Plan din 16 ianuarie 2008

din Directiva 2003/87/CE.

La elaborarea Planului național de alocare, atât pentru prima perioadă, cât și pentru cea de-a doua perioadă, se ține seama de cel de-al doilea ghid al Comisiei Europene 4

privind elaborarea Planului național de alocare (COM (2005)703), care are rolul de a asista statele membre în implementarea criteriilor din anexa III la Directiva 2003/87/CE.

Documentul a fost elaborat pe baza formatului comun sugerat de liniile directoare ale directivei. Acest format se constituie într-o serie de întrebări corespunzătoare criteriilor obligatorii din anexa III la Directiva 2003/87/CE. Răspunsurile la întrebări, listate în secțiunile de sub acestea, reprezintă modul în care România a răspuns solicitărilor acestor criterii.

0.3.

Documentul de față

Planul național de alocare al României pentru anul 2007 și perioada 2008—2012 descrie metodologia și principiile pe baza cărora se face alocarea certificatelor, prezintă numărul total de certificate ce urmează a fi alocate, precum și numărul de certificate ce se alocă fiecărui sector, precum și fiecărei instalații.

1.

Determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, alocate la nivel național

1.1.

Limita de emisii și obligația României de reducere a emisiilor

1.1. Care este limita de emisii sau obligația de reducere a emisiilor impusă statului membru sub incidența Deciziei 2002/358/CE sau a Protocolului de la Kyoto? (după caz)

România a semnat Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (UNFCCC) în 1992 la Summitul de la Rio de Janeiro și a ratificat-o prin Legea nr. 24/1994.

România a fost prima țară înscrisă în anexa I 5

a UNFCCC care a ratificat Protocolul de la Kyoto, angajându-se astfel să-și reducă emisiile de GES cu 8% față de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament, 2008—2012. Anul 1989 a fost acceptat ca an de referință pentru reducerea emisiilor de GES în baza deciziilor 9/CP2 și 11/CP4, deoarece acest an exprimă cel mai bine legătura directă dintre rezultatele economice ale României și emisiile de GES.

1.2.

Principii, ipoteze și date

1.2. Ce principii, ipoteze și date au fost luate în considerare la stabilirea contribuției instalațiilor aflate sub incidența schemei la îndeplinirea obligației de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră (emisii istorice totale și sectoriale, emisii prognozate totale și sectoriale, abordarea costului minim)? Dacă s-au folosit emisii totale și sectoriale prognozate, vă rugăm descrieți ipotezele și metodologia folosite pentru prognozarea valorilor.

1.2.1.

Evoluția emisiilor gazelor cu efect de seră

Conform datelor cuprinse în ultimul inventar național al emisiilor de GES, în anul 2004 valoarea totală a emisiilor de GES directe 6

și indirecte 7

(excluzând sechestrările prin absorbție LULUCF 8 ) a fost de 154,627 milioane tone CO 2

echivalent. Acest nivel este cu mai mult de 40% sub nivelul de reducere a emisiilor asumat prin Protocolul de la Kyoto.

Figura 1 prezintă evoluția istorică a emisiilor de GES în perioada 1989—2004. Figura 1. Total emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto

4

COM(2005)703.

5

Economii în dezvoltare și țări în tranziție.

6

CO 2 , CH 4 , N 2 O, HFC, PFC, SF 6 .

7

NOx, CO, NMVOC , SO 2 .

8

Utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură.

Evoluția emisiilor GES reflectă tendința principală de evoluție a economiei naționale, evidențiată și de evoluția PIB. După anul 1999, cantitatea de emisii a început să crească ca urmare a revitalizării economiei.

Pentru anul 2004, emisiile de CO 2

reprezintă 75,25% din totalul emisiilor de GES. Ponderea emisiilor CH 4

este de 17,42%, a emisiilor de N 2 O este de 7%, iar a emisiilor de gaze fluorurate de 0,3%.

1.2.2.

Contribuția instalațiilor aflate sub incidența schemei

În ceea ce privește politicile și măsurile de reducere a intensității carbonului, România tratează în mod egal atât sectoarele aflate sub incidența schemei, cât și celelalte sectoare, denumite în continuare

sectoare non-ETS,

așteptând în consecință eforturi egale din partea acestora.

Strategia națională privind schimbările climatice și Planul de acțiune privind schimbările climatice, aprobate în anul 2005, prezintă politicile și măsurile adoptate și propuse în vederea reducerii emisiilor de GES pentru toate sectoarele de activitate ale economiei. Un rezumat al acestor politici și măsuri este prezentat în continuare:

•

creșterea participării României în cadrul programului „Inteligent Energy Europe”;

•

promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile;

•

promovarea eficienței energetice la consumatorul final;

•

promovarea cogenerării și a eficienței energetice în cadrul sistemelor centralizate de alimentare cu căldură;

•

controlul emisiilor de GES provenite din sectorul de transport;

•

promovarea recuperării energiei provenite de la depozitele de deșeuri;

•

utilizarea terenurilor, schimbarea utilizării terenurilor și silvicultură; introducerea sistemelor integrate de utilizare a terenurilor.

A se vedea secțiunea 1.3 pentru mai multe informații asupra politicilor și măsurilor adoptate în vederea reducerii emisiilor de GES atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru sectoarele non-ETS.

1.2.3.

Proiecția emisiilor de GES

Pentru sectorul energie, proiecțiile emisiilor de GES s-au stabilit cu ajutorul pachetului de programe ENPEP (Energy and Power Evaluation Program), dezvoltat de Laboratorul Național de la Argonne (SUA) al Departamentului de Energie al SUA (DOE) și distribuit de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Principalele module folosite au fost MAED (Model for Analyses of Energy Demand), WASP (Wiener Automatic Simulation Program), BALANCE și IMPACTS.

În cadrul sectorului energie au fost analizate următoarele subsectoare:

•

producția și importul de energie primară;

•

conversia energiei — rafinării, producere de cocs, producere de energie electrică și căldură;

•

consumatori de energie.

Pentru restul sectoarelor, proiecțiile emisiilor de GES au fost determinate ținându-se seama de următoarele domenii de activitate:

•

agricultură — emisiile de CH 4

datorate fermentației dejecțiilor animalelor și managementului dejecțiilor animaliere și emisiile de N 2 O datorate folosirii îngrășămintelor naturale și chimice;

•

industrie — emisii rezultate în urma proceselor industriale;

•

solvenți și alte produse — emisiile au fost determinate corelat cu dezvoltarea tehnico-economică;

•

deșeuri — opțiuni de management al deșeurilor solide și lichide.

La elaborarea proiecțiilor emisiilor de GES s-a ținut seama de următorii factori:

•

produsul intern brut

(PIB)

și structura sa;

•

evoluția producției, la nivel de economie, precum și pentru sectoarele aflate sub incidența schemei;

•

politicile și măsurile de reducere a emisiilor atât în sectoarele ETS, cât și în sectoarele non-ETS, fiind specificată reducerea intensității carbonului pentru fiecare sector;

•

evoluția cererii de energie electrică și căldură, bazată pe evoluția intensității energetice și evoluția populației;

•

îmbunătățiri ale structurii de furnizare (producere și transport) a energiei termice și electrice ce conduc la modificări ale intensității carbonului în producerea de energie.

Ipotezele de bază sunt descrise detaliat în secțiunile următoare.

1.2.4.

Ipoteze pentru evoluția PIB

Guvernul României sprijină activ un ritm accelerat de creștere a PIB în vederea reducerii decalajului economic dintre România și statele membre UE. Tabelul 1 prezintă creșterea și structura estimată a PIB pentru perioada 2003—2012. Creșterea estimată a PIB se datorează creșterii cererii interne și mai ales a investițiilor, sprijinite prin fonduri guvernamentale și fonduri structurale UE. În aceste condiții, este așteptată o creștere a PIB pe locuitor de la 2720 euro, la nivelul anului 2004, la 3880 euro în 2010.

Prognoza creșterii economice până în 2012 are la bază următoarele considerente:

•

modificarea structurii și modernizarea economiei;

•

diversificarea surselor de energie primară și dezvoltarea sectorului de producere a energiei electrice;

•

reducerea intensității energetice prin:

•

reducerea pierderilor de căldură și energie electrică în rețelele de transport și distribuție;

•

capacități noi de producție eficiente;

•

izolarea termică a clădirilor;

•

creșterea eficienței energetice în sectorul rezidențial și în cel al serviciilor;

•

promovarea vehiculelor cu emisii reduse;

•

dezvoltarea transportului în comun.

Tabel 1. Evoluția produsului intern brut și ponderea sectoarelor în PIB

Tranziția economiei românești de la economia centralizată la economia de piață s-a realizat în urma unei reforme economice radicale, la toate nivelurile și în toate sectoarele economice. Se observă că evoluția ponderii diferitelor sectoare în produsul intern brut se află într-o permanentă dinamică în perioada 1991—1999 și se observă o stabilizare după anul 2000. Totodată, se remarcă o scădere a ponderii industriei în PIB cu aproximativ 29% în perioada 1991—2005 și o creștere a ponderii serviciilor în PIB cu aproximativ 33% în aceeași perioadă (tabelul 1.1).

Avându-se în vedere tiparul privind creșterile înregistrate în perioada 2000—2005, prognoza privind ritmul de creștere al sectoarelor pentru perioada 2007—2012 a fost realizată pe baza ipotezei în care rata de creștere a sectorului servicii va avea același ritm cu creșterea PIB. În același timp, a fost luat în considerare faptul că integrarea în UE începând cu 2007 determină schimbări ce influențează procesul de restructurare economică, precum și faptul că veniturile populației nu permit încă accesul la anumite servicii, care sunt foarte dezvoltate în alte țări UE.

De altfel, în ceea ce privește ponderea industriei și serviciilor, din documentele UE „European Energy and Transport Trends to 2030” se poate vedea că există diferențe esențiale între țările cu tradiție în UE (15), țările integrate în 2004 (10) și Bulgaria și România (tabelul 1. 2).

Tabelul 1.1

Structura PIB în perioada 1991—2005

Tabelul 1.2

Evoluția structurii economiei în Europa

1990

2000

2010

2020

2030

% din valoarea adăugată totală

Valoarea

UE-15

21,5

20,8

19,8

19,8

19,8

adăugată brută

NMS-10

26,4

25,4

25,8

25,1

23,4

în industrie

Bulgaria&România Norvegia&Elveția

31,0

20,0

30,0

25,3

29,3

25,1

28,8

25,1

28,7

24,9

Total Europa (29 de țări)

21,8

20,6

20,4

20,4

20,3

Valoarea

UE-15

66,2

68,8

70,2

70,9

71,5

adăugată brută

NMS-10

51,3

57,4

59,8

62,3

65,2

în servicii

Bulgaria&România Norvegia&Elveția

36,2

68,2

43,7

63,9

50,3

65,0

52,2

65,8

53,0

66,6

Total Europa (29 de țări)

65,4

68,0

69,4

70,0

70,8

Sursa: European Energy and Transport Trends to 2030

1.2.5.

Decuplarea ratei de creștere a PIB de rata de creștere a emisiilor de GES

În tabelul 2 se prezintă atât evoluția prognozată a PIB, cât și cea a emisiilor de GES pentru perioada 2006—2012, precum și realizările pentru 2003—2005. Pentru perioada 2006—2012, rata medie de creștere a PIB este de 5,86%, în timp ce rata medie de creștere a emisiilor de GES este de 4,2%.

Tabelul 2. Evoluția PIB și a emisiilor de gaze cu efect de seră pe perioada 2003–2012

U.M.

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Realizări

Prognoză

PIB

Mld. euro 2000

47,1

51,0

53,4

56,2

59,7

63,5

67,2

71,0

75,0

79,1

Rata de creștere PIB

%

5,4

8,3

4,7

5,2

6,2

6,3

5,8

5,7

5,6

5,5

Emisii GES

Mil t

CO

2echiv.

148,62

154,63

160,08

167,51

177,69

187,4

198,17

205,41

210,99

215,06

Rata de creștere emisii GES

%

—

4,0

3,5

4,6

6,0

5,4

5,7

3,6

2,7

1,9

În tabelul 3 și figura 2 sunt prezentate evoluția PIB și cea a emisiilor GES pentru economie ca întreg și pentru sectoarele care cad sub incidența schemei. Este evident faptul că rata de creștere a PIB este mai mare decât cea a emisiilor de GES. Acest fapt este rezultatul scăderii intensității carbonului pe economie.

Tabelul 3. Evoluția PIB și a GES pe economie și pe sectoarele aflate sub incidența schemei

UM

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

Emisii GES

Mil t

CO

2ecciv.

149,00

155,00

160,08

167,5

177,5

187,4

198,17

205,41

210,99

215,06

Emisii CO 2

în sectoare sub ETS

Mil t CO 2

70,97

68,8

70,81

76,81

83,91

89,17

92,98

95,74

99,00

101,61

Sector energie

Mil t CO 2

52,18

48,71

50,24

53,62

59,98

61,55

63,56

64,62

66,72

68,13

Sector industrial

Mil t CO 2

18,79

20,09

20,57

22,48

23,93

27,62

29,42

31,12

32,28

33,49

Ponderea sectoarelor

EU-ETS în totalul emisiilor de GES

%

47,75

44,49

44,23

45,43

47,27

47,58

46,92

46,61

46,92

47,25

PIB

1000 mil

euro 2000

47,10

51,00

53,40

56,20

59,70

63,50

67,20

71,00

75,00

79,10

Emisiile totale de GES generate la nivelul anilor 2003 și 2004 s-au calculat pe baza balanței energetice, conform metodologiei IPCC, revizuită în 1996. Pentru proiecțiile emisiilor de GES realizate pentru intervalul 2005—2012 s-a avut în vedere metodologia prezentată în anexa A, secțiunea A3.

Emisiile estimate din Inventarul național al GES se calculează pe baza indicatorilor macroeconomici furnizați de Institutul Național de Statistică (balanța energetică, Anuarul Statistic al României) și a datelor provenite de la diferite instituții naționale).

Ponderea emisiilor generate de instalațiile EU-ETS a fost calculată utilizându-se factorii de emisie IPCC, pe baza prognozelor de producție furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor, precum și a Strategiei României privind eficiența energetică.

Figura 2. Evoluția Produsului intern brut și a emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare

1.2.6.

Surse de date

Principalele surse de date folosite pentru determinarea emisiilor istorice și prognozate, totale și pe sectoare sunt:

•

Prognoza Comisiei Naționale de Statistică pentru perioada 2006—2010 (prelungită până în 2012), transmisă recent Comisiei Europene, de unde au fost extrase principalele proiecții macroeconomice;

•

Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră (inclusiv tabelele CRF și NIR) ce cuprinde date până la nivelul anului 2004, folosit pentru a extrage date referitoare la emisiile istorice, atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;

•A treia Comunicare națională cu privire la schimbările climatice, 2005;

•

Planul național de dezvoltare 2006—2013, pentru politici și măsuri avute în vedere atât pentru sectoarele ETS, cât și pentru cele non-ETS;

•

Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2003;

•

Politica energetică a României 2006—2009;

•

The 1990—2030 Climate Change Policy Scenarios Modulation for EU Members and Candidates, National Technical University din Atena, Grecia;

•

Anuarul Statistic al României — Institutul Național de Statistică;

•

Balanța Energetică — Institutul Național de Statistică, utilizată pentru datele istorice privind sectorul energetic;

•

Prognozele privind producțiile sectoarelor EU-ETS furnizate de Ministerul Economiei și Finanțelor.

