării citirii și scrierii la clasa I:

* metode de învățare a citirii și scrierii la clasa I;

* specificul utilizării mijloacelor de învățământ în lecțiile de limba turcă la clasa I;

- modalități de tratare diferențiată a elevilor în procesul de învățare a citirii și scrierii;

- tipuri de activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale mesajului scris și la dezvoltarea exprimării scrise:

a) textul narativ:

* structura operei literare/rezumatul/povestirea

* personajul literar/portretul literar

* dialogul/monologul

* descrierea

* demonstrația și argumentația

b) textul liric:

* specificul abordării textului liric în învățământul primar/gimnazial/liceal

c) textul nonliterar:

* specificul abordării textului nonliterar în învățământul primar/gimnazial/liceal.

5. Organizarea textului scris în funcție de scopul redactării:

- planul inițial al compunerii, părțile unei compuneri etc.

- contexte de realizare:

* scrierea funcțională

* scrierea imaginativă

* scrierea despre textul literar

* biletul, scrisoarea, eseul

* tipurile de compuneri

* povestirea, rezumatul.

6. Particularitățile însușirii normelor limbii literare

7. Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul lecțiilor de limba turcă

III. Evaluarea - activitatea de măsurare, de interpretare a datelor și de adoptare a deciziilor educaționale

* Rolul standardelor curriculare de performanță. Realizarea evaluării nivelului de pregătire a elevilor în funcție de standardele curriculare de performanță.

LIMBA TURCĂ

I. Limbă și comunicare

* Funcțiile limbajului

* Stilurile funcționale ale limbii turce

* Comunicarea orală și scrisă

II. Fonetică și fonologie

* Noțiuni generale

* Principiile ortografiei limbii turce

* Aspecte funcționale. Silaba. Despărțirea cuvintelor în silabe. Accentul

* Particularități fonetice ale limbii turce

* Abateri de la normă și corectarea lor

III. Lexicologie și semantică

* Noțiuni generale

* Semantica: omonimia, relații semantice între cuvinte, sinonimia, antonimia

* Mijloace de îmbogățire a vocabularului limbii turce (interne și externe)

IV. Morfologie

Noțiuni generale

Substantivul (felul, numărul, declinarea, funcțiile sintactice, izafetul).

Adjectivul. Felul adjectivului. Gradele de comparație. Locul adjectivului în raport cu cuvântul determinat. Izafetul realizat cu acordul adjectivului.

Pronumele. Felurile pronumelui. Declinarea. Funcțiile sintactice ale pronumelui.

Verbul. Modurile și timpurile verbului. Verbe tranzitive și intranzitive. Aspecte verbale: afirmativă, negativă, posibilitativă, imposibilitativă. Diateza (activă, pasivă, reflexivă, factitivă, a reciprocității). Verbe formate prin derivare și compunere. Verbe compuse. Locuțiuni verbale.

Participiile și gerunziile

Adverbul. Clasificarea semantică a adverbelor. Funcțiile sintactice ale adverbelor.

Postpozițiile și numele postpoziționale.

Conjuncția coordonatoare (copulativă, disjunctivă, adversativă, conclusivă).

Sintaxa și topica propoziției.

Mijloace de exprimare a relațiilor sintactice în limba turcă (juxtapunerea, joncțiunea, acordul, intonația).

Părțile de propoziție (simple și compuse).

LITERATURA

Competențe specifice:

Candidații trebuie să aibă competențele:

- de a comenta scene din opere, fragmente lirice date;

- de a realiza eseuri structurate pornind de la fragmente date (lirice, epice, dramatice);

- de a realiza un eseu despre un personaj literar, în legătură cu o scenă semnificativă sau cu o imagine simbol;

- de argumentare a unei opinii referitoare la un personaj, la o operă literară;

- de a aplica normele limbii literare în contexte variate;

- de a explica apartenența unui text la un stil funcțional;

- de a argumenta apartenența unui text la un gen literar;

- de a demonstra apartenența unui text la o specie literară.

Literatura turcă:

Proza:

* Mehmet Seyda "Aci - Tatli Gunler"

* Sadri Ertem "Bacayi Indir, Bacayi Kaldir"

* Omer Seifettin "Forsa"

* R. N. Guntekin "Calikușu"

"Yaprak Dokumu"

* Halit Ziya Ușakligil "Mai Yali"

Poezie:

* M. E. Yurdakul "Sakin Kesme"

* Ahmet Tufan Șenturk "Barișa Ozlem"

8 Yusuf Ziya Ortac "Kiș"

* Faruk Nafiz Camlibel "Deniz"

"Coban Cesmesi"

* Orhon Seyfi Orhon "Peri Kizi ile Coban Hikayesi"

* Namik Kemal "Cenk Turkusu"

* Fazil Husnu Daglarca "Soyle Sevda Icinde Turkumuzu"

* Yunus Emre "Șol Cennetin Irmaklari"

* Yahya Kemal Beyatli "Gecmiș Yaz"

Dramaturgie:

* "Hacivat Ile Karagoz"

* Ibrahim Șinasi "Sair Evlenmesi"

1) Literatura turcă preislamică; particularități formale și de conținut, genuri predilecte.

2) Structuri arhaice în epopeea oguză Dede Korkut Kitabi.

3) Personalitatea literară a lui Mahmut Kașgarî; importanța operei Divânii Lugât-it-Turk.

4) Kutadgu Bilig de Yusuf Hâs Hâcip și cartea sa de învățătură, în context islamic.

5) Direcții de evoluție și particularități ale literaturii devoționale de orientare sufită.

6) Ahmed Yesevî și poemele sale misionare.

7) Yunus Emre, fondatorul literaturii anatoliene de expresie turcă.

8) Kaygusuz Abdâl. Mevlid-ul lui Suleymân Celebî și semnificația sa pentru literatura de factură religioasă din Turcia.

9) Hatâyî și Pîr Sultan Abdâl - exponenți ai curentului Bektâșî-Alevî.

10) Fuzulî - exponent emblematic al culturii otomane din secolul al XVI-lea.

11) Bâkî și viziunea sa artistică, în contextul literaturii clasice otomane.

12) Personalitatea literară a lui Nâbî; trăsăturile distinctive ale poeziei sale.

13) Nedîm, reprezentant emblematic al "epocii lalelei".

14) Tanzimat-ul și semnificația sa în istoria social-politică și literară a Turciei.

15) Semnificația literară și extraliterară a activității lui Namik Kemal.

16) Orientarea literară Millî Edebiyat și exponenții săi.

17) Reșat Nuri Guntekin în conștiința literară a Turciei moderne; ponderea romanului de tip popular în ansamblul operei sale.

18) Halide Edip Adivar - personalitate exemplară, reformatoare a mentalității sociale în anii cruciali ai Republicii.

19) Drama înstrăinării și a inadaptabilității în opera romanescă a lui Yakup Kadri Karaosmanoglu.

20) Opera lui Sabahattin Ali Sait Faik - maestru al prozei scurte.

21) Orhan Pamuk și romanul turc contemporan - direcții și perspective.

Bibliografie

Ahmed-i Yesevi, Dîvân-i Hikmet'ten Secmeler, Ankara, 1991.

Aktaș, Șerif, Yakup Kadri Karaosmanoglu, Ankara, 1987.

Arzik, Nimet, Anthologie de la poesie turque, Xle-XXe siecles, Paris, 1968.

