Reglementări din 12 august 2008
privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică - RNTR 1
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Are ca temei 3
- Legea nr. 26/1990 5 noiembrie 1990 privind registrul comerțului
- Legea nr. 167/2003 22 aprilie 2003 (prevederi anume) pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehicul…
- Legea nr. 359/2004 8 septembrie 2004 (prevederi anume) privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelo…
Aprobate de Ordinul nr. 1002 din 12 august 2008 , publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 15 august 2008. ────────── ORDIN privind modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică — RNTR 1*) În temeiul prevederilor art. II alin. (2) din Legea nr. 167/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 81/2000 privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației, prin inspecția tehnică periodică, ale art. 5 alin. (2) lit. j) și alin. (3) lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 102/2006, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 367/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările ulterioare, ministrul transporturilor emite următorul ordin:
──────────
Articolul I
— Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 2.133/2005 pentru aprobarea Reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică — RNTR 1, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.160 din 21 decembrie 2005, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1.
La articolul 4, alineatul (1), alineatul (4) și litera b) a alineatului (8) se modifică și vor avea următorul cuprins:
„Art. 4. — (1) Inspecțiile tehnice periodice se efectuează de Regia Autonomă «Registrul Auto Român», denumită în continuare
R.A.R. , organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanțele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizați și monitorizați de R.A.R.
,,,,,,,,,,,,,,,,,.........,,,,...........
(4) Persoanele autorizate care au încheiat cu R.A.R. contracte de franciză pentru inspecția tehnică periodică nu au dreptul să cesioneze activitatea de inspecție tehnică periodică.
...............................................................................................
b) vehiculul rutier va fi reținut în stația de inspecție tehnică periodică maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operațiuni, la solicitarea R.A.R. efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii
R.A.R. în cadrul stației de inspecție tehnică periodică respective.”
2.
Articolul 5
se modifică și se completează și va avea următorul cuprins:
„Art. 5. — (1) Autorizarea și supravegherea stațiilor de inspecție tehnică periodică se realizează de R.A.R., în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.
(2)
Autorizarea stațiilor de inspecție tehnică periodică se realizează de R.A.R. cu personal certificat pentru evaluarea conformității.
(3)
Pregătirea tehnică specifică și atestarea personalului care efectuează inspecții tehnice periodice și controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere se realizează de R.A.R., în conformitate cu reglementările prevăzute la art. 1.”
3.
Anexa se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin
Articolul II
— Regia Autonomă „Registrul Auto Român” va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Articolul III
— Prezentul ordin transpune Directiva 2007/38/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 iulie 2007 privind postechiparea cu oglinzi retrovizoare a vehiculelor grele pentru transportul de mărfuri înmatriculate în Comunitate.
Articolul IV
— Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 aprilie 2009.
p. Ministrul transporturilor,
Septimiu Buzașu,
secretar de stat
București, 12 august 2008.
Nr. 1.002.
*) Ordinul nr. 1.002/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 15 august 2008 și este reprodus și în acest număr bis.
ANEXĂ
Reglementări privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică - RNTR 1
Capitolul I Dispoziții generale
Articolul 1
– (1) Prezentele reglementări stabilesc cerințele, procedurile și aparatura necesare efectuării inspecției tehnice periodice, denumită în continuare
ITP , pentru aprecierea, fără demontare, a stării tehnice a vehiculelor rutiere înmatriculate în România, precum și a existenței dotărilor obligatorii, din punct de vedere al siguranței circulației rutiere, protecției mediului și folosinței conform destinației.
(2) ITP include în cazul autovehiculelor și inspecția tehnică pentru poluare.
Articolul 2
- Lucrările prevăzute în prezentele reglementări constau în controlul ansamblurilor, subansamblurilor și pieselor accesibile direct, precum și a dotărilor obligatorii prevăzute de normele privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și folosința conform destinației. Informațiile privind gradul de uzură și starea acestora, pentru care ar fi necesară demontarea lor, se obțin de către deținător cu ocazia lucrărilor de întreținere sau de reparații.
Articolul 3
– (1) ITP se efectuează de Regia Autonomă “Registrul Auto Român”, denumită în continuare
RAR , organism tehnic specializat al Ministerului Transporturilor, prin reprezentanțele sale teritoriale sau prin operatori economici autorizați și monitorizați de RAR.
(2)
Activitatea de ITP se poate realiza prin operatori economici autorizați, numai pe baza unui contract de franciză încheiat cu RAR de către aceștia, în condițiile legii.
(3)
În activitatea de ITP, autoritatea RAR se concretizează prin folosirea mărcii înregistrate RAR de către operatorii economici autorizați sau de către instituțiile publice autorizate, denumite în continuare
persoane autorizate , cu asumarea în consecință a drepturilor și obligațiilor ce decurg din aceasta.
(4)
Persoanele autorizate care au încheiat cu RAR contracte de franciză pentru ITP nu au dreptul să cesioneze această activitate.
(5)
Aparatura utilizată în stațiile de inspecție tehnică periodică, denumite în continuare
SITP , trebuie să respecte cerințele prevăzute de legislația în vigoare privind activitatea de metrologie, precum și cerințele specifice activității de ITP prevăzute de prezentele reglementări.
(6)
Pregătirea tehnică specifică și atestarea personalului care efectuează ITP și controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere se realizează de RAR.
(7)
Monitorizarea persoanelor autorizate să execute ITP cuprinde:
a)
supravegherea tehnică a SITP, inclusiv prin mijloace informatice;
b)
controlul executării ITP în SITP, inclusiv prin reverificarea vehiculelor inspectate;
c)
controlul executării ITP prin reverificarea vehiculelor inspectate în stațiile reprezentanțelor
RAR;
d)
controlul tehnic în trafic.
(8)
În vederea asigurării monitorizării prevăzute la alin. (7):
a)
Persoanele autorizate trebuie să asigure posibilitatea conectării informatice la sistemul național
de supraveghere informatică a ITP, gestionat de RAR, și prin personalul implicat în activitatea de ITP trebuie să respecte cerințele de utilizare a programelor informatice furnizate de RAR;
b)
Vehiculul rutier va fi reținut în SITP maximum 45 de minute după finalizarea verificărilor din planul de operațiuni, la solicitarea RAR, efectuată prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat, în vederea reverificării ulterioare de către inspectorii RAR în cadrul SITP respective;
c)
Inspectorul tehnic din cadrul SITP, denumit în continuare
inspector tehnic , are obligația de a înștiința persoanele ce prezintă vehiculele la ITP asupra posibilității selectării vehiculului pentru reverificare de inspectorii RAR, cu toate consecințele ce decurg din aceasta, inclusiv timpi suplimentari de așteptare, va pune la dispoziția inspectorului RAR vehiculul și documentele referitoare la acesta care trebuie prezentate obligatoriu la ITP. SITP și inspectorul tehnic vor asigura toate condițiile pentru efectuarea reverificării de inspectorul RAR (de exemplu: aparatură, calculator, cameră digitală etc.). În
toate cazurile, reverificările efectuate de inspectorii RAR vor acoperi integral planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului.
(9)
În urma reverificării prevăzute la alin. (7) lit. c) personalul abilitat al RAR poate anula ITP în condițiile prevăzute de prezentele reglementări.
Articolul 4
- În funcție de categorie, destinație și masa totală maximă autorizată, denumită în continuare
MTMA , vehiculele rutiere ce vor fi supuse ITP sunt grupate în trei clase de ITP, astfel:
a)
clasa I: mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;
b)
clasa a II-a: vehicule rutiere cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu excepția celor din clasa I;
c)
clasa a III-a: vehicule rutiere cu MTMA mai mare de 3.500 kg.
Articolul 5
– (1) Vehiculele rutiere înmatriculate pot fi menținute în circulație numai dacă se face dovada încadrării acestora în cerințele tehnice specifice prevăzute în prezentele reglementări, prin efectuarea ITP, precum și a existenței dotărilor obligatorii.
(2)
Obligația efectuării ITP, precum și a respectării periodicității acestora, în funcție de categoria vehiculului, revine deținătorului legal al vehiculului.
