Decizia nr. 86/1997

Ioan Muraru - președinte

Costica Bulai - judecător

Nicolae Popa - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Raul Petrescu - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra recursului declarat de Maria Magdalena Adreiana Voicu și Fundația "Ion Voicu" împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 110/1996 *).

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din 22 aprilie 1997, în prezenta părților și a reprezentantului Ministerului Public, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 30 aprilie 1997.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Prin Decizia nr. 110 din 8 octombrie 1996, Curtea Constituțională a respins ca vadit nefondata excepția de neconstituționalitate privind art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă, a constatat ca art. 330^1 din acest cod este neconstitutional în măsura în care se aplică hotărârilor pronunțate înainte de 26 iulie 1993, iar excepția referitoare la art. 330^2 alin. 1 din același cod a fost respinsă ca fiind lipsită de obiect.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, Maria Magdalena Andreiana Voicu și Fundația "Ion Voicu" pentru următoarele motive:

- încălcarea art. 14 din Legea nr. 47/1992, care prevede că ședințele de judecată sunt publice, or recurentii nu au fost citați, contrar dispozițiilor art. 24 alin. (4) și (5) din aceeași lege;

- respingerea excepției privind art. 330^1 din Codul de procedură civilă, în condițiile evocarii

Deciziei nr. 96/1996 , nu se justifica atât timp cat aceasta decizie constata tocmai neconstituționalitatea textului criticat;

- eronată este și respingerea, ca lipsită de obiect, a excepției relative la art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, care stabilește posibilitatea pentru procurorul general de a suspenda hotărâri definitive, ceea ce nu este cazul în speta, însuși recursul în anulare fiind declarat împotriva unei hotărâri nedefinitive, deoarece ea se afla încă în judecata, fiind în faza de apel;

- s-a procedat nejustificat la conexarea cauzelor, făcându-se greșit aplicatia art. 164 din Codul de procedură civilă, în speta fiind părți diferite, obiecte diferite și situații juridice distincte.

Potrivit art. 24 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât excepția a fost respinsă ca vadit nefondata, s-au solicitat punctele de vedere ale celor două Camere ale Parlamentului și al Guvernului.

În punctul sau de vedere, Guvernul apreciază ca recursul este nefondat, deoarece Decizia nr. 110 din 8 octombrie 1996 se întemeiază pe prevederi ale unor decizii definitive ale Curții Constituționale, care, potrivit Constituției și Legii nr. 47/1992, sunt obligatorii.

Camera Deputaților și Senatul nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

având în vedere decizia atacată, motivele de recurs invocate, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, prevederile art. 330^1 și 330^2 din Codul de procedură civilă, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

Motivul de recurs privind publicitatea ședințelor de judecată este neîntemeiat. Este adevărat ca ședințele de judecată sunt publice, potrivit art. 14 din Legea nr. 47/1992, dar, în conformitate cu art. 24 alin (2) din aceeași lege, în cazul când completul de judecată apreciază, în unanimitate, ca excepția este vadit nefondata, poate proceda la soluționarea ei fără citarea părților, ceea ce completul de fond a și făcut.

Cat privește critica relativă la soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate privind art. 330^1 din Codul de procedură civilă, se constată că nici aceasta nu este intemeiata, deoarece nu se tine seama de faptul ca, în speta, s-a făcut aplicatia art. 145 alin. (2) din Constituție și a art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, care prevăd ca deciziile Curții Constituționale sunt obligatorii, având efecte erga omnes. În consecința, de vreme ce Curtea a statuat cu caracter definitiv ca o norma este neconstitutionala, nu mai exista posibilitatea reiterarii criticii ei, care, sub acest aspect, devine lipsită de obiect. Prin urmare, soluția nu putea fi decât respingerea excepției din acest considerent.

În legătură cu prevederile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă, este de reținut ca ele au fost declarate neconstituționale prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin respingerea recursului introdus de Ministerul Public (Decizia nr. 96/1996). Deci respingerea excepției ca fiind lipsită de obiect este justificată potrivit celor arătate mai sus. Cat despre faptul ca procurorul general a introdus recurs în anulare, în speta, împotriva unei hotărâri nedefinitive, acest aspect nu este de competența instanței de contencios constituțional și, ca atare, nu poate fi imputat deciziei Curții Constituționale, criticata de recurent.

Motivul de recurs potrivit căruia conexarea pricinilor încalcă prevederile art. 164 din Codul de procedură civilă este, de asemenea, neîntemeiat. Acest text de lege reglementează posibilitatea conexarii atât la cererea părților, cat și din oficiu de către instanța, atunci când exista o strânsă legătură de obiect și cauza, care să justifice judecarea împreună a unor pricini. În speta, obiectul dosarelor conexate fiind excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții din Codul de procedură civilă, privind recursul în anulare, evident ca între aceste dosare exista o strânsă legătură, iar conexarea lor este justificată.

Fața de cele arătate, în temeiul dispozițiilor art. 144 lit. c) și ale art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și ale art. 13 alin. (1) lit. A.c), ale art. 25 și ale art. 26 din Legea nr. 47/1992,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge recursul declarat de Maria Magdalena Adreiana Voicu și Fundația "Ion Voicu" împotriva

Deciziei Curții Constituționale nr. 110 din 8 octombrie 1996 .

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 30 aprilie 1997.

-----------

prof. univ. dr. IOAN MURARU

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu