Decizia nr. 535/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Maria Bratu - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Biro Vencel, Sandor Jozsef, Szasz Ferenc și Sorban Laszlo în Dosarul nr. 512/43/2007 al Curții de Apel Târgu Mureș Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza se află în stare de judecată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele :

Prin Încheierea din 4 octombrie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 512/43/2007, Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Biro Vencel, Sandor Jozsef, Szasz Ferenc și Sorban Laszlo.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile de lege criticate contravin principiului constituțional al neretroactivității legii, deoarece

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

se aplică și unor situații constituite în baza unei legi anterioare. Autorii excepției susțin că este încălcat și principiul egalității în drepturi, întrucât se creează discriminare între foștii chiriași dobânditori ai unor imobile care au aparținut unor persoane fizice sau juridice private, față de foștii chiriași dobânditori ai unor imobile aparținând cultelor religioase. Și, în fine, se mai susține că textul de lege criticat contravine și art. 44 din Constituție, deoarece "proprietatea privată nu mai este garantată și ocrotită în mod egal de lege, creându-se, în acest fel, o situație discriminatorie", încălcându-se astfel și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, face referire la

Decizia nr. 467/2005

prin care Curtea Constituțională a respins o excepție de neconstituționalitate cu același obiect.

Potrivit

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că textul de lege criticat nu contravine principiului neretroactivității legii civile prevăzut de art. 15 alin. (2) din Constituție, ci, dimpotrivă, reprezintă chiar o consacrare a acestuia. Consideră că nu pot fi reținute nici susținerile potrivit cărora dispozițiile de lege menționate "introduc o discriminare nejustificată", încălcându-se art. 16 din Constituție, aceasta, deoarece principiul egalității în drepturi nu interzice, ci, dimpotrivă, presupune un tratament juridic diferit pentru persoane aflate în situații deosebite.

Și, în fine, apreciază că textul de lege criticat nu contravine principiului garantării proprietății private, ci este în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 44 alin. (1) teza a doua, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege.

Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate sunt constituționale. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate în raport cu art. 15 alin. (2) din Constituție, menționează că textul de lege atacat, instituind sancțiunea nulității absolute pentru actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor legale în vigoare la data înstrăinării, reprezintă tocmai consacrarea principiului "tempus regit actum", cauza de nulitate existând încă de la data încheierii actului. Totodată, apreciază că nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate față de art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, deoarece textul de lege criticat se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale.

De asemenea, consideră că textul de lege criticat este în deplină concordanță cu prevederile art. 44 din Constituție și ale art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale

art. 1 alin. (2), ale art.2 , 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , republicată în temeiul

art. V din titlul II al Legii nr. 247/2005 , în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, care are următorul conținut:

"Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării."

Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii, ale art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetățenilor în fața legii și a autorităților publice și ale art. 44 relative la garantarea proprietății private. Totodată, se invocă și încălcarea dispozițiilor art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile de lege criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin raportare la aceleași texte din Constituție și din actele internaționale invocate și în prezenta cauză. Astfel, prin

Decizia nr. 467 din 20 septembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 12 octombrie 2005, și prin

Decizia nr. 589 din 8 noiembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.112 din 9 decembrie 2005, Curtea a reținut că, "sancționând cu nulitate absolută actele de înstrăinare a unor bunuri imobile prevăzute de

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 , încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării, textul de lege criticat nu reprezintă decât consacrarea legală a aplicării sancțiunii nulității actului juridic civil, fără a i se putea imputa nesocotirea principiului neretroactivității legii civile; foștii proprietari ai imobilelor preluate de către stat de la cultele religioase și cumpărătorii unor asemenea imobile se află în situații juridice diferite, astfel că un tratament juridic diferențiat este pe deplin justificat, în lumina exigențelor principiului egalității, care nu este sinonim cu uniformitatea, ci impune aplicarea unor soluții diferite pentru situații diferite;".

Curtea a mai decis că principiul constituțional al garantării și ocrotirii proprietății private operează în condițiile dobândirii legale a dreptului de proprietate, nu și în cazul în care dreptul este dobândit prin încălcarea normelor imperative ale legilor în vigoare la data încheierii actelor juridice de înstrăinare, soluția judicioasă pentru această situație fiind cea a aplicării sancțiunii nulității actului juridic civil.

Soluțiile adoptate și argumentele ce au stat la baza acestor decizii se mențin și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 6 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000

privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, excepție ridicată de Biro Vencel, Sandor Jozsef, Szasz Ferenc și Sorban Laszlo în Dosarul nr. 512/43/2007 al Curții de Apel Târgu Mureș - Secția civilă, de muncă și asigurări sociale pentru minori și familie.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 13 mai 2008.