Ordinul nr. 101/1997
pentru aprobarea Instrucțiunilor tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice și rezervelor de petrol și conținutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de petrol
prezumat în vigoare
Pentru realizarea atribuțiilor în domeniul confirmării rezervelor de petrol, prevăzute la art. 14 și 27 din Normele metodologice pentru aplicarea
Legii petrolului nr. 134/1995 , aprobate prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.265/1996 ,
în temeiul
Hotărârii Guvernului nr. 221/1995
privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și al Deciziei primului-ministru nr. 86/1997,
Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale emite următorul ordin:
Articolul 1
Se aprobă Instrucțiunile tehnice privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice și rezervelor de petrol și conținutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de petrol, prevăzute în anexa.
Articolul 2
Normele metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea, confirmarea și evidența rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate prin
Ordinul președintelui Comisiei Republicane de Rezerve Geologice nr. 24/1978
și prin art. 3 din Ordinul președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale nr. 33/1994 privind resursele de petrol, își încetează aplicabilitatea.
Articolul 3
Anexele fac parte integrantă din prezentul ordin.
Articolul 4
Direcția generală investigare și dezvoltare baza națională de resurse minerale va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Președintele Agenției Naționale
pentru Resurse Minerale,
Mihail Ianăș
București, 8 decembrie 1997.
Nr. 101.
INSTRUCȚIUNI TEHNICE
privind evaluarea, clasificarea, confirmarea resurselor geologice și rezervelor de petrol și conținutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de petrol
Capitolul I
Articolul 1
Obiectul prezentelor instrucțiuni tehnice îl reprezintă substanțele minerale combustibile, constituite din amestecuri de hidrocarburi naturale acumulate în scoarța terestră, denumite generic petrol, care, în condiții de suprafață, se prezintă în stare gazoasă sau lichidă și se exploatează prin sonde.
Articolul 2
Petrolul cuprinde următoarele substanțe pentru care se evaluează, se confirma și se țin în evidenta resursele geologice și rezervele:
a) țiței, cuprinzând amestecuri de hidrocarburi, care, în condiții de zăcământ și standard de suprafața, se prezintă în stare lichidă;
b) gaze asociate cu țițeiul, cuprinzând gazele dizolvate în țiței în condiții inițiale de zăcământ și gazele din capul primar de gaze asociate acumulărilor de țiței;
c) gazele naturale libere, acumulate în zăcăminte, exclusiv sub forma de gaze, care pot fi sărace (fără conținut de condensat), bogate (în amestec cu condensat în condiții de zăcământ, la care rația gaz-condensat depășește 27.000 Stmc/mc) sau gaz-condensat (gaze în amestec cu condensat în condiții de zăcământ, la care rația gaz-condensat este cuprinsă între 540-27.000 Stmc/mc);
d) condensat, fracție lichidă de hidrocarburi ușoare la care componenta C(7+) nu depășește 12,5%, rezultat prin procese de separare a gazelor provenite din zăcămintele de gaz-condensat, gaze libere bogate sau din capul de gaze al zăcămintelor din țiței;
e) amestecuri de gaze combustibile naturale din zăcăminte, exclusiv sub forma de gaze, care, pe lângă componentele din grupa hidrocarburilor, conțin și alte componente chimice (dioxid de carbon, azot, hidrogen, hidrogen sulfurat etc.) în proporții cumulate de peste 10% (volumetric) și a căror combustibilitate este dovedită prin teste de ardere.
Articolul 3
Acumularea naturala de petrol este caracterizată de prezenta hidrocarburilor în roci colectoare, în condițiile existenței unor capcane de natura structurală, tectonică, stratigrafică, litologică sau combinată.
Colectorul reprezintă o roca poros-permeabilă, capabilă să acumuleze și să cedeze fluide, mediul poros-permeabil fiind constituit din matricea rocii, din fisuri sau combinat, și se caracterizează printr-o litologie mai mult sau mai puțin omogenă.
Capcana este partea dintr-un colector sau acesta în întregime, care, datorită unor factori geologici și hidrodinamici, este capabilă să asigure acumularea și protejarea petrolului.
Zăcământul comercial reprezintă o acumulare naturala, unitară, de petrol, constituită dintr-un colector cu caracter de continuitate, care asigura comunicarea fluidelor conținute, având sistem unitar de presiune de fund, sau constituită din mai multe colectoare în secțiune verticala, pentru care exploatarea simultană și neselectivă prin sonde creează condițiile de comunicare a fluidelor și uniformizarea presiunilor și din care se pot extrage hidrocarburi în condiții tehnice și economice specificate.
Tot zăcământ comercial se considera și acumulările naturale, separate în plan orizontal sau vertical în cadrul aceleiași structuri, nepuse în comunicare hidrodinamica prin procesul de exploatare, dar a căror exploatare de justifica din punct de vedere economic numai pe ansamblul structurii.
Obiectiv de exploatare reprezintă un zăcământ sau mai multe zăcăminte, în succesiune verticala, din cadrul unei structuri petrolifere puse în exploatare neselectiv prin una sau mai sonde.
Structura petroliferă (câmp petrolifer) reprezintă totalitatea zăcămintelor ce se succed pe orizontala și verticala în cadrul unei structuri geologice.
Articolul 4
Resursa geologica de petrol reprezintă totalitatea cantităților sau volumelor de petrol din acumulările naturale descoperite și nedescoperite, prognozate pe structuri neevidentiate, presupuse pe baza unor considerente geostatistice, ce ar putea fi descoperite în cadrul unităților structurale majore.
Articolul 5
Resursele geologice de petrol nedescoperite nu constituie obiectul prezentelor instrucțiuni tehnice.
Articolul 6
Rezerva de petrol reprezintă partea din resursa geologica care se considera că poate fi recuperată în condițiile tehnice de extracție existente sau proiectate și economice specificate.
Articolul 7
Evaluarea resurselor geologice se face pentru acumulări naturale unitare, iar a rezervelor, pentru acumulări naturale unitare sau pentru obiective de exploatare constituite în cadrul procesului de exploatare.
Articolul 8
Resursele geologice descoperite, existente, și rezervele existente sunt cele din care s-au scăzut cantitățile extrase si, respectiv, arse în procesul de combustie subterana, până la data evaluării.
Articolul 9
Factorul de recuperare potențial este raportul dintre rezerva inițială estimată pentru o anumită etapa de cunoaștere a zăcământului și resursa geologica inițială.
Factorul de recuperare realizat este raportul dintre rezerva extrasă și resursă geologică descoperită inițial.
Articolul 10
Rezervele se revizuiesc pe măsura obținerii de noi date geologice și/sau de exploatare sau a modificării condițiilor tehnice și/sau economice.
Capitolul II Clasificarea rezervelor după gradul de cunoaștere și după mecanismul de dizlocuire
Articolul 11
Gradul de cunoaștere a rezervelor reprezintă o măsura a certitudinii, care poate fi atribuită cantității și calității rezervelor evaluate.
Articolul 12
După gradul de cunoaștere realizat, rezervele se clasifica în categoriile: dovedite, probabile și posibile.
Articolul 13
Se clasifica în categoria dovedite rezervele zăcămintelor aflate în curs de exploatare, cât și cele al căror stadiu de investigare permite proiectarea exploatării.
Se admite o probabilitate de 90% (+/-10%) față de rezervele evaluate.
Rezervele dovedite se subclasifică în dovedite dezvoltate și dovedite nedezvoltate.
Se subclasifică în categoria dovedite dezvoltate rezervele extrase și cele estimate a se obține prin sondele de exploatare (producție) existente, în condițiile de deschidere (perforare) a acestora și ale tehnologiilor de extracție aplicate la data de referință a evaluării, inclusiv cele care conduc la obținerea de rezerve secundare.
Se subclasifică în categoria dovedite nedezvoltate rezervele estimate a se obține prin sondele de exploatare proiectate și în condiții de deschidere (perforare) a acestora sau prin modificarea deschiderii (perforaturii) existente anterior, cât și prin tehnologii de extracție proiectate la data de referință a evaluării, inclusiv prin cele care vor conduce la obținerea de rezerve secundare.
În cazul colectoarelor cu nisipuri neconsolidate, în categoria dovedite se vor clasifica rezervele considerate posibil de recuperat cu sondele existente și cu cele proiectate la data de referință a evaluării. Nu se clasifica în aceasta categorie rezervele ce se estimează a se recupera numai prin înlocuirea parțială a gabaritului de sonde de exploatare, neproiectat la data de referință a evaluării.
Articolul 14
Se clasifica în categoria probabile rezervele al căror grad de cunoaștere nu întrunește condițiile de clasificare dovedite, dar care se apreciază ca se vor putea recupera în viitor din resursele geologice, în condițiile tehnice cunoscute și economice estimate, astfel:
a) situate în zone de extinderea rezervelor dovedite din cadrul aceluiași zăcământ, unde exista indicații din diagrafiile electrice ale sondelor privind prezenta petrolului în colector, dar nu exista date asupra productivității cu caracter industrial;
b) situate în zone nou-descoperite, cu zăcăminte insuficient conturate, din care s-au obținut date privind prezenta petrolului cu caracter comercial, prin probe de producție efectuate în cel puțin o sonda;
c) situate sub limita izobatica a rezervelor dovedite dintr-un zăcământ, dacă exista indicații din diagrafiile geofizice ale sondelor privind prezenta petrolului sau dacă din perforatura care a stat la baza delimitării rezervelor dovedite nu s-au obținut impurități;
d) situate deasupra limitei izobatice a rezervelor dovedite de țiței, dacă s-a pus în evidenta un cap primar de gaze și se presupune că exista saturație în țiței și în poziții izobatice mai ridicate decât limita care permite clasificarea rezervelor de țiței în categoria dovedite;
e) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar al sondelor de completare sau de înlocuire de gabarit de exploatare, neproiectate încă în etapa pentru care se evaluează rezerve, dar considerate ca posibil de realizat, sau proiectate, cu executarea condiționată de obținerea unor rezultate prevăzute pentru sondele de exploatare proiectate a se sapa necondiționat;
f) ce ar putea rezulta ca aport suplimentar prin aplicarea de metode de recuperare secundară, dar a căror posibilitate de aplicare nu a fost încă dovedită la zăcământul pentru care s-au evaluat rezerve primare clasificate în categoria dovedite.
Tot în aceasta categorie se clasifica și rezervele din zăcăminte de gaze naturale apreciate libere, relativ bine conturate, dar la care nu s-a pus în evidenta contactul gaze-apa, existând posibilitatea prezentei unei benzi de țiței cu caracter comercial, situație care nu permite proiectarea exploatării gazelor.
Se admite o posibilitate de 50% (+/-50%) față de rezervele evaluate.
Articolul 15
Se clasifica în categoria posibile rezervele considerate că se vor putea extrage din resurse geologice evaluate pe structuri cunoscute pe baza datelor geologice și inginerești, obținute prin lucrări de cercetare geologica în zona sau pe zăcăminte adiacente, în următoarele situații:
a) pe structuri descoperite prin prospecțiuni seismice, pe care a fost pusă în evidenta prezenta colectoarelor în cel puțin o sonda și exista indicații privind posibilitatea existenței acumulării de hidrocarburi, pe baza diagrafiilor geofizice executate în sonde;
b) în extinderea unor rezerve probabile, în cadrul unor structuri insuficient conturate, în zone în care se presupune existenta acumulărilor de petrol.
Se admite o posibilitate de 20% (+/-80%) față de rezervele evaluate.
Articolul 16
După sursa de energie care determina mecanismul de dizlocuire din zăcământ, rezervele totale de țiței se clasifica în grupele:
a) primare - obținute prin energia naturala a zăcământului;
b) secundare - obținute prin suplimentarea energiei naturale (injecție de apa, metode termice, injecție de gaze, injecție de fluide miscibile și nemiscibile).
Articolul 17
Rezervele de condensat, obținute suplimentar ca efect al reinjectarii gazelor sărace, rămase după separare, se clasifica în grupa "secundare".
Capitolul III Criterii de clasificare a rezervelor după gradul de cunoaștere
Articolul 18
Pentru clasificarea rezervelor în categoria dovedite trebuie să se îndeplinească următoarele condiții de cunoaștere a parametrilor și datelor care stau la baza evaluării acestora, cât și a resurselor geologice din care provin:
a) Imaginea geologica și suprafața productiva a zăcământului. Delimitarea suprafeței productive se face pe hărți structurale, de regula pe limitele inițiale țiței-apa sau gaze-apa, determinate cu suficienta precizie prin probe de producție concludente în sonde.