(3)
Periodicitatea efectuării ITP, în funcție de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:
a)
la 6 luni:
i)
autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune;
ii)
autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere sau pentru învățarea conducerii auto.
b)
la 1 an:
i)
autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
ii)
remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
iii)
tractoare cu MTMA mai mare de 3.500 kg, precum și vehicule asimilate acestora: mașini autopropulsate pentru lucrări care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor și cu MTMA mai mare de 3.500 kg;
iv)
autovehicule speciale ambulanță.
c)
la 2 ani:
i)
mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;
ii)
autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune;
iii)
autovehicule cu cel puțin 4 roți, destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depășește 3.500 kg;
iv)
remorci și semiremorci cu MTMA care nu depășește 3.500 kg;
v)
tractoare cu MTMA care nu depășește 3.500 kg, precum și vehicule asimilate acestora: mașini autopropulsate pentru lucrări care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor și cu MTMA care nu depășește 3.500 kg.
d)
la 3 ani:
i)
remorci și semiremorci apicole.
(4)
Autovehiculele destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune, autovehiculele utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere și pentru învățarea conducerii auto se supun primei ITP la un an, dacă la data primei înmatriculări în România au fost noi.
(5)
Termenul pentru efectuarea primei ITP se socotește de la data primei înmatriculări, iar pentru următoarea ITP, de la data celei precedente.
Articolul 6
- În intervalul dintre două ITP, deținătorul vehiculului rutier are obligația de a asigura menținerea acestuia într-o stare tehnică corespunzătoare, în vederea încadrării în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, utilizând în acest scop numai sisteme, echipamente, componente, entități tehnice, piese de schimb, materiale de exploatare și dotări obligatorii de origine sau omologate/certificate conform legislației în vigoare.
Articolul 7
– (1) ITP la vehiculele rutiere certificate pentru transportul de mărfuri periculoase sau pentru transportul de mărfuri perisabile, la vehiculele rutiere destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze, la remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, la vehiculele
istorice, la autovehiculele pentru competiții sportive, la vehiculele rutiere cu caracteristici speciale, precum și inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare se efectuează de RAR în stațiile reprezentanțelor sale, în conformitate cu reglementările naționale aplicabile acestor categorii de vehicule rutiere.
(2) ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) se efectuează în stațiile reprezentanțelor RAR sau în SITP autorizate în acest scop de RAR.
Articolul 8
– (1) La ITP, vehiculele rutiere supuse certificării pentru transportul de mărfuri periculoase, vehiculele rutiere destinate exclusiv pentru transportul de butelii de gaze și remorcile-cisternă lente destinate transportului de mărfuri periculoase, trebuie să corespundă cerințelor aplicabile din prezentele reglementări, precum și cerințelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.
(2)
La ITP, vehiculele rutiere supuse certificării pentru transportul de mărfuri perisabile trebuie să corespundă cerințelor aplicabile din prezentele reglementări, precum și cerințelor suplimentare aplicabile pentru ITP prevăzute prin reglementările specifice în vigoare.
(3)
ITP la autovehiculele pentru competiții sportive și la vehiculele rutiere cu caracteristici speciale se efectuează ținându-se seama de cerințele tehnice specifice pe baza cărora acestea au fost omologate.
(4)
ITP la vehiculele istorice se efectuează prin raportare la caracteristicile tehnice ale acestora de la data fabricației.
Capitolul II Organizarea SITP
Articolul 9
SITP este o (sub)unitate care aparține unei persoane juridice care are prevăzut în statut ca obiect de activitate “Activități de testări și analize tehnice”, conform cod CAEN. SITP poate funcționa numai dacă deține autorizație tehnică în termen de valabilitate eliberată de RAR conform prezentelor reglementări. Spațiul destinat activității de ITP trebuie să fie separat de spațiul destinat altor activități ale persoanei juridice și toată aparatura destinată acestei activități trebuie să fie amplasată într-o singură incintă, astfel încât activitatea de ITP să nu fie influențată de alte activități desfășurate de persoana juridică respectivă.
În cadrul SITP nu se admite efectuarea de operațiuni de întreținere și reparații în timpul programului pentru efectuarea ITP.
Utilajele și aparatura SITP pot fi utilizate pentru diagnosticare și pentru verificarea calității reparațiilor și reglajelor efectuate în cadrul atelierului propriu sau de către alte ateliere de reparații, în baza unui document de lucru însoțitor care se va înregistra în registrul prevăzut la art. 12 alin. (1) lit. j).
Articolul 10
– (1) SITP trebuie amenajată și dotată cu următoarele:
1.
SITP pentru clasa I
a)
dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului; se admite și un dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată;
b)
lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
2.
SITP pentru clasa a II-a și/sau a III-a
a)
canal de vizitare dotat cu o instalație de iluminare de 12 V sau 24 V.
Pentru SITP aflate la prima autorizare începând cu data intrării în vigoare a prezentului ordin, dimensiunile canalului de vizitare trebuie să fie: adâncime de minimum 1,5 m, lățime de minimum 0,8 m și lungime de minimum 6 m pentru clasa a II-a, respectiv 12 m pentru clasa a III-a.
b)
cric mobil pentru suspendarea vehiculului roată cu roată cu capacitatea de încărcare de minimum 2.000 kg pentru clasa a II-a și cric pentru suspendarea axelor cu capacitatea de încărcare de minimum 7.500 kg care să poată fi folosit cu vehiculul amplasat pe canal pentru clasa a III-a.
c)
pentru clasa a II-a, în locul canalului de vizitare se admite un elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg, caz în care este necesară și dotarea cu dispozitiv de ridicare/suspendare cu picior cu capacitatea de încărcare de minimum 1.000 kg.
Amenajarea SITP trebuie să permită în dreptul elevatorului suspendarea vehiculului la o înălțime de minimum 1,5 m.
d)
platforme culisante pentru verificarea jocurilor care să permită minimum patru mișcări liniare sau minimum două mișcări liniare și două mișcări circulare - opțional pentru clasa a II-a, obligatorii
pentru clasa a III-a. Pentru SITP de clasa a III-a ce efectuează ITP la autobuze articulate, sunt necesare platouri cu minimum opt mișcări.
e)
instalație pentru evacuarea forțată a gazelor arse;
f)
lampă portabilă de 12 V sau 24 V.
(2)
SITP trebuie dotată cu următoarea aparatură:
1.
Stand de frânare cu role corespunzător clasei de ITP
a)
pentru clasa I - pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș
a1) standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia. Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și pneu trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.
a2) standul de frânare cu role trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h.
a3) standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice.
a4) standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.
a5) cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:
i)
pentru rezistența la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;
ii)
pentru masă - clasa de exactitate 2.
a6) programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.
a7) standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.
a8) programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurătorii. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
i)
marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii)
data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii)
masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe roata față si spate, în momentul efectuării
probei;
iv)
sistemul de frânare verificat (serviciu sau de staționare);
v)
roțile verificate(față/spate) și valorile forțelor de frânare măsurate;
vi)
valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și de staționare).
a9) nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de
frânare, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
a10) se admit numai standurile de frânare cu cântărire dinamică și care au dispozitiv de fixare față/spate pe durata încercării frânelor.
b)
pentru clasa a II-a și a III-a
b.1
standul de frânare cu role trebuie să fie dotat cu dispozitiv de sesizare a alunecării relative la o valoare de 24% a acesteia, dispozitiv pentru măsurarea efortului la pedală (recomandabil fără cablu de legătură), iar pentru clasa a III-a și cu dispozitiv pentru măsurarea presiunii în instalația de frânare (0 - 10 atm). Diametrul rolelor trebuie să fie de minimum 160 mm, iar coeficientul de frecare dintre rolă și pneu trebuie să fie de minimum 0,6 în stare umedă.
b.2
standul de frânare cu role pentru clasa a II-a trebuie să aibă viteza periferică a rolelor de minimum 5 km/h, iar standul de frânare cu role universal, de minimum 5 km/h pentru clasa a II-a și de minimum 2,5 km/h pentru clasa a III-a.
b.3
standul de frânare cu role trebuie să fie prevăzut cu afișaj analogic (grafică analogică pe monitor) sau cu indicatoare analogice. Afișajul analogic trebuie amplasat astfel încât să permită vizualizarea sa de către operator, indiferent de poziția ansamblului de vehicule pe stand.
b.4
standul de frânare cu role pentru clasa a III-a trebuie să fie dotat cu dispozitiv de simulare a încărcării vehiculului pentru efectuarea ITP la vehiculele cu sistem de frânare pneumatic fabricate după anul 2001 inclusiv. Acesta trebuie să fie capabil să simuleze o încărcare de minimum 3.000 kg pe axă.
b.5
în cazul SITP cu flux discontinuu, standul de frânare cu role trebuie echipat cu capace de protecție a rolelor.