Baubec, Agiemin, Geafer Baubec, Deniz-Kamer, Turk Dili Metinleri Antolojisi, București, 1993.

*** Dede Korkut Kitabi (ed.: Suat Hisarci), Istanbul, 1962.

*** Dede Korkut. Povestiri (traducere, adaptare, prefață, notă asupra ediției și glosar; în colaborare cu Nermin Yusuf), București, Paideia, 2002.

Demirel, Hamide, The Poet Fuzulî, Ankara, 1991.

Dinescu-Szekely, Viorica, Antologie de texte literare turcești (secolul al XX-lea), București, 1974.

Dinescu-Szekely, Viorica, Romanul turc (perioada modernă), București, 1978.

Dino, Guzine, La genese du român turc au XIX siecle, Paris, 1973.

Emin, Birol, Reșat Nuri Guntekin, Ankara, 1989.

Encinun, Inci, Halide Edip Adivar, Ankara, 1986.

Gokpinarli, Abdulbâki (ed.), Turk Tasavvuf Șiiri Antolojisi, Istanbul, 1972.

Inalcik, Halil, Imperiul Otoman: epoca clasică, 1300-1600, București, 1993.

Kabakli, Ahmet, Turk Edebiyati, I-III, Istanbul, 1973 (ed. a III-a).

Kocaturk, Vasfi Mahir, Turk Edebiyati Tarihi, Ankara, 1964.

Koprulu, Mehmed Fuad, Turk Edebiyati Tarihi, Istanbul, 1981.

Munteanu, Luminița, Literatura turcă de inspirație sufită, București, 2001.

Munteanu, Luminița, Grigore, George, Călăuza dervișului. Din mistica islamică, București, 2001.

*** Philologiae Turcicae Fundamenta, II, Wiesbaden, 1960.

[Yunus Emre] Yunus Emre Divâni, Ankara, 1989.

Yunus Emre, Guldeste - poemele iubirii, București, 1991

NOTĂ:

Ceea ce este scris cu caractere italice este specific învățământului gimnazial.

PROGRAMA DE LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ

Profesori

Notă de prezentare

Programa pentru ocuparea posturilor vacante în învățământ la limba și literatura rusă maternă se adresează profesorilor absolvenți de învățământ superior de lungă durată. A fost revizuită cu scopul corelării ei cu planul-cadru de învățământ și curriculumul național, înscriindu-se astfel pe coordonatele reformei învățământului românesc.

Această corelare se reflectă atât în formularea tematicii, cât și în cea a bibliografiei.

Programa de față reprezintă în mod echilibrat conținutul științific actualizat, teme intra- și interdisciplinare, aspecte teoretice și aplicative, practice și demonstrative.

De asemenea, aceasta include teme care reflectă capacitatea de corelare a didacticii specialității cu cerințele psihopedagogice specifice diferitelor vârste; teme care vizează activitatea extracuriculară și activitatea de consiliere și orientare.

Programa pentru examenul de ocupare a posturilor vacante în învățământ cuprinde numai teme obligatorii pentru specialitate și pentru didactica acesteia.

LIMBA ȘI LITERATURA RUSĂ MATERNĂ

1. Programa la limba rusă

Conținuturi. Elemente de dialectologie cu referire specială la graiurile rușilor lipoveni din România. Fonetică și fonologie. Sistemul fonetic și fonologic al limbii ruse. Lexicologie și semantică: cuvântul ca unitate lingvistică de bază. Sensul cuvântului. Polisemie. Tipuri de sensuri lexicale. Metode și procedee moderne de analiză a sensului. Sinonime, antonime, omonime. Lexicul rus ca sistem deschis (fond original și elemente de împrumut; neologisme, arhaisme; vocabularul în plan teritorial și social). Frazeologie: criterii de clasificare. Echivalențe, echivalențe parțiale, nonechivalențe frazeologice ruso-române. Morfosintaxa: criterii de clasificare a părților de vorbire. Categoriile gramaticale și lexico-gramaticale ale substantivului. Criterii de delimitare a claselor de adjective. Particularitățile formelor scurte ale adjectivelor. Gradele de comparație sintetice și analitice. Speciile de pronume: criterii de clasificare. Clasele numeralului. Paradigmatica verbului: timpuri, moduri, diateze, persoane. Aspectul verbal și modalitățile acțiunii. Posibilități de a le echivala în limba română. Verbe de mișcare unidirecționale și pluridirecționale, prefixate și neprefixate. Participiu și gerunziu ca forme verbale. Clasificarea adverbului. Clasele de cuvinte auxiliare. Structura propoziției: monomembre și bimembre. Exprimarea relațiilor temporale, spațiale, instrumentale, condiționale, concesive, cauzale, finale, constitutive, atributive etc. Structura frazei. Joncțiunea în frază. Principii de clasificare a frazei. Coordonare și subordonare în frază. Fraze indivizibile și vizibile.

Bibliografie

Chirilă F., Ivanov A., Olteanu T., Probleme de dialectologie. Graiuri rusești-lipovenești din România, EUB, 1993.

Izarenkov, D.I., Bessojuznoe sloznoe predlozenie, Moscova, 1990.

Akimova, P.I., Novoie v sintaksise sovremennogo russkogo jazyka, Moscova 1990.

Fomina, N.I., Sovremennyj russikij jazyk. Leksikologija, ed. a 3-1, Moscova, 1990.

Elemente de gramatică confruntativă a limbilor rusă și română. Redactori resp.: Ecaterina Fodor, S. Vaimberg, București, TUB, 1983, 1985.

Evseev Ivan (coordonator), Limba rusă contemporană, București, 1982.

Pedestrașu, Anatol, Limba rusă contemporană. Sintaxa propoziției, EUB, 1994.

Chirilă Feodor, Limba rusă contemporană. Sintaxa frazei, EUB, 1997.

2. Programa la literatura rusă

Conținuturi. Repere în literatura rusă a secolului al XIX-lea. Efervescența prozei realiste. Diversificarea romanului rus din punct de vedere tematic, tipologic și al structurii ca specie literară. Romancieri de rezonanță universală: I. S. Turgheniev, F. M. Dostoevski, L. N. Tolstoi, A. P. Cehov. Creație poetică: A. S. Pușkin, N. A. Nekrasov, F. I. Tiutcev. Dramaturgie: N. V. Gogol, A. N. Ostrovski.

Repere în literatură rusă a secolului al XX-lea. Evoluția și transformarea discursului literar. Discursul liric: A. A. Blok, Anna Ahmatova, Marina Țvetaeva, S. A. Esenin, A. T. Tvardovski, N. Rubțov. Discursul narativ: M. Gorki, Ivan Bunin, M. A. Bulgakov, M. A. Șolohov, F. M. Șukșin, V. G. Rasputin, V. Nabokov, A. Soljenițin. Discursul dramatic: M. Gorki, A. N. Arbuzov, A. V. Vampilov.

Folclorul și tradițiile rușilor lipoveni.

Bibliografie: *)

Bibliografia de la punctul 2 se găsește în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 861 din 17 decembrie 2007, pag. 8 (a se vedea imaginea asociată).

3. Programa la didactica limbii ruse materne

Notă de prezentare

În ceea ce privește metodica predării limbii ruse (materne), programa urmărește, împreună cu disciplinele pedagogice, perfecționarea pregătirii metodice a profesorilor în vederea sporirii eficienței predării limbii ruse în învățământul gimnazial, contribuie într-o viziune integratoare, alături de cursurile de limbă, literatură și civilizație, la desăvârșirea competenței lor profesionale.

