Memorandumul din 21 septembrie 2007
între autoritățile competente ale României și Republicii Ungare privind cooperarea în schimbul de informații financiare având legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului
prezumat în vigoare
--------
În acest sens, cele două părți au ajuns la următoarea înțelegere:
*) Traducere.
Autoritățile competente ale României (Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor) și Republicii Ungare (Hungarian Național Bureau of Investigation, Anti-money Laundering Department), denumite în continuare autorități, doresc, într-un spirit de cooperare și interes reciproc, să faciliteze schimbul de informații relevante privind investigarea și urmărirea judiciară a spălării banilor sau finanțării terorismului și activitatea infracțională legată de spălarea banilor ori finanțarea terorismului.
Articolul 1
Autoritățile vor coopera pentru adunarea, extinderea și analizarea informațiilor afișate în posesia lor privind tranzacții financiare suspectate de a fi legate de spălarea banilor sau finanțarea terorismului. În acest sens și în măsura autorizată de legile țărilor lor respective și consecvent cu propriile politici și proceduri, fiecare autoritate va schimba spontan sau la cerere orice informații care s-ar putea referi la tranzacții financiare legate de spălarea banilor ori de finanțarea terorismului și persoanele sau societățile implicate. Orice solicitare de informații va fi justificată printr-o scurtă prezentare a faptelor pe care aceasta se bazează.
Articolul 2
Informațiile sau documentele obținute de la respectiva autoritate nu vor fi distribuite vreunei terțe părți, nici nu vor fi utilizate în scopuri administrative, de investigație polițienească, urmărire sau judiciare fără consimțământul prealabil al autorității care le dezvăluie. Se înțelege că informațiile obținute în conformitate cu prezentul memorandum de înțelegere vor putea fi utilizate în justiție, numai dacă sunt legate de spălarea banilor sau finanțarea terorismului, provenind din anumite categorii de activitate infracțională, enumerate în anexa nr. I pentru România și în anexa nr. II pentru Republica Ungară. Autoritățile se angajează să mențină anexele actualizate în caz de modificare a legislației naționale.
Articolul 3
Schimbul de informații poate avea loc numai în limitele ordinii publice, altor interese naționale esențiale și ale legislației privind secretul și fiscalitatea.
Articolul 4
Autoritățile nu vor permite utilizarea sau furnizarea niciunei informații ori document obținute de la respectiva autoritate și în alte scopuri decât cele indicate în prezentul memorandum de înțelegere, fără consimțământul prealabil al autorității care dezvăluie informațiile.
Articolul 5
Informațiile dobândite în aplicarea prezentului memorandum de înțelegere sunt confidențiale.
Articolul 6
Autoritățile vor aranja în comun, în conformitate cu legislația țărilor lor respective, proceduri acceptabile de comunicare privind implementarea prezentului memorandum de înțelegere.
Schimbul de informații dintre autorități se va realiza prin unul dintre următoarele mijloace:
a) prin e-mail, prin Egmont Secure Web; sau
b) în scris (prin canale diplomatice), într-un document semnat în original.
Articolul 7
Comunicarea dintre autorități va avea loc în limba engleză.
Articolul 8
Autoritățile nu au vreo obligație de a acorda asistență, dacă au fost deja inițiate proceduri judiciare privind faptele la care se referă solicitarea.
Articolul 9
Prezentul memorandum de înțelegere poate fi amendat în orice moment prin acordul comun al autorităților prin încheierea unui act adițional la prezentul memorandum de înțelegere, în conformitate cu procedura prevăzută pentru intrarea în vigoarea a acestuia.
Articolul 10
Prezentul memorandum de înțelegere este încheiat pe o perioadă nedeterminată și poate fi denunțat de către oricare dintre autorități, în orice moment. Denunțarea va produce efecte de la primirea notificării scrise de denunțare de la cealaltă autoritate. Termenii și condițiile prezentului memorandum de înțelegere care privesc confidențialitatea informațiilor primite anterior denunțării prezentului memorandum de înțelegere vor rămâne în vigoare și după denunțarea acestuia.
Articolul 11
Prezentul memorandum de înțelegere va intra în vigoare la data ultimei notificări prin care autoritățile se vor informa reciproc în legătură cu îndeplinirea procedurilor interne necesare intrării lui în vigoare.
Semnat la Budapesta la 21 septembrie 2007, în două exemplare originale în limba engleză.
Pentru Oficiul Național de Prevenire
și Combatere a Spălării Banilor
România,
Adriana Luminița Popa,
președinte
Pentru Hungarian Național Bureau
of Investigation, Anti-money Laundering
Department
Republica Ungară,
lt. col. Zoltan Bereczki,
șeful FIU
Anexa I -------
pentru România (la memorandumul de înțelegere)
----------------------------------------------
● În conformitate cu prevederile
art. 23 din Legea nr. 656/2002
pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completările ulterioare:
"(1) Constituie infracțiunea de spălare a banilor și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani:
a) schimbarea sau transferul de bunuri, cunoscând că provin din săvârșirea de infracțiuni, în scopul ascunderii sau al disimulării originii ilicite a acestor bunuri sau în scopul de a ajuta persoana care a săvârșit infracțiunea din care provin bunurile să se sustragă de la urmărire, judecată sau executarea pedepsei;
b) ascunderea sau disimularea adevăratei naturi a provenienței, a situării, a dispoziției, a circulației sau a proprietății bunurilor ori a drepturilor asupra acestora, cunoscând că bunurile provin din săvârșirea de infracțiuni;
c) dobândirea, deținerea sau folosirea de bunuri, cunoscând că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni.