În cazurile în care contactele inițiale dintre fluide nu s-au putut determina, suprafața productiva se va delimita pe izobata corespunzătoare bazei perforaturii cea mai coborâtă din care s-a obținut debit de petrol cu caracter industrial sau pe o limita de saturație trasată sub valoarea izobatica la reper a celei mai coborâte sonde din care, la proba de producție, s-a obținut debit de petrol cu caracter industrial.
În cazul zăcămintelor de țiței cu un grad de subsaturare ridicat, la care s-a obținut la exploatarea experimentală o valoare a R.G.T. mai mare decât rația inițială de soluție determinata prin analize PVT, este obligatorie demonstrarea lipsei capului primar de gaze. Când contactul inițial gaze-țiței nu se poate preciza, suprafața productiva cu țiței se va delimita pe o valoare izobatica cuprinsă între capul și baza perforaturii din care s-a obținut țiței cu R.G.T.
În cazul zăcămintelor de gaze naturale libere este obligatorie punerea în evidenta a limitei gaze-apa pe un interval suficient de sigur care să excludă posibilitatea prezentei benzilor de țiței valorificabile industrial.
În cazul zăcămintelor cu colectoare fisurate limitele inițiale dintre fluide se obțin pe baza probelor de producție executate în condiții de presiuni diferențiale de fund foarte mici (sub 0,049 MPa, respectiv 0,5 kgf/cmc), pe baza analizării carotelor obținute prin carotaj mecanic continuu sau prin recoltare de probe de fluide de la diferite adâncimi ale perforaturii sondei investigate. Lucrările de cercetare geologica, în cazul zăcămintelor cu astfel de colectoare, trebuie să stabilească continuitatea zonelor productive, zonele dovedite compacte (cu lipsa de aflux) fiind excluse din suprafața productiva.
b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajelor geofizice din sonde, valoarea medie pe zăcământ stabilindu-se, de regula, pe baza întocmirii hartilor cu izopachite.
c) Caracteristicile geologo-fizice ale rocilor colectoare și eventuala variație a acestora. Determinările se fac pe baza analizării carotelor mecanice, a carotajelor geofizice interpretabile cantitativ și prin cercetări de sonde în condiții de curgere staționară sau nestaționară.
d) Caracteristicile fizico-chimice ale fluidelor (presiune și temperatura de zăcământ, factor de volum, greutatea specifica a țițeiului, rația de soluție, punctul de roua al condensatului, compoziția chimica a gazelor). Determinările se fac prin analizarea probelor de fluid prelevate din sonde, în condiții de zăcământ, cât și prin măsurători de presiune și temperatura de fund. Greutatea volumetrică a țițeiului se determina pe probe în condiții standard de suprafața. Pentru determinarea presiunilor se pot admite și măsurători la gura sondei, aduse în condiții de fund.
În cazul zăcămintelor de amestecuri de gaze, definite conform art. 2 lit. e), se efectuează și teste de ardere care atesta calitatea de gaze combustibile.
e) Productivitatea cu caracter industrial a formațiunii, dovedită prin probe de producție selective, concludente în cel puțin doua sonde situate la niveluri izobatice cu o diferența de minimum 5 m.
f) Mecanismul natural de dizlocuire a petrolului se determina prin urmărirea comportării sondelor, a evoluției impurităților și a presiunilor de zăcământ în cursul procesului de exploatare, respectiv prin estimarea termenului gravitațional.
g) Comportarea zăcământului în exploatare. Înregistrarea datelor de comportare reală a sondelor în procesul de exploatare prin metode primare și, respectiv, secundare trebuie să permită extrapolarea tendinței de comportare viitoare a zăcământului, până la finele exploatării, în condițiile impuse prin tema de proiectare, cu evidențierea separată a efectelor metodelor secundare, unde se aplica astfel de procese.
h) Date economice. La evaluarea rezervelor se vor lua în considerare, de regula, condițiile economice existente (inclusiv prețurile și costurile care se practica) la data evaluării rezervelor. Aceasta nu exclude utilizarea și a altor condiții economice, atunci când acestea sunt pe deplin definite și justificate. Se vor analiza variante economico-financiare corespunzătoare condițiilor de exploatare considerate ca posibil de aplicat.
i) Pentru evaluarea resurselor geologice de gaze naturale libere și de amestecuri naturale de gaze libere prin metoda declinului de presiune sunt necesare:
(1) măsurători de presiune, în cel puțin trei etape, din care prima, în condiții inițiale;
(2) cunoașterea cu suficienta precizie a conturului suprafeței productive și determinarea, pentru fiecare dintre etapele ulterioare condițiilor inițiale, a presiunii medii de zăcământ, prin elaborarea de hărți cu izobare extrapolate la conturul suprafeței productive.
j) În cazuri particulare, când unele proprietăți geologo-fizice ale colectoarelor și/sau cele fizico-chimice ale fluidelor nu au fost determinate prin lucrări efectuate, acestea se pot estima prin analogie cu alte zăcăminte. Analogiile se pot face numai cu zăcăminte din cadrul aceleiași structuri sau din structuri vecine, de aceeași vârsta geologica, cu rezerve confirmate, clasificate în categoria dovedite și temeinic justificate din punct de vedere geologic. Valorile parametrilor adoptați prin analogie vor fi suficient de sigure, de regula mai mici decât cele față de care se face analogia.
Pentru zăcăminte cu colectoare compacte, fisurate, pentru care carotele mecanice de care se dispune nu permit estimarea cu suficienta precizie a volumului mediu al fisurilor pe întregul colector, se poate admite un coeficient de saturație cu volume de petrol recuperabil, în condiții de suprafața de 0,1-0,4% din volumul brut al colectorului.
k) Pentru zăcăminte sau structuri în curs de dezvoltare, pentru care nu exista date de comportare, acestea, cât și mecanismul natural de dizlocuire vor fi luate în considerare prin analogie cu zăcăminte sau structuri adiacente cu caracteristici geologo-fizice similare, analogia fiind temeinic argumentată.
l) În cazul evaluării de rezerve secundare pentru zăcăminte la care procesul respectiv este proiectat, dar nu a fost încă aplicat pe o scara industriala și nu se dispune de date de comportare a zăcământului în condițiile aplicării procesului respectiv, trebuie să se dispună de dovezi - pe baza unui experiment - privind: receptivitatea colectorului, creșterea sau menținerea debitului net de țiței în cazul proceselor de injecție, creșterea debitului net de țiței, în cazul procesului de combustie subterana. Datele de mai sus vor fi obținute din cel puțin doua sonde. Comportarea zăcământului pentru condițiile de exploatare cu injecție. În acest caz, se va lua în considerare prin analogie cu zăcăminte învecinate, cu caracteristici geologo-fizice asemănătoare la care se aplica procese similare, și rezervele corespunzătoare sunt clasificate dovedite și sunt confirmate.
m) În cazul unui zăcământ lenticular sau cu extindere mica, evidențiat cu o singura sonda prin care a fost pus în exploatare și pentru care nu se considera justificată efectuarea de lucrări suplimentare și/sau dezvoltare, rezervele se pot clasifica în categoria dovedite în volumele evaluate prin prevederea comportării viitoare, pe baza extrapolării datelor de comportare în procesul de exploatare, a sondei respective.
n) Rezerve dovedite se considera și cantitățile și/sau volumele extrase prin sonde din rezervele inițiale al căror grad de cunoaștere corespunde categoriei probabile.
Articolul 19
Rezervele clasificate în categoria probabile trebuie să îndeplinească următoarele condiții de cunoaștere a parametrilor și datelor care stau la baza evaluării acestora, cât și a resurselor geologice din care provin:
a) Imaginea geologica rezultată din prospecțiunea seismică este verificată parțial prin sonde de exploatare, iar suprafața considerată productiva se delimitează pe baza indicațiilor carotajelor geofizice din sonde, care să nu depășească izobatic grosimea stratului și o distanta maxima de 3 gabarite de exploatare (apreciate în funcție de caracteristicile geologo-fizice ale zăcământului) față de sondele care justifica evaluarea de rezerve.
b) Caracteristicile geologo-fizice ale colectorului și fizico-chimice ale fluidelor rezulta din determinări directe, informative sau prin analogie cu zonele cu rezerve dovedite, față de care sunt extrapolate, respectiv cu zăcăminte din aceeași structura ori din alte structuri apropiate, cu rezerve dovedite confirmate.
Pentru zăcăminte cu colectoare compacte, fisurate, se procedează similar ca pentru cele prevăzute în art. 18 lit. j) alin. (2).
c) Mecanismul natural de dizlocuire, comportarea în exploatare și condițiile economice se estimează prin analogie cu zonele de rezerve dovedite, față de care se extrapolează rezervele respective, sau prin analogie cu zăcăminte din aceeași structura ori din alte structuri învecinate, cu caracteristici geologice similare.
În cazul structurilor noi, la condițiile economice se iau în considerare și costurile realizării unor facilități necesare desfășurării procesului de exploatare.
Articolul 20
Rezervele clasificate în categoria posibile trebuie să îndeplinească următoarele condiții de cunoaștere a parametrilor și datelor care stau la baza evaluării acestora, cât și a resurselor geologice din care provin:
a) Imaginea geologica se obține prin interpretarea datelor rezultate din prospecțiunea seismică, iar suprafața considerată productiva se delimitează pe baza datelor seismice și a interpretării datelor geologice zonale.
b) Grosimea efectiv saturata se determina pe baza carotajului geofizic din sonda care a pus în evidenta prezenta colectoarelor posibil saturate cu petrol, iar valoarea medie a acesteia se admite ca 1/2 din grosimea determinata în sonda. În cazul când rezervele sunt extrapolate în extinderea unor rezerve probabile, grosimea medie se ia în considerare ca 1/2 din valoarea admisă pentru rezervele față de care se extrapolează.
c) Celelalte elemente de cunoaștere, necesare evaluării resurselor geologice și a rezervelor care provin din acestea, se vor lua în considerare prin analogie cu zăcăminte sau structuri apropiate, cu condiții geologice asemănătoare, pentru care s-au confirmat rezerve dovedite.
Rezervele de țiței și condensat posibile se clasifica numai în grupa primare.
Capitolul IV Evaluarea resurselor geologice și a rezervelor
Articolul 21
Evaluarea resurselor geologice și a rezervelor de petrol se efectuează pe baza tuturor datelor geologice, geologo-fizice, fizico-chimice și de producție, obținute prin lucrările de exploatare, dezvoltare și exploatare, executate, și a informațiilor de ordin tehnic, tehnologic și economic de care se dispune la data de referință a evaluării.
Articolul 22
Evaluarea rezervelor are la baza estimarea resurselor geologice din care provin.
Articolul 23
Estimarea resurselor geologice se efectuează prin:
a) metoda volumetrică;
b) metoda bilanțului material;
c) metoda declinului de presiune, aplicabilă pentru gazele naturale libere și amestecurile de gaze naturale libere.
Articolul 24
Evaluarea rezervelor se efectuează prin:
a) metoda de prevedere a evoluției exploatării, colectorul fiind considerat macrouniform, pentru care se poate lua în considerare producerea prin sonde de comportare medie (la zăcămintele de gaze se ia în considerare și curgerea fluidelor de-a lungul țevilor de extracție);
b) metoda declinului debitului de țiței în timp, pe sonda de comportare medie aflată în producție (declinul de producție);
c) metoda de simulare numerică, asistată de calculator, metoda care ia în considerare neuniformitatea colectorului, intrarea și ieșirea din producție a sondelor având diferite ecuații ale debitelor;
d) metoda estimării fracției de apa în curentul de lichid, pe baza raportului permeabilității relative pentru apa și țiței (Buckley-Leverett);
e) alte metode impuse de condiții specifice de zăcământ;
f) în cazul rezervelor dovedite nedezvoltate, probabile și posibile, în lipsa sau insuficienta datelor necesare evaluării prin metodele prevăzute la punctele anterioare, se pot evalua rezervele prin aplicarea factorilor de recuperare potențiali, estimați pe baza de nomograme statistice, publicate în literatura de specialitate, sau prin analogie, în condițiile prevăzute la art. 18 lit. k).