Conținuturi. Obiectivele învățării limbii ruse conform curriculumului național actual. Formarea competențelor de receptare a mesajului oral și de exprimare orală; formarea competențelor de receptare a mesajului scris și de exprimare în scris. Achiziții în domeniul elementelor de construcție a comunicării: fonetică și ortografie; lexic; gramatică. Tehnici de transmitere și fixare a cunoștințelor de limbă. Formarea și dezvoltarea creativității la lecțiile de limba rusă. Valențele formative ale jocurilor didactice. Elemente de cultură și civilizație; achiziții în domeniul valorilor și atitudinilor. Tehnici de evaluare. Planul de lecție-cadru de activitate didactică.

Organizarea activităților extrașcolare; cercuri de lectură, de vorbire, de traducere, de însușire și studiere a obiceiurilor specifice rușilor lipoveni, de muzică etc.

PROGRAMA DE LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ ȘI DIDACTICA

DISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A

POSTURILOR ȘI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DIN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

- ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE -

- EDUCATORI/EDUCATOARE -

LIMBA GERMANĂ

I. NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Conform

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului organizează concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.

Programa de concurs pentru postul de educator/ educatoare are drept scop corelarea și actualizarea conținutului didacticii specialității cu noile achiziții din pedagogie, psihologie și didactică, în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupațional specific.

Standarde profesionale pentru predarea în învățământul preprimar:

1. Educatoarea cunoaște particularitățile de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale copiilor și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învățare-evaluare.

2. Educatoarea are o temeinică pregătire profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților.

3. Educatoarea creează în grupul de copii un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare.

4. Educatoarea utilizează, creează resurse materiale și implică resursele umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale).

5. Educatoarea realizează demersul didactic în așa fel încât toți copiii și fiecare în parte să își dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini.

6. Educatoarea face legături intra-, inter- și transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale.

7. Educatoarea folosește strategii de evaluare care motivează și stimulează copiii în învățare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui copil.

8. Educatoarea colaborează cu membrii comunității școlare și cu familiile copiilor pentru atingerea obiectivelor educaționale.

9. Educatoarea își analizează critic-constructiv experiența în vederea ameliorării activității viitoare.

10. Educatoarea arată prin tot ceea ce face că respectă și răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a copiilor, promovând un sistem de valori culturale, morale și civice.

Educatorii/Educatoarele care predau în grădinițele cu limbă de predare germană, pe lângă demonstrarea cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor de specialitate și de metodica specialității în limba maternă, sunt evaluați/evaluate și la limba și literatura germană și didactica disciplinei. În cadrul acestor activități se urmărește, în primul rând, evaluarea concepției didactice, a modalităților concrete prin care educatoarea îi pune pe copii în situații concrete de învățare, conducându-i la formarea de capacități și competențe prevăzute de programă, iar cunoștințele concrete de limbă și literatură germană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.

II. COMPETENȚE VIZATE

Programa vizează atingerea următoarelor competențe:

- aplicarea programei școlare de limba germană, ținând seama de specificul și de necesitățile copiilor;

- cunoașterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite;

- stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice;

- crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale copiilor;

- aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare;

- alegerea și aplicarea strategiilor de predare-învățare-evaluare potrivite particularităților de vârstă ale copiilor;

- utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze copiii;

- realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile copiilor la un moment dat;

- utilizarea unor forme de management al clasei, în funcție de tipul de activitate proiectat;

- selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual;

- asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere;

- promovarea autonomiei, interacțiunii și posibilității de a lua decizii individuale sau de grup;

- valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare;

- demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente.

III. DOMENII DE COMPETENȚĂ

1. Curriculum și proiectare didactică

1.1. Documente de lucru ale educatoarei:

- Programa de limba germană în grădiniță;

- Metodologia de aplicare a Programei de limba germană în grădiniță;

- scrisori metodice pentru aplicarea programei;

- fișa psihopedagogică a copilului.

1.2. Documente de proiectare didactică:

- planificare calendaristică;

- proiectare pe unități de învățare.

1.3. Rolul educatoarei în predarea-învățarea limbii germane în unitățile și secțiile cu predare în limba germană;

- Particularități ale învățării limbii germane în unitățile și secțiile cu predare în limba germană;

- Metode și procedee folosite pentru evitarea și înlăturarea greșelilor de pronunție, de limbă și de sens.

2. Didactica povestirii

2.1. Metode de învățare a povestirii în limba germană

2.2. Abordarea textului literar - îndrumarea copiilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea unui text

2.2.1. Specificul abordării textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive și dialogate dintr-un text narativ

2.2.2. Specificul abordării textului liric - poezia, versul, strofa

2.3. Abordarea textului nonliterar - îndrumarea copiilor pentru înțelegerea textului funcțional

3. Didactica limbii germane

3.1. Particularitățile însușirii normelor limbii literare în grădiniță

3.2. Strategii de învățare și aplicare a noțiunilor elementare de fonetică și vocabular

3.3. Abordarea noțiunilor de limbă germană potrivit principiului concentric

3.4. Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul activităților specifice

4. Didactica receptării și producerii textelor orale (comunicarea orală)

4.1. Strategii de învățare și exersare a ascultării active

4.2. Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet)

4.3. Activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat

4.4. Comunicare verbală, nonverbală, paraverbală

4.5. Strategii de formare a comportamentului de emițător

4.6. Componentele comunicării dialogate - adaptarea la particularitățile interlocutorului

4.7. Metode și procedee, activități de învățare folosite în dezvoltarea exprimării orale

4.8. Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare

5. Managementul grupei

5.1. Forme de realizare a obiectivelor activităților didactice organizate frontal, pe grupe, individual

5.2. Rolul materialelor și al mijloacelor de învățământ în cadrul activităților desfășurate

6. Conținuturi - Inhalte

LITERATUR

1. Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung

2. Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

3. Klassik: Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.

4. Romantik: Lebensgefuhl, Menschenbild und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

5. Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.

6. Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.

7. Roman, Novelle, Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes

8. Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart

Verbindliche Werke/Autoren: G.E. Lessing: Nathan der Weise, J.W. Goethe: Faust I; Faust II în Auszugen, G. Buchner, B. Brecht (Drama), Fr. Durrenmatt

Erwartungen:

Die Kandidaten sollen folgende Fahigkeiten/Fertigkeiten vorweisen konnen:

- Selbststandigen Umgang mit poetischen und nicht poetischen Texten (Bearbeiten, Erklaren, Analysieren, Herstellen von Zusammenhangen etc.)

- Stellungnahme zu aktuellen Themen der Gesellschaft beziehen, sowie Verbindungen herstellen zu literarischen Werken

- Transfer von Kenntnissen vornehmen (z. B. Gattungsspezifische Merkmale der gelesenen Werkformen zu identifizieren und auf neue Texte zu ubertragen, Problematik eines Werkes auf die Gegenwart zu beziehen etc.)