1.3.

Numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră și ponderea pe care acestea o reprezintă în totalul emisiilor naționale

1.3. Care este numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate (gratuit și prin licitație)?

Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în anul 2007 este de 74.836.235. Numărul de certificate ce urmează a fi alocate în cea de-a doua perioadă (2008—2012) este 379.721.760 (întreaga perioadă), cu o valoare medie de 75.944.352 anual.

Metodologia pentru stabilirea numărului total de certificate, precum și pentru stabilirea numărului de certificate alocate la nivelul sectoarelor ETS este descrisă detaliat în anexa A.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr. 780/2006, România alocă certificatele de emisii de gaze cu efect de seră cu titlu gratuit.

Rezerva pentru nou-intrați rămasă neutilizată la sfârșitul perioadei 2008—2012 este valorificată prin scoatere la licitație.

Care este ponderea emisiilor totale reprezentată de aceste certificate comparativ cu emisiile din surse ce nu se află sub incidența schemei? Este această proporție cu mult diferită de proporția curentă a emisiilor provenite de la instalațiile aflate sub incidența Directivei ? Dacă da, vă rugăm justificați această diferență cu referire la unul sau mai multe dintre criteriile cuprinse în anexa III la Directiva 2003/87/CE și/sau alte criterii, obiective și transparente.

În figura 3 se prezintă ponderea emisiilor sectoarelor aflate sub incidența schemei și a sectoarelor non-ETS în totalul emisiilor de GES:

Figura 3. Ponderea emisiei de dioxid de carbon a sectoarelor ETS și non-ETS

Astfel, în anul de bază 2003, ponderea emisiilor sectoarelor ETS este de aproximativ 47,75%. Această valoare scade ușor până la 44,23% în perioada 2004—2005, pentru a crește din nou până la 47,25% în anul 2012.

Această variație se datorează faptului că anii 2004 și 2005 au fost ani hidrologici deosebiți, acoperirea cererii de energie electrică realizându-se în proporție mai mare din centralele hidroelectrice. Astfel, producția de energie hidroelectrică și alte surse regenerabile a crescut de la 13,26 TWh în 2003 la 20,21 TWh în 2005.

Guvernul României intenționează să echilibreze creșterea numărului de automobile prin îmbunătățirea calității lor, respectiv înlocuirea automobilelor vechi și poluante. În acest sens, în 2005 a fost inițiat programul de reînnoire a parcului auto. În cadrul acestui program Guvernul oferă în schimbul fiecărui automobil vechi predat o sumă de bani ce constituie avansul pentru achiziționarea unui automobil nou, mai puțin poluant.

Emisiile altor sectoare non-ETS, cum este cel rezidențial sau cel al serviciilor, sunt de asemenea controlate prin intermediul politicilor de mediu, deoarece România nu dorește să facă deosebiri între sectoarele ETS și non-ETS. Majoritatea acestor politici sunt prezentate în Strategia națională privind schimbările climatice și în Planul național de acțiune privind schimbările climatice. Reglementările cu privire la protecția mediului sunt aplicate în același fel pentru sectoarele ETS și cele non-ETS. Ambele trebuie să se conformeze acelorași criterii, necondiționat de participarea la schemă. Există și politici ce se aplică numai sectoarelor non-ETS, pentru a asigura același grad de participare la reducerea emisiilor de GES ca și al sectoarelor aflate sub incidența schemei. A se vedea secțiunea 1.4 pentru detalii.

1.4.

Politici și măsuri aplicate surselor ce nu intră sub incidența Directivei

1.4. Ce politici și măsuri vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei 2003/87/CE?

Politicile și măsurile ce vor fi aplicate surselor de emisii de gaze cu efect de seră ce nu intră sub incidența Directivei sunt cele menționate în principalele documente strategice ale României, ce țin cont de dezvoltarea economică și obligațiile asumate privind reducerea emisiilor.

Principalele documente strategice care cuprind politici și măsuri aplicabile la nivelul întregii economii, inclusiv sectoarelor ce nu intră sub incidența schemei, sunt:

Strategia națională privind schimbările climatice, urmată de Planul național de acțiune privind schimbările climatice, ilustrează politicile naționale adoptate în vederea atingerii obligațiilor internaționale asumate, precum și prioritățile în domeniu. Planul național de acțiune subliniază politicile și măsurile individuale ce urmează a fi implementate, precum și măsuri de raportare a progreselor înregistrate. Sunt identificate autoritățile competente pentru fiecare acțiune, termenele de implementare și posibile surse de finanțare.

Planul național de dezvoltare 2006—2013, document de planificare strategică și financiară în vederea stimulării creșterii sociale și economice, corelat cu politica de coeziune a UE. Pentru fiecare sector de activitate sunt stabilite direcțiile strategice, astfel încât creșterea economică dorită să fie atinsă, în condițiile respectării restricțiilor financiare și de mediu.

Foaia de parcurs pentru sectorul energetic, reprezentând liniile directoare ale politicii energetice pe termen mediu. Sunt identificate obiectivele și țintele specifice, duratele lor de implementare, precum și

nevoile financiare și posibilele surse de acoperire a acestora. Impactul acestui document asupra schimbărilor climatice se datorează menționării în cadrul său a intenției României de a construi noi capacități de producere a energiei, folosind drept combustibil gazul natural.

În condițiile creșterii spectaculoase a prețului gazului natural în ultima vreme, „Politica Energetică a României 2006—2009”, document aflat în discuție, menționează cărbunele ca fiind combustibilul de bază pentru sectorul energetic.

Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică reprezintă documentul-cadru pentru aplicarea măsurilor de eficiență energetică, fiind bazat pe obiective pe termen lung, ce reflectă nevoia economiei pentru siguranță în alimentarea cu energie, eficiență energetică, utilizarea surselor regenerabile de energie și protecția mediului. Totodată, documentul stă la baza măsurilor aplicate în programele de reabilitare a eficienței energetice a clădirilor. Prin Legea nr. 260/2006 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 187/2005 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2004 privind instituirea unor măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate s-au instituit măsuri speciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate.

Hotărârea Guvernului nr. 443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie, cu modificările ulterioare, reprezintă documentul de bază pentru dezvoltarea utilizării SRE în producția de energie, servind drept cadru întregului sistem de promovare a SRE, inclusiv sistemului certificatelor verzi.

Planul de implementare a Directivei 96/61/CE privind prevenirea și controlul integrat al poluării (IPPC), transpusă prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea și controlul integrat al poluării, are influențe indirecte asupra politicilor privind schimbările climatice; parte din măsurile promovate în cadrul acestui document pot avea drept rezultat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Trebuie menționat că instalațiile industriale aflate sub incidența acestei directive beneficiază de perioade de tranziție ce influențează emisiile de GES.

Planul de implementare a Directivei 1999/31/CE privind managementul deșeurilor, transpusă prin Hotărârea Guvernului nr. 349/2005. Documentul stabilește condițiile pentru operarea și monitorizarea zonelor de depozitare a deșeurilor, inclusiv obligativitatea operatorilor de a recupera emisiile de GES (CH 4 ) și, în cazul în care nu le utilizează la producerea energiei, să le ardă la flacără. În acest fel emisiile de GES de la depozitele de deșeuri urbane vor scădea.

Se vor folosi mecanismele flexibile promovate de Protocolul de la Kyoto? Dacă da, în ce măsură și ce demersuri au fost făcute până în prezent (de exemplu, legislație relevantă, alocarea de resurse de la buget)?

Datorită faptului că emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu 50% comparativ cu nivelul anului de bază 1989, România își va îndeplini cu siguranță obligațiile asumate prin Protocolul de la Kyoto, prin urmare nu intenționează să folosească mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în scopul respectării acestor obligații.

România a decis să stabilească o limită până la care instalațiile pot folosi reducerile de emisii rezultate din proiecte tip JI sau CDM, în cazul în care operatorii vor dori să investească în astfel de proiecte în alte țări, la 10% din numărul total alocat instalației pentru ambele perioade. Astfel, operatorii din România vor avea posibilitatea de a utiliza mecanismele flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto în concordanță cu prevederile directivei.

În ceea ce privește găzduirea proiectelor JI 9 , România păstrează o rezervă JI în scopul evitării dublei contabilizări. A se vedea anexa E pentru detalii privind rezerva JI.

1.5.

Considerarea politicii energetice naționale în stabilirea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră

1.5.

Cum a fost luată în considerare politica energetică națională la determinarea cantității totale de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate?

În determinarea numărului total de certificate ce urmează a fi alocate, proiecțiile „de sus în jos” (top — down) au fost stabilite pe baza combinației între metoda istorică și cea a prognozei, conform descrierii din Secțiunea 1.2.

Principalele politici cu referire la sectorul energie avute în vedere sunt:

•

Foaia de parcurs pentru sectorul energetic:

—

implementarea de noi capacități de producție convenționale care funcționează pe bază de gaz natural;

—

implementarea de noi capacități nucleare;

—

dezvoltarea de noi capacități din SRE.

•

Strategia pentru sectorul energetic și eficiență energetică:

—

măsuri pentru promovarea eficienței energetice în sectoarele industriale și în sectorul rezidențial.

9

România este inclusă în anexa I, țări dezvoltate sau cu economie în tranziție.

•

Hotărârea Guvernului nr. 882/2004 pentru aprobarea Strategiei naționale privind alimentarea cu energie termică a localităților prin sisteme de producere și distribuție centralizate:

—

promovarea producerii și furnizării eficiente de căldură.

•

Hotărârea Guvernului nr. 443/2003:

—

stabilește cadrul pentru dezvoltarea utilizării SRE (se constituie ca bază pentru Strategia națională de utilizare a SRE, sistemul certificatelor verzi etc.)

Proiecțiile emisiilor, precum și determinarea cantității totale de certificate ce urmează a fi alocate au fost stabilite ținându-se cont de toate aceste politici și măsuri pentru sectorul energetic.

Cum este garantat faptul că aceast număr total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate se înscrie în linia atingerii țintei impuse statului membru prin Decizia 2002/358/CE sau prin Protocolul de la Kyoto?

Conform prognozei emisiilor de gaze cu efect de seră prezentate în cel mai recent inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră, precum și în Raportul progreselor 10 , România își va îndeplini angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.

Graficul de mai jos prezintă evoluția emisiilor de GES din România comparativ cu angajamentul asumat prin Protocolul de la Kyoto.

Figura 4. Emisii de gaze cu efect de seră comparativ cu ținta Kyoto

Numărul total de certificate a fost determinat pe baza proiecțiilor de sus în jos (top-down), determinate la rândul lor pe baza indicatorilor macroeconomici. Scenariul considerat a fost „afaceri ca de obicei”, ce nu presupune implementarea unor măsuri suplimentare de reducere a emisiilor de GES.

Evoluția cererii și a structurii producției de energie a fost analizată în baza politicilor existente și verificată de autoritatea competentă (MEF).

Proiecțiile emisiilor au ținut seama și de reducerea intensității carbonului în sectoarele aflate sub incidența schemei ca urmare a noilor investiții.

Măsurile de reducere a emisiilor de GES au fost stabilite pentru fiecare sector în parte, ținându-se seama de opțiuni și diferite măsuri indirecte viitoare ce ar putea avea un impact semnificativ asupra emisiilor de GES ale României.

Numărul total de certificate a fost determinat folosindu-se datele prezentate în cel mai recent Inventar național al emisiilor de gaze cu efect de seră precum și în Raportul progreselor 2006.

1.6.

Garantarea faptului că numărul total de certificate nu este mai mare decât cel necesar

1.6.

Cum este garantat faptul că aceast număr total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate nu este mai mare decât necesarul ce rezultă din aplicarea strictă a criteriilor din anexa III a Directivei 2003/87/CE?

Numărul total de certificate este determinat pe baza proiecțiilor care au în vedere efectele politicilor și măsurilor, la nivel național și al sectoarelor, pentru a asigura conformarea cu cerințele referitoare la reducerea și controlul emisiilor de GES. Numărul total de certificate pentru 2007 este de 74.836.235, iar pentru 2008-2012 este de 75.944.352 anual, valoare care se situează sub plafonul prognozat al emisiilor aferente sectoarelor aflate sub incidența schemei, prin urmare acest criteriu se consideră îndeplinit.

10

Raportul României privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto, transmis în ianuarie 2006 la UNFCCC.

A se vedea și secțiunea 1.5.

Cum este asigurată consistența datelor privind emisiile actuale și prognozate ca urmare a Deciziei 93/389/CEE?

Datele cu privire la emisiile actuale și prognozate, prezentate în Planul național de alocare sunt în concordanță cu informațiile existente în:

a)

Raportul privind progresele în implementarea Protocolului de la Kyoto (RDP 2006);

b)

Inventarul național al emisiilor de gaze cu efect de seră transmis la UE în mai 2006, cuprinzând inventarul emisiilor de GES pentru perioada 1990 — 2004.

A se vedea anexa A pentru detalii.

1.7.

Considerarea potențialului de reducere a emisiilor în determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră

1.7.

Vă rugăm explicați în paragraful 4.1 cum s-a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor (inclusiv cel tehnologic) la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră.

În conformitate cu cel de-al doilea Ghid al Comisiei Europene privind elaborarea Planului național de alocare, în analiza potențialului economic și tehnologic de reducere a emisiilor sunt considerate creșterea anuală a PIB, precum și scăderea intensității carbonului la nivelul fiecărui sector. Efectul combinat al acestor doi indicatori reprezintă rata anuală a potențialului de reducere a emisiilor.

Pornindu-se de la emisiile anului relevant și presupunându-se că sectoarele au ponderi constante în totalul emisiilor și un potențial de reducere a emisiilor similar cu cel al întregii economii, se poate determina un „plafon indicativ”, în conformitate cu prevederile criteriului 3 din anexa III a Directivei 2003/87/CE.

A se vedea secțiunea 4.1 și anexa A pentru detalii.

1.8.

Considerarea politicii comunitare

1.8.

Vă rugăm listați în paragraful 5.3 instrumentele legislative și politice comunitare luate în considerare la determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.

A se vedea secțiunea 5.3.

1.9.

Licitarea certificatelo r

1.9.

În cazul în care statul membru intenționează să tranzacționeze o parte din certificatele de emisii de gaze cu efect de seră prin licitație, vă rugăm specificați procentul din numărul total de certificate ce va fi tranzacționat astfel și descrieți procedura de implementare a licitației.

România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2007.

