Decizia nr. 262/1997

------------

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Maria Bratu - magistrat-asistent

Completul de judecată, convocat potrivit prevederilor art. 24 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, constata următoarele:

Curtea Suprema de Justiție - Secția civilă, prin Încheierea din 20 februarie 1997, pronunțată în Dosarul nr. 2.879/1996, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 330 și ale art. 330^1 din Codul de procedură civilă, invocată de Caitar Mihai.

În motivarea excepției se susține ca dispozițiile atacate contravin prevederilor art. 16 și ale art. 128 din Constituție, pentru faptul ca aceste dispoziții instituie în favoarea Ministerului Public exercitarea fără termen a recursului în anulare.

Exprimandu-și opinia, instanța suprema apreciază ca excepția este neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, retine următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție, Curtea este competența să soluționeze excepția cu care a fost legal sesizată.

Asupra constituționalității art. 330 și a art. 330^2 din Codul de procedură civilă, Curtea Constituțională s-a pronunțat prin Decizia nr. 73 din 4 iunie 1996, rămasă definitivă prin Decizia nr. 96 din 24 septembrie 1996, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 17 octombrie 1996 și, respectiv, nr. 255 din 22 octombrie 1996, prin care, pe de o parte, s-a constatat ca prevederile art. 330 și ale art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, iar pe de altă parte, s-a admis excepția de neconstituționalitate a art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă.

Având în vedere ca un text declarat neconstitutional nu mai poate face obiectul unei noi excepții de neconstituționalitate, deoarece, potrivit art. 145 alin. (2) din Constituție și art. 26 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, deciziile definitive ale Curții Constituționale sunt obligatorii erga omnes, rezultă ca excepția privind art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă este lipsită de obiect, urmând să fie respinsă ca vadit nefondata.

De asemenea, urmează să fie respinsă ca vadit nefondata și excepția privind dispozițiile art. 330 și ale art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă, întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea practicii constante a Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 24 alin. (2) și al art. 25 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca vadit nefondata, excepția de neconstituționalitate invocată de Caitar Mihai în Dosarul nr. 2.879/1996 al Curții Supreme de Justiție - Secția civilă, privind:

- dispozițiile art. 330 și ale art. 330^2 alin. 2 din Codul de procedură civilă;

- dispozițiile art. 330^2 alin. 1 din Codul de procedură civilă,

fiind lipsită de obiect.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată la data de 18 iunie 1997.