Articolul 25
La evaluarea rezervelor de gaze naturale libere și amestecurile de gaze naturale libere, metoda trebuie să permită calculul evoluției extrasului cumulat și a debitelor de gaze în raport cu presiunile dinamice la gura sondei.
Articolul 26
Rezervele se estimează corespunzător variantelor de exploatare analizate. Pentru studiile care au ca obiect evaluarea rezervelor, în vederea confirmării acestora, este obligatorie prevederea comportării zăcămintelor până la finele exploatării, corespunzător condițiilor tehnice prevăzute în variantele analizate.
Articolul 27
Debitele limita la țiței, gaze naturale libere și amestecuri de gaze naturale libere, presiunile dinamice limita la gura sondei la gaze naturale libere și amestecuri de gaze naturale libere, cât și procentul limita de impurități în cazul utilizării metodei Buckley-Leverett, care se iau în considerare la evaluarea rezervelor, se stabilesc corespunzător condițiilor admise, justificate în studiu.
Articolul 28
Rezervele de condensat din zăcămintele de gaz-condensat și de gaze bogate se evaluează pe baza rațiilor de gaz-condensat corespunzător fracțiilor lichide ce se obțin în condițiile de separare proiectate (separator, dezbenzinare, deetanizare).
Articolul 29
Rezervele de țiței și condensat se calculează în tone și se țin în evidenta în mii tone, iar rezervele de gaze asociate cu țițeiul, gaze naturale libere și amestecuri de gaze naturale libere se calculează în metri cubi și se țin în evidenta în milioane metri cubi.
Calculele se fac corespunzător condițiilor de suprafața, la temperatura de +15gr.C și presiune de 0,9807 MPa (1 at), considerate condiții standard pentru evaluări de rezerve de petrol.
Articolul 30
Data de referință a evaluărilor de rezerve va fi, de regula, 1 ianuarie a anului în care se efectuează acestea sau data de la 1 a altei luni din cursul acelui an.
Capitolul V Confirmarea rezervelor
Articolul 31
Resursele geologice și rezervele de petrol rezultate în urma evaluării pe baza lucrărilor geologice și de exploatare, a determinărilor și a cercetărilor de laborator, precum și a analizelor economice efectuate se confirma de Agenția Națională pentru Resurse Minerale.
Rezervele de petrol se confirma clasificate în categorii după gradul de cunoaștere realizat, iar cele de țiței și condensat, și în grupe, după sursa de energie care asigura recuperarea.
Articolul 32
Confirmarea rezervelor se face în conformitate cu regulamentul elaborat de Agenția Națională pentru Resurse Minerale, pe baza studiilor întocmite de agenți economici specializați, atestați, și care sunt însușite de consiliile tehnico-economice ale titularilor acordurilor petroliere, care au în administrare sau în concesiune perimetre petroliere.
Articolul 33
Lucrările de dezvoltare și exploatare a zăcămintelor de petrol se pot executa numai pe rezerve confirmate. Titularii acordurilor petroliere, care urmează să efectueze astfel de lucrări, vor trimite Agenției Naționale pentru Resurse Minerale studiile prin care se evaluează resursele geologice și rezervele de petrol, solicitând confirmarea lor. Studiile vor fi întocmite după faza de evaluare (inclusiv exploatarea experimentală) și fundamentează lucrările de dezvoltare, cât și înainte de trecerea la exploatare, și fundamentează exploatarea comercială.
Articolul 34
Se pot prezenta spre confirmare studii cu evaluări de resurse geologice și rezerve de petrol pentru o întreaga structura ori pentru unul sau mai multe zăcăminte comerciale din cadrul unei structuri sau perimetru de explorare/exploatare.
Articolul 35
Agenția Națională pentru Resurse Minerale poate dispune completarea studiilor primite, în vederea confirmării resurselor geologice și rezervelor, cu date suplimentare care să justifice rezultatele evaluărilor.
Articolul 36
Agenția Națională pentru Resurse Minerale poate solicita de la titularii acordurilor petroliere, care executa lucrări de explorare, întocmirea unor studii de evaluare a resurselor geologice și a rezervelor de petrol din perimetrele în administrare sau concesionate, atunci când din datele transmise de aceștia în conformitate cu prevederile art. 57 lit. e) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului rezulta posibilitatea obținerii unor rezerve suplimentare față de cele confirmate anterior și care fundamentează modificarea proiectului de exploatare, conform art. 19 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii petrolului. În astfel de cazuri, solicitarea confirmării rezervelor poate fi făcută și de titularii acordurilor petroliere.
Titularii acordurilor petroliere au obligația de a întocmi studiile solicitate, pe cheltuiala proprie și în termenul solicitat, potrivit
art. 28 lit. i) din Legea petrolului nr. 134/1995 .
Capitolul VI Conținutul-cadru al studiilor de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de petrol
Articolul 37
Studiile de evaluare a resurselor geologice și rezervelor de petrol sintetizează rezultatele obținute prin lucrările de explorare, dezvoltare și exploatare, din determinările și cercetările de laborator, precum și din analizele economice efectuate, care se referă la unitatea geologica sau la perimetrul petrolier în cadrul căruia se evaluează resursele geologice și rezervele, și pe baza cărora se face evaluarea.
Articolul 38
Datele prezentate în studiu trebuie să fundamenteze cantitatea și calitatea resurselor geologice și a rezervelor, cât și gradul de cunoaștere realizat pentru rezerve. De asemenea, trebuie să permită verificarea tuturor calculelor efectuate în studiu.
Articolul 39
Studiile cu evaluarea resurselor geologice și a rezervelor, pentru structuri sau zăcăminte ale căror rezerve se prezintă pentru prima dată la confirmare, vor cuprinde, de regula, text, tabele și anexe grafice, astfel:
I. Text
1. Introducere, cu motivarea necesității studiului și a confirmării rezervelor.
2. Date generale privind lucrările de explorare și exploatare experimentală, executate.
3. Geologia structurii - cadrul geologic regional, stratigrafia și tectonică structurii.
4. Componentele modelului de zăcământ și evaluarea resurselor geologice:
a) stratigrafia, litologia, tectonică;
b) distribuția inițială a fluidelor;
c) natura acumulărilor de petrol;
d) tipul zăcămintelor;
e) principalele caracteristici ale rocii rezervelor, valori medii admise la evaluarea resurselor geologice;
f) principalele caracteristici ale fluidelor din mediul poros-permeabil în condiții de fund și de suprafața;
g) principalele caracteristici ale sistemului roca-fluide;
h) reprezentarea schematică a modelului de zăcământ;
i) evaluarea resurselor geologice de petrol pe tipuri de substanțe.