România nu intenționează să scoată la licitație certificate în perioada 2008 — 2012, cu excepția certificatelor din RNI rămase neutilizate la finele acestei perioade.

2.

Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de sector ETS

2.1.

Metodologia de alocare la nivel de sector ETS

2.1.

Ce metodologie a fost folosită în determinarea plafoanelor la nivelul fiecărui sector ETS? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate sectoarele? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate sectoarele, vă rugăm argumentați de ce folosirea de metodologii diferite a fost necesară, cum s-a făcut această diferențiere și prezentați dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate anumite sectoare.

Pentru alocarea certificatelor instalațiilor aflate sub incidența schemei, România a folosit abordarea în 2 pași: în primul pas este stabilit plafonul național, din care se extrag certificatele corespunzătoare rezervei pentru nou-intrați și rezervei pentru acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii. Apoi, numărul de certificate rămas este alocat la nivelul sectoarelor ETS. În cel de-al doilea pas, certificatele sunt distribuite fiecărei instalații din cadrul fiecărui sector ETS.

Plafonul la nivel de sector ETS se determină astfel:

•

pentru anul 2007, pe baza ponderilor deținute de fiecare sector ETS în plafonul pentru anul 2007, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei;

•

pentru perioada 2008 — 2012, pe baza mediei ponderilor deținute de fiecare sector în plafonul pentru perioada 2008 — 2012, ponderi calculate ca raport între totalul emisiilor fiecărui sector (determinate pe baza proiecțiilor „de sus în jos”) și totalul emisiilor sectoarelor care intră sub incidența schemei.

În cadrul alocării la nivel de sector se disting următoarele etape:

•

definirea sectoarelor;

•

determinarea emisiilor sectorului;

•

determinarea ponderii emisiilor sectorului în totalul emisiilor provenite din activități ETS;

•

corecția alocării pentru sectorul energie .

Au fost definite următoarele 8 sectoare (de alocare) ETS: sectorul energie, sectorul rafinare produse petroliere, sectorul producție și prelucrare metale feroase, sectorul ciment, sectorul var, sectorul sticlă, sectorul ceramică, sectorul celuloză și hârtie.

Factorul de creștere al emisiilor sectorului este determinat pe baza producției sectorului, creșterii PIB și a evoluției intensității carbonului. Numărul total de certificate se alocă sectoarelor în conformitate cu ponderea emisiilor acestora în totalul emisiilor viitoare. În final, din numărul de certificate aferent sectorului energie sunt extrase numărul corespunzător rezervei pentru acordarea bonusului pentru cogenerare, precum și cel corespunzător rezervei pentru proiecte de tip JI cu efect indirect asupra emisiilor din sectorul energetic.

Privatizarea timpurie a unor sectoare și investițiile deja realizate ca urmare a procesului de privatizare determină un potențial mai scăzut de reducere a emisiilor în primii ani de participare în cadrul schemei.

A se vedea anexa B pentru detalii cu privire la alocarea la nivel de sector.

2.2.

Considerarea potențialului tehnologic de reducere a emisiilor

2.2.

În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor, vă rugăm precizați în ce mod a fost luat în calcul acest potențial , oferind detalii în paragraful 4.1 de mai jos.

La nivel de sector, reducerea intensității carbonului a fost determinată ținându-se seama de potențialul (inclusiv cel tehnologic) activităților de reducere a emisiilor.

A se vedea anexa B pentru detalii.

2.3.

Considerarea cadrului legislativ și al politicilor comunitare

2.3.

Vă rugăm listați în paragraful 5.3 cadrul legislativ și politicile luate în considerare la determinarea plafoanelor sectoriale, precizând în ce mod s-a ținut cont de acestea.

A se vedea secțiunea 5.3 pentru detalii cu privire la considerarea cadrului legislativ și a politicilor comunitare în determinarea plafoanelor sectoriale.

2.4.

Mediul concurențial

2.4.

În cazul în care pentru determinarea plafoanelor sectoriale s-a ținut seama de concurență din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene, vă rugăm explicați în acest paragraf în ce mod.

Concurența din partea unor țări sau entități din afara Uniunii Europene nu a fost luată în considerare în determinarea plafoanelor sectoriale pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012.

3.

Determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație

3.1.

Metodologia de alocare la nivel de instalație

3.1.

Ce metodologie a fost folosită în determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație? A fost folosită aceeași metodologie pentru toate instalațiile? În cazul în care metodologia folosită nu a fost aceeași pentru toate instalațiile, vă rugăm argumentați necesitatea folosirii de metodologii diferite pentru instalații în cadrul aceluiași sector, prezentați în detaliu modul în care s-a făcut această diferențiere, precum și dovezi ale faptului că prin folosirea de metodologii diferite nu sunt favorizate/favorizați anumite instalații/anumiți operatori.

Odată stabilit numărul de certificate ce revine fiecăruia dintre cele 8 sectoare, acestea sunt alocate instalațiilor din cadrul sectorului. Pentru această alocare s-a folosit abordarea istorică, conform căreia numărul de certificate ce revine fiecărei instalații este determinat pe baza ponderii emisiilor relevante ale instalației din anul relevant în totalul emisiilor sectorului. Această metodologie se aplică atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

Alegerea acestei metodologii se bazează pe ipoteza că ponderea emisiilor unei instalații în cadrul sectorului nu se modifică substanțial în perioada 2005-2012. Pentru a ține cont de fluctuațiile în activitatea instalației nu se consideră un an istoric, ci o perioadă istorică, denumită

perioadă de referință.

Pentru

fiecare instalație se determină

anul relevant,

respectiv

emisiile relevante

ca medie între 2 ani cu cel mai ridicat nivel al emisiilor din cadrul perioadei de referință.

În cadrul alocării certificatelor la nivel de instalație se disting următoarele etape:

1.

determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului în anul relevant; pentru perioada 2007, precum și pentru perioada 2008—2012; ponderea certificatelor alocate instalației din totalul sectorului este egală cu ponderea emisiilor instalației din anul relevant;

2.

determinarea numărului de certificate ce revine fiecărei instalații.

În condițiile îndeplinirii criteriilor de eligibilitate, așa cum sunt acestea prezentate în secțiunea 4 și în anexele F și G, instalațiile pot primi un bonus, sub forma unui număr de certificate, pentru cogenerare sau pentru acțiuni timpurii. În cazul în care o instalație este eligibilă pentru ambele bonusuri, va primi numai bonusul aferent cogenerării.

Bonusul pentru cogenerare este acordat datorită faptului că România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei ETS. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui număr suplimentar de certificate instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa F.

Bonusul pentru acțiuni timpurii se acordă pe baza faptului că utilizarea perioadei de referință avantajează operatorii care și-au redus emisiile după 2003. Există companii care, înainte de anul 2003, după privatizare, au investit voluntar în măsuri care au avut ca rezultat reducerea emisiilor de GES. România dorește să evite penalizarea operatorilor care, în perioada 1998—2002, au investit voluntar în măsuri ce au avut ca rezultat reducerea emisiilor. Acțiunile timpurii din această perioadă sunt luate în considerare prin acordarea unui număr suplimentar de certificate, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

A se vedea anexa C pentru detalii asupra metodologiei de alocare la nivel de instalație. A se vedea anexele F și G pentru detalii asupra acordării acestui bonus.

3.2.

Folosirea emisiilor istorice

3.2.

În cazul în care determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație a fost făcută pe baza emisiilor istorice, vă rugăm precizați dacă emisiile istorice au fost determinate conform liniilor directoare pentru monitorizare și raportare, în baza art. 14 al Directivei 2003/87/CE, și/sau dacă au fost supuse verificării independente.

Emisiile istorice au fost folosite pentru determinarea ponderii emisiilor instalației în totalul emisiilor sectorului. În acest scop, prin intermediul unui chestionar, operatorilor le-au fost solicitate următoarele informații:

•

informații generale cu privire la instalație (adresă, date de contact etc.);

•

diagrama procesului;

•

producția istorică și prognozată a instalației;

•

consumul istoric și prognozat de combustibil și materii prime.

Solicitarea informațiilor s-a făcut astfel încât să servească la determinarea emisiilor de GES în conformitate cu prevederile ghidurilor pentru monitorizarea și raportarea emisiilor de GES elaborate de Comisia Europeană.

Datele furnizate de către operatori au fost supuse verificării independente de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM), astfel:

1.

informațiile istorice au fost comparate cu informații existente în alte surse disponibile (rapoarte sectoriale, rapoarte de companie etc.);

2.

au fost verificate caracterul complet, acuratețea, corectitudinea și consistența datelor;

3.

consumurile de combustibil și materii prime au fost analizate comparativ cu evoluția producției și a emisiilor, ținându-se seama de creșterea capacității sau închiderea parțială a instalațiilor.

În cazul chestionarelor incomplete sau incorect completate, acestea au fost retransmise operatorilor sau informația a fost obținută prin contact direct cu aceștia.

Factorii de emisie folosiți pentru calculul emisiilor sunt cei listați în liniile directoare IPCC — 1996. Există și excepții datorate faptului că aceste linii directoare nu includ factori de emisie pentru o serie de materii prime folosite în anumite activități aflate sub incidența ETS. În aceste cazuri particulare au fost folosiți factori de emisie proveniți din alte surse oficiale.

A se vedea anexa C pentru detalii.

3.3.

Acțiuni timpurii și tehnologii curate

3.3.

În cazul în care pentru determinarea numărului de certificate de emisii de gaze cu efect de seră la nivel de instalație s-a ținut seama de acțiuni timpurii și tehnologii curate, vă rugăm specificați acest lucru în acest paragraf și descrieți în detaliu modul în care au fost luate în considerare în paragraful 4.2 și/sau 4.3.

România ține seama de acțiunile timpurii, sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012.

A se vedea anexa G pentru detalii.

România ține seama de tehnologiile curate, sub forma unui bonus pentru cogenerare, acordat pentru ambele perioade, 2007 și 2008—2012.

A se vedea anexa F pentru detalii.

3.4.

Includerea unilaterală a instalațiilor

3.4.

În cazul în care statul membru dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I, dar cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, vă rugăm explicați în paragraful următor motivul includerii acestora, cu referire în special la efectele pe piețele interne și la eventuale distorsiuni ale pieței concurențiale și integrității de mediu a schemei.

România nu dorește să includă unilateral instalații din sectoarele listate în anexa I cu capacități sub plafoanele stabilite în această anexă, în perioada 2007 sau în perioada 2008—2012.

3.5.

Excludere temporară

3.5.

În cazul în care statul membru dorește să excludă temporar anumite instalații, cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2007, vă rugăm explicați în detaliu în paragraful de mai jos cum sunt îndeplinite cerințele art. 27(2)(a) — (c) din Directiva 2003/87/CE.

România nu intenționează să excludă temporar instalații până la data de 31 decembrie 2007.

4.

Aspecte tehnice

4.1.

Potențialul (inclusiv tehnologic) de reducere a emisiilor

4.1.1.

Criteriul (3) a fost folosit numai pentru determinarea numărului total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră sau/și în cadrul alocării certificatelor la nivel de sector? Vă rugăm descrieți metodologia (inclusiv ipotezele de bază) folosită pentru evaluarea potențialului activităților de reducere a emisiilor. Care au fost rezultatele obținute? Cum este garantat faptul că numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră alocate este în conformitate cu acest potențial?

Criteriul 3 cere ca numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră ce urmează a fi alocate să fie în conformitate cu potențialul (tehnologic sau de alt tip) de reducere a emisiilor al activităților aflate sub incidența schemei.

La stabilirea numărului de certificate ce urmează a fi alocate sectoarelor ETS, România a ținut seama de potențialul de reducere a emisiilor; acesta a fost luat în considerare și pentru determinarea scăderii emisiilor de GES la nivelul sectoarelor.

A se vedea anexele A și B pentru detalii.

4.1.2.

Vă rugăm descrieți metoda sau formula folosită pentru determinarea numărului de cerificate la nivel național sau sectorial, ținând seama de potențialul sectoarelor de a reduce emisiile.

A se vedea anexele A și B.

4.1.3.

Dacă pentru stabilirea numărului de certificate alocate fiecărei instalații s-a folosit

„benchmarking”, vă rugăm precizați tipul și formula folosite. Ce tip de „benchmark” a fost selectat și cum înglobează acesta progresul realizabil? De ce prognoza rezultată astfel este considerată a fi cea mai probabilă dezvoltare? Vă rugăm justificați răspunsurile.

În cadrul elaborării Planului național de alocare al României, benchmarkingul nu a fost utilizat pentru perioada 2007 sau perioada 2008—2012.

4.2.

Acțiuni timpurii

4.2.1.

Dacă s-a ținut seama de acțiunile timpurii în cadrul alocării la nivel de instalație, vă rugăm descrieți în ce mod. Vă rugăm enumerați și descrieți criteriile de eligibilitate pentru acțiuni timpurii. Vă rugăm demonstrați faptul că acțiunile considerate au dus la reduceri de emisii suplimentare celor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării acestora. Dacă au fost folosite benchmarkuri, vă rugăm descrieți modul de selectare al instalațiilor cărora le-au fost aplicate și criteriul de selectare a tipului de benchmark. De asemenea, vă rugăm justificați rezultatele.

În conformitate cu criteriul 7 prevăzut în anexa III la Directiva 2003/87/CE, România intenționează să acorde bonusuri pentru acțiunile timpurii, atât pentru perioada 2007, cât și pentru perioada 2008—2012.

România dorește să sprijine operatorii care au investit voluntar în măsuri de reducere a emisiilor în perioada 1998—2002. Acțiunile timpurii din această perioadă vor fi luate în considerare prin acordarea unui

număr suplimentar de certificate sub forma unui bonus pentru acțiuni timpurii instalațiilor ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate listate în anexa G, atât pentru perioada 2007 cât și pentru perioada 2008—2012.

Pentru a fi eligibilă sub „acțiuni timpurii”, acțiunea trebuie să fi avut ca efect reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră suplimentar măsurilor obligatorii de reducere a emisiilor impuse de legislația în vigoare la momentul implementării.

Operatorii au avut ocazia de a se înscrie pentru obținerea bonusului prin furnizarea ANPM a următoarelor informații:

•

emisia specifică înainte și după implementarea proiectului;

•

descrierea tipului de investiție și a proiectului;

•

demonstrarea adiționalității proiectului și a faptului că proiectul a fost voluntar.

Datele furnizate de către operatori au fost verificate prin intermediul aceluiași tip de proceduri ca și cele folosite la determinarea emisiilor istorice. Benchmarkingul nu a fost folosit.

Din totalul de 41 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru acțiuni timpurii, 31 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate

A se vedea anexa G pentru detalii cu privire la calcularea bonusului.

4.3.

Tehnologii curate

4.3.1.