b.6
standul de frânare cu role trebuie să permită măsurarea rezistenței la rulare, a forței de frânare, a forței de apăsare la pedală și a presiunii în instalația de frânare pneumatică și să permită aprecierea ovalității. Forța maximă de frânare trebuie să fie măsurată la o alunecare relativă de 24%.
b.7
cerințele pentru mărimile măsurate sunt următoarele:
i)
pentru rezistența la rulare și forța de frânare – clasa de exactitate 3;
ii)
pentru forța de apăsare la pedală – clasa de exactitate 2;
iii)
pentru presiunea din instalația de frânare pneumatică – clasa de exactitate 1;
iv)
pentru masă - clasa de exactitate 2.
b.8
programul standului de frânare cu role trebuie să permită determinarea cel puțin a coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare, precum și a dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași axe pentru frâna de serviciu și pentru frâna de staționare.
b.9
pentru ITP la autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă, stația trebuie să fie dotată cu stand de frânare care să permită efectuarea acestui tip de verificare.
b.10
standul de frânare cu role trebuie să permită transmiterea datelor către un calculator și o imprimantă sau numai către o imprimantă.
b.11
programul standului de frânare cu role trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurării. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
i)
marca, tipul și numărul de înmatriculare al vehiculului verificat - aceste date pot fi introduse de la tastatură sau completate manual de inspectorul tehnic pe buletinul de probă;
ii)
data, ora și minutul la care a fost efectuată verificarea;
iii)
masa efectivă a vehiculului sau masele efective pe axe, în momentul efectuării probei;
iv)
sistemul de frânare verificat (serviciu sau staționare);
v)
axa verificată (axa 1, axa 2 etc) și valorile forțelor de frânare măsurate;
vi)
valorile coeficienților de frânare (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);
vii)
valorile dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe (pentru frâna de serviciu și cea de staționare);
viii)
valoarea măsurată a forței de apăsare la pedala de frână - după caz, calculul forței maxim admisibile la pedală pentru autovehiculul respectiv va fi efectuat manual de către inspectorul tehnic pe buletinul de probă. Această cerință se aplică numai în cazul dispozitivelor care pot asigura transmiterea semnalului;
ix)
valoarea măsurată a presiunii din instalația de frânare pneumatică.
b.12
nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor limită pentru coeficienții de frânare și dezechilibre, precum și a rezultatului verificării. Totuși, în cazul respingerii vehiculului pentru neconformități ale sistemului de frânare, inspectorul tehnic va consemna manual pe buletinul de probă valorile limită ale parametrilor ce au condus la respingerea vehiculului.
b.13
în cazul utilizării standurilor în regimul de măsurare pentru autovehicule cu tracțiune integrală permanentă, nu este obligatorie tipărirea pe buletinul de probă a valorilor dezechilibrelor forțelor de frânare pe axe, valorile respective urmând a fi calculate și înscrise de inspectorul tehnic pe buletinul de probă.
2.
Analizor de gaze pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu motor cu aprindere prin scânteie (mas)
2.1
Pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor de gaze pentru măsurarea cel puțin a CO cu o precizie de minimum
+
0,2 % și a HC cu o precizie de minimum
+
30 ppm, iar dacă măsoară și alte componente, cu o precizie de minimum
+
1 % pentru CO 2
și
+
0,2 % pentru O 2
(conform OIML R 99 - clasa II);
2.2
Pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele echipate cu mas, inclusiv la cele cu catalizator tricomponent și sondă lambda, este necesară dotarea cu analizor cu 4 gaze (pentru HC, CO și
) conform OIML R 99 - clasa I, cu precizie de minimum:
+
0,06 % pentru CO;
+
0,5 % pentru CO 2;
+
0,1 % pentru O 2;
+
12 ppm pentru HC.
2.3
Pentru ambele tipuri de analizoare de gaze timpul de răspuns nu trebuie să depășească 15 s. Ele trebuie dotate cu dispozitiv pentru măsurarea temperaturii uleiului, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
2.4
Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile fabricantului.
2.5
Programul analizorului de gaze trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurătorii. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
a)
data, ora și minutul efectuării probei;
b)
temperatura uleiului de motor, la momentul efectuării probei;
c)
turația de mers în gol încet la care s-a efectuat proba;
d)
valoarea CO cor
la turația de mers în gol încet;
e)
valoarea HC măsurată la turația de mers în gol încet;
f)
turația de mers în gol accelerat la care s-a efectuat proba - numai în cazul analizoarelor cu 4
gaze; gaze;
g)
valoarea CO sau CO cor
la turația de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor cu 4
h)
valoarea coeficientului lambda la turația de mers în gol accelerat - numai în cazul analizoarelor
cu 4 gaze;
i)
valoarea HC măsurată la turația de mers în gol accelerat.
2.6
Analizoarele de gaze cu care sunt echipate SITP care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) trebuie să aibă posibilitatea de a efectua măsurarea emisiilor poluante pentru aceste autovehicule.
3.
Opacimetru pentru stațiile ce efectuează ITP la autovehiculele cu motoare cu aprindere prin comprimare (mac)
3.1
Opacimetrul trebuie să permită măsurarea în flux parțial conform Regulamentului 24 CEE – ONU 1) , cu o precizie de minimum
+
0,3 m -1 .
3.2
Camera de măsură a opacimetrului trebuie să fie mobilă.
3.3
Opacimetrul trebuie prevăzut cu dispozitive adecvate măsurării temperaturii de intrare a
0
gazelor, cu posibilitatea de a afișa valoarea echivalentă a opacității la temperatura de 100 C, dispozitiv
pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, dispozitiv pentru măsurarea turației motorului care să poată măsura turația motorului indiferent de diametrul conductelor de injecție montate, precum și imprimantă. De asemenea, trebuie să aibă posibilitatea de conectare la un calculator.
3.4
Se admit numai sondele de prelevare a gazelor și dispozitivele pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor, de origine sau certificate în conformitate cu prescripțiile fabricantului.
3.5
Pentru autovehiculele din clasa a III-a, dispozitivul pentru măsurarea temperaturii uleiului de motor trebuie să aibă lungimea de minimum 2,5m.
3.6
Programul aparatului va fi conform cu prevederile anexei nr. 13 la reglementări și trebuie să permită măsurarea timpului de bază (durata accelerării motorului).
1)
Regulamentul nr. 24 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU) –
Dispoziții uniforme privind:
I.
Omologarea motoarelor cu aprindere prin comprimare (AC) în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili
II.
Omologarea autovehiculelor în ceea ce privește instalarea motoarelor cu aprindere prin comprimare de tip omologat
III.
Omologarea autovehiculelor echipate cu motoare cu aprindere prin comprimare în ceea ce privește emisiile de poluanți vizibili
IV.
M ă surarea puterii motoarelor cu aprindere prin comprimare
3.7
Programul opacimetrului trebuie să permită tipărirea rezultatelor măsurătorii. Pe buletinul de probă trebuie să fie tipărite cel puțin următoarele date:
a)
data, ora și minutul efectuării probei - numai pentru prima probă;
b)
temperatura uleiului de motor la momentul efectuării probei;
c)
timpul de bază;
d)
turația de mers în gol încet;
e)
turația de mers în gol maximă (de regulator);
f)
indicele de opacitate măsurat.
3.8
Valoarea indicelui de opacitate mediu se calculează ca medie aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele 3 cicluri de accelerare liberă cu condiția să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime măsurate la ciclurile de accelerare sau între turațiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare, în conformitate cu procedura prevăzută de anexa nr. 13 la reglementări.
4.
Aparat de control al farurilor prevăzut cu nivelă
5.
Manometru pentru măsurarea presiunii în pneurile vehiculelor, cu domeniul de măsurare 0 – 10 bar și cu clasa de exactitate 2,5.
6.
Dispozitiv de măsurare a adâncimii profilului pneurilor vehiculelor, cu o precizie de
+
0,1 mm
7.
Cântar pentru măsurarea maselor (independent sau în cadrul standului de frânare), cu o precizie de minimum
+
2% din valoarea măsurată. Cântarul trebuie să fie conectat la același calculator ca și standul de frânare cu role.
8.
Decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare prin probe funcționale în parcurs (numai pentru tractoarele, autoremorcherele, autovehiculele speciale și autovehicule specializate care nu pot fi verificate pe standul de frânare cu role, pentru autovehiculele cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum și pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri).
9.
Dispozitiv de simulare a forței de împingere la proțapul remorcii sau dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la remorcile cu sistem de frânare cu acționare prin inerție.
