Decizia nr. 877/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Ion Tiucă - procuror

Gabriela Dragomirescu - magistrat-asistent-șef

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Dănuț Miculescu în Dosarul nr. 8.536/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

La apelul nominal se prezintă, pentru Curtea de Conturi a României, consilier juridic Mihaela Duță, cu delegație depusă la dosar, constatându-se lipsa autorului excepției și a celorlalte părți, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Cauza este în stare de judecată.

Reprezentantul Curții de Conturi a României solicită respingerea excepției, invocând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate întrucât consideră că textul de lege criticat nu contravine art. 140 din Constituție.

CURTEA ,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 8.536/30/2007, Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Dănuț Miculescu într-o cauză având ca obiect despăgubiri civile.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că textul de lege criticat este contrar art. 140 din Constituție, prin aceea că "nu prevede sesizarea instanței de judecată, ci sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții". Or, autorul excepției consideră că, dacă

Legea nr. 94/1992

ar fi fost armonizată cu Constituția, art. 31 alin. (2) "ar fi dat dreptul Curții de Conturi să sesizeze instanțele de judecată, iar aceasta ar fi avut reprezentativitate în instanță, în sensul că ar fi putut să stea în instanță ca reclamantă, putând formula acțiuni împotriva unităților administrative centrale sau teritoriale, sau ar fi putut reprezenta unitățile administrativ-teritoriale în calitate de reclamante păgubite în instanță".

Tribunalul Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. În acest sens, arată că prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 117/2003 , aprobată prin Legea nr. 49/2004, "activitatea jurisdicțională, precum și personalul Curții de Conturi au fost preluate de către instanțele judecătorești, iar potrivit art. 1 din ordonanță, până la constituirea instanțelor judecătorești specializate, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești ordinare".

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992 , republicată, sunt chiar în sensul art. 140 din Constituție, ca urmare a adoptării

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 117/2003 .

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA ,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente și ale reprezentantului Ministerului Public, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 16 martie 2000, cu modificările și completările ulterioare, text de lege care are următorul cuprins: "(2) Asupra rapoartelor, completul, astfel format, pronunță încheieri prin care dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii."

Autorul excepției susține că textul de lege criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 140 referitoare la "Curtea de Conturi".

Examinând excepția de neconstituționalitate ridicată, Curtea reține următoarele:

Potrivit criticilor formulate,

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992

este neconstituțional întrucât "nu prevede sesizarea instanței de judecată, ci sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții", ceea ce contravine art. 140 alin. (1) teza finală din Constituție, potrivit căruia, "[...] În condițiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate".

Analizând aceste susțineri, Curtea constată că

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992

a mai făcut obiectul controlului de neconstituționalitate pentru motive asemănătoare celor din prezenta cauză și, de asemenea, prin raportare la

art. 140 alin. (1) teza a doua din Constituție. Prin Decizia nr. 137 din 20 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 251 din 16 aprilie 2007, respingând excepția, Curtea a statuat că, "potrivit art. 140 alin. (1) teza finală din Constituție, litigiile rezultate din activitatea Curții de Conturi sunt soluționate de către instanțele judecătorești specializate, iar faptul că o structură din cadrul Curții de Conturi, denumită complet, sesizează instanțele judecătorești competente a stabili răspunderea juridică nu echivalează cu o încălcare a prevederilor constituționale sus-menționate".

Cele statuate prin decizia menționată își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice schimbarea acestei jurisprudențe.

Față de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 , cu majoritate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a

art. 31 alin. (2) din Legea nr. 94/1992

privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, excepție ridicată de Dănuț Miculescu în Dosarul nr. 8.536/30/2007 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 10 iulie 2008.