Cum s-a ținut seama în procesul de alocare de tehnologiile curate, inclusiv eficiență energetică? Ce tip de tehnologie curată a fost considerat și în baza cărui criteriu? Între tehnologiile de producere a energiei considerate se regăsesc și cele ce au primit ajutor de stat pentru protecția mediului de la oricare dintre statele membre? Vă rugăm listați tehnologiile ce reprezintă „cea mai bună tehnologie disponibilă” (best available techniques), așa cum este aceasta definită de Directiva 96/61/CE, și explicați modul în care contribuie la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

România urmărește stimularea eficienței energetice și a folosirii tehnologiilor curate prin implementarea schemei. Astfel, Planul național de alocare pentru prima, respectiv pentru cea de-a doua perioadă, ține seama de beneficiile cogenerării eficiente prin acordarea unui bonus, sub forma unui număr suplimentar de certificate, instalațiilor de cogenerare ce îndeplinesc criteriile de eligibilitate.

Bonusul se acordă atât în perioada 2007, cât și în perioada 2008—2012, cu condiția îndeplinirii următoarelor criterii:

•

eficiența producerii simultane și combinate a energiei electrice și energiei termice utile este de minimum 65%;

•

economia de combustibil aferentă producerii combinate și simultane de energie electrică și termică, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități de energie, este mai mare decât zero.

Bonusul este determinat pe baza economiei de combustibil (prin urmare reducerea emisiilor de GES) datorate producerii combinate și simultane de electricitate și căldură, comparativ cu producerea separată a acelorași cantități în centrale convenționale.

Pentru a nu se aplica un tratament discriminatoriu între instalațiile existente și cele nou intrate în ceea ce privește cogenerarea, acestea din urmă se vor supune altor reguli privind RNI (a se vedea anexa D). La alocarea din rezerva pentru nou-intrați (RNI) instalațiile de cogenerare vor beneficia de un regim special comparativ cu celelalte instalații care aplică pentru această rezervă.

Din totalul de 51 de instalații care au solicitat acordarea bonusului pentru cogenerare, 38 de instalații au primit acest bonus, pe baza criteriilor de eligibilitate.

Bonusul pentru cogenerare este extras din numărul total de certificate alocat sectorului energie, cogenerarea fiind parte a acestui sector.

A se vedea anexa F pentru detalii privind calcularea bonusului și criteriilor de eligibilitate.

5.

Cadrul legislativ și politica comunitară

5.1.

Politica concurențială (art. 81—82 și 87—88 din Tratatul de aderare la UE)

5.1.

În cazul în care autoritatea competentă a fost înștiințată oficial cu privire la intenția operatorilor de a forma un grup comun al instalațiilor (pool) și intenționează să permită acest lucru, vă rugăm anexați o copie a solicitării. Ce procent din numărul total de certificate revine acestei asociații? Ce procent din numărul alocat sectorului reprezentat revine acestei asociații?

România a permis operatorilor să formeze grupuri comune ale instalațiilor.

Operatorii au putut solicita formarea unui grup comun al instalațiilor pentru perioada 2008—2012 până la data de 30 septembrie 2006. Nu a fost înregistrată nicio solicitare în acest sens.

5.2.

Politica de piață internă — nou-intrați (art. 43 din Tratatul de aderare la UE)

5.2.1.

Nou-intrați

5.2.1.

Cum este permisă participarea nou-intraților în cadrul schemei ETS? În cazul în care a fost stabilită o rezervă pentru nou-intrați, cum a fost determinat numărul de certificate ce revin acestei rezerve și în ce mod se alocă acestea? Vă rugăm precizați ce se întâmplă cu certificatele din această rezervă rămase neutilizate la finele perioadei. Cum este soluționat cazul în care cererea de certificate din această rezervă este superioară disponibilului?

România permite participarea nou-intraților în cadrul schemei prin constituirea unei rezerve de certificate pentru această categorie de instalații, denumită

rezerva pentru nou-intrați (RNI) .

RNI este scăzută din numărul total de certificate de emisii de gaze cu efect de seră stabilit la nivel național și este accesibilă nou-intraților din toate sectoarele aflate sub incidența schemei.

Alocarea certificatelor din această rezervă se va realiza cu titlu gratuit, în baza principiului „primul venit, primul servit”. În cazul în care cererea de certificate din această rezervă depășește disponibilul, operatorii trebuie să cumpere certificatele necesare pe piață. Pentru situația în care o instalație își mărește capacitatea, din RNI vor fi alocate certificate corespunzătoare numai acestei creșteri.

Nou-intrații vor primi 95% din numărul de certificate solicitate din RNI (vezi anexa D pentru detalii cu privire la modul de calcul). Pentru a compensa faptul că instalațiile existente de cogenerare primesc un bonus, s-a decis acordarea a 99% din numărul de certificate solicitat pentru instalațiile nou-intrate care folosesc sisteme de cogenerare. Măsura susține dezvoltarea cogenerării ca tehnologie eficientă.

Certificatele rămase neutilizate din RNI la finele perioadei 2008—2012 vor fi scoase la licitație. A se vedea anexa D pentru detalii cu privire la alocarea de certificate către nou-intrați.

5.2.2.

Informații cu privire la numărul nou-intraților

5.2.3.

Sunt disponibile informații cu privire la numărul instalațiilor nou-intrate (prin solicitări de cumpărare a terenurilor, avize de construcție, solicitări de obținere a acordului de mediu)? Au fost acordate autorizații privind emisiile de gaze cu efect de seră operatorilor cu instalații aflate în construcție, dar care vor începe operarea lor în perioada 2005—2007?

La data notificării acestui document către Comisia Europeană, un număr de 38 de operatori au exprimat intenția aplicării pentru nou-intrați pentru perioada 2008—2012. Pentru aceste instalații, autorizațiile privind emisiile de gaze cu efect de seră vor fi acordate la punerea în funcțiune a acestora.

Vezi anexa D pentru informații suplimentare cu privire la dimensiunea RNI și metodologia de alocare a certificatelor din această rezervă.

5.3.

Alte politici și măsuri legislative

5.3.1.

Alte politici și măsuri legislative comunitare

5.3.1.

Vă rugăm listați mai jos alte politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare, explicând ce influență au exercitat acestea asupra alocării și în cadrul căror sectoare.

În tabelul de mai jos sunt listate politici și măsuri legislative comunitare avute în vedere la elaborarea Planului național de alocare:

Reglementare

Transpunere

în legislația românească

Efect asupra emisiilor

Directiva 96/61/CE cu privire la controlul și prevenirea integrată a poluării

Legea nr. 84/2006

Prin autorizația integrată (IPPC) sunt impuse limite la emisiile în aer (altele decât emisiile de CO 2 ) conform BREF-BAT, având ca rezultat, implicit, reducerea emisiilor de CO 2 .

Directiva 1999/13/CE cu privire la limitarea emisiilor de COV datorate utilizării solvenților organici în anumite activități

Ordinul nr. 859/2005

Impune instalațiilor ce folosesc solvenți organici adoptarea măsurilor de reducere a emisiilor de COV în atmosferă, precum și măsuri de creștere a eficienței.

Directiva 2000/76/CE cu privire la incinerarea deșeurilor

Hotărârea Guvernului nr. 268/2005

Impune condițiile de operare a incineratoarelor începând cu anul 2005, având astfel impact indirect asupra emisiilor de GES.

Directiva 2001/77/CE cu privire la promovarea producției de electri- citate din surse regenerabile pe piața internă

Hotărârea Guvernului nr. 443/2003

Promovează creșterea cotei electricității produse din surse regenerabile, contribuind la reducerea emisiilor prin reducerea cantității de electricitate produsă din surse convenționale de energie.

Directiva 2001/80/CE cu privire la limitarea emisiilor instalațiilor mari de ardere

Hotărârea Guvernului nr. 322/2005

Începând cu anul 2008, limitează emisiile de oxizi de sulf, oxizi de azot și pulberi provenite de la instalațiile de ardere cu putere termică mai mare de 50 MW. Prin sistemul de monitorizare impus pentru aceste instalații se așteaptă ca operatorii să îmbunătățească sistemul de operare, cu efect și asupra emisiilor de CO 2 . Posibila creștere a emisiilor de CO 2

datorată impunerii instalațiilor de desulfurare și a instalațiilor de reducere catalitică va fi compensată de cele expuse anterior.

Directiva 2001/81/CE cu privire la stabilirea plafoanelor naționale de emisii în atmosferă

Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2005

Stabilește plafoane naționale pentru poluanții ce cauzează acidifierea și eutrofizarea. Prin limitarea emisiilor de oxizi de sulf și de azot proveniți din instalații mari de ardere, limitează durata de folosire a acestora și, prin urmare, emisiile de CO 2

asociate.

5.3.2.

Prevederi legislative comunitare noi

5.3.2.

La elaboararea Planului național de acțiune au fost avute în vedere măsuri legislative

comunitare noi ce ar putea avea impact inevitabil asupra emisiilor? În cazul în care au fost avute în vedere, vă rugăm explicați de ce impactul acestora este considerat ca fiind inevitabil și în ce mod s-a ținut seama de acest impact.

A se vedea tabelul prezentat în secțiunea anterioară.

6.

Consultarea publicului

6.1.

Comentarii

6.1.

Prin ce modalitate este Planul național de alocare supus consultării publicului?

Consultarea publicului cu privire la metodologia și principiile aplicate în cadrul Planului național de alocare este esențială în vederea asigurării corectitudinii acestuia și a sprijinului necesar implementării sale. În conformitate cu reglementările naționale cu privire la consultarea publicului și cu Directiva ETS a fost adoptată următoarea procedură:

•

coordonatorul procedurii de consultare a publicului este Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile (MMDD);

•

toate documentele de discuție au fost publicate pe website-ul MMDD 11 , precum și pe website-ul dedicat implementării ETS în România 12 ;

•

comentariile au fost transmise la MMDD, începând cu 30 august 2006, pe o perioadă de 30 de zile.

6.2.

Înregistrarea comentariilor

6.2.

Cum vor fi luate în considerare comentariile primite înainte de decizia finală asupra alocării?

Prima versiune a PNA a fost publicată pentru dezbatere publică la data de 29 august 2006 pe diferite website-uri ale autorităților pentru protecția mediului (

www.mmediu.ro,

www.eu-ets.ro, www.anpm.ro). Documentul de discuție a fost publicat pentru consultarea publicului timp de 30 de zile, în perioada 29 august — 30 septembrie 2006. Pe parcursul acestei perioade, au fost înregistrate comentarii din partea tuturor celor implicați, după cum urmează:

•

operatori (80);

•

asociații și organizații profesionale (UNIROM SIDER, CIROM, ROMPAP, STICEF);

•

organizații neguvernamentale;

•

autorități publice.

Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, în calitate de autoritate responsabilă pentru elaborarea PNA, a răspuns tuturor comentariilor și observațiilor prin intermediul scrisorilor transmise electronic sau prin poștă și/sau în cadrul întâlnirilor ce au avut loc la sediul său. Comentariile primite au fost înregistrate și structurate pe categorii în funcție de tipul acestora.

O echipă MMDD/ANPM, cu sprijinul consultanților locali, a analizat comentariile primite și a decis asupra acțiunilor ulterioare. Au fost formulate și transmise răspunsuri și au avut loc consultări cu operatorii la sediul MMDD.

A fost organizat un seminar-dezbatere, în data de 22 septembrie 2006, la care au participat 60 de operatori.

A fost luată în considerare posibilitatea existenței unor instalații neidentificate la momentul realizării inventarului instalațiilor, ai căror operatori au transmis ulterior către Agenția Națională pentru Protecția Mediului chestionarele cu datele privind instalațiile deținute. Pe durata perioadei de consultări, s-au identificat 24 de instalații neinventariate inițial.

Ca urmare a comentariilor și observațiilor primite, MMDD a revizuit analiza sa și/sau rezultatele acesteia, la nivel macro- și microeconomic, precum și principiile și metodologia ce au stat la baza elaborării PNA.

6.3.

Influența comentariilor asupra Planului național de alocare

6.3.

Vă rugăm prezentați un rezumat al comentariilor primite pe parcursul primei perioade de consultare a publicului ce au avut impact asupra planului de alocare, explicând cum au fost acestea luate în considerare.

Pe parcursul celor 30 de zile rezervate consultării publicului, au fost înregistrate 90 de comentarii și solicitări din partea operatorilor, vizând:

•

explicații privind metodologia de alocare a certificatelor la nivel de instalație și la nivel de sector;

•

detalierea aspectelor legate de rezerva pentru nou-intrați și criteriile de încadrare a instalațiilor în această categorie;

•

modificarea datelor previzionate privind producțiile și consumurile de combustibili și materii prime, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012;

•

solicitări privind creșterea numărului de certificate alocate, atât pentru anul 2007, cât și pentru perioada 2008—2012;

•

solicitări privind acordarea bonusului de cogenerare sau a celui pentru acțiuni timpurii.

11

www.numediu.ro

12

www.eu-ets.ro

În urma comentariilor primite din partea operatorilor în cazul unor instalații s-a constatat insuficiența datelor transmise prin intermediul chestionarelor. În aceste situații au fost solicitate informații suplimentare sau clarificări, pentru fiecare caz în parte.

Varianta de lucru a Planului național de alocare a fost supusă revizuirilor, luându-se în calcul datele noi/suplimentare transmise de operatori.

7.

Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE

7.1.

Criterii avute în vedere, altele decât cele listate în anexa III

7.1.

În cadrul elaborării Planului național de alocare au fost avute în vedere și alte criterii în afara

celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE. Vă rugăm mentionați-le, specificând cum au fost implementate și de ce nu sunt considerate ca fiind discriminatorii.

În cadrul elaborării Planului național de alocare, pentru perioada 2007, respectiv pentru perioada 2008 — 2012, nu au fost avute în vedere alte criterii în afara celor listate în anexa III a Directivei 2003/87/CE.

8.

Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioadele 2007 și 2008—2012

8.1.

Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2007

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

1

SC Termoelectrica SA - SE Borzești

SC Termoelectrica SA

Bacău

Producere energie electrică

Energie

284691

2

SC Termoelectrica SA - SE Brăila

SC Termoelectrica SA

Brăila

Producere energie electrică

Energie

474476

3

SC Termoelectrica SA - SE Doicești

SC Termoelectrica SA

Dâmbovița

Producere energie electrică

Energie

446332

4

SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Ișalnița

SC Complexul Energetic Craiova SA

Dolj

Producere energie electrică

Energie

3085897

(5)

5

SC Complexul Energetic Rovinari SA

SC Complexul Energetic Rovinari SA

Gorj

Producere energie electrică

Energie

5457841

(5)

6

SC Complexul Energetic Turceni SA

SC Complexul Energetic Turceni SA

Gorj

Producere energie electrică

Energie

6393199

(5)

7

SC Electrocentrale București SA-SE Mureș-CTE IERNUT

S.C Electrocentrale București SA

Mureș

Producere energie electrică

Energie

1180699

8

SC CET ARAD SA - CET Lignit

SCCET ARAD SA

Arad

Producere energie electrică și termică

Energie

488896

9

SC CET ARAD SA- CET Hidrocarburi

SC CET ARAD SA

Arad

Producere energie electrică și termică

Energie

39828

(4)

10

SC TERMOFICARE 2000 - Pitești

Sud

SC TERMOFICARE 2000

Argeș

Producere energie electrică și termică

Energie

231193

11

SC TERMOFICARE 2000 - Gavana

SC TERMOFICARE 2000

Argeș

Producere energie electrică și termică

Energie

157757

(4)

12

SC TERMON SRL

SC TERMON SRL

Bacău

Producere energie electrică și termică

Energie

129499

13

SC CET SA Bacău - Inst. nr.1

SC CET SA Bacău

Bacău

Producere energie electrică și termică

Energie

338064

14

SC CET SA Bacău - Inst. nr.2

SC CET SA Bacău

Bacău

Producere energie termică

Energie

12193

15

SC UZINA TERMICA COMĂNEȘTI SA

SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA

Bacău

Producere energie termică

Energie

13645

16

SC Electrocentrale Oradea SA

SC Electrocentrale Oradea SA

Bihor

Producere energie electrică și termică

Energie

1231431

(4)

17

Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița

Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița

Bistrița- Năsăud

Producere energie termică

Energie

5597

18

SC TERMICA SA BOTOȘANI

SC TERMICA SA

Botoșani

Producere energie electrică și termică

Energie

100195

(4)

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

19

SC CET Brașov SA - CET Brașov

SC CET Brașov SA

Brașov

Producere energie electrică și termică

Energie

394773

20

SC CET Brașov SA - CT METROM

SC CET Brașov SA

Brașov

Producere energie termică

Energie

32232

21

SC CET SA Brăila

SC CET SA Brăila

Brăila

Producere energie electrică și termică

Energie

158548

(4)

22

Regia Autonomă Municipală ‘’RAM’’Buzău

Regia Autonomă Municipală „RAM’’ Buzău

Buzău

Producere energie termică

Energie

62517

23

SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Progresu

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

558568

(4)

24

SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Vest

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

689306

(4)

25

SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Titan

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

85202

(4)

26

SC Electrocentrale București SA- SE București - CET Grozăvești

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

322230

(4)

27

SC Electrocentrale București SA- SE București - CET București Sud

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

1598760

(4)

28

SC VEST ENERGO SA

SC VEST ENERGO SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

39072

(4)

29

RADET - centrala CTZ Casa Presei

RADET BUCUREȘTI

București

Producere energie termică

Energie

34383

30

SC Electrocentrale București - SE Constanța - CET PALAS

SC Electrocentrale București SA

Constanța

Producere energie electrică și termică

Energie

652470

(4)

31

Centrala Termică de Zonă

Regia Autonomă de Termoficare

Cluj-Napoca

Cluj

Producere energie termică

Energie

21650

32

CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD

SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL

Cluj

Producere energie electrică și termică

Energie

35142

(4)

33

SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA

SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA

Caraș- Severin

Producere energie electrică și termică

Energie

76456

(4)

34

SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE

SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE

Dâmbovița

Producere energie electrică și termică

Energie

58227

(4)

35

SC Complexul Energetic Craiova SA - SE Craiova II

Complexul Energetic Craiova

Dolj

Producere energie electrică și termică

Energie

1641882

(5)

36

SC Uzina Termică Calafat SA

SC Uzina Termică Calafat SA

Dolj

Producere energie termică

Energie

14946

37

SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA

SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA

Galați

Producere energie electrică și termică

Energie

1085307

38

SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA

SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA

Giurgiu

Producere energie electrică și termică

Energie

252507

39

SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă

SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă

Gorj

Producere energie termică

Energie

39371

40

SC Termoelectrica SA - SE Paroșeni

SC Termoelectrica SA

Hunedoara

Producere energie electrică și termică

Energie

895537

(4)

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

41

SC Electrocentrale Deva SA

SC Electrocentrale Deva SA

Hunedoara

Producere energie electrică și termică

Energie

4201074

(4)

42

SC Acvacalor SA Brad

SC Acvacalor SA Brad

Hunedoara

Producere energie termică

Energie

17382

43

SC CET IAȘI SA CET Iași I

SC CET IAȘI SA

Iași

Producere energie electrică și termică

Energie

296383

(4)

44

SC CET IAȘI SA CET Iași II

SC CET IAȘI SA

Iași

Producere energie electrică și termică

Energie

496359

(4)

45

R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO

R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO

Mehedinți

Producere energie electrică și termică

Energie

2600112

(4)

46

SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros

SC Energomur SA

Mureș

Producere energie termică

Energie

6357

(5)

47

SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 3 Tudor Vladimirescu

SC Energomur SA

Mureș

Producere energie termică

Energie

3911

48

SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 4 Tudor Vladimirescu

SC Energomur SA

Mureș

Producere energie termică

Energie

4118

(2)

49

SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 5 Tudor Vladimirescu

SC Energomur SA

Mureș

Producere energie termică

Energie

2837

(2)

50

SC Energomur SA, Centrala Termică nr. 6 Tudor Vladimirescu

SC Energomur SA

Mureș

Producere energie termică

Energie

3946

(2)

51

SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL

Punct de lucru Brazi

SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL

Prahova

Producere energie electrică și termică

Energie

514797

(4)

52

SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA

SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA

Sălaj

Producere energie electrică și termică

Energie

121478

53

SC CET Govora SA

SC CET Govora SA

Vâlcea

Producere energie electrică și termică

Energie

1636678

(4)

54

SC TERMICA VASLUI SA

SC TERMICA VASLUI SA

Vaslui

Producere energie termică

Energie

38497

(5)

55

SC TERMICA SA Suceava - CET pe huilă

SC TERMICA SA

Suceava

Suceava

Producere energie electrică și termică

Energie

456932

(5)

56

SC TERMICA SA Suceava - CT pe hidrocarburi

SC TERMICA SA

Suceava

Suceava

Producere energie termică

Energie

35818

57

SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ

SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI

Suceava

Producere energie termică

Energie

15534

58

SC Terma-Serv SRL CAF 5M

SC Terma-Serv SRL

Teleorman

Producere energie termică

Energie

12732

59

CET TIMIȘOARA CENTRU

SC COLTERM SA

Timiș

Producere energie electrică și termică

Energie

147729

(4)

60

CT TIMIȘOARA SUD

SC COLTERM SA

Timiș

Producere energie termică

Energie

208957

61

CAF NR. 1

SC ENERGOTERM SA TULCEA

Tulcea

Producere energie termică

Energie

17430

62

SC ENET SA FOCȘANI

SC ENET SA FOCȘANI

Vrancea

Producere energie electrică și termică

Energie

115689

(4)

63

SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA

SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA

Alba

Industria chimică

Energie

149760

(4)

64

SC KRONOSPAN SEBEȘ SA

SC KRONOSPAN SEBEȘ SA

Alba

Industria lemnului

Energie

28704

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

65

SC KRONOSPAN SEPAL SA

SC KRONOSPAN SEPAL SA

Alba

Industria lemnului

Energie

59022

66

SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

Alba

Industria lemnului

Energie

0

67

SC Automobile Dacia SA

SC Automobile Dacia SA

Argeș

Industria autovehicule

Energie

197206

(5)

68

Stația de dezbenzinare Merișani

PETROM SA

Argeș

Industria petrolieră

Energie

24654

69

SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere

SC Chimcomplex SA Borzești

Bacău

Industria chimică

Energie

40438

(5)

70

SC AMURCO SRL Bacău

SC AMURCO SRL

Bacău

Bacău

Industria chimică

Energie

845374

71

Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU

SC AEROSTAR SA BACĂU

Bacău

Industria aeronautică

Energie

5569

72

SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI

SC DIANA FOREST SA BACĂU

Bacău

Industria lemnului

Energie

0

(3)

73

SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI

SC DIANA FOREST SA BACĂU

Bacău

Industria lemnului

Energie

0

(3)

74

SC European Food SA

SC European Food SA

Bihor

Industria alimentară

Energie

73816

75

SC Electroprecizia SA — Centrala termică

SC Electroprecizia SA

Brașov

Industria electrotehnică

Energie

4650

76

SC Viromet SA

SC Viromet SA

Brașov

Industria chimică

Energie

77744

77

SC IAR SA

SC IAR SA

Brașov

Industria aeronautică

Energie

5132

78

SC Nitrofertilizer SA Făgăraș

SC Nitrofertilizer SA Făgăraș

Brașov

Industria chimică

Energie

18272

79

SC NITROSERVICE SA

SC NITROSERVICE SA

Brașov

Industria chimică

Energie

64659

80

SC PROMEX Brăila

SC PROMEX Brăila

Brăila

Industria metalelor feroase

Energie

6454

81

SC Nusco Imobiliara SRL C.E.T.

SC Nusco Imobiliara SRL

București

Industria lemnului

Energie

87537

82

SC CET GRIVIȚA SRL

SC CET GRIVIȚA SRL

București

Producere energie electrică și termică

Energie

51063

(4)

83

SC URSUS BREWERIES SA

Sucursala Buzău

SC URSUS BREWERIES SA

Sucursala Buzău

Buzău

Industria alimentară

Energie

9043

84

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU

Buzău

Industria alimentară

Energie

76578

(4)

85

SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC

SC UCM Reșița SA

Caraș- Severin

Industria construcții mașini

Energie

5481

86

SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel

SC UCM Reșița SA

Caraș- Severin

Industria construcții mașini

Energie

3756

87

SC Zahar SA Călărași

SC Zahar SA Călărași

Călărași

Industria alimentară

Energie

22534

88

SC Uzina Termoelectrică Midia SA

SC Uzina Termoelectrică Midia SA

Constanța

Industria petrolieră

Energie

284113

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

89

Societatea Națională

„Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă

Societatea Națională

„Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă

Constanța

Producere energie electrică și termică

Energie

12335

90

SC Terapia SA

SC Terapia SA

Cluj

Industria farmaceutică

Energie

9282

91

SC Carbochim SA

SC Carbochim SA

Cluj

Industria produselor abrazive

Energie

3681

92

SC ARGILLON ROMÂNIA SA

SC ARGILLON ROMÂNIA SA

Cluj

Industria ceramică

Energie

27607

93

SC ROMPETROL Petrochemicals SRL

SC ROMPETROL

Petrochemicals SRL

Constanța

Industria petrochimică

Energie

111443

94

Secția Terminal Midia

PETROM SA - Membru OMV GRUP

Constanța

Industria petrolieră

Energie

18680

95

Platforma Fixă Centrală de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secția 7 Producție

PETROM SA - Membru OMV GRUP

Constanța

Industria petrolieră

Energie

80844

96

SC Oțel INOX SA

SC Oțel INOX SA

Dâmbovița

Industria metale feroase

Energie

25502

97

Bateria 6 Gorgoteni

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dâmbovița

Industria petrolieră

Energie

20296

98

Bateria 1 Moreni

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dâmbovița

Industria petrolieră

Energie

9876

99

Bateria 30 Pascov

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dâmbovița

Industria petrolieră

Energie

9514

100

PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dolj

Industria petrolieră

Energie

565766

101

SC CARGILL OILS SA PODARI

SC CARGILL OILS SA PODARI

Dolj

Industria alimentară

Energie

42593

102

Dezbenzinare Craiova

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dolj

Industria petrolieră

Energie

15649

103

COMPRESOARE SLAVUTA

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dolj

Industria petrolieră

Energie

36281

104

COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI

PETROM SA—

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

28595

105

COMPRESOARE BULBUCENI

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

2642

106

COMPRESOARE BUSTUCHIN

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

28718

107

CENTRALA IPROM, STAȚII COMPRESOARE

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

35590

108

DEETANIZARE TURBUREA

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

45245

109

SC EXPUR SA URZICENI

SC EXPUR SA URZICENI

Ialomița

Industria alimentară

Energie

9391

110

SC EXPUR SA URZICENI, P.L.

Slobozia

SC EXPUR SA URZICENI

Ialomița

Industria alimentară

Energie

14190

111

SC AMONIL SA

SC AMONIL SA

Ialomița

Industria chimică

Energie

178729

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

112

SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL

Urziceni

SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL

Ialomița

Industria alimentară

Energie

19862

(4)

113

SC ULTEX SA

SC ULTEX SA

Ialomița

Industria alimentară

Energie

17229

114

SC REMAR SA Pașcani

SC REMAR SA

Pașcani

Iași

Industria material rulant

Energie

5391

115

SC DANUBIANA SA

SC DANUBIANA SA

Ilfov

Industria anvelope

Energie

33923

116

United Romanian Breweries Bereprod SRL

United Romanian Breweries Bereprod SRL

Ilfov

Industria alimentară

Energie

6999

117

CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare

CUPROM SA

București — Sucursala Baia Mare

Maramureș

Industria metale neferoase

Energie

19186

118

SC CILDRO SERVICE SRL

SC CILDRO SERVICE SRL

Mehedinți

Industria lemnului

Energie

2833

119

SC Zahărul SA Luduș

SC Zahărul SA Luduș

Mureș

Industria alimentară

Energie

26565

120

SC Azomureș SA

SC Azomureș SA

Mureș

Industria fertilizatori chimici

Energie

1223751

(4)

121

SC Mobex SA

SC Mobex SA

Mureș

Industria lemnului

Energie

1978

122

SC Prolemn SA

SC Prolemn SA

Mureș

Industria lemnului

Energie

0

(3)

123

SC Yarnea SRL Centrala Termică

SC Yarnea SRL

Neamț

Industria chimică

Energie

41108

124

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN

Neamț

Industria alimentară

Energie

125693

(4)

125

ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA

ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA

Neamț

Industria metale neferoase

Energie

92364

126

SC ZAHĂR CORABIA SA

SC ZAHĂR CORABIA SA

Olt

Industria alimentară

Energie

32694

(4)

127

SC IGO SA CARACAL

SC IGO SA CARACAL

Olt

Producere energie termică

Energie

17920

128

SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)

SC ALRO SA

Olt

Industria metale neferoase

Energie

104539

129

SC T.M.K. — ARTROM SA

SC T.M.K. — ARTROM SA

Olt

Industria metalelor feroase

Energie

61209

(5)

130

SC Pirelli Tyres Romania SRL

SC Pirelli Tyres Romania SRL

Olt

Industria anvelope

Energie

27390

131

SC ELECTROCARBON SA

SC ELECTROCARBON SA

Olt

Industria produse carbonoase

Energie

20002

132

SC ALRO SA

SC ALRO SA

Olt

Industria metale neferoase

Energie

79642

133

Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Olt

Industria petrolieră

Energie

7280

134

SC VICTORIA SA

SC VICTORIA SA

Prahova

Industria anvelope

Energie

32042

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

135

Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăeni

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Prahova

Industria petrolieră

Energie

19027

136

SC ARDEALUL SA

SC ARDEALUL SA

Satu Mare

Industria alimentară

Energie

6076

137

SC UNIO SA

SC UNIO SA

Satu Mare

Echipament tehnologic

Energie

31952

138

SILVANIA

SILVANIA

Sălaj

Industria anvelope

Energie

17691

139

SC SILCOTUB SA Zalău

SC SILCOTUB SA

Zalău

Sălaj

Industria metalelor feroase

Energie

34364

140

SC Enercompa SRL

SC Enercompa SRL

Sibiu

Producere energie electrică și termică

Energie

13440

(4)