10.
Dispozitiv de ancorare dotat cu întinzător, pentru SITP ce efectuează ITP la tractoare - cu excepția SITP dotate cu decelerometru.
11.
Calculator pentru evidența ITP:
11.1
Calculatorul trebuie să aibă următoarea configurație minimală:
a)
procesor: minimum 1,5 Ghz;
b)
memorie internă: Ram minimum 1 Gb, Hdd minimum 40 Gb;
c)
CD-ROM sau CD-W;
d)
placa video pentru rezoluție de minimum 800x600 pixels;
e)
port paralel și port USB;
f)
sistem de operare: Windows XP SP 2 cu Internet Explorer 6;
g)
modem adaptat modului de transmisie: 56 Kb - obligatoriu numai pentru SITP ce utilizează același calculator și pentru activitățile de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză.
11.2
Calculatorul trebuie folosit numai pentru activități legate de ITP sau de verificare a tahografelor și/sau a limitatoarelor de viteză, nefiind permisă instalarea altor programe decât cele furnizate de RAR. Instalarea și întreținerea programelor se fac numai de personalul RAR abilitat pentru această activitate.
12.
Cameră foto digitală care să permită, la salvarea imaginilor prelevate în sistemul informatic, afișarea datei și orei prelevării imaginii.
13.
Ruletă cu lungimea de minimum 10 m.
14.
Ciocan cu cap rotund cu o masă de maximum 200 g.
15.
Leviere (2 bucăți) de mărime corespunzătoare clasei de ITP - minimum 300 mm pentru clasa a II-a și minimum 500 mm pentru clasa a III-a.
16.
Riglă cu bulă de nivel (2 bucăți) : 200/5/30 mm și 1000/5/30 mm (pentru clasa a III-a).
17.
Șubler cu tijă
cu o lungime de minimum 20 cm și cu o precizie de
+
0,1 mm sau calibre de măsurare pentru clasele a II-a și a III-a, în vederea verificării sistemelor de cuplare.
18.
Jaloane reflectorizant - fluorescente (5 bucăți), în vederea verificării câmpului de vizibilitate spre înapoi în conformitate cu anexa nr. 3 la reglementări.
(3)
SITP trebuie să asigure instalarea analizorului de gaze și a opacimetrului într-o incintă echipată cu instalație de încălzire și climatizare, după caz, care să asigure, pe perioada desfășurării activității, menținerea temperaturii între 5 0 C și 37 o C.
(4)
Utilizatorii aplicației informatice de ITP nu au voie să altereze baza de date cu înregistrări incomplete, eronate sau fictive prin folosirea necorespunzătoare și neavizată a aplicației pentru această activitate sau prin alte mijloace software.
(5)
Aparatura de măsură trebuie să fie atestată periodic prin buletine de verificare metrologică pentru aparatura prevăzută la alin. (2), pct. 1 (pentru forța de frânare) și la pct. 2, 3 și 5 sau certificate de etalonare pentru aparatura prevăzută la alin. (2), pct. 1 (pentru forța la pedală și presiunea din instalația de frânare) și la pct. 4, 6, 7, 13 și 17 ori certificate de încercare/etalonare pentru aparatura prevăzută la alin. (2), pct. 8. Termenul de valabilitate al unui certificat de etalonare acceptat de RAR este de maximum 2 ani de la data emiterii acestuia.
(6)
Certificatele de etalonare pot fi emise și de laboratoare acreditate de RENAR.
(7)
SITP trebuie să asigure posibilitatea de transmitere a datelor în timp real. În acest scop trebuie asigurată posibilitatea conexiunii prin internet cu următoarele caracteristici:
a)
lărgime de bandă: minimum 128 kbps;
b)
timpul de răspuns: maximum 200 ms;
c)
rata erorilor: aprox. 1/1000;
d)
sla: minimum 99,99%.
(8)
În cazul aparaturii de măsurare pentru care este necesară imprimarea rezultatelor, furnizorul echipamentului sau firma care a modernizat aparatul trebuie să pună la dispoziția RAR un model al buletinului de probă, în limba română, care va fi folosit în SITP din România, iar la orice modificare de soft va trebui pus la dispozița RAR un model al noului buletin de probă.
(9)
SITP trebuie să dispună de o linie telefonică dedicată în permanență activității de ITP.
(10)
În cazul SITP care dispun de mai multe linii de ITP, se acceptă utilizarea echipamentelor prevăzute la alin. (2), pct. 2 – 6, 8 și 11 - 18 la efectuarea ITP pe oricare din liniile de ITP, cu condiția ca liniile de ITP să fie amplasate alăturat, în aceeași incintă.
Articolul 11
– (1) Persoanele care efectuează ITP trebuie să fie atestate de RAR. Ele trebuie să indeplinească următoarele condiții:
a)
să fie:
a1) calificate ca inginer autovehicule rutiere (214512), subinginer mecanic automobile (214530) sau maistru mecanic auto (311509), conform Clasificării Ocupațiilor din România (COR), ori calificări asimilate legal acestora;
sau
a2) calificate într-una din ocupațiile prevăzute în anexa nr. 16 la reglementări sau într-o calificare asimilată legal acestora.
b)
să posede permis de conducere corespunzător clasei de ITP, cu respectarea următoarelor cerințe minimale:
i)
pentru clasa I - permis de conducere categoria A;
ii)
pentru clasa a II-a - permis de conducere categoria B;
iii)
pentru clasa a III-a - permis de conducere categoria C și/sau D;
c)
să aibă vechime de minimum 3 ani în activitatea de întreținere auto și/sau reparații auto, pentru persoanele calificate conform prevederilor de la lit. a2);
(2)
Inspectorul tehnic căruia i s-a anulat permisul de conducere își pierde dreptul de a efectua
ITP.
Articolul 12
SITP vor deține în mod obligatoriu următoarele :
a)
registru de control al stației;
b)
formulare - tip raport de ITP care se completează corespunzător categoriei vehiculului și ale
căror modele sunt prevăzute în anexele nr. 4 și 5 la reglementări;
c)
formular - tip anexă la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6 la reglementări;
d)
ecuson de ITP al cărui model este prevăzut în anexa nr. 7 la reglementări;
e)
elemente de securizare pentru anexa la certificatul de înmatriculare;
f)
norme tehnice și instrucțiuni de utilizare a aparaturii;
g)
avizier care va cuprinde:
i)
autorizația tehnică a stației, în copie (față - verso);
ii)
metodologia de verificare a emisiilor poluante care se efectuează conform prevederilor anexei nr. 13 la reglementări;
iii)
tarifele de ITP;
iv)
precizarea categoriilor de vehicule rutiere pentru care SITP nu efectuează ITP;
v)
precizarea actelor necesare efectuării ITP;
vi)
programul de lucru al SITP;
vii)
schița fluxului de efectuare a SITP;
viii)
instrucțiunile și dispozițiile specifice de detaliere și precizare a prezentelor reglementări și pentru care se prevede în mod expres a fi afișate la avizier;
h)
dosarul stației care va cuprinde documentele ce atestă funcționarea legală a SITP:
i)
în original: autorizația tehnică, certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici, buletinele
de
verificare
metrologică,
certificatele
de
etalonare
și/sau
certificatele
de încercare/etalonare pentru aparatură
întocmite conform prevederilor art. 10, precum și tarifele pentru ITP;
ii) în copie: raportul de evaluare a capabilității tehnice și contractul de franciză;
i)
dosar cu reglementări, norme, proceduri privind efectuarea ITP;
j)
registru de evidență a vehiculelor la care se efectuează pe linia de ITP diagnosticare sau verificarea calității reglajelor sau reparațiilor.
De asemenea, pentru informarea persoanelor care prezintă vehicule rutiere la ITP, SITP va afișa la loc vizibil sau va pune la dispoziție, la cerere, prezentele reglementări.
Capitolul III Cerințe și proceduri
Articolul 13
- ITP se execută numai la vehiculele rutiere la care se prezintă:
a)
certificatul de înmatriculare sau dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, eliberată de autoritățile competente și completată în mod corespunzător cu datele necesare identificării sau, după caz, autorizația provizorie de circulație;
b)
cartea de identitate a vehiculului.
Articolul 14
- Vehiculele rutiere prezentate la ITP trebuie să fie curate, în special caroseria, șasiul, ansamblurile și subansamblurile ce urmează să fie controlate. Ele trebuie prezentate cu anvelopele umflate la presiunea nominală.