(2) Abrogat prin
privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.
(3) Tentativa se pedepsește."
●
privind prevenirea și combaterea terorismului.
Anexa II --------
pentru Republica Ungară (la memorandumul de înțelegere)
-------------------------------------------------------
Legea nr. IV din 1978 asupra Codului penal:
ACTE DE TERORISM
Secțiunea 261
(1) Orice persoană care reține o altă persoană împotriva voinței sale sau ia în posesie bunuri ori proprietăți considerabile și face cereri agențiilor guvernamentale sau organizațiilor neguvernamentale în schimbul eliberării persoanei ori abținerii de la vătămare sau rănire ori înapoierii ziselor bunuri și proprietăți, precum și orice persoană care furnizează mijloace materiale pentru sprijinirea vreunui act de terorism sunt vinovate de comunicarea unei infracțiuni și sunt sancționabile cu închisoare între 5 și 15 ani.
(2) Pedeapsa va fi închisoarea de la 10 ani la 15 ani sau închisoarea pe viață, dacă actul terorist este comis:
a) cauzând moartea sau un prejudiciu deosebit de grav;
b) în vreme de război.
(3) Persoana care săvârșește pregătiri pentru un act de terorism va fi sancționabilă pentru comiterea unei infracțiuni cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(4) Persoana care obține în mod credibil informații sugerând că se pregătește săvârșirea unui act de terorism și nu raportează aceasta autorităților cât poate de curând comite o infracțiune și va sancționabilă cu închisoare de până la 3 ani.
(5) Pedeapsa unei persoane care abandonează un act de terorism înainte ca din acesta să decurgă vreo consecință gravă poate fi redusă fără limitare.
SPĂLAREA BANILOR
Secțiunea 303 (1) Orice persoană care folosește bunuri obținute prin comiterea de activități infracționale sancționabile cu închisoarea
a) în activitatea sa comercială și/sau transformă ori transferă bunurile; sau
b) folosește orice drepturi și orice schimbări în legătură cu bunurile obținute; sau
c) realizează orice tranzacție financiară sau bancară în legătură cu bunul pentru a-i ascunde adevărata origine
este vinovată de comiterea unei infracțiuni și este sancționabilă cu închisoare, care nu va depăși 5 ani.
(2) Conform alin. (1), pedeapsa va fi închisoarea, dacă orice persoană
a) obține bunurile pentru folosința sa ori pentru folosința altei persoane; sau
b) păstrează, administrează, utilizează bunurile obținute din activități infracționale comise de către o altă persoană, dacă - la momentul comiterii infracțiunii - cunoștea adevărata proveniență a bunului.
(3) Conform alin. (1), orice persoană care folosește bunuri obținute prin comiterea de activități infracționale care se pedepsesc cu închisoarea
a) în activitatea sa comercială; și/sau
b) realizează orice tranzacție financiară sau bancară în legătură cu bunul pentru a-i ascunde adevărata origine
este vinovată de comiterea unei infracțiuni sancționabile cu închisoare.
(4) Pedeapsa va fi închisoarea de la 2 ani la 8 ani, dacă spălarea banilor:
a) este comisă după un tipar de speculație infracțională;
b) implică o sumă importantă sau mai mare de bani;
c) este comisă de un funcționar sau angajat al unei instituții financiare, firme de investiții, administrator al unui fond de investiții, case de decontare, instituții de asigurări sau al unei instituții care se ocupă de jocuri de noroc;
d) este comisă de un funcționar public;
e) este comisă de un avocat.
(5) Orice persoană care colaborează la comiterea spălării de bani este vinovată de comiterea unui delict sancționabil cu închisoare, care nu va depăși 2 ani.
(6) Persoana care raportează voluntar autorităților sau inițiază un asemenea raport nu va fi pedepsită pentru spălare de bani, cu condiția ca fapta sa să nu fi fost deja dezvăluită ori să fi fost dezvăluită numai parțial.
Secțiunea 303/A
(1) Orice persoană care folosește un bun obținut din activități infracționale comise de către alții
a) în activitatea sa comercială; și/sau
b) realizează orice tranzacție financiară ori bancară în legătură cu bunul sau utilizează orice serviciu financiar și din neglijență nu este conștientă de originea bunului
este vinovată de comiterea unei infracțiuni sancționabile cu închisoare, care nu va depăși 2 ani, muncă în beneficiul comunității sau amendă.
(2) Pedeapsa va fi închisoarea pentru comiterea unui delict, care nu va depăși 3 ani, dacă fapta definită la alin. (1):
a) implică o sumă importantă sau mai mare de bani;
b) este comisă de un funcționar sau angajat al unei instituții financiare, firme de investiții, administrator al unui fond de investiții, case de decontare, instituții de asigurări sau al unei instituții care se ocupă de jocuri de noroc;
c) este comisă de un funcționar public.
(3) Persoana care raportează voluntar autorităților sau inițiază un asemenea raport nu va fi pedepsită pentru spălare de bani, menționată la alin. (1) și (2) ale acestei secțiuni, cu condiția ca fapta sa să nu fi fost deja dezvăluită sau să fi fost dezvăluită numai parțial.
NEÎNDEPLINIREA OBLIGAȚIEI DE RAPORTARE
ÎN LEGĂTURĂ CU SPĂLAREA BANILOR
Secțiunea 303/B
Orice persoană care nu se conformează obligației de raportare prevăzute pentru organizațiile de servicii financiare de legea asupra prevenirii și combaterii spălării banilor este vinovată de comiterea unei infracțiuni sancționabile cu închisoare, care nu va depăși 2 ani.
---------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.