141

Centrala termică SC FACOS SA

SC FACOS SA

Suceava

Suceava

Industria alimentară

Energie

23121

(5)

142

SC Mobila SA — Centrala termică

SC Mobila SA

Suceava

Industria lemnului

Energie

2899

(2)

143

SC KOYO România SA

SC KOYO România SA

Teleorman

Industria autovehicule

Energie

22998

144

SC DONAU CHEM SRL

SC DONAU CHEM SRL

Teleorman

Industria chimică

Energie

436651

145

SC Continental AP SRL

SC Continental AP SRL

Timiș

Industria anvelope

Energie

20562

146

CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Timiș

Industria petrolieră

Energie

29172

147

SC Mondial SA

SC Mondial SA

Timiș

Industria ceramică

Energie

23023

148

Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3

SC ALUM SA TULCEA

Tulcea

Industria metale neferoase

Energie

854989

(5)

149

SC RULMENȚI SA

SC RULMENȚI SA

Vaslui

Industria autovehicule

Energie

62347

(4)

150

SC Oltchim SA

SC Oltchim SA

Vâlcea

Industria chimică

Energie

98491

(1)

151

SC Laminate SA București — Sucursala Focșani

SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani

Vrancea

Industria metalelor feroase

Energie

9179

152

Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Argeș

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

1694055

153

SC RAFO SA

SC RAFO SA

Bacău

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

785915

154

SC Rompetrol Rafinare SA

SC Rompetrol Rafinare SA

Constanța

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

750910

155

SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești

SC Rompetrol Rafinare SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

56887

156

PETROBRAZI

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

1672607

(4)

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

157

SC PETROTEL-LUKOIL SA

SC PETROTEL- LUKOIL SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

882171

(4)

158

SC Rafinăria Astra Română SA

SC Rafinăria Astra Română SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

166965

159

SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA

SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

55306

160

SC PETROCHEMICAL TRADING SRL

SC PETROCHEMICAL TRADING SRL

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

221935

(5)

161

SC UVCP SA

SC UVCP SA

Teleorman

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

44228

(2)

162

SC METALURGICA SA

SC METALURGICA SA

Alba

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

12131

163

SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA

SC SITINDUSTRIE ROMÂNIA SA

Alba

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

4577

(2)

164

SC SATURN SA

SC SATURN SA

Alba

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

4586

165

SC DOOSAN IMGB SA

SC DOOSAN IMGB SA

București

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

130017

166

SC Semifabricate SA

SC Semifabricate SA

Brașov

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

46141

167

SC TRACTORUL UTB SA

SC TRACTORUL UTB SA

Brașov

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

44141

168

SC TMK-REȘIȚA SA

SC TMK-REȘIȚA SA

Caraș- Severin

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

88731

169

SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oțelu Roșu

SC Ductil Steel SA Buzău

Caraș- Severin

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

25404

170

SC UCM Turnate SRL

SC UCM Turnate SRL

Caraș- Severin

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

5125

171

SC DONASID SA

SC DONASID SA

Călărași

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

38021

(5)

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

172

SC Mechel Câmpia Turzii SA

SC Mechel Câmpia Turzii SA

Cluj

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

161896

(5)

173

ARCELORMITTAL GALAȚI SA

SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA

Galați

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

10740947

(5)

174

ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

Hunedoara

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

210315

(5)

175

SC S.M.R. SA Balș

SC S.M.R. SA Balș

Olt

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

66527

176

SC UPETROM 1 MAI SA

SC UPETROM 1 MAI SA

Prahova

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

7386

177

SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA

SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA

Prahova

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

6575

178

SC Mechel Târgoviște SA

SC Mechel Târgoviște SA

Dâmbovița

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

199015

179

SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare - Pravăț

SC Carmeuse Holding SRL Brașov

Argeș

Industria varului

Var

193412

180

SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriș

SC Prescon BV SA

Brașov

Industria varului

Var

142617

181

SC TMK-REȘIȚA SA

SC TMK-REȘIȚA SA

Caraș- Severin

Industria varului

Var

21337

(2)

182

SC Simcor Var SA Oradea — Punct de lucru Medgidia

SC Simcor Var SA Oradea

Constanța

Industria varului

Var

69557

183

SC Carmeuse Holding S.R.L. Brașov

— Punct de lucru Fieni

SC Carmeuse Holding SRL Brașov

Dâmbovița

Industria varului

Var

193057

184

SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu

SC Simcor Var SA Oradea

Gorj

Industria varului

Var

84083

185

SC CARMEUSE HOLDING SRL

Brașov — Punct de lucru Chiscadaga

SC Carmeuse Holding SRL Brașov

Hunedoara

Industria varului

Var

163693

186

SC CARBID FOX SA

SC CARBID FOX SA

Mureș

Industria varului

Var

72714

(2)

187

ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

Hunedoara

Industria varului

Var

57844

(5)

188

SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung

SC Holcim (România) SA

Argeș

Industria cimentului

Ciment

706764

(5)

189

SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd

SC Holcim (România) SA

Bihor

Industria cimentului

Ciment

959974

(5)

190

Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz

Lafarge Ciment (România) SA

Brașov

Industria cimentului

Ciment

1078285

(5)

191

Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia

Lafarge Ciment (România) SA

Constanța

Industria cimentului

Ciment

2027562

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

192

SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni

SC Carpatcement Holding SA

Dâmbovița

Industria cimentului

Ciment

880624

(5)

193

SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva

SC Carpatcement Holding SA

Hunedoara

Industria cimentului

Ciment

613583

(5)

194

SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz

SC Carpatcement Holding SA

Neamț

Industria cimentului

Ciment

628211

(5)

195

SC STIROM SA

SC STIROM SA

București

Industria sticlei

Sticlă

93365

196

SC FIROS SA

SC FIROS SA

București

Industria sticlei

Sticlă

14157

197

SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL

SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL

Călărași

Industria sticlei

Sticlă

141140

198

SC GECSAT SA

SC GECSAT SA

Mureș

Industria sticlei

Sticlă

22386

199

SC OMEGA PRODCOM SRL

SC OMEGA PRODCOM SRL

Mureș

Industria sticlei

Sticlă

9326

(5)

200

SC STIMET SA

SC STIMET SA

Mureș

Industria sticlei

Sticlă

26230

201

SC GES GLASS SRL — BOLDESTI SCAIENI

SC GES GLASS SRL

Prahova

Industria sticlei

Sticlă

51031

202

SC GEROMED SA

SC GEROMED SA

Sibiu

Industria sticlei

Sticlă

35339

(2)

203

SC Helios SA Punct de lucru Aștileu

SC Helios SA

Bihor

Industria ceramică

Ceramică

11271

204

SC TERAPLAST GP SA

SC TERAPLAST GP SA

Bistrița- Năsăud

Industria ceramică

Ceramică

1954

(5)

205

SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI

SC LASSELSBERGER SA

București

Industria ceramică

Ceramică

29877

206

KRONBERGER GRUP SA Satuc

SC KRONBERGER GRUP SA

Buzău

Industria ceramică

Ceramică

7548

207

SC EURO CARAMIDA SA

SC EURO CARAMIDA SA

Bihor

Industria ceramică

Ceramică

5436

208

SC REFRACERAM SRL — Punct de

lucru Reșița

SC REFRACERAM SRL

Caraș- Severin

Industria ceramică

Ceramică

2216

209

SC SANEX SA

SC SANEX SA

Cluj

Industria ceramică

Ceramică

58421

210

SC IZO TEC SRL

SC IZO TEC SRL

Cluj

Industria ceramică

Ceramică

588

(2)

211

SC CERCON ARIEȘUL SA

SC CERCON ARIEȘUL SA

Cluj

Industria ceramică

Ceramică

12952

212

SC DE PRODUSE CERAMICE SA

Gherla

SC DE PRODUSE CERAMICE SA

Cluj

Industria ceramică

Ceramică

3899

213

SC Prefab Construct SRL Cobadin

SC Prefab Construct SRL

Constanța

Industria ceramică

Ceramică

2737

214

SC Soceram SA București — Sucursala Doicești

SC Soceram SA București

Dâmbovița

Industria ceramică

Ceramică

9979

215

SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței

SC WIENERBERGER

Sisteme de cărămizi S.R.L.

Dâmbovița

Industria ceramică

Ceramică

23707

216

SC „C.C.C.F.” SA BUCUREȘTI —

Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”

SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI

Giurgiu

Industria ceramică

Ceramică

2680

217

SC Macofil SA

SC Macofil SA

Gorj

Industria ceramică

Ceramică

7263

(5)

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

218

SC REFRACERAM S.R.L. Punct de

lucru Baru

SC REFRACERAM S.R.L.

Hunedoara

Industria ceramică

Ceramică

2919

219

SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL

SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL

Ialomița

Industria ceramică

Ceramică

312

220

SC Soceram SA Sucursala Urziceni

SC Soceram SA

Ialomița

Industria ceramică

Ceramică

14851

221

SC Ceramica SA IAȘI

SC Ceramica SA IAȘI

Iași

Industria ceramică

Ceramică

43305

(5)

222

KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ

SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

18911

223

SC CARS SA — Secția 1 — Hercules

SC CARS SA

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

8712

224

SC CARS SA — Secția 2 — Dâmbău

SC CARS SA

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

10409

225

SC „SICERAM” SA

SC „SICERAM” SA

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

23998

226

SC „VULTURUL” SA

SC „VULTURUL” SA

Prahova

Industria ceramică

Ceramică

2890

227

SC CEMACON S.A

SC CEMACON SA

Sălaj

Industria ceramică

Ceramică

24265

228

SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu

SC WIENERBERGER

Sisteme de cărămizi SRL

Sibiu

Industria ceramică

Ceramică

43863

229

SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL

SC DUNAV INTERNAȚIONAL CONSTRUCT SRL

Timiș

Industria ceramică

Ceramică

3947

230

SC LASSELSBERGER SA Punct de

lucru Lugoj

SC LASSELSBERGER SA

Timiș

Industria ceramică

Ceramică

10292

231

SC TREMAG SA

SC TREMAG SA

Tulcea

Industria ceramică

Ceramică

13297

(2)

232

SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui

SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui

Vaslui

Industria ceramică

Ceramică

695

233

SC Celhart Donaris SA

SC Celhart Donaris SA

Brăila

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

63879

234

SC SOMEȘ SA DEJ

SC SOMEȘ SA DEJ

Cluj

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

69239

(4)

235

SC CELROM SA

SC CELROM SA

Mehedinți

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

58806

236

SC AMBRO SA

SC AMBRO SA

Suceava

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

144273

(4)

237

SC PEHART TEC SA

SC PEHART TEC SA

Alba

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

12073

238

SC Letea SA Bacău

SC Letea SA Bacău

Bacău

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

35894

239

SC ECOPAPER SA

SC ECOPAPER SA

Brașov

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

20429

(5)

240

SC COMCEH SA

SC COMCEH SA

Călărași

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

21502

241

SC PETROCART SA

SC PETROCART SA

Neamț

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

13468

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2007

Obs

242

SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI

SC OMNIMPEX HÂRTIA SA BUȘTENI

Prahova

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

6425

(2)

243

SC VRANCART SA

SC VRANCART SA

Vrancea

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

16778

244

SC CALOR SERV SRL

SC CALOR SERV SRL

Teleorman

Producere energie termică

Energie

9136

(2)

SC Oltchim SA

SC Oltchim SA

Vâlcea

Industria varului

Var

104596

(1)

Total alocare 2007

74343356

NOTĂ

(1) Instalații cu alocare în două sectoare: Energie și Var

(2) Instalații care ies din schema din 2008

(3) Instalații cu funcționare pe biomasă

(4) Instalații cu bonus cogenerare

(5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii

8.2 Lista instalațiilor și alocarea propusă pentru perioada 2008—2012

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

1

SC Termoelectrica SA — SE Borzești

SC Termoelectrica SA

Bacău

Producere energie electrică

Energie

1249518

2

SC Termoelectrica SA — SE Brăila

SC Termoelectrica SA

Brăila

Producere energie electrică

Energie

2659181

3

SC Termoelectrica SA — SE Doicești

SC Termoelectrică SA

Dâmbovița

Producere energie electrică

Energie

1978746

4

SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Ișalnița

SC Complexul Energetic Craiova SA

Dolj

Producere energie electrică

Energie

13526693

(5)

5

SC Complexul Energetic Rovinari SA

SC Complexul Energetic Rovinari SA

Gorj

Producere energie electrică

Energie

24222537

(5)

6

SC Complexul Energetic Turceni SA

SC Complexul Energetic Turceni SA

Gorj

Producere energie electrică

Energie

28183496

(5)

7

S.C Electrocentrale București SA — SE Mureș — CTE IERNUT

S.C Electrocentrale București SA

Mureș

Producere energie electrică

Energie

5159772

8

SC CET ARAD SA — CET Lignit

SC CET ARAD SA

Arad

Producere energie electrică și termică

Energie

2142508

9

SC CET ARAD SA — CET

Hidrocarburi

SC CET ARAD SA

Arad

Producere energie electrică și termică

Energie

175181

(4)

10

SC TERMOFICARE 2000 — Pitești

Sud

SC TERMOFICARE 2000

Argeș

Producere energie electrică și termică

Energie

1018755

11

SC TERMOFICARE 2000 — Gavana

SC TERMOFICARE 2000

Argeș

Producere energie electrică și termică

Energie

695926

(4)

12

SC TERMON SRL

SC TERMON SRL

Bacău

Producere energie electrică și termică

Energie

567709

13

SC CET SA Bacău — Inst. nr. 1

SC CET SA Bacău

Bacău

Producere energie electrică și termică

Energie

1389809

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

14

SC CET SA Bacău — Inst. nr. 2

SC CET SA Bacău

Bacău

Producere energie termică

Energie

37093

15

SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA

SC UZINA TERMICĂ COMĂNEȘTI SA

Bacău

Producere energie termică

Energie

64734

16

SC Electrocentrale Oradea SA

SC Electrocentrale Oradea SA

Bihor

Producere energie electrică și termică

Energie

5459362

(4)

17

Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița

Direcția de Termoficare a Municipiului Bistrița

Bistrița- Năsăud

Producere energie termică

Energie

18669

18

SC TERMICA SA BOTOȘANI

SC TERMICA SA

Botoșani

Producere energie electrică și termică

Energie

424490

(4)

19

SC CET Brașov SA — CET Brașov

SC CET Brașov SA

Brașov

Producere energie electrică și termică

Energie

1736507

20

SC CET Brașov SA — CT METROM

SC CET Brașov SA

Brașov

Producere energie termică

Energie

122532

21

SC CET SA Brăila

SC CET SA Brăila

Brăila

Producere energie electrică și termică

Energie

696456

(4)