5. Componentele procesului de exploatare:
a) analiza comportării sondelor și a zăcământului în procesul de exploatare (exploatare experimentală);
b) mecanismul natural de dizlocuire a petrolului;
c) perspective de dezvoltare a exploatării;
d) prevederi de producție, în variantele de exploatare analizate.
6. Analiza economică a eficientei exploatării, pe variante de exploatare, menționarea limitelor de comercialitate luate în considerare.
7. Evaluarea rezervelor de petrol în diferite variante tehnico-economice.
8. Propuneri privind confirmarea resurselor geologice și a rezervelor.
9. Măsuri propuse pentru creșterea gradului de cunoaștere a structurii și a rezervelor și de îmbunătățire a valorificării acestora.
II. Tabele
1. Tabele cu analize de carote mecanice (descriere litologică, permeabilități, porozități, saturație).
2. Tabel cu valorile de porozitate, permeabilitate, saturație, rezultatele din interpretarea cantitativă a diagrafiilor geologice speciale, obținute din găurile de sonda.
3. Tabele cu măsurători de presiune și cu temperatura de zăcământ.
4. Tabele cu analize de fluide.
5. Tabele cu rezultatul probelor de producție efectuate în sonde.
6. Tabel cu situația fondului de sonde.
7. Tabel cu evaluarea resurselor geologice pe suprafețe și blocuri, conform modelului din anexele nr. 1a), 1b) și 1c).
8. Tabele cu situația rezervelor pe substanțe, formațiuni, blocuri, grupe și categorii, conform modelului din anexa nr. 2.
III. Anexe grafice
1. Harta geologica cu localizarea structurii.
2. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare sau explorare, aprobat prin acordul petrolier, în cadrul căruia se evaluează rezervele (coordonate în sistem STEREO 70).
3. Harta cu coordonatele perimetrului de exploatare, în delimitarea propusă, dacă acesta nu a fost instituit (coordonate în sistem STEREO 70).
4. Diagrafiile geofizice, înregistrate în sonde echipate, cu toate operațiunile efectuate și datele obținute în sonde.
5. Paralelizări de diagrafii electrice.
6. Secțiuni geologice longitudinale și transversale prin structura.
7. Reprezentarea izobatica a probelor de producție.
8. Hărți structurale (sc. 1:10.000 - 1:5.000) cu coordonate în sistem STEREO 70.
9. Hărți cu suprafețe de rezerve (sc. 1:10.000 - 1:5.000) cu coordonate în sistem STEREO 70.
10. Hărți cu izobare.
11. Curbe de comportare a sondelor de exploatare cu extrapolarea comportării viitoare (inclusiv evidențierea plusului de rezerve ce se vor obține ca efect al aplicării de metode secundare de recuperare).
Articolul 40
Studiile de evaluare a resurselor geologice și a rezervelor pentru structuri sau zăcăminte din cadrul unor structuri pentru care s-au confirmat anterior rezerve și la care urmează să se treacă la faza de exploatare comercială sau prin care se justifica rezerve suplimentare față de confirmarea anterioară vor cuprinde numai capitole din text, tabele și anexe grafice, în măsura în care interpretarea noilor date obținute după precedenta confirmare de rezerve impune modificarea acestora.
Astfel de studii vor cuprinde, însă, în mod suplimentar:
I. Text
- Analiza cauzelor care au condus la modificarea resurselor geologice și/sau a rezervelor.
- Descrierea evoluției exploatării.
- Prevederi de producție în variante de exploatare analizate prin metode de exploatare primare și secundare. Defalcarea prevederii pe facilitățile existente și proiectate, necondiționate și, respectiv, condiționate.
- Tehnologii propuse (retrageri și adiționări, fisurări hidraulice, tratamente chimice etc.), cu evidențierea efectelor cantitative privind rezervele.
II. Tabele
- Tabel, pe substanțe, cu modificarea resurselor geologice și, respectiv, a rezervelor pe categorii și grupe față de ultima confirmare, conform modelului din anexa nr. 4.
- Tabel cu extractiile cumulative de petrol, pe tipuri de substanțe, ale tuturor sondelor și caracteristicile productive ale acestora la data de referință a studiului.
Capitolul VII Dispoziții finale
Articolul 41
Prezentele instrucțiuni tehnice au fost aprobate prin
al președintelui Agenției Naționale pentru Resurse Minerale și se aplică începând cu data de 8 decembrie 1997.
Articolul 42
La data intrării în vigoare a prezentelor instrucțiuni tehnice, Normele metodologice privind determinarea, clasificarea, evaluarea, confirmarea și evidența rezervelor geologice de hidrocarburi fluide, aprobate prin
Ordinul nr. 24 din 11 octombrie 1978
al președintelui Comisiei Republicane de Rezerve Geologice, își încetează aplicabilitatea.