Articolul 15
- La ITP se execută operațiunile prevăzute în Planul de operațiuni, al cărui model este prevăzut, în funcție de categoria vehiculului rutier, în anexele nr. 1 și 2 la reglementări, pct. A. Ordinea de executare a operațiunilor precizate va fi stabilită de fiecare SITP în funcție de fluxul propriu de efectuare a ITP declarat în dosarul de autorizare, cu excepția identificării, care va fi prima operațiune efectuată.
Articolul 16
– (1) Pentru fiecare vehicul rutier prezentat la ITP se completează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR un raport de ITP corespunzător categoriei vehiculului sau un raport de verificare RAR, după caz, corespunzător categoriei vehiculului rutier. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înregistrează după finalizarea ITP a vehiculului respectiv în calculator.
(2)
Defectele constatate în cadrul ITP se încadrează de inspectorul tehnic sau de inspectorul RAR într-una din următoarele grupe: Defect minor (DMi), Defect major (DMa) sau Defect periculos (DP), definite în conformitate cu anexele nr 1 și 2 la reglementări, pct. A.
(3)
Prima operațiune care se efectuează în cadrul ITP este identificarea.
(4)
În cazul în care la identificare se constată necesitatea respingerii pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se interzice continuarea efectuării ITP, persoana care a prezentat vehiculul rutier fiind îndrumată la reprezentanța RAR din județul în care este înmatriculat vehiculul rutier sau la celelalte organisme abilitate legal. În acest caz nu se acceptă efectuarea unei noi ITP decât după rezolvarea problemelor care au condus la respingere pentru motivele precizate la cod 0.2, grupa DMa. Este obligatorie înregistrarea în calculator a vehiculelor respinse pentru neconformități legate de identificare.
(5)
Dacă vehiculul rutier nu prezintă la identificare motive de respingere dintre cele precizate la cod 0.2, grupa DMa, se efectuează după aceea toate verificările prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător categoriei vehiculului rutier și tipului de ITP efectuată, precum și verificarea dotărilor obligatorii.
(6)
În continuare se procedează după cum urmează:
a)
dacă vehiculul rutier corespunde cerințelor tehnice precizate în Planul de operațiuni corespunzător sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR "Bun tehnic", semnează, ștampilează și aplică matca elementului de securizare; consemnează în anexa la certificatul de înmatriculare data până la care trebuie efectuată următoarea ITP, semnează, ștampilează, notează codul de tranzacție al ITP și aplică elementul de securizare corespunzător. În continuare, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din față ecusonul corespunzător ITP, cu excepția remorcilor și autovehiculelor cu două sau trei roți și a cvadriciclurilor, în cazul cărora acesta se aplică pe placa cu numărul de înmatriculare din spate. Raportul de ITP sau raportul de verificare RAR completat se arhivează, la el atașându-se, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare.
Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat pentru transportul de persoane în regim de taxi, atunci pe anexa la certificatul de înmatriculare, al cărui model este prevăzut la anexa nr. 6 la reglementări se va menționa textul “ITP TAXI”. Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învățarea conducerii auto, se va menționa textul “ITP ȘCOALĂ”.
Nu se va efectua pentru același autovehicul simultan ITP pentru activitățile de transport de persoane în regim de taxi (TAXI) și respectiv de învățare a conducerii auto (ȘCOALĂ). Implicit, nu se poate completa un singur rând din anexa la certificatul de înmatriculare (anexa nr. 6 la reglementări) pentru ambele activități, ultima mențiune din anexa la certificatul de înmatriculare fiind cea valabilă și care le anulează pe precedentele.
b)
În cazul în care vehiculul rutier este prezentat la una din reprezentanțele RAR pentru inspecția tehnică în vederea redobândirii certificatului de înmatriculare, verificarea se va efectua numai la subansamblurile (sistemele) la care sunt localizate defectele înscrise în raportul de control tehnic în trafic sau în dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare. Dacă vehiculul rutier corespunde cerințelor tehnice precizate pentru subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate defecte sau prezintă numai defecte încadrate în grupa DMi, inspectorul RAR consemnează în raportul de verificare RAR "Bun tehnic pentru ... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate defecte]”, semnează, ștampilează și aplică matca elementului de securizare; consemnează pe versoul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare, „Bun tehnic pentru ... [subansamblurile (sistemele) la care au fost menționate defecte]”, semnează, ștampilează, notează codul de tranzacție al ITP și aplică elementul de securizare. Raportul de verificare RAR completat se arhivează, menționându-se la rubrica „Defecte constatate” numărul, seria și emitentul dovezii înlocuitoare a certificatului de înmatriculare; la raport se atașează, după caz, buletinul de probă de la operațiunea de verificare a emisiilor poluante și/sau buletinul de probă de la operațiunea de verificare a eficacității sistemului de frânare. Dovada înlocuitoare a certificatului de înmatriculare se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul rutier la inspecția tehnică pentru redobândirea certificatului de înmatriculare. În acest caz nu se fac mențiuni în anexa la certificatul de înmatriculare.
În cazul în care se constată alte defecte conform prevederilor art. 18, alin. (4), se procedează la reverificarea vehiculului, conform prevederilor art. 18.
Dacă redobândirea certificatului de înmatriculare presupune efectuarea întregii ITP, se va completa anexa la certificatul de înmatriculare, respectându-se cerințele precizate anterior, iar în acest caz elementul de securizare se aplică pe anexa la certificatul de înmatriculare. În cazul în care nu se poate prezenta anexa la certificatul de înmatriculare, se va elibera și completa în mod corespunzător anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări.
c)
dacă vehiculul rutier inspectat nu corespunde cerințelor tehnice precizate, prezentând defecte din grupele DMa și/sau DP, inspectorul tehnic sau inspectorul RAR consemnează defectele în raportul de ITP sau în raportul de verificare RAR la rubrica „Defecte constatate” și marchează codurile defectelor constatate în momentul identificării acestor defecte. Vehiculul nu va avansa la alt post de verificare până nu sunt consemnate explicit și amănunțit pe raport neconformitățile constatate la postul curent. La
finalizarea ITP, raportul de ITP sau raportul de verificare RAR se înmânează persoanei care a prezentat vehiculul la ITP.
(7)
În cadrul ITP va fi respectată ordinea posturilor de verificare comunicată RAR și existentă în dosarul de autorizare al SITP. În eventualitatea modificării succesiunii posturilor de verificare, noua organizare a acestora trebuie comunicată RAR. Inspectorul tehnic nu va începe o altă ITP până nu o finalizează pe cea curentă, inclusiv înregistrarea în calculator și, după caz, completarea anexei la certificatul de înmatriculare.
(8)
Pentru fiecare vehicul inspectat se realizează două înregistrări fotografice digitale, una dintre ele cu vehiculul amplasat pe standul de frânare, iar cealaltă la finalizarea ITP, ambele urmând a fi salvate în calculatorul SITP .
(9)
După finalizarea operațiunilor de verificare tehnică prevăzute în Planul de operațiuni corespunzător, inspectorii RAR pot efectua reverificarea vehiculului inspectat, prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. b).
(10)
Reverificarea
va
fi
efectuată
integral,
în
conformitate
cu
Planurile
de
operațiuni corespunzătoare, indiferent dacă este efectuată la prima prezentare a vehiculului sau la revenire.
Dacă în urma reverificării efectuată de inspectorul RAR sunt constatate alte defecte, acesta consemnează defectele respective pe raportul ITP în câmpurile aferente și apoi efectuează înregistrarea acestora în calculator, urmând ca finalizarea ITP să se realizeze în funcție de constatările inspectorului RAR.
(11)
Inspectorul tehnic va proceda la finalizarea ITP fără reverificarea vehiculului în următoarele situații:
a)
nu s-a solicitat de RAR prin mijloace informatice sau prin intermediul personalului său abilitat reverificarea vehiculului;
b)
RAR solicită reverificarea unui vehicul, dar inspectorul RAR nu se prezintă în intervalul de timp prevăzut la art. 3, alin. (8), lit. b).
(12)
Se interzice completarea a două anexe la certificatul de înmatriculare pentru același vehicul.
(13)
Datele de identificare și rezultatele ITP se înregistrează în calculator după finalizarea ITP.
Articolul 17
– (1) Dacă în termen de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări la ITP defectele constatate au fost remediate, verificarea se face numai la ansamblurile (sistemele) la care s-au constatat defectele și se procedează potrivit art. 16, alin. (6), lit. a), data următoarei ITP urmând să fie stabilită în funcție de data la care s-a constatat remedierea.