- Verfassen von literarischen und freien Erorterungen

Empfohlene Sekundarliteratur:

Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd. 1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd. 2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)

Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994

Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994

Bantel, Otto/Schafer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen/Hirschgraben, 1990/14.Auflage

SPRACHE

1. Phonetik und Orthoepie

- Die wichtigsten Ausspracheregeln

- Lange und kurze, dunkle und helle Vokale

- Stimmhafte und stimmlose Konsonanten

- Wortbetonung, Wortton, Redeton

2. Wortschatz

- Ableitung und Zusammensetzung

- Synonyme, Homonyme, Antonyme

- Wortfamilie und Wortfeld

- Redensarten und Redewendungen

3. Morphologie

a) Die beugbaren Wortarten

- Das Verb: Einteilung nach der Selbststandigkeit, dem Sinn, der Rektion, dem Subjekt, der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildung und Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz

- Das Substantiv, der Artikel: Arten der Substantive, naturliches und grammatisches Geschlecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/Deklination, Rolle im Satz

- Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation

- Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz

- Das Numerale: Arten, Rolle im Satz

b) Die unbeugbaren Wortarten

- Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz

- Die Praposition: Rektion

- Die Konjunktion: Arten

- Die Interjektion: Sinn, Funktion

4. Syntax

a) Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbststandigkeit, Inhalt, Aufbau

b) Die Satzglieder und Satzgliedteile

c) Satzverbindungen und Satzgefuge

d) Nebensatze: Inhalt, Form, Stellung, Grad

e) Besondere Satzformen: Ellipse, Schaltsatz

5. Orthographie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)

Empfohlene Fachliteratur:

Duden: Die Grammatik, 1984 Die deutsche Rechtschreibung, 1996 (oder neuere Ausgaben).

Helbig, Buscha - Deutsches Ubungsbuch, VEB Verlag Enzyklopadie, 1979.

Gregor - Chiriță, Gertrud - Laut - und Klanggestalt des Deutschen, EDP, 1975.

Karl - Marx - Universitat Leipzig, Herder Institut: Ubungen zu Schwerpunkten der deutschen Grammatik, 1986.

METHODIK

EDUCATORI/EDUCATOARE

1. Das Konzept der integrierten Beschaftigungen; Vorteile und Nachteile

2. Die Beobachtung (Methode und Beschaftigungstyp)

3. Die Bildbesprechung; das Besprechen eines Bilderbuchs; methodische Aufbereitung

4. Der Umgang mit Geschichten und Marchen

5. Medieneinsatz

6. Das freie Spiel im Kindergarten- Vorteile und Grenzen

7. Die Gedachtnisubung; Vorteile und Nachteile

Bei der Behandlung aller Themen wird erwartet, dass der Kandidat/ die Kandidatin seine/ ihre Erfahrung und Kreativitat zur Geltung bringt.

Fachliteratur:

Fuchs - Strattmann, Gisela (Koord.) - Handreichung fur Erzieherinnen, Hora Verlag, Sibiu 2000.

Publikationen des Zentrums fur Lehrerfortbildung, Mediasch

Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994.

Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987.

Kaminski, Diethelm: Literarische Texte în der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen 1984

Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen,1988.

Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988.

Dommel, H. / Lehners, Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen, 1994.

Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-Institut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997.

Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs, Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung, Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.

Luger, Heinz-Helmut: Routinin und Rituale în der Alltagskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.

Muller, Bernd-Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.

PROGRAMA DE LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ ȘI DIDACTICA

DISCIPLINEI PENTRU CONCURSUL NAȚIONAL DE OCUPARE A

POSTURILOR ȘI A CATEDRELOR DIDACTICE VACANTE DIN

ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

- ÎNVĂȚĂMÂNTUL ÎN LIMBILE MINORITĂȚILOR NAȚIONALE -

- ÎNVĂȚĂTORI / ÎNVĂȚĂTOARE -

LIMBA GERMANĂ

I. NOTĂ DE FUNDAMENTARE

Conform

art. 9 alin. (2) din Legea nr. 128/1997

privind Statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, posturile și catedrele didactice vacante se ocupă prin concurs. Anual, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului organizează concursul național pentru ocuparea posturilor și catedrelor didactice vacante, pe baza unei metodologii specifice.

Programa de concurs pentru postul de învățător/învățătoare are drept scop corelarea și actualizarea conținutului didacticii specialității cu noile achiziții din pedagogie, psihologie și didactică, în vederea ocupării posturilor vacante cu cadre didactice care să răspundă standardului ocupațional specific.

Standarde profesionale pentru predarea în învățământul primar:

1. Învățătorul/Învățătoarea cunoaște particularitățile de vârstă, individuale și ale grupului de apartenență ale elevilor și le valorifică în proiectarea, organizarea procesului de predare-învățare-evaluare.

2. Învățătorul/Învățătoarea are o temeinică pregătire profesională: cunoaște și utilizează conținutul activităților predate în perspectivă curriculară și didactica acestora; dovedește aptitudini necesare predării tuturor activităților.

3. Învățătorul/Învățătoarea creează în grupul de elevi un climat afectiv pozitiv, caracterizat prin: încredere, acceptare, toleranță, dorință de învățare.

4. Învățătorul/Învățătoarea utilizează, creează resurse materiale și implică resursele umane în activitatea sa (colegi, părinți, membri ai comunității locale).

5. Învățătorul/Învățătoarea realizează demersul didactic în așa fel încât toți elevii și fiecare în parte să își dezvolte propriile capacități, înclinații, aptitudini.

6. Învățătorul/Învățătoarea face legături intra-, inter- și transdisciplinare, promovând aplicarea lor în contexte reale.

7. Învățătorul/Învățătoarea folosește strategii de evaluare care motivează și stimulează elevii în învățare, îi ajută să se cunoască, să se autoevalueze, încurajând progresul fiecărui elev.

8. Învățătorul/Învățătoarea colaborează cu membrii comunității școlare și cu familiile elevilor pentru atingerea obiectivelor educaționale.

9. Învățătorul/Învățătoarea își analizează critic-constructiv experiența în vederea ameliorării activității viitoare.

10. Învățătorul/Învățătoarea arată prin tot ceea ce face că respectă și răspunde nevoilor de dezvoltare individuală a elevilor, promovând un sistem de valori culturale, morale și civice.

Învățătorii/Învățătoarele care predau în școlile cu limbă de predare germană, pe lângă demonstrarea cunoștințelor, deprinderilor și aptitudinilor de specialitate și de metodica specialității în limba maternă, sunt evaluați/evaluate și la limba și literatura germană și didactica disciplinei. În cadrul acestor activități se urmărește, în primul rând, evaluarea concepției didactice, a modalităților concrete prin care învățătorul/învățătoarea îi pune pe elevi în situații concrete de învățare, conducându-i la formarea de capacități și competențe prevăzute de programă, iar cunoștințele concrete de limbă și literatură germană sunt evaluate integrat cu didactica disciplinei.

II. COMPETENȚE VIZATE

Programa vizează atingerea următoarelor competențe:

- aplicarea programei școlare de limba germană, ținând seama de specificul și de necesitățile elevilor;

- cunoașterea materialelor auxiliare existente, în vederea selectării celor mai potrivite;

- stăpânirea cunoștințelor metodice necesare proiectării, desfășurării și evaluării activităților didactice;

- crearea unor situații de învățare, pornind de la texte adecvate particularităților de vârstă ale elevilor;

- aplicarea normelor limbii literare în orice activitate de comunicare;

- alegerea și aplicarea strategiilor de predare-învățare-evaluare potrivite particularităților de vârstă ale elevilor;

- utilizarea strategiilor interactive, participative, menite să motiveze elevii;

- realizarea unui demers didactic flexibil, în funcție de reacțiile/nevoile elevilor la un moment dat;

- utilizarea unor forme de management al clasei, în funcție de tipul de activitate proiectat;

- selectarea diverselor metode și procedee de lucru pe grupe, în perechi și individual;

- asigurarea unui mediu educativ propice cultivării încrederii, acceptării, toleranței, corectitudinii, exprimării libere;

- promovarea autonomiei, interacțiunii și posibilității de a lua decizii individuale sau de grup;

- valorificarea valențelor formative ale cunoștințelor în activitățile școlare și extrașcolare;

- demonstrarea creativității în utilizarea multifuncțională a resurselor materiale existente.