Anexa 1 a)
TABEL cu calculul resurselor geologice de țiței și gaze asociate dizolvate la data de ....... ┌──────┬─────┬──────┬─────┬──────┬─────┬─────┬──────┬──────┬────┬──────┬───────┐ │ For─ │ Ză─ │ Blo─ │ Su─ │ Gro─ │ Po─ │ Sa─ │ Gre─ │ Fac─ │Ra─ │Resur─│ Resur─│ │ ma─ │ că─ │ cul │ pra─│ si─ │ ro─ │ tu─ │ uta─ │ to─ │ția │sa │ sa │ │ țiu─ │ mân─│ │ fața│ mea │ zi─ │ ra─ │ tea │ rul │ │ │ │ │ nea │ tul │ │ │ │ ta─ │ ția │ │ │ini─│ geo─ │ geo─ │ │ │ │ │10^4/│ efec─│ tea │ │ spe─ │ de │tța─│ logi─│ logi─ │ │ │ │ │ mp │ tivă │ │ ini─│ cifi─│ │lă │ că │ că │ │ │ │ │ │ │efec─│ ția─│ că │ vo─ │ │ │ │ │ │ │ │ │─ m ─ │ tivă│ lă │ │ lum │ de │ ini─ │ ini─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ în │ │ │ ția─ │ ția─ │ │ │ │ │ │ │─ % ─│ în │ │ al │ so─│ lă │ lă │ │ │ │ │ │ │ │ │ con─ │ │ lu─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │țiței│ diții│ ți─ │ție │ de │ de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ țe─ │─St │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ de │ iu─ │mc/ │ țiței│ gaze │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ lui │mc ─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ su─ │ │ │─ 10^3│ aso─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ pra─ │ │ │tone ─│ cia─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ față │ │ │ │ te │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │─ kgf/│ │ │ │─ 10^6 │ │ │ │ │ │ │ │ │ dmc ─│ │ │ │Stmc ─ │ ├──────┼─────┼──────┼─────┼──────┼─────┼─────┼──────┼──────┼────┼──────┼───────┤ │ 1 │ 2 │ 3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ └──────┴─────┴──────┴─────┴──────┴─────┴─────┴──────┴──────┴────┴──────┴───────┘
Anexa 1 b)
TABEL cu calculul resurselor geologice de gaze naturale libere sau gaze asociate cu țițeiul din capul de gaze și de condensat la data de ........... ┌─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬─┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬──────┬─────┬─────┬──────┐ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │Fac─ │Rația │Greu─ │Greu─ │Echi─ │ Re─ │ Re─ │ Re─ │ Re─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │T│torul │ │tatea │tatea │valen─│sursa │sursa│sursa│sursa │ │ │ │ │ │ │ │S│ │e│ │ gaz─ │ │ │tul │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │P│a│ │m│ de │ con─ │speci─│mole─ │ │geo─ │geo─ │geo─ │geo─ │ │F│ │ │ │G│o│t│ │p│ │dens │fică │culară│ în │logi─ │logi─│logi─│logi─ │ │o│Z│ │S│r│r│u│ │e│aba─ │ │ │ │ │că │că │că │că │ │r│ă│ │u│o│o│r│P│r│tere │ini─ │a li─ │a fa─ │ gaze │ │ │ │ │ │m│c│ │p│s│z│a│r│a│ │ția─ │chidu─│zei │ │ de │ de │ de │ de │ │a│ă│B│r│i│i│ț│e│t│ a │lă │lui │ │ a │ │ │ │ │ │ț│m│l│a│m│t│i│s│u│ │ │ │lichi─│ │ gaze │ gaze│ gaze│con─ │ │i│â│o│f│e│a│a│i│r│gaze─ │ │sepa─ │de │ unei │ │ │ │den─ │ │u│n│c│a│a│t│ │u│a│lor │ │rat │ │ │ │ li─ │ ră─ │sat │ │n│t│u│ț│ │e│i│n│ │ │ │ │rezul─│ tone │ │ che─│ ma─ │ │ │e│u│l│a│e│a│n│e│d│ de la│ │ în │tate │ │ │ fia─│ să │ │ │a│l│ │ │f│ │i│a│e│ │ │ │ │ de │ │ te │ │ │ │ │ │ │ │e│e│ț│ │ │ legea│ │ con─ │după │ │ │ │după │ │ │ │ │ │ │c│f│i│i│z│ │ │ diții│ │con─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │t│e│a│n│ă│gaze─ │ │ │sepa─ │den─ │ │ │ li─ │ │ │ │ │ │ │i│c│l│i│c│lor │ │ de │rație │sat │ │ │ che─│ │ │ │ │ │ │v│t│a│ț│ă│ │ │ │ │ │ │ │ fie─│ │ │ │ │ │ │ă│i│ │i│m│per─ │ │supra─│ │ │ │ │ re │ │ │ │ │ │ │ │v│i│a│â│fecte │ │ față │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ă│n│l│n│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │g│ă│t│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │z│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │e│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │1│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │0│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │^│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │4│ │ │ │a│ │ │─Stmc/│─ Kgf/│─g/mol│─Stmc/│─10^6 │─10^6│─10^6│─10^3/│ │ │ │ │/│m│%│%│t│k│ │ mc─ │ dmc │ │ mc ─ │ Stmc─│Stmc─│Stmc─│ tone │ │ │ │ │m│ │ │ │a│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │p│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼─┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼──────┼─────┼─────┼──────┤ │1│2│3│4│5│6│7│8│9│ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │ 15 │ 16 │ 17 │ 18 │ └─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴─┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴──────┴─────┴─────┴──────┘ NOTA: Coloanele 11, 14 și 16─18 se completează numai în cazul zăcămintelor cu conținut de condensat. Se întocmesc tabele separate pentru gaze libere și, respectiv, gaze asociate din capul primar de gaze.