22

Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău

Regia Autonomă Municipală „RAM” Buzău

Buzău

Producere energie termică

Energie

274896

23

SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Progresu

S.C Electrocentrale București. SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

2551615

(4)

24

SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Vest

SC Electrocentrale București S.A

București

Producere energie electrică și termică

Energie

3093315

(4)

25

SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Titan

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

384881

(4)

26

SC Electrocentrale București SA — SE București — CET Grozăvești

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

1471989

(4)

27

SC Electrocentrale București SA — SE București — CET București Sud

SC Electrocentrale București SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

7303352

(4)

28

SC VEST ENERGO SA

SC VEST ENERGO SA

București

Producere energie electrică și termică

Energie

171656

(4)

29

RADET — centrala CTZ Casa Presei

RADET BUCUREȘTI

București

Producere energie termică

Energie

151304

30

SC Electrocentrale București — SE Constanța — CET PALAS

SC Electrocentrale București SA

Constanța

Producere energie electrică și termică

Energie

2854168

(4)

31

Centrala Termică de Zonă

Regia Autonomă de Termoficare Cluj- Napoca

Cluj

Producere energie termică

Energie

94492

32

CCNE CT ZONA SOMEȘ NORD

SC COLONIA CLUJ- NAPOCA ENERGY SRL

Cluj

Producere energie electrică și termică

Energie

155796

(4)

33

SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA

SC CET ENERGOTERM REȘIȚA SA

Caraș- Severin

Producere energie electrică și termică

Energie

388694

(4)

34

SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE

SC TERMICA SA TÂRGOVIȘTE

Dâmbovița

Producere energie electrică și termică

Energie

299391

(4)

35

SC Complexul Energetic Craiova SA — SE Craiova II

Complexul Energetic Craiova

Dolj

Producere energie electrică și termică

Energie

7225171

(5)

36

SC Uzina Termică Calafat SA

SC Uzina Termică Calafat SA

Dolj

Producere energie termică

Energie

56130

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

37

SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA

SC ELECTROCENTRALE GALAȚI SA

Galați

Producere energie electrică și termică

Energie

4799382

38

SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA

SC Uzina Termoelectrică Giurgiu SA

Giurgiu

Producere energie electrică și termică

Energie

1112089

39

SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă

SC Uzina de Agent Termic și Alimentare cu Apă

Gorj

Producere energie termică

Energie

172611

40

SC Termoelectrica SA — SE Paroșeni

SC Termoelectrica SA

Hunedoara

Producere energie electrică și termică

Energie

3935172

(4)

41

SC Electrocentrale Deva SA

SC Electrocentrale Deva SA

Hunedoara

Producere energie electrică și termică

Energie

18438247

(4)

42

SC Acvacalor SA Brad

SC Acvacalor SA Brad

Hunedoara

Producere energie termică

Energie

77061

43

SC CET IAȘI SA CET Iași I

SC CET IAȘI SA

Iași

Producere energie electrică și termică

Energie

1291348

(4)

44

SC CET IAȘI SA CET Iași II

SC CET IAȘI SA

Iași

Producere energie electrică și termică

Energie

2205883

(4)

45

R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO

R.A.A.N. Sucursala ROMAG TERMO

Mehedinți

Producere energie electrică și termică

Energie

11325522

(4)

46

SC Energomur SA Centrala Termică nr. 2 Dâmbul Pietros

SC Energomur SA

Mureș

Producere energie termică

Energie

27809

(5)

47

SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL

Punct de lucru Brazi

SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL

Prahova

Producere energie electrică și termică

Energie

2282274

(4)

48

SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA

SC UZINA ELECTRICĂ ZALĂU SA

Sălaj

Producere energie electrică și termică

Energie

533768

49

SC CET Govora SA

SC CET Govora SA

Vâlcea

Producere energie electrică și termică

Energie

7255965

(4)

50

SC TERMICA VASLUI SA

SC TERMICA VASLUI SA

Vaslui

Producere energie termică

Energie

179965

(5)

51

SC TERMICA SA Suceava — CET pe huilă

SC TERMICA SA

Suceava

Suceava

Producere energie electrică și termică

Energie

2013805

(5)

52

SC TERMICA SA Suceava — CT pe hidrocarburi

SC TERMICA SA

Suceava

Suceava

Producere energie termică

Energie

166948

53

SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI CENTRALA TERMICĂ

SC SERVICII COMUNALE SA RĂDĂUȚI

Suceava

Producere energie termică

Energie

68868

54

SC Terma-Serv SRL CAF 5M

SC Terma-Serv SRL

Teleorman

Producere energie termică

Energie

55365

55

CET TIMIȘOARA CENTRU

SC COLTERM SA

Timiș

Producere energie electrică și termică

Energie

717921

(4)

56

CT TIMIȘOARA SUD

SC COLTERM SA

Timiș

Producere energie termică

Energie

946075

57

CAF NR.1

SC ENERGOTERM SA TULCEA

Tulcea

Producere energie termică

Energie

76551

58

SC ENET SA FOCȘANI

SC ENET SA FOCȘANI

Vrancea

Producere energie electrică și termică

Energie

512890

(4)

59

SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA

SC GHCL UPSOM ROMÂNIA SA

Alba

Industria chimică

Energie

652820

(4)

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

60

SC KRONOSPAN SEBEȘ SA

SC KRONOSPAN SEBEȘ SA

Alba

Industria lemnului

Energie

143706

61

SC KRONOSPAN SEPAL SA

SC KRONOSPAN SEPAL SA

Alba

Industria lemnului

Energie

315668

62

SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

SC HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER SRL

Alba

Industria lemnului

Energie

0

(3)

63

SC Automobile Dacia SA

SC Automobile Dacia SA

Argeș

Industria autovehicule

Energie

874283

(5)

64

Stația de dezbenzinare Merișani

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Argeș

Industria petrolieră

Energie

108429

65

SC Chimcomplex SA Borzești — Instalații ardere

SC Chimcomplex SA Borzești

Bacău

Industria chimică

Energie

179277

(5)

66

SC AMURCO SRL Bacău

SC AMURCO SRL

Bacău

Bacău

Industria chimică

Energie

3721439

67

Centrala termică SC AEROSTAR SA BACĂU

SC AEROSTAR SA BACĂU

Bacău

Industria aeronautică

Energie

24394

68

SC DIANA FOREST SA — F.I.L. MĂRGINENI

SC DIANA FOREST SA BACĂU

Bacău

Industria lemnului

Energie

0

(3)

69

SC DIANA FOREST SA — F.I.L. ONEȘTI

SC DIANA FOREST SA BACĂU

Bacău

Industria lemnului

Energie

0

(3)

70

SC European Food SA

SC European Food SA

Bihor

Industria alimentară

Energie

323318

71

SC Electroprecizia SA — Centrala termică

SC Electroprecizia SA

Brașov

Industria electrotehnică

Energie

20617

72

SC Viromet SA

SC Viromet SA

Brașov

Industria chimică

Energie

344320

73

SC IAR SA

SC IAR SA

Brașov

Industria aeronautică

Energie

22583

74

SC Nitrofertilizer SA Făgăraș

SC Nitrofertilizer SA Făgăraș

Brașov

Industria chimică

Energie

78447

75

SC NITROSERVICE SA

SC NITROSERVICE SA

Brașov

Industria chimică

Energie

251846

76

SC PROMEX Brăila

SC PROMEX Brăila

Brăila

Industria metalelor feroase

Energie

28253

77

SC Nusco Imobiliara SRL CET

SC Nusco Imobiliara SRL

București

Industria lemnului

Energie

388100

(4)

78

SC CET GRIVIȚA SRL

SC CET GRIVIȚA SRL

București

Producere energie electrică și termică

Energie

224045

(4)

79

SC URSUS BREWERIES SA

Sucursala Buzău

SC URSUS BREWERIES SA

Sucursala Buzău

Buzău

Industria alimentară

Energie

39779

80

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU

Buzău

Industria alimentară

Energie

326542

(4)

81

SC UCM Reșița SA Punct de lucru Platforma ABC

SC UCM Reșița SA

Caraș- Severin

Industria construcții mașini

Energie

26084

82

SC UCM Reșița SA Punct de lucru Calnicel

SC UCM Reșița SA

Caraș- Severin

Industria construcții mașini

Energie

16839

83

SC Zahăr SA Călărași

SC Zahăr SA Călărași

Călărași

Industria alimentară

Energie

98756

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

84

SC Uzina Termoelectrică Midia SA

SC Uzina Termoelectrică Midia SA

Constanța

Industria petrolieră

Energie

1259574

85

Societatea Națională

„Nuclearelectrica” SA – Direcția CNE Cernavodă

Societatea Națională

„Nuclearelectrica” SA — Direcția CNE Cernavodă

Constanța

Producere energie electrică și termică

Energie

54284

86

SC Terapia SA

SC Terapia SA

Cluj

Industria farmaceutică

Energie

41150

87

SC Carbochim SA

SC Carbochim SA

Cluj

Industria produselor abrazive

Energie

16119

88

SC ARGILLON ROMÂNIA SA

SC ARGILLON ROMÂNIA SA

Cluj

Industria ceramică

Energie

120822

89

SC ROMPETROL Petrochemicals SRL

SC ROMPETROL

Petrochemicals SRL

Constanța

Industria petrochimică

Energie

494068

90

Secțtia Terminal Midia

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Constanța

Industria petrolieră

Energie

79483

91

Platforma Fixă Centrala de Producție (PFCP), Secția 6 Producție, Secța 7 Producție

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Constanța

Industria petrolieră

Energie

313034

92

SC Oțel INOX SA

SC Oțel INOX SA

Dâmbovița

Industria metale feroase

Energie

128044

93

Bateria 6 Gorgoteni

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dâmbovița

Industria petrolieră

Energie

88370

94

Bateria 1 Moreni

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dâmbovița

Industria petrolieră

Energie

41776

95

Bateria 30 Pascov

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dâmbovița

Industria petrolieră

Energie

40169

96

PETROM SA — Combinatul DOLJCHIM Craiova

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dolj

Industria petrolieră

Energie

2489246

97

SC CARGILL OILS SA PODARI

SC CARGILL OILS SA PODARI

Dolj

Industria alimentară

Energie

200837

98

Dezbenzinare Craiova

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dolj

Industria petrolieră

Energie

68120

99

COMPRESOARE SLAVUȚA

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Dolj

Industria petrolieră

Energie

159389

100

COMPRESOARE BĂRBĂTEȘTI

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

126127

101

COMPRESOARE BULBUCENI

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

12874

102

COMPRESOARE BUSTUCHIN

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

126070

103

CENTRALA IPROM, STAȚII COMPRESOARE

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

156455

104

DEETANIZARE TURBUREA

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Gorj

Industria petrolieră

Energie

198429

105

SC EXPUR SA URZICENI

SC EXPUR SA URZICENI

Ialomița

Industria alimentară

Energie

41365

106

SC EXPUR SA URZICENI, P.L.

Slobozia

SC EXPUR SA URZICENI

Ialomița

Industria alimentară

Energie

62383

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

107

SC AMONIL SA

SC AMONIL SA

Ialomița

Industria chimică

Energie

786495

108

SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL

Urziceni

SC MARR SUGAR ROMÂNIA SRL

Ialomița

Industria alimentară

Energie

88053

(4)

109

SC ULTEX SA

SC ULTEX SA

Ialomița

Industria alimentară

Energie

75313

110

SC REMAR SA Pașcani

SC REMAR SA

Pașcani

Iași

Industria material rulant

Energie

23900

111

SC DANUBIANA SA

SC DANUBIANA SA

Ilfov

Industria anvelope

Energie

150396

112

United Romanian Breweries Bereprod SRL

United Romanian Breweries Bereprod SRL

Ilfov

Industria alimentară

Energie

30839

113

CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare

CUPROM SA București — Sucursala Baia Mare

Maramureș

Industria metale neferoase

Energie

96224

114

SC CILDRO SERVICE SRL

SC CILDRO SERVICE SRL

Mehedinți

Industria lemnului

Energie

14560

115

SC Zahărul SA Luduș

SC Zahărul SA Luduș

Mureș

Industria alimentară

Energie

116801

116

SC Azomureș SA

SC Azomureș SA

Mureș

Industria fertilizatori chimici

Energie

5348045

(4)

117

SC Mobex SA

SC Mobex SA

Mureș

Industria lemnului

Energie

9385

118

SC Prolemn SA

SC Prolemn SA

Mureș

Industria lemnului

Energie

0

(3)

119

SC Yarnea SRL Centrala Termică

SC Yarnea SRL

Neamț

Industria chimică

Energie

180262

120

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN

SC AGRANA ROMÂNIA SA BUZĂU SUCURSALA ROMAN

Neamț

Industria alimentară

Energie

548368

(4)

121

ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA

ArcelorMittal TUBULAR PRODUCTS Roman SA

Neamț

Industria metale neferoase

Energie

402929

122

SC ZAHĂR CORABIA SA

SC ZAHĂR CORABIA SA

Olt

Industria alimentară

Energie

143930

(4)

123

SC IGO SA CARACAL

SC IGO SA CARACAL

Olt

Producere energie termică

Energie

81873

124

SC ALRO SA (SEDIU SECUNDAR)

SC ALRO SA

Olt

Industria metale neferoase

Energie

471942

(5)

125

SC T.M.K. — ARTROM SA

SC T.M.K. — ARTROM SA

Olt

Industria metalelor feroase

Energie

271361

(5)

126

SC Pirelli Tyres România SRL

SC Pirelli Tyres România SRL

Olt

Industria anvelope

Energie

172022

127

SC ELECTROCARBON SA

SC ELECTROCARBON SA

Olt

Industria produse carbonoase

Energie

109770

128

SC ALRO SA

SC ALRO SA

Olt

Industria metale neferoase

Energie

359820

129

Stația de Tratare Țiței Icoana, Secția MTT Gaze, Unitatea Ciurești

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Olt

Industria petrolieră

Energie

32071

130

SC VICTORIA SA

SC VICTORIA SA

Prahova

Industria anvelope

Energie

146857

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

131

Unitatea de Producție Petrolieră Boldești, Secția Gaze, Bateria 17 Boldești-Scăieni

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Prahova

Industria petrolieră

Energie

80336

132

SC ARDEALUL SA

SC ARDEALUL SA

Satu Mare

Industria alimentară

Energie

26940

133

SC UNIO SA

SC UNIO SA

Satu Mare

Echipament tehnologic

Energie

140576

134

SILVANIA

SILVANIA

Sălaj

Industria anvelope

Energie

77787

135

SC SILCOTUB SA Zalău

SC SILCOTUB SA

Zalău

Sălaj

Industria metalelor feroase

Energie

150792

136

SC Enercompa SRL

SC Enercompa SRL

Sibiu

Producere energie electrică și termică

Energie

59583

(4)

137

Centrala termică SC FACOS SA

SC FACOS SA

Suceava

Suceava

Industria alimentară

Energie

102506

(5)