(2)
Dacă aceste verificări evidențiează și alte defecte la subansamblurile (sistemele) respective, produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestor defecte. În cazul în care controlul vizual general evidențiază defecte produse în intervalul precizat de 30 de zile, acestea trebuie consemnate, iar admiterea la ITP este condiționată de remedierea acestora.
(3)
Aceste verificări impun în mod obligatoriu efectuarea identificării vehiculul rutier prezentat.
(4)
În cazul depășirii termenului de 30 de zile calendaristice de la data primei prezentări, admis pentru remedierea defectelor, se va efectua o nouă ITP.
Articolul 18
- (1) Reverificarea unui vehicul prevăzută la art. 3, alin. (7), lit. c) se poate efectua cu ocazia prezentării acestuia la RAR pentru efectuarea activităților pentru care RAR este abilitat prin legislația în vigoare.
(2)
Stabilirea oportunității reverificării unui vehicul se realizează numai de personalul RAR abilitat în acest scop.
(3)
Reverificarea unui vehicul se efectuează numai de personal RAR atestat pentru activitatea de ITP și abilitat în acest scop.
(4)
Reverificarea unui vehicul se decide în cazul constatării următoarelor:
a)
lipsa unor elemente de caroserie prin care este afectată siguranța rutieră și/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului - constatare vizuală;
b)
coroziuni străpunse sau deformații semnificative ale caroseriei prin care este afectată siguranța rutieră și/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului - constatare vizuală;
c)
aplicarea pe parbriz sau geamurile laterale față a unor folii sau tratamente care reduc semnificativ vizibilitatea conducătorului auto -constatare vizuală;
d)
lipsa elementelor principale de iluminare și semnalizare luminoasă -constatare vizuală;
e)
aplicarea pe elementele de iluminare și semnalizare luminoasă de folii sau alte tratamente -constatare vizuală;
f)
existența unor elemente de iluminare și semnalizare luminoasă neomologate -constatare vizuală;
g)
lipsa unor elemente ale sistemului de evacuare sau deteriorări importante ale acestuia - constatare auditivă – zgomot anormal;
h)
fum excesiv de orice culoare - constatare vizuală în timpul funcționării motorului;
i)
joc excesiv în sistemul de direcție - constatare în timpul conducerii autovehiculului;
j)
anvelope care prezintă tăieturi, rupturi ale cordului sau alte deteriorări importante vizibile - constatare vizuală;
k)
eficacitate redusă a sistemului de frânare - constatare în timpul conducerii autovehiculului.
(5)
Reverificarea unui vehicul se efectuează conform Planurilor de operațiuni precizate prin prezentele reglementări.
(6)
Se anulează de personalul RAR abilitat ITP a unui vehicul reverificat conform prevederilor din alin. (4) în cazul în care în urma reverificării se constată cel puțin unul din următoarele defecte:
a)
neconcordanțe privind numărul de identificare al vehiculului;
b)
lipsa unor elemente de caroserie prin care este afectată siguranța rutieră și/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului;
c)
coroziuni străpunse sau deformații semnificative ale caroseriei prin care este afectată siguranța rutieră și/sau utilizarea corespunzătoare a vehiculului;
d)
aplicarea pe parbriz sau geamurile laterale față a unor folii sau tratamente neoriginale/necertificate ori care nu asigură transparența minimă precizată prin reglementările în vigoare;
e)
lipsa elementelor principale de iluminare și semnalizare luminoasă (faruri, lămpi de frânare, lămpi de semnalizare);
f)
aplicarea pe elementele principale de iluminare și semnalizare luminoasă de folii sau alte tratamente (faruri, lămpi de frânare, lămpi de semnalizare, lămpi de poziție);
g)
existența unor elemente de iluminare și semnalizare luminoasă neomologate;
h)
lipsa unor elemente ale sistemului de evacuare sau deteriorări importante ale acestuia;
i)
emisii poluante care depășesc limitele stabilite prin prezentele reglementări;
j)
joc excesiv în sistemul de direcție;
k)
eficacitate a sistemului de frânare mai mică decât limitele stabilite prin prezentele reglementări.
(7)
Pentru fiecare reverificare efectuată se completează un raport de verificare RAR.
(8)
Pe raportul de verificare RAR se vor menționa defectele care atrag anularea ITP, precum și, ca observații, celelalte defecte constatate cu ocazia reverificării și care sunt precizate în Planurile de operațiuni din prezentele reglementări.
(9)
Raportul de verificare RAR se înmânează prezentatorului vehiculului.
(10)
În cazul anulării ITP conform prevederilor prezentului articol, după remedierea defectelor, vehiculul se supune ITP în SITP autorizate sau în stațiile reprezentanțelor RAR.
Articolul 19
- SITP va pune la dispoziția RAR datele privind activitatea de ITP.
Capitolul IV Autorizarea SITP
Articolul 20
– (1) Persoanele juridice pot presta activitatea de ITP în SITP autorizate, numai sub marca RAR, pe baza unui contract de franciză.
(2)
Funcționarea SITP trebuie să se încadreze în perioada de activitate de luni până vineri între orele 8,00 și 20,00 și sâmbăta între orele 8,00 și 14,00.
(3)
Autorizarea SITP deținute de persoanele juridice se face de RAR, pe baza cererii de autorizare și a rezultatului favorabil al Raportului de evaluare a capabilității tehnice, întocmit de personal RAR certificat pentru evaluarea conformității.
(4)
SITP pot efectua ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) numai dacă îndeplinesc cerințele specifice precizate prin prezentele reglementări.
Articolul 21
– (1) Autorizația tehnică se acordă persoanelor juridice care dețin spații corespunzătoare desfășurării activității de ITP, îndeplinesc condițiile precizate la art. 10 și au personal atestat pentru
activitatea de ITP, conform prevederilor cap. V. Modelul autorizației tehnice este prezentat în anexa nr. 8 la reglementări.
(2)
Hala de ITP trebuie să permită accesul corespunzător al tuturor categoriilor de vehicule pentru care se solicită autorizarea. Fluxul de efectuare a ITP poate să fie continuu sau discontinuu. Dacă fluxul este discontinuu, SITP nu va fi autorizată în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci).
(3)
SITP pentru clasa a III-a care efectuează verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări trebuie să dispună de o platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m.
(4)
SITP dotate numai cu elevator (fără canal de vizitare) nu se autorizează în vederea efectuării ITP pentru vehicule tractate (remorci și semiremorci) ,
iar în cazul în care SITP este dotată cu elevator cu brațe nu se vor efectua ITP la tractoare.
(5)
Incinta SITP trebuie să asigure funcționarea corespunzătoare a aparaturii din dotare.
(6)
În incinta SITP trebuie menținută, pe perioada desfășurării activității, o temperatură constantă de minim 10 0 C și maxim 30 0 C.
(7)
SITP trebuie să dispună de:
a)
spații de parcare suficiente care să permită staționarea vehiculelor rutiere în așteptarea efectuării ITP sau în așteptarea eliberării documentelor; în cazul în care intrarea/ieșirea din SITP se face direct pe un drum public, iar în curte nu există spațiu de parcare, se va prezenta un accept de la autoritățile locale pentru parcarea pe drumul public. Spațiile de parcare trebuie delimitate și marcate corespunzător, iar pe perioada de funcționare a SITP ele trebuie utilizate numai de vehiculele care efectuează ITP;
b)
spații sociale pentru personal - vestiare, grup social etc;
c)
spații sociale accesibile clienților - spații de așteptare, grup social etc;
d)
birou inspector tehnic necesar înregistrărilor aferente ITP și pentru activitatea de supraveghere efectuată de RAR, cu o suprafață de minimum 4 m 2 .
(8)
SITP trebuie să asigure circulația pe standul de frânare în sensul stabilit de constructor.
(9)
Autorizația tehnică eliberată va fi în conformitate cu caracteristicile constructive și cu dotarea existentă a SITP, ținându-se cont de prevederile art. 10.
(10)
Pe autorizația tehnică eliberată se vor menționa clasele de ITP pentru care a fost autorizată SITP, precum și eventualele interdicții la efectuarea ITP din motive tehnice sau administrative.
(11)
Autorizația tehnică se eliberează de RAR după încheierea contractului de franciză cu persoana juridică ce deține SITP.
(12)
Dacă persoana juridică deține mai multe SITP, RAR va elibera autorizații tehnice pentru fiecare SITP.
Articolul 22
– (1) În vederea autorizării, persoanele juridice vor depune la RAR, pentru fiecare SITP pe care o dețin, un dosar de autorizare.