III. DOMENII DE COMPETENȚĂ

1. Curriculum și proiectare didactică

1.1. Documente de lucru ale învățătoarei:

- Programa de limba germană în școală;

- Metodologia de aplicare a Programei de limba germană în școală;

- scrisori metodice pentru aplicarea programei;

- fișa psihopedagogică a copilului.

1.2. Documente de proiectare didactică:

- planificare calendaristică;

- proiectare pe unități de învățare.

1.3. Rolul educatoarei în predarea-învățarea limbii germane în unitățile și secțiile cu predare în limba germană

- Particularități ale învățării limbii germane în unitățile și secțiile cu predare în limba germană

- Metode și procedee folosite pentru evitarea și înlăturarea greșelilor de pronunție, de limbă și de sens

2. Didactica povestirii

2.1. Metode de învățare a povestirii în limba germană

2.2. Abordarea textului literar - îndrumarea elevilor spre înțelegerea, analiza și interpretarea unui text

2.2.1. Specificul abordării textului narativ - rezumatul, povestirea, identificarea pasajelor descriptive și dialogate dintr-un text narativ

2.2.2. Specificul abordării textului liric - poezia, versul, strofa

2.3. Abordarea textului nonliterar - îndrumarea elevilor pentru înțelegerea textului funcțional

3. Didactica limbii germane

3.1. Particularitățile însușirii normelor limbii literare în școală

3.2. Strategii de învățare și aplicare a noțiunilor elementare de fonetică și vocabular

3.3. Abordarea noțiunilor de limbă germană potrivit principiului concentric

3.4. Modalități de integrare a elementelor de construcție a comunicării în cadrul activităților specifice

4. Didactica receptării și producerii textelor orale (comunicarea orală)

4.1. Strategii de învățare și exersare a ascultării active

4.2. Strategii de formare a câmpului auditiv (propoziție, cuvânt, silabă, sunet)

4.3. Activități de învățare care contribuie la sesizarea elementelor semnificative ale unui mesaj ascultat

4.4. Comunicare verbală, nonverbală, paraverbală

4.5. Strategii de formare a comportamentului de emițător

4.6. Componentele comunicării dialogate - adaptarea la particularitățile interlocutorului

4.7. Metode și procedee, activități de învățare folosite în dezvoltarea exprimării orale

4.8. Soluții de prevenire și depășire a blocajelor în comunicare

5. Managementul grupei

5.1. Forme de realizare a obiectivelor activităților didactice organizate frontal, pe grupe, individual

5.2. Rolul materialelor și al mijloacelor de învățământ în cadrul activităților desfășurate

6. Conținuturi - Inhalte

LITERATUR

1. Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung

2. Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

3. Klassik: Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.

4. Romantik: Lebensgefuhl, Menschenbild und Kunstauffassung anhand eines Werkes.

5. Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.

6. Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente.

7. Roman, Novelle, Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungselemente anhand eines Werkes

8. Lyrik: Strukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart

Verbindliche Werke/ Autoren: G.E. Lessing: Nathan der Weise, J.W. Goethe: Faust I; Faust II în Auszugen, G. Buchner, B. Brecht (Drama), Fr. Durrenmatt

Erwartungen:

Die Kandidaten sollen folgende Fahigkeiten/ Fertigkeiten vorweisen konnen:

- Selbststandigen Umgang mit poetischen und nicht poetischen Texten (Bearbeiten, Erklaren, Analysieren, Herstellen von Zusammenhangen etc.)

- Stellungnahme zu aktuellen Themen der Gesellschaft beziehen, sowie Verbindungen herstellen zu literarischen Werken

- Transfer von Kenntnissen vornehmen (z.B. Gattungsspezifische Merkmale der gelesenen Werkformen zu identifizieren und auf neue Texte zu ubertragen, Problematik eines Werkes auf die Gegenwart zu beziehen, etc.)

- Verfassen von literarischen und freien Erorterungen

Empfohlene Sekundarliteratur:

Frenzel, H.A. und E.: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss der deutschen Literaturgeschichte, Bd.1 Von den Anfangen bis zum Jungen Deutschland; Bd.2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)

Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994

Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945, Stuttgart, Verlag J.B.Metzler, 1994

Bantel, Otto/ Schafer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur, Cornelsen / Hirschgraben, 1990 /14.Auflage

SPRACHE

1. Phonetik und Orthoepie

- Die wichtigsten Ausspracheregeln

- Lange und kurze, dunkle und helle Vokale

- Stimmhafte und stimmlose Konsonanten

- Wortbetonung, Wortton, Redeton

2. Wortschatz

- Ableitung und Zusammensetzung

- Synonyme, Homonyme, Antonyme

- Wortfamilie und Wortfeld

- Redensarten und Redewendungen

3. Morphologie

a) Die beugbaren Wortarten

- Das Verb: Einteilung nach der Selbststandigkeit, dem Sinn, der Rektion, dem Subjekt, der Bildung, der Konjugation; Zeiten und Zeitformen, Bildung und Verwendung der Zeitformen, Modus, Rolle im Satz

- Das Substantiv, der Artikel: Arten der Substantive, naturliches und grammatisches Geschlecht, Plural und Pluralbildung, Kasus/ Deklination, Rolle im Satz

- Das Adjektiv: Gebrauch und Rolle im Satz, Deklination, Komparation

- Das Pronomen: Arten, Deklination, Rolle im Satz

- Das Numerale: Arten, Rolle im Satz

b) Die unbeugbaren Wortarten

- Das Adverb: Untergruppen, Bildung, Rolle im Satz

- Die Praposition: Rektion

- Die Konjunktion: Arten

- Die Interjektion: Sinn, Funktion

4. Syntax

a) Der Satz: Struktur, Wortfolge; Einteilung nach: Selbststandigkeit, Inhalt, Aufbau

b) Die Satzglieder und Satzgliedteile

c) Satzverbindungen und Satzgefuge

d) Nebensatze: Inhalt, Form, Stellung, Grad

e) Besondere Satzformen: Ellipse, Schaltsatz

5) Orthographie und Interpunktion (neue deutsche Rechtschreibung)

Empfohlene Fachliteratur:

Duden: Die Grammatik, 1984; Die deutsche Rechtschreibung, 1996 (oder neuere Ausgaben)

Helbig, Buscha - Deutsches Ubungsbuch, VEB Verlag Enzyklopadie, 1979

Gregor - Chiriță, Gertrud - Laut - und Klanggestalt des Deutschen, EDP, 1975

Karl - Marx - Universitat Leipzig, Herder Institut: Ubungen zu Schwerpunkten der deutschen Grammatik, 1986

METHODIK

1. Die Teilbereiche des Lehrplans und ihre integrative Behandlung

2. Die Vorfibelperiode - Ziele, Beispiele der Unterrichtsgestaltung

3. Leselehrgang (Erstlesen) - Methoden und ihre Verknupfung; methodisch - didaktische Aufbereitung; Erwartung und Bewertung; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde zum Thema "Einfuhren des Lautes und Buchstaben..."