138

SC KOYO România SA

SC KOYO România SA

Teleorman

Industria autovehicule

Energie

60448

139

SC DONAU CHEM SRL

SC DONAU CHEM SRL

Teleorman

Industria chimică

Energie

1922365

140

SC Continental AP SRL

SC Continental AP SRL

Timiș

Industria anvelope

Energie

90584

141

CENTRALA TERMICĂ DEZBENZINARE CALACEA

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Timiș

Industria petrolieră

Energie

119173

142

SC Mondial SA

SC Mondial SA

Timiș

Industria ceramică

Energie

118243

143

Secția CET; Instalația CALCINARE Al(OH)3

SC ALUM SA TULCEA

Tulcea

Industria metale neferoase

Energie

3755950

(5)

144

SC RULMENȚI SA

SC RULMENȚI SA

Vaslui

Industria autovehicule

Energie

274509

(4)

145

SC Oltchim SA

SC Oltchim SA

Vâlcea

Industria chimică

Energie

431185

(1)

146

SC Laminate SA București — Sucursala Focșani

SC Laminate S.A București — Sucursala Focșani

Vrancea

Industria metalelor feroase

Energie

40424

147

Combinatul Petrochimic ARPECHIM Pitești

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Argeș

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

7594821

148

SC RAFO SA

SC RAFO SA

Bacău

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

3522367

149

SC Rompetrol Rafinare SA

SC Rompetrol Rafinare SA

Constanța

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

3378467

150

SC Rompetrol Rafinare SA Punct de lucru Rafinăria Vega Ploiești

SC Rompetrol Rafinare SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

270628

151

PETROBRAZI

PETROM SA —

Membru OMV GRUP

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

8102697

(4)

152

SC PETROTEL-LUKOIL SA

SC PETROTEL- LUKOIL SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

3958169

(4)

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

153

SC Rafinăria Astra Română SA

SC Rafinăria Astra Română SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

748195

154

SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA CÂMPINA

SC RAFINĂRIA STEAUA ROMÂNĂ SA

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

249034

155

SC PETROCHEMICAL TRADING SRL

SC PETROCHEMICAL TRADING SRL

Prahova

Industria petrolieră

Rafinare produse petroliere

993744

(5)

156

SC METALURGICA SA

SC METALURGICA SA

Alba

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

63285

157

SC SATURN SA

SC SATURN SA

Alba

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

20856

158

SC DOOSAN IMGB SA

SC DOOSAN IMGB SA

București

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

610535

159

SC Semifabricate SA

SC Semifabricate SA

Brașov

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

204127

160

SC TMK-REȘIȚA SA

SC TMK-REȘIȚA SA

Caraș- Severin

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

516596

161

SC Ductil Steel SA Buzău — Punct de Lucru Oțelu Roșu

SC Ductil Steel SA Buzău

Caraș- Severin

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

196679

162

SC UCM Turnate SRL

SC UCM Turnate SRL

Caraș- Severin

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

29815

163

SC DONASID SA

SC DONASID SA

Călărași

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

196097

(5)

164

SC Mechel Câmpia Turzii SA

SC Mechel Câmpia Turzii SA

Cluj

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

703630

(5)

165

ARCELORMITTAL GALAȚI SA

SC ARCELORMITTAL GALAȚI SA

Galați

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

56677866

(5)

166

ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

SC ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

Hunedoara

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

1190490

(5)

167

SC S.M.R. SA Balș

SC S.M.R. SA Balș

Olt

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

265071

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

168

SC UPETROM 1 MAI SA

SC UPETROM 1 MAI SA

Prahova

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

34095

169

SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA

SC TURNĂTORIA CENTRALĂ ORION SA

Prahova

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

26252

170

SC Mechel Târgoviște SA

SC Mechel Târgoviște SA

Dâmbovița

Industria metalelor feroase

Producție și prelucrare metale feroase

918925

171

SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Valea Mare Pravăț

SC Carmeuse Holding SRL Brașov

Argeș

Industria varului

Var

985872

172

SC Prescon BV SA Fabrica de var Stejeriș

SC Prescon BV SA

Brașov

Industria varului

Var

630951

173

SC Simcor Var SA Oradea - Punct de lucru Medgidia

SC Simcor Var SA Oradea

Constanța

Industria varului

Var

325615

174

SC Carmeuse Holding SRL Brașov — Punct de lucru Fieni

SC Carmeuse Holding SRL Brașov

Dâmbovița

Industria varului

Var

987042

175

SC Simcor Var SA Oradea Punct de lucru Tg-Jiu

SC Simcor Var SA Oradea

Gorj

Industria varului

Var

424962

176

SC CARMEUSE HOLDING SRL

Brașov — Punct de lucru Chiscadaga

SC Carmeuse Holding SRL Brașov

Hunedoara

Industria varului

Var

724196

177

ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

S.C. ARCELORMITTAL HUNEDOARA SA

Hunedoara

Industria varului

Var

301090

(5)

178

SC Holcim (România) SA — Ciment Câmpulung

SC Holcim (România) SA

Argeș

Industria cimentului

Ciment

3520085

(5)

179

SC Holcim (România) SA — Ciment Aleșd

SC Holcim (România) SA

Bihor

Industria cimentului

Ciment

7032106

(5)

180

Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Hoghiz

Lafarge Ciment (România) SA

Brașov

Industria cimentului

Ciment

6530426

(5)

181

Lafarge Ciment (România) SA — Punct de lucru Medgidia

Lafarge Ciment (România) SA

Constanța

Industria cimentului

Ciment

11761349

182

SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Fieni

SC Carpatcement Holding SA

Dâmbovița

Industria cimentului

Ciment

4520654

(5)

183

SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Deva

SC Carpatcement Holding SA

Hunedoara

Industria cimentului

Ciment

3589000

(5)

184

SC Carpatcement Holding SA — Sucursala Bicaz

SC Carpatcement Holding SA

Neamț

Industria cimentului

Ciment

3673265

(5)

185

SC STIROM S.A.

SC STIROM SA

București

Industria sticlei

Sticlă

408392

186

SC FIROS SA

SC FIROS SA

București

Industria sticlei

Sticlă

60674

187

SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL

SC SAINT GOBAIN GLASS ROMÂNIA SRL

Călărași

Industria sticlei

Sticlă

624415

188

SC GECSAT SA

SC GECSAT SA

Mureș

Industria sticlei

Sticlă

99042

189

SC OMEGA PRODCOM SRL

SC OMEGA PRODCOM SRL

Mureș

Industria sticlei

Sticlă

39544

(5)

190

SC STIMET SA

SC STIMET SA

Mureș

Industria sticlei

Sticlă

152064

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

191

SC GES GLASS SRL — BOLDE.TI- SCĂENI

SC GES GLASS SRL

Prahova

Industria sticlei

Sticlă

234177

192

SC Helios SA Punct de lucru Aștileu

SC Helios SA

Bihor

Industria ceramică

Ceramică

41557

193

SC TERAPLAST GP SA

SC TERAPLAST GP SA

Bistrița- Năsăud

Industria ceramică

Ceramică

8643

(5)

194

SC LASSELSBERGER SA BUCUREȘTI

SC LASSELSBERGER SA

București

Industria ceramică

Ceramică

139139

195

KRONBERGER GRUP SA Satuc

SC KRONBERGER GRUP SA

Buzău

Industria ceramică

Ceramică

34564

196

SC EURO CARAMIDA SA

SC EURO CARAMIDA SA

Bihor

Industria ceramică

Ceramică

24051

197

SC REFRACERAM SRL — Punct de

lucru Reșița

SC REFRACERAM SRL

Caraș- Severin

Industria ceramică

Ceramică

7555

198

SC SANEX SA

SC SANEX SA

Cluj

Industria ceramică

Ceramică

258460

199

SC CERCON ARIE.UL SA

SC CERCON ARIEȘUL SA

Cluj

Industria ceramică

Ceramică

57302

200

SC DE PRODUSE CERAMICE SA

Gherla

SC DE PRODUSE CERAMICE SA

Cluj

Industria ceramică

Ceramică

17247

201

SC Prefab Construct SRL Cobadin

SC Prefab Construct SRL

Constanța

Industria ceramică

Ceramică

12914

202

S.C. Soceram SA București — Sucursala Doicești

SC Soceram SA București

Dâmbovița

Industria ceramică

Ceramică

51800

203

SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi S.R.L. — Punct de lucru Gura Ocniței

SC WIENERBERGER

Sisteme de cărămizi S.R.L.

Dâmbovița

Industria ceramică

Ceramică

104885

204

SC „C.C.C.F” S.A. BUCUREȘTI —

Punct de lucru Agenția CCCF Blocuri Ceramice „Dunapor”

SC „C.C.C.F” SA BUCUREȘTI

Giurgiu

Industria ceramică

Ceramică

11528

205

SC Macofil SA

SC Macofil SA

Gorj

Industria ceramică

Ceramică

32134

(5)

206

SC REFRACERAM SRL Punct de

lucru Baru

SC REFRACERAM SRL

Hunedoara

Industria ceramică

Ceramică

10461

207

SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL

SC CERAM MATERIAL CONSTRUCT SRL

Ialomița

Industria ceramică

Ceramică

1378

208

SC Soceram SA Sucursala Urziceni

SC Soceram SA

Ialomița

Industria ceramică

Ceramică

65702

209

SC Ceramica SA IAȘI

SC Ceramica SA IAȘI

Iași

Industria ceramică

Ceramică

191587

(5)

210

KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ

SC KRONBERGER GRUP SA SATUC SUCURSALA TÂRGU MUREȘ

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

88894

211

SC CARS SA – Secția 1 — Hercules

SC CARS SA

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

43544

212

SC CARS SA — Secția 2 - Dâmbău

SC CARS SA

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

46050

213

SC „SICERAM” SA

SC „SICERAM” SA

Mureș

Industria ceramică

Ceramică

106707

214

SC „VULTURUL” SA

SC „VULTURUL” SA

Prahova

Industria ceramică

Ceramică

12783

215

SC CEMACON SA

SC CEMACON SA

Sălaj

Industria ceramică

Ceramică

124089

Nr.

Denumire instalație

Denumire operator

Județ

Activitate principală

Sector

Alocare 2008—2012

Obs

216

SC WIENERBERGER Sisteme de cărămizi SRL — Punct de lucru Sibiu

SC WIENERBERGER

Sisteme de cărămizi SRL

Sibiu

Industria ceramică

Ceramică

194054

217

SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL

SC DUNAV INTERNATIONAL CONSTRUCT SRL

Timiș

Industria ceramică

Ceramică

17888

218

SC LASSELSBERGER SA Punct de

lucru Lugoj

SC LASSELSBERGER SA

Timiș

Industria ceramică

Ceramică

45534

219

SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui

SC Fabrica de cărămizi SRL Vaslui

Vaslui

Industria ceramică

Ceramică

3392

220

SC Celhart Donaris SA

SC Celhart Donaris SA

Brăila

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

363520

221

SC SOMEȘ SA DEJ

SC SOMEȘ SA DEJ

Cluj

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

351475

(4)

222

SC CELROM SA

SC CELROM SA

Mehedinți

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

260459

223

SC AMBRO SA

SC AMBRO SA

Suceava

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

787342

(4)

224

SC PEHART TEC SA

SC PEHART TEC SA

Alba

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

55309

225

SC Letea SA Bacău

SC Letea SA Bacău

Bacău

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

217311

226

SC ECOPAPER SA

SC ECOPAPER SA

Brașov

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

93726

(5)

227

SC COMCEH SA

SC COMCEH SA

Călărași

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

111021

228

SC PETROCART SA

SC PETROCART SA

Neamț

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

108760

229

SC VRANCART SA

SC VRANCART SA

Vrancea

Industria celulozei și hârtiei

Celuloză și hârtie

100488

SC Oltchim SA

SC Oltchim SA

Vâlcea

Industria varului

Var

528585

(1)

Total alocare 2008—2012

349671593

NOTĂ

(1) Instalații cu alocare în două sectoare: energie și var

(2) Instalații care ies din schema din 2008

(3) Instalații cu funcționare pe biomasă

(4) Instalații cu bonus cogenerare

(5) Instalații cu bonus acțiuni timpurii

9.

Lista proiectelor JI în România

Nr. crt.

Proiecte JI

Situație

Abordarea dublei contabilizări (DC)

1

Împădurirea a 7000 ha de terenuri agricole degradate

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Fără DC — împădurire

2

„Rumeguș 2000”— reabilitare sisteme de încălzire centralizată și utilizare biomasă (Întorsura Buzăului, Gheorgheni, Huedin, Vlăhița, Vatra Dornei)

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Fără DC — instalații sub 20 MW

3

Utilizarea energiei geotermale în sistemele de încălzire centralizată din Oradea — zona 2 și Beiuș

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Fără DC — instalații sub 20 MW

4

Reabilitarea sistemului de încălzire centralizată a orașului Făgăraș

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Fără DC — instalație sub 20 MW

5

Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Focșani

Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)

Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie

6

Recuperarea gazului de haldă la depozitul de deșeuri Târgu Mureș

Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)

Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie

7

Recuperarea gazului de haldă la depozitele de deșeuri Oradea, Baia Mare, Satu Mare, Sfântu Gheorghe

Scrisoare de aprobare (proiect neimplementat)

Fără DC — recuperarea gazului de depozit fără producere de energie

8

Utilizarea biomasei pentru producerea de energie în județul Neamț

Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)

Fără DC — instalații sub 20 MW

9

Modernizarea a 3 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier I

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Da — anexa I

10

Modernizarea a 4 hidroagregate la hidrocentrala Porțile de Fier II

Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)

Da — anexa I

11

Reabilitarea fabricilor de ciment Aleșd și Câmpulung

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Da — anexa I

12

Reabilitarea CET Timișoara Sud

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Da — anexa I

13

Îmbunătățirea eficienței boilerelor la CET II Holboca din Iași

Scrisoare de aprobare (proiect finalizat)

Da — anexa I

14

Cogenerare municipală la CET Târgoviște

Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)

Da — anexa I

15

Îmbunătățirea eficienței la sistemul de încălzire centralizată din Drobeta-Turnu Severin

Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)

Da — anexa I

16

Reabilitarea CET Timișoara Centru

Scrisoare de aprobare (proiect în derulare)

Da — anexa I

17

Gestionarea consumului de energie și îmbunătățirea sistemului de încălzire centralizată din Reșita

Scrisoare de susținere (pregătire PDD)

Fără DC — instalații sub 20 MW

18

Înlocuirea boilerelor la locurile de extracție și producție a țițeiului și gazului natural la PETROM

Scrisoare de susținere (pregătire PDD)

Fără DC — instalații sub 20 MW

19

Parc eolian la Peștera și Valea Dacilor

Scrisoare de susținere (pregătire PDD)

Da — anexa II

20

Reabilitarea sistemului de încălzire din Iași

Scrisoare de susținere (pregătire PDD)

Da — anexa II

21

Parcuri eoliene în estul României

PIN (Scrisoare de susținere în analiză)

Da — anexa II

44

9.1.