(2)
Dosarul de autorizare va conține următoarele documente:
1.
cerere - tip de autorizare a SITP, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 9 la reglementări, semnată de reprezentantul legal al persoanei juridice; în cuprinsul acesteia vor fi prezentate principalele date de identificare ale persoanei juridice și ale SITP;
2.
chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice, completat și semnat pe propria răspundere de reprezentantul legal al persoanei juridice;
3.
copie de pe certificatul de înregistrare al persoanei juridice la Oficiul Registrului Comerțului și copie de pe certificatul constatator emis in temeiul art. 17 1 , alin (1), lit. b din Legea nr. 359/2004 privind simplificarea formalităților la înregistrarea în registrul comerțului a persoanelor fizice, asociațiilor familiale și persoanelor juridice, înregistrarea fiscală a acestora, precum și la autorizarea funcționării persoanelor
juridice,
cu
modificările
și
completările
ulterioare,
ambele
copii
certificate
pentru conformitatea cu originalul;
4.
certificat constatator emis de Oficiul Registrului Comerțului în baza Legii nr. 26/1990 privind registrul comerțului- republicată, cu modificările și completările ulterioare, eliberat de cel mult trei luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată);
5.
copii de pe certificatele de atestare ale inspectorilor tehnici;
6.
copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către persoana juridică care solicită autorizarea;
7.
copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau certificatele de încercare/etalonare pentru aparatură, după caz (conform prevederilor art. 10);
8.
schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
9.
fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.
(3)
Durata maximă de valabilitate a autorizației tehnice este de 2 ani și este condiționată de asigurarea respectării de titular a condițiilor legale de desfășurare a activității de ITP.
(4)
Fără a depăși acest termen, persoana juridică va solicita RAR reautorizarea SITP. Reautorizarea se acordă în condițiile respectării prezentelor reglementări.
(5)
Pe durata de valabilitate a autorizației tehnice, titularul acesteia poate solicita încetarea activității, restrângerea sau extinderea domeniului autorizării.
(6)
Autorizația tehnică cu termenul de valabilitate depășit devine nulă.
Articolul 23
Pentru verificarea în timp a menținerii capabilității tehnice a SITP, RAR va efectua supravegherea activității acesteia.
Neconformitățile constatate în cursul acestei activități vor fi menționate în registrul de control al SITP și, după caz, în certificatului de atestare a inspectorului tehnic.
În urma activității de supraveghere, RAR poate adopta una dintre următoarele măsuri:
a)
măsura de restrângere a domeniului de activitate se adoptă pentru perioada în care SITP și-a pierdut temporar capabilitatea tehnică de efectuare a ITP pentru o gamă de vehicule rutiere cuprinse în autorizația tehnică eliberată;
b)
măsura de suspendare a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii uneia dintre abaterile grave referitoare la desfășurarea activității de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) și d) – i) , ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză;
c)
măsura de anulare a autorizației tehnice se adoptă în cazul comiterii în mod repetat a uneia dintre abaterile grave referitoare la desfășurarea activității de ITP ce sunt explicitate în cadrul art. 28, alin. (2), lit. a), b) și d) – i), ori în conformitate cu prevederile contractului de franciză.
În cazul suspendării autorizației tehnice, SITP va fi restricționată informatic, se vor retrage elementele de securizare neutilizate până la acel moment și va fi încheiat un proces verbal în registrul de control al SITP în care se va menționa codul de tranzacție și data ultimei ITP efectuate. În cazul anulării autorizației tehnice, se procedează ca și în cazul suspendării, suplimentar reținându-se de RAR autorizația tehnică a SITP.
Efectuarea de ITP în SITP neautorizate, cu autorizația tehnică suspendată, anulată sau cu termenul de valabilitate depășit atrage măsuri de sancționare corespunzător legislației în vigoare.
Capitolul V Atestarea personalului care efectuează ITP
Articolul 24
– (1) Atestarea personalului care efectuează ITP se face după absolvirea unui curs de specialitate organizat de RAR, în urma căruia se eliberează un certificat de atestare.
(2)
Atestarea personalului care efectuează ITP la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) sau cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC) este condiționată de absolvirea unui curs de specialitate suplimentar, în condițiile prevăzute la alin. (1).
(3)
Modelul certificatului de atestare este prezentat în anexa nr. 10 la reglementări. În cazul inspectorilor tehnici atestați să efectueze ITP și la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz petrolier lichefiat (GPL) și/sau la autovehiculele echipate cu instalații de alimentare cu gaz natural comprimat (GNC), aceasta se menționează în mod expres în certificatul de atestare.
(4)
Atestarea inspectorilor RAR care efectuează controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere în conformitate cu reglementările în vigoare este condiționată de absolvirea unui curs de specialitate suplimentar, în condițiile prevăzute la alin. (1). Această atestare va fi menționată în mod expres în certificatul de atestare menționat la alin. (3).
(5)
Termenul de valabilitate a certificatului de atestare este de cel mult 2 ani.
(6)
Pe durata de valabilitate a certificatului de atestare se pot organiza anual de RAR cursuri de îmbunătățire a pregătirii profesionale a inspectorilor tehnici.
Articolul 25
În vederea atestării ca inspector tehnic, persoana care solicită atestarea va prezenta la RAR un dosar care va conține următoarele documente:
a)
cerere de atestare, care va include, după caz, și o recomandare din partea persoanei juridice la care va urma să își desfășoare activitatea;
b)
copie de pe diploma de studii sau de pe diploma de calificare profesională, după caz;
c)
copie de pe permisul de conducere;
d)
în cazul persoanelor care conform art. 11, alin. (1), lit. c) trebuie să aibă o vechime de minimum 3 ani în activitatea de întreținere auto și/sau reparații auto, copie de pe cartea de muncă sau registrul de muncă, care să dovedească îndeplinirea acestei condiții.
Atestarea ca inspector tehnic se face fără plată în cazul în care cererea de atestare include recomandarea menționată la alin. (1), lit. a), în conformitate cu prevederile contractului de franciză.
Atestarea ca inspector tehnic se face contra cost în cazul în care cererea de atestare nu include recomandarea menționată la alin. (1), lit. a).
Persoanele calificate conform prevederilor art. 11, alin. (1), lit. a2) care nu îndeplinesc condiția de vechime în muncă cerută la art. 11, alin. (1), lit. c) vor urma, contra cost, la RAR, un curs pregătitor despre construcția și funcționarea vehiculelor rutiere, cu condiția să aibă vechime de minimum 1 an în activitatea de întreținere auto și/sau reparații auto (dovedită conform prevederilor alin. (1), lit. d)).
Cursul se finalizează printr-un examen a cărui absolvire permite continuarea procedurii de atestare conform prezentelor reglementări. În acest caz, documentul prevăzut la alin. (1), lit. d) se va înlocui cu dovada de absolvire a cursului pregătitor.
Programarea pentru cursul de specialitate organizat de RAR se va face acordând prioritate persoanelor recomandate de persoane autorizate.
Articolul 26
– (1) Fără a depăși termenul de valabilitate al certificatului de atestare, inspectorul tehnic va solicita reatestarea, prin intermediul unei cereri de reatestare, care va include, după caz, și o recomandare din partea persoanei juridice la care va urma să își desfășoare activitatea.
(2) Reatestarea se acordă în aceleași condiții ca și atestarea, cu excepția cerinței de la art. 11, alin. (1), lit. a) pentru inspectorii tehnici atestați înainte de 21.12.2005.
Articolul 27
- (1) După angajarea de o persoană autorizată ce deține o SITP, persoana atestată va primi din partea RAR o ștampilă individualizată pentru SITP respectivă care va fi utilizată în activitatea ca inspector tehnic. Ștampila respectivă va fi retrasă de RAR la expirarea valabilității certificatului de atestare, la anularea acestuia în conformitate cu prevederile art. 28, alin. (2) sau la încetarea activității în cadrul SITP respectivă.
(2)
În cazul transferului la o altă SITP deținută de aceeași persoană autorizată, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, în baza unei solicitări a persoanei autorizate.
(3)
În cazul transferului la o altă SITP deținută de o altă persoană juridică, se va atribui de RAR o nouă ștampilă, numai după transmiterea dovezii privind angajarea de către persoana juridică respectivă.
(4)
Un inspector tehnic nu poate deține și folosi în aceeași perioadă de timp decât o singură ștampilă ITP, cu respectarea condițiilor prevăzute la alin. (1), (2) și (3).