4. Weiterfuhrendes Lesen - Ziele und Aufgaben în den einzelnen Klassenstufen; Lesearten; Gestalten von Lesestunden; Einfuhren eines Textes

5. Erstschreiben - Ziele und Aufgaben în den einzelnen Klassenstufen; Diktat und Nachschrift; Bewertung

6. Sprecherziehung - Ziele und Aufgaben; mundliche und schriftliche Sprecherzie-hung; Beispiele von altersangemessenen Sprechsituationen; Wortschatzerweiterung; Vorubungen zum Schreiben von Aufsatzen; Arten der Aufsatze în jeder Klassenstufe

7. Sprachbetrachtung - Ziele und Aufgaben; Beispiele fur die Gestaltung einer Stunde mit dem Schwerpunkt Sprachbetrachtung

8. Sozialformen im Deutschunterricht und ihr Einsatz

9. Medieneinsatz im Deutschunterricht

Empfohlene Fachliteratur:

Empfohlene Fachliteratur:

Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch, Munchen 1994.

Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI, Munchen 1987.

Kaminski, Diethelm: Literarische Texte în der Unterrichtspraxis. Eine Beispielsammlung, GI, Munchen, 1984.

Laveau, Inge/ Nicolas, Gerd/ Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass, Werbeanzeigen, GI Munchen, 1988.

Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im Unterricht, GI Munchen, 1988.

Albers, Hans-Georg / Bolton, Sibylle: Testen und Prufen în der Grundschule. Einstufungstests und Sprachstandprufungen. Fernstudieneinheit 7, Langenscheidt, Munchen, 1995.

Bolton, Sibylle: Probleme der Leistungsmessung. Lernfortschrittstests în der Grund-stufe. Fernstudieneinheit 10, Langenscheidt, Munchen, 1996.

Doye, Peter: Typologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch als Fremd-sprache. Langenscheidt, Munchen, 1988.

Dommel,H. / Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, 2000, Munchen, 1994.

Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit, Goethe-Institut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997.

Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs, Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Bischof, Monika/Kessling, Viola/Krechel, Rudiger: Landeskunde und Literaturdidaktik, Fernstudieneinheit 3, Langenscheidt, Munchen, 1999.

Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung, Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001.

Funk, Hermann/ Konig, Michael: Grammatik lehren und lernen, Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt, Munchen, 1991.

Luger, Heinz - Helmut: Routinin und Rituale în der Alltagskommunikation, Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993.

Muller, Bernd - Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung, Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994.

Macaire, Dominique/Hosch, Wolfram: Bilder în der Landeskunde, Fernstudieneinheit 11, Langenscheidt, Munchen, 1996.

Wicke, Rainer Ernst: Kontakte knupfen, Fernstudieneinheit 9, Langenscheidt, Munchen, 1995.

Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben, Fernstudieneinheit 12, Langenscheidt, Munchen, 1999.

Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen, Fernstudieneinheit 5, Langenscheidt, Munchen, 1994.

Ehrlers, Swantje: Lesen als Verstehen, Fernstudieneinheit 2, Langenscheidt, Munchen, 1992.

Bimmel, Peter/Rampillon, Ute: Lernerautonomie und Lernstrategien, Fernstudien-einheit 23, Langenscheidt, Munchen, 2000.

Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen, Fernstudieneinheit 17, Langenscheidt, Munchen, 1997.

Dreke/Lind: Wechselspiel. Sprechanlasse fur die Partnerarbeit im kommunikativen Deutschunterricht. Arbeitsblatter fur Anfanger und Fortgeschrittene, Langenscheidt, Munchen, 1994.

Apelt, M.L., Apelt, H.-P., Wagner, M.: Grammatik a la carte!, Das Ubungsbuch zur Grundgrammatik Deutsch, Verlag M. Diesterweg, Verlag Sauerlander, 1994.

Goethe-Institut Munchen: Primar. Zeitschrift fur Deutsch als Fremdsprache und Zweitsprache im Primarbereich. Durr & Kessler, Regensburg, 1992-2002.

Gann, Gudula (Koord.): Handreichung fur die Grundschule

Publikationen des Zentrums fur Lehrerfortbildung Mediasch.

PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE OCUPARE

A POSTURILOR DIDACTICE VACANTE

DISCIPLINA LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

PROFESORI

Prezenta programă pentru examenul de ocupare a posturilor de limba și literatura germană maternă vacante se adresează profesorilor de limba germană, absolvenți ai învățământului superior de specialitate, precum și cadrelor didactice care au urmat un curs de reconversie profesională recunoscut de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, care doresc să ocupe o catedră de limba germană în sistemul de învățământ preuniversitar de stat. Proiectarea programei a pornit de la următoarele puncte de reper:

- cunoștințele generale necesare în domeniul metodicii predării disciplinei și în domeniul limbii și literaturii germane ale unui absolvent al facultății de specialitate;

- curriculum național pentru limba germană ca limbă maternă.

Obiectivele examenului

Examenul de ocupare a unui post didactic vizează evaluarea competențelor didactice ale profesorului de limba germană maternă privind: predarea eficientă a disciplinei și optimizarea procesului de predare - învățare a limbii și literaturii germane materne.

Urmărind obiectivele disciplinei Limba și literatura germană maternă, programa este astfel structurată încât să corespundă schimbărilor datorate noii abordări a competențelor-cheie pentru cariera didactică, din perspectiva disciplinei. Aceasta presupune:

- cunoașterea problematicii actuale a disciplinei (teorii moderne ale învățării, metode, tehnici, procedee);

- cunoașterea conținuturilor specifice de specialitate;

- cunoașterea conținuturilor programelor școlare actuale;

- cunoștințe privind proiectarea, organizarea, desfășurarea și evaluarea activității didactice conform obiectivelor programei școlare;

- adecvarea demersului didactic la particularitățile de vârstă ale elevilor și la conținuturile cuprinse în programă; proiectarea secvențelor didactice și ale evaluării în raport cu contextul educațional;

- conștientizarea și transmiterea unor atitudini adecvate;

- valorificarea conținuturilor specifice în vederea dezvoltării la elevi atât a unor capacități și competențe intelectuale, cât și de bună practică a limbii ca mijloc de comunicare;

- cultivarea abilităților de comunicare eficientă, de empatie și de parteneriat educațional bazate pe cunoștințe psihopedagogice solide;

- disponibilitatea pentru o formare profesională continuă.

I. METODICA PREDĂRII LIMBII GERMANE MATERNE

Methodikthemen:

1. Lehrplan und Curriculum

2. Lernziele im Muttersprachenunterricht. Kommunikative Didaktik und interkultureller Ansatz im Muttersprachenunterricht

3. Unterrichtsformen

4. Methoden und Lerntechniken im 5. Muttersprachenunterricht

5. Ubungstypologie

6. Die vier Fertigkeiten

7. Wortschatzarbeit

8. Arbeit mit Texten und mit Medien

9. Sprachbetrachtung im Muttersprachenunterricht

10. Leistungskontrolle und Fehlerkorrektur

Folgende Fachliteratur wird empfohlen:

● Doye, Peter: Typologie der Testaufgaben fur den Unterricht Deutsch

als Fremdsprache. Langenscheidt, Munchen, 1988

● Dommel,H. / Lehners, Uwe.: Lieder und Musik im Deutschunterricht.