Anexa 1 c)
TABEL cu calculul resurselor geologice de amestecuri de gaze (combustibile și necombustibile) la data de ......... ┌────┬───┬──┬────┬─────┬────┬────┬─────┬─────┬─────┬────┬──────────────────────┐ │For─│Ză─│ │Su─ │Gro─ │Po─ │Sa─ │Pre─ │Tem─ │Fac─ │Re─ │ Conținutul │ │ma─ │că─│ │pra─│si─ │ro─ │tu─ │si─ │pe─ │to─ │sur─│ volumetric în: │ │țiu─│mân│B │fa─ │mea │zi─ │ra─ │unea │ra─ │rul │sa ├────┬────┬────┬───┬───┤ │nea │tul│l │tț │ │ta─ │ția │ │tura │ │ │CH^4│CO^2│ N^2│ │ │ │ │ │o │ │efec─│tea │ │ini─ │ │ de │geo─│ + │ │ │ │ │ │ │ │c │ │tivă │ │ini─│ția─ │ de │ │lo─ │omo─│ │ │ │ │ │ │ │u │ │ │ e─ │ția─│la │ │aba─ │gică│logi│ │ │ │ │ │ │ │l │ │ │fec─│la │ │ ză─ │tere │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ti─ │ │ │ că─ │ │ini─│su─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │vă │în │ │ mânt│ a │ția─│pe─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │la │ri─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ga─ │ │ │gaze─│ │ori │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ze │ │ │lor │ de │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ de │gaze│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ la │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ le─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ gea │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │gaze─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │lor │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │per─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │fecte│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │10^4│─ m ─│─%─ │─%─ │─ata─│─ k ─│ ─ │10^6│─%─ │─%─ │─%─ │─%─│─%─│ │ │ │ │/mp │ │ │ │ │ │ │Stm3│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───┼──┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │ 1 │ 2 │ 3│ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │15 │16 │ └────┴───┴──┴────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┘
Anexa 2 TABEL CENTRALIZATOR
cu situația resurselor geologice și a rezervelor de ............*) din structura ........., zăcământul ...........**), la data de ......... ─ mii tone ─ ─ mil. Stmc ─ ┌────┬───┬──┬────┬───────────────────────────┬─────┬────┬──────────────────────┐ │ │ │ │Re─ │ Rezervele inițiale │ │ │ Rezervele existente │ │For─│ │ │sur─│──────────┬────────────────│Exe─ │Re─ │─────────┬────────┬───│ │ma─ │Za─│ │sele│ Dovedite │ Probabile│Posi─│cu─ │sur─│Dovedite │Proba─ │Po─│ │ti─ │ca─│B │ │ │ │bile │tia │se─ │ │bile │si─│ │u─ │man│l │geo─├─────┬────┼────┬─────┼─────│ │le │ │ │bi─│ │nea │tul│o │lo─ │ Pri─│Se─ │Pri─│Se─ │ │cu─ │ │ │ │le │ │ │ │c │gi─ │mare │cun─│mare│cun─ │ │mu─ │geo─├────┬────┼────┬───┼───┤ │ │ │u │ce │ │da─ │ │da─ │ │la─ │lo─ │Pri─│Se─ │Pri─│Se─│ │ │ │ │l │ │ │re │ │re │ │ta │gi─ │ma─ │cun─│ma─ │cun│ │ │ │ │ │ini─│ │ │ │ │ │ │ce │re │da─ │re │da─│ │ │ │ │ │tia─│ │ │ │ │ │ │ │ │re │ │re │ │ │ │ │ │le │ │ │ │ │ │ │e─ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │xis─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ten─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │te │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├────┼───┼──┼────┼─────┼────┼────┼─────┼─────┼─────┼────┼────┼────┼────┼───┼───┤ │ 1 │ 2 │3 │ 4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10 │ 11 │ 12 │ 13 │ 14 │15 │16 │ └────┴───┴──┴────┴─────┴────┴────┴─────┴─────┴─────┴────┴────┴────┴────┴───┴───┘ ---------- *) Se întocmește tabelul pentru fiecare substanță în parte. **) Se completează numai în cazul în care studiul nu se referă la totalitatea zăcămintelor. Pentru rezervele de gaze (gaze asociate, gaze libere și amestecuri de gaze combustibile), coloanele rezerve dovedite și rezerve probabile nu vor avea subdiviziuni. În coloana 4 se vor înscrie resursele geologice din care provin rezervele din coloanele 5─9. ----------
Anexa 3 TABEL CENTRALIZATOR
cu clasificarea rezervelor "dovedite" de .......*) din structura .......*), zăcământul ........**), clasificate în subgrupe, la data de ......... ┌─────────────┬────────────┬────────┬──────────────────────────────────────────┐ │ │ │ │ Rezervele dovedite existente la .......│ │ │ │ ├────────────────────┬─────────────────────┤ │ Formațiunea │ Zăcământul │ Blocul │ Primare │ Secundare │ │ │ │ │─────────┬──────────┼──────────┬──────────│ │ │ │ │ Dezvol─ │ Nedezvol─│ Dezvol─ │ Nedezvol─│ │ │ │ │ tate │ tate │ tate │ tate │ └─────────────┴────────────┴────────┴─────────┴──────────┴──────────┴──────────┘ ---------- *) Se întocmește tabelul pentru fiecare substanță în parte. **) Se completează numai în cazul în care studiul nu se referă la totalitatea zăcămintelor. ----------
Anexa 4 TABEL
cu modificările resurselor geologice și ale rezervelor inițiale de .....*) din studiu față de ultima confirmare de rezerve ┌──┬──┬──┬──────────┬───────────┬───────────┬──────────┬───────────┬───────────┐ │ │ │ │Resursele │Resursele │ │Resursele │Resursele │ │ │ │ │ │geologice │geologice │ │confirmate│ evaluate │ │ │ │ │ │confirmate│evaluate │ Diferența │la data de│ în studiu │ Diferența │ │S │F │ │la data de│ în studiu │ (+, ─) │......... │ │ (+, ─) │ │u │o │ │ ........ │ │ │ │ │ │ │b │r │ ├──┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬───┬───┼──┬───┬───┼───┬───┬───┼───┬────┬──┤ │s │m │U.│A │C^1│C^2│Din│Din│Din│(7 │(8 │(9 │A │C^1│C^2│ D │ P │ P │Do─│Pro─│P │ │t │a │M.│+ │ │ │ │ │ │ ─ │ ─ │ ─ │+ │ │ │ o │ r │ o │ve─│ba─ │o │ │a │ț │ │B │ │ │ca─│ca─│ca─│4) │5) │6) │B │ │ │ v │ o │ s │di─│bi─ │s │ │n │i │ │ │ │ │re │re │re │ │ │ │ │ │ │ e │ b │ i │te │le │i │ │ț │u │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ d │ a │ b │ │ │b │ │a │n │ │ │ │ │pro│pro│pro│ │ │ │ │ │ │ i │ b │ i │ │ │i │ │ │e │ │ │ │ │vin│vin│vin│ │ │ │ │ │ │ t │ i │ l │ │ │l │ │ │a │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ e │ l │ e │ │ │e │ │ │ │ │ │ │ │re─│re─│re─│ │ │ │ │ │ │ │ e │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │zer│zer│zer│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ve │ve │ve │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │do─│pro│po─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ve─│ba─│si─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │di─│bi─│bi─│ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │te │le │le │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ │ ├──┼──┼──┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼──┼───┼───┼───┼───┼───┼───┼────┼──┤ │1 │2 │3 │4 │ 5 │ 6 │ 7 │ 8 │ 9 │ 10│ 11│ 12│13│14 │15 │16 │17 │18 │19 │ 20 │21│ └──┴──┴──┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴──┴───┴───┴───┴───┴───┴───┴────┴──┘ ---------- *) Se trece denumirea fiecărei substanțe pentru care s─au evaluat rezerve. ---------- -------
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.