Fernstudieneinheit, 2000, Munchen., 1994

● Frankenberg, Barbara/Fuhr, Lisa: Visuelle Medien im Deutschunterricht.

Fernstudieneinheit, Goethe-Institut, Erprobungsfassung, Munchen, 1997

● Brandi, Marie-Luise: Video im Deutschunterricht. Fernstudieneinheit 13,

Langenscheidt, Munchen, 1997

● Gruner, Margit/Hassert, Timm: Computer im Deutschunterricht.

Fernstudieneinheit 14, Langenscheidt, Munchen, 2000

● Lonergan, Jack: Fremdsprachenunterricht mit Video. Ein Handbuch mit

Materialien. Hueber-Verlag, Ismaning, 1987

● Appeltauer, Ernst: Grundlagen des Erst- und Fremdsprachenerwerbs,

Fernstudieneinheit 15, Langenscheidt, Munchen, 1997

● Bischof, Monika/Kessling, Viola/Krechel, Rudiger: Landeskunde und

Literaturdidaktik, Fernstudieneinheit 3, Langenscheidt, Munchen, 1999

● Schwerdtfeger, Inge: Gruppenarbeit und innere Differenzierung,

Fernstudieneinheit 29, Langenscheidt, Munchen, 2001

● Funk, Hermann/Konig, Michael: Grammatik lehren und lernen,

Fernstudieneinheit 1, Langenscheidt, Munchen, 1991

● Luger, Heinz - Helmut: Routinin und Rituale în der Alltagskommunikation,

Fernstudieneinheit 6, Langenscheidt, Munchen, 1993

● Muller, Bernd - Dietrich: Wortschatzarbeit und Bedeutungsvermittlung,

Fernstudieneinheit 8, Langenscheidt, Munchen, 1994

● Macaire, Dominique/Hosch, Wolfram: Bilder în der Landeskunde,

Fernstudieneinheit 11, Langenscheidt, Munchen, 1996

● Wicke, Rainer Ernst: Kontakte knupfen, Fernstudieneinheit 9,

Langenscheidt, Munchen, 1995

● Kast, Bernd: Fertigkeit Schreiben, Fernstudieneinheit 12,

Langenscheidt, Munchen, 1999

● Dahlhaus, Barbara: Fertigkeit Horen, Fernstudieneinheit 5,

Langenscheidt, Munchen, 1994

● Neuner, Gerhard/Hunfeld, Hans: Methoden des fremdsprachlichen

Unterrichts, Fernstudieneinheit 4, Langenscheidt, Munchen, 1993

● Ehrlers, Swantje: Lesen als Verstehen, Fernstudieneinheit 2,

Langenscheidt, Munchen, 1992

● Bimmel, Peter/Rampillon, Ute: Lernerautonomie und Lernstrategien,

Fernstudieneinheit 23, Langenscheidt, Munchen, 2000

● Kleppin, Karin: Fehler und Fehlerkorrektur, Fernstudieneinheit 19,

Langenscheidt, Munchen, 1998

● Westhoff, Gerard: Fertigkeit Lesen, Fernstudieneinheit 17,

Langenscheidt, Munchen, 1997

● Dreke/Lind: Wechselspiel. Sprechanlasse fur die Partnerarbeit im

kommunikativen Deutschunterricht. Arbeitsblatter fur Anfanger und

Fortgeschrittene, Langenscheidt, Munchen, 1994

● Kaminski, Diethelm: Lernideen mit Bildern, Verlag fur Deutsch ,

Munchen 1994

● Kaminski, Diethelm: Bildergeschichten. Aufgaben und Ubungen, GI ,

Munchen 1987

● Kaminski, Diethelm: Literarische Texte în der Unterrichtspraxis. Eine

Beispielsammlung, GI, Munchen 1984

● Laveau, Inge/Nicolas, Gerd/Sprenger, Margret: Bild als Sprechanlass,

Werbeanzeigen, GI Munchen,1988

● Maar, Michael/Maar, Paul: Bild und Text. Literarische Texte im

Unterricht, GI Munchen, 1988

* Die Fernstudieneinheiten sind methodisch - didaktisch auf den FSU -

Unterricht zugedacht, doch ebenso nutzlich fur den muttersprachlichen

Unterricht.

Zeitschriften:

● Bimmel, P./Neuner, G. (Hrsg.): Fremdsprache Deutsch - Zeitschrift fur

Deutsch als Fremdsprache. Heft 5: Das Bild im Unterricht. Klett, Stuttgart,

1994, Heft 21: Neue Medien im Deutschunterricht. Klett, Stuttgart, 1999

● Deutsch aktuell. Zeitschrift des Deutschlehrerverbandes Rumaniens,

Anima - Verlag, Bukarest

● Zeitschrift der Germanisten Rumaniens, Bukarest

● Materialien der Fortbildungsveranstaltungen des Zentrums fur

Lehrerfortbildung în deutscher Sprache, Mediasch

● Materialien der Fortbildungsveranstaltungen der Schulkommission des DFDR

Lexika

Padagogik, Meyers Kleines Lexikon, Meyers Lexikonverlag, Mannheim u.a.

II. LIMBA ȘI LITERATURA GERMANĂ MATERNĂ

II.1. Literatură

Literaturthemen

1. Epochen der deutschen Literatur. Merkmale. Vertreter. Beispiele von Werken.

2. Literarische Gattungen. Definition. Merkmale. Beispiele von Werken.

3. Lyrik im Unterricht anhand von Beispielen.

4. Prosa im Unterricht anhand von Beispielen.

5. Drama im Unterricht anhand von Beispielen.

6. Rumaniendeutsche Literatur. Merkmale. Wichtige Vertreter.

7. Begriffe zur Texterschliessung: Gattungsspezifische Merkmale, Erzahlsituatuion, Er-zahlperspektive, Erzahlhaltung, Handlungsverlauf, Ablauf/Struktur, Konflikt, Personengestaltung, auBeres und inneres Geschehen, Erzahlkommentar, geschlossener und offener Text, Leerstellen;lyrischer Sprecher/lyrisches Ich, objektive und subjektive Darstellung, Gedichtablauf, Grundstimmung/Befindlichkeit, Vergleich, Metapher, Personifizierung, Hyperbel, Wiederholungen, Synasthesie, Strophe, Vers, Metrum (zweisilbige und dreisilbige, steigende und fallende Rhythmen), End- Binnen- und Kehrreim, Alliteration, klingende und stumpfe Reime*, freie Rhythmen; Monolog, Dialog, Regieanweisungen, Buhnenbild, Kulisse, Requisiten, Kostum*, Maske*, Akt/Aufzug, Szene/Auftritt

Folgende Sekundarliteratur wird empfohlen:

● Beutin, Wolfgang (u.a.), Deutsche Literaturgeschichte. Von den Anfangen

bis zur Gegenwart, Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994

● Barner, Wilfried (Hg.), Geschichte der deutschen Literatur seit 1945,

Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1994

● Bantel, Otto/Schaefer, Dieter: Grundbegriffe der Literatur,

Cornelsen/Hirschgraben, 1940/14, Auflage

● Hinderer, Walter: Geschichte der deutschen Lyrik vom Mittelalter bis

zur Gegenwart. Stuttgart, 1983

● Hoffmann, F.,/Rosch, H.: Grundlagen. Stile. Gestalten der deutschen

Literatur, Berlin, Cornelsen - Verlag, 1996

● Lamping, Peter: Moderne Lyrik, Gottingen, 1991

● Petersen, Jurgen: Der deutsche Roman der Moderne, Stuttgart, 1991

● Plimpe, Gerhard: Epochen der modernen Literatur, Opladen, 1995

● Schnell, Ralf: Geschichte der deutschsprachigen Literatur seit 1945,

Stuttgart, Verlag J.B. Metzler, 1995

● Steincke, Hartmut: Deutsche Literatur des 20. Jahrhunderts, Berlin, 1994

● Frenzel, H.A. und E: Daten deutscher Dichtung. Chronologischer Abriss

der deutschen Literaturgeschichte, Bd. 1 Von den Anfangen bis zum Jungen

Deutschland; Bd. 2 Vom Realismus bis zur Gegenwart, Deutscher Taschenbuch

Verlag GmbH, Munchen, 1981 (oder neuere Ausgaben)

● Wittstock, Joachim/Sinerth, Stefan: Die rumaniendeutsche Literatur în

den Jahren 1918-1944, Bukarest, 1992

● Motzan, Peter/Sinerth, Stefan: Deutsche Regionalliteraturen în Rumanien,

Munchen, 1997

● Motzan, Peter: Die rumaniendeutsche Lyrik nach 1944. Problemaufriss und

historischer Uberblick. Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1980

● Tontsch, Brigitte (Hg.): Interpretationen deutscher und

rumaniendeutscher Lyrik, Dacia Verlag, Cluj-Napoca, 1971

● Tudorică, Cristina: Rumaniendeutsche Literatur: 1970-1990,

Bukarest, 1992

● Weischer, Heinz/Janus, Maria/Schuller Anger, Horst: Deutsche Literatur

im Uberblick, Honterus, 1996

● Nubert, Roxana: Raum und Zeitbeziehungen în der deutschsprachigen

Literatur, Editura Mitron Timișoara, 1998

II.2. Limbă

Themen - Sprachbetrachtung/Grammatik, Rechtschreibung, Zeichensetzung

1. Sprachkunde: Entwicklung der Sprache im Spiegel der Geschichte: Laut- und Bedeutungsveranderungen, Herkunft von Redensarten; Verschiedene Sprachformen (Stilebenen): Standardsprache, Umgangssprache, Mundart, Sondersprachen (besonders Jugendsprache)

2. Phonetik: Lautwandel (Umlaut, Ablaut, Tonerhohung, Brechung) Wortschatz: Homonyme, Synonyme, Antonyme, Wortbildung (Zusammensetzung, Ableitung, Wortfamilie, Wortfeld), Redensarten und Redewendungen; Fremdworter und ihre Herkunft, Internationalismen, Wort- und Bedeutungslehre; Ubungen zur Wortschatzerweiterung

3. Textgrammatik: Text als sprachliches Beziehungsnetz; Mittel der Textverknupfung (Wiederholung des Substantivs, Wiederaufnahme des Substantivs durch Oberbegriff oder Pronomen,Verweis auf Substantiv durch Pronomen, Verweis auf ein Wort oder einen ganzen Satz durch Adverb

4. Satzgrammatik: Satzglieder und Satzarten, Mittel der Satzgliedverknupfung (Rektion von Verben, Adjektiven und Prapositionen; feste Verbindungen von Verb/Substantiv und Praposition; feste Verbindungen von Substantiv und Verb); Mittel der Satzverknupfung (Satzverbindung, Satzgefuge (Uber- und Unterordnung von Gliedsatzen), Bau des Satzgefuges: Ausbausatze (Relativsatze), Verhaltnissatze (Adverbialsatze), Inhaltssatze (dass..., ob..., usw.)

5. Wortgrammatik/Morphologie. Erkennen der Wortarten und Verwenden der richtigen Wortform; flektierbare und unflektierbare Wortarten; Flexion; Valenz und Rektion;

6. Stilistik: Sprachliche Mittel zur Farbung und Abstufung von Aussage (modale Hilfsverben, Konjunktiv, Adverbien); Sprachliche Mittel zur Geltung einer Aussage (Negation und Einschrankung durch Adverbien, Grade der Geltung (tatsachliches, wahrscheinliches, vermutliches, nicht stattgefundenes Geschehen) durch Modalverben und Adverbien; Stilistische Wirkung verschiedener Formen des Attributs, der Zeitformen des Verbs, des Konjunktivs und des Passivs; Nominaler und verbaler Stil; Kontextbedingte, bildhafte und ubertragene Bedeutung;

7. Rechtschreibung: Vermittlung der Grundregeln durch unterhaltsame Ubungen, dem Leistungsstand der Schulklasse entsprechend;

8. Zeichensetzung: Vermittlung der Grundregeln durch unterhaltsame Ubungen (insbesondere der Kommasetzung)

Folgende Fachbucher und Lexika werden empfohlen:

● Bunting, Karl - Dieter/Bergenholtz, Henning: Einfuhrung în die Syntax.

Grundbegriffe zum Lesen einer Grammatik, Athenaum - Taschenbuchverlag GmbH,

Konigstein/Ts, 1979.

● Hufeisen, Britta/Neuner Gerhard: Angewandte Linguistik fur den

Fremdsprachenunterricht, Fernstudieneinheit 16, Langenscheidt, Munchen, 1999.

● Duden - Reihe: Grammatik, Bedeutungsworterbuch, Schwierigkeiten der

deutschen Sprache, Rechtschreibung, Fremdworter usw., Dudenverlag

(neuere Ausgabe).

● Der kleine Duden: Deutsches Worterbuch. Ein praktischer Helfer fur den

Alltag; Sprachtipps. Hilfen fur den sprachlichen Alltag; Der passende

Ausdruck. Ein Synonymworterbuch fur die Wortwahl; Deutsche Grammatik. Eine

Sprachlehre fur Beruf, Fortbildung und Alltag; Fremdworterbuch. Ein

Nachschlagewerk fur den taglichen Gebrauch, Dudenverlag, 1997.

● Wahrig, Gerhard (Hg.): Worterbuch der deutschen Sprache, Deutscher

Taschenbuch Verlag, Munchen, 1990 (oder neuere Ausgaben).

● Drosdowski, Gunther (Koord.): Deutsches Universal Worterbuch,

Bibliographisches Institut Mannheim, 1989 1. Bauer, Gertrud:

Rechtschreibreform, Wilhelm Heyne Verlag, 1996.

● Braun, P. Tendenzen în der deutschen Gegenwartssprache, Verlag

W.Kohlhammer, Stuttgart, Berlin, Koln, Mainz, 1979.

● Engel, U., Deutsche Grammatik, Heidelberg, 1988.

● Engel,U/Isbasescu, M./Stanescu, S./Nicolae, O., Kontrastive Grammatik,

deutsch-rumanisch, Heidelberg, 1993.

● Engel, U. / Schumacher, H., Verbvalenzlexikon deutsch-rumanisch,

Heidelberg, 1983.

● Helbig,G.,/ Buscha, J. Deutsche Grammatik, Ein Handbuch fur den

Auslanderunterricht, Langenscheidt Verlag Enzyklopadie Leipzig, Berlin,

Munchen, Wien, Zurich, NewYork, 1996.

● Sandu Doina, Limba germană contemporană. Morfosintaxa. Grup nominal,

grup pronominal, Tipografia Universității București, 1988.

------------