Articolul 28
– (1) Se consideră abatere de la cerințele de desfășurare a activității de ITP de către un inspector tehnic și se menționează pe certificatul de atestare al acestuia următoarele cazuri:
a)
confirmarea drept corespunzătoare a stării tehnice a unui vehicul rutier care nu îndeplinește cerințele tehnice precizate prin prezentele reglementări;
b)
nerespectarea cerințelor, procedurilor și a instrucțiunilor de efectuare a ITP conform legislației
și reglementărilor în vigoare;
c)
nemenționarea în raportul de ITP a tuturor defectelor constatate, din grupele DMa și DP, care impun respingerea unui vehicul la ITP conform prezentelor reglementări;
d)
transmiterea către RAR sau în baza națională de date privind ITP de date incomplete, eronate sau fictive cu privire la activitatea de ITP prestată;
e)
utilizarea unui aparat cu verificarea metrologică expirată;
f)
completarea raportului de ITP de către o persoană, alta decât inspectorul tehnic atestat ce are distribuită ștampila ce a fost aplicată pe raportul ITP;
g)
menționarea în raportul de ITP a unor neconformități tehnice, din grupele DMa și DP, pe care vehiculul nu le prezintă;
h)
lipsa inspectorului tehnic din incinta SITP la reverificarea de către inspectorul RAR a unui vehicul ce a fost selectat în acest scop;
i)
lipsa documentelor minime necesare pentru o ITP în cazul unui vehicul reverificat de un inspector RAR;
j)
divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a numelui de utilizator și/sau a parolei proprii de acces la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR;
k)
divulgarea către o altă persoană sau realizarea de acțiuni prin care se facilitează cunoașterea de către o altă persoană a parolei de acces a SITP la sistemul național de supraveghere informatică a ITP gestionat de RAR.
(2)
Certificatul de atestare se anulează în cazul în care:
a)
în decursul unei perioade de 12 luni se constată două abateri de la cerințele de desfășurare a activității de ITP de către un inspector tehnic, menționate pe certificatul de atestare al acestuia;
b)
se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în lipsa acestuia;
c)
se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în perioada în care autorizația tehnică a SITP este suspendată, anulată sau expirată;
d)
se certifică starea tehnică a vehiculului rutier în perioada în care aparatura specifică necesară efectuării ITP nu îndeplinește cerințele specificate;
e)
se certifică starea tehnică a vehiculului fără a fi utilizată aparatura de verificare impusă prin procedura de efectuare a ITP;
f)
se constată modificări sau intervenții neautorizate la aparatura utilizată sau la programele utilizate;
g)
se efectuează ITP la vehicule pentru care SITP are interdicție de a efectua ITP;
h)
se efectuează ITP la vehicule pentru care inspectorul nu are atestat corespunzător clasei respective;
i)
se aplică alt element de securizare, pe anexa certificatului de înmatriculare, decât cel care a fost generat de programul de evidență.
(3)
Certificatul de atestare al unui inspector tehnic poate fi suspendat pe o perioadă de maximum 30 de zile în cazul în care analizarea abaterilor menționate la alin. (2) necesită un timp suplimentar.
(4)
În cazul în care pentru aceeași SITP se anulează două certificate de atestare a inspectorilor tehnici (pentru același inspector tehnic sau pentru inspectori tehnici diferiți), se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice a SITP pe o perioadă de 30 de zile. La fiecare anulare ulterioară a unui certificat de atestare a unui inspector tehnic se procedează suplimentar la suspendarea autorizației tehnice a SITP pe o perioadă de 90 de zile.
(5)
Obținerea unui nou certificat de atestare se face în conformitate cu prevederile art. 24, contra cost. Programarea pentru reatestare se face după 30 de zile de la depunerea cererii prevăzută la art. 25, perioadă destinată reinstruirii în cadrul SITP, dar fără a depăși 60 de zile de la depunerea cererii.
(6)
Persoana căreia i s-a anulat certificatul de atestare a doua oară nu mai are dreptul să efectueze
ITP.
(7)
Atestarea stării tehnice corespunzătoare a unui vehicul, prin aplicarea ștampilei, a semnăturii și
a elementului de securizare care certifică promovarea ITP, de către personal neatestat sau de către personal atestat, dar fără efectuarea în prealabil a ITP, atrage, după caz, răspunderea administrativă, disciplinară, materială sau penală.
(8)
Conducerea persoanei autorizate va lua măsuri de supraveghere a desfășurării activității inspectorilor tehnici și de sancționare administrativă a persoanelor care se fac vinovate de săvărșire a abaterilor menționate în alineatele precedente.
Capitolul VI Dispoziții finale și tranzitorii
Articolul 29
– (1) Următoarele cerințe impuse la autorizarea SITP devin obligatorii de la datele menționate în continuare:
a)
echiparea cu dispozitiv de ridicare/suspendare a vehiculului sau cu dispozitiv ce asigură suspendarea vehiculului roată cu roată pentru clasa I (art. 10, alin. (1) pct. 1, lit. a)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare în cazul SITP autorizate înainte de data intrării în vigoare a prezentului ordin;
b)
echiparea cu cric pentru suspendarea axelor pentru clasa a III-a (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. b)) se aplică de la 1 septembrie 2010;
c)
echiparea cu elevator cu capacitatea de încărcare de minimum 2.500 kg se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi (art. 10, alin. (1), pct. 2, lit. c));
d)
echiparea cu stand de frânare cu role pentru clasa I de ITP (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. a)) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
e)
echiparea cu decelerometru cu compensare și înregistrare a datelor pentru verificarea eficacității sistemului de frânare pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri (art. 10, alin. (2), pct. 8) se aplică de la 1 ianuarie 2010;
f)
amplasarea aparaturii într-o singură incintă (art. 9, alin. (1)) se aplică începând cu prima autorizare în cazul SITP noi și cu prima reautorizare ulterioară datei de 01.07.2007 pentru stațiile autorizate înainte de 21.12.2005.
g)
cerința privind menținerea în incinta SITP a unei temperaturi de minimum 10 0 C și maximum 30 0 C (art. 21, alin. (6)) se aplică de la 1 ianuarie 2014.
(2)
Cerința referitoare la viteza periferică minimă a rolelor standului de frânare pentru clasa a II-a și a III-a (art. 10, alin. (2), pct. 1, lit. b2)) nu se aplică la standurile de frânare care rămân în dotarea SITP ce au fost autorizate înainte de 21.12.2005.
(3)
Cerința referitoare la dimensiunile canalului de vizitare (art. 10, alin. (1) pct. 2, lit. a)) nu se aplică la canalele de vizitare ce rămân în dotarea SITP care au fost autorizate înainte de intrarea în vigoare a prezentului ordin.
(4)
Dotările necesare pentru verificarea câmpului de vizibilitate spre înapoi la autovehiculele care se supun cerințelor privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă în conformitate cu prevederile din anexa nr. 3 la reglementări (jaloane reflectorizant - fluorescente - art. 10, alin. (2) pct. 18 și platformă orizontală, plană și betonată cu o suprafață minimă de 30 x 20 m – art. 21, alin. (3)) sunt obligatorii de la 1 aprilie 2009.
Articolul 30
– (1) Inspectorul tehnic și inspectorul RAR vor elibera anexa la certificatul de înmatriculare prevăzută în anexa nr. 6 la reglementări numai în cazul în care în certificatul de înmatriculare, în anexa corespunzătoare menționării efectuării ITP, nu mai există rubrici disponibile sau în cazul prezentării unui certificat de înmatriculare de tip vechi.
(2)
În cazul utilizării anexei la certificatul de înmatriculare, inspectorul tehnic trebuie să completeze, suplimentar față de elementele menționate la art. 16, numărul de înmatriculare și seria certificatului de înmatriculare a vehiculului sau, după caz, numărul de identificare al vehiculului. Dacă autovehiculul ce a efectuat ITP este destinat pentru transportul de persoane în regim de taxi, atunci se va menționa și textul “ITP TAXI”. Dacă vehiculul inspectat este utilizat pentru învățarea conducerii auto, atunci se va menționa și textul “ITP ȘCOALĂ”.
Articolul 31
– Ecusoanele de ITP, elementele de securizare și imprimatele prevăzute în prezentele reglementări vor fi puse la dispoziția SITP de către RAR. Ecusonul de ITP va avea fondul colorat, distinct pentru fiecare an, astfel: 2007 - albastru, 2008 - galben, 2009 – roșu, 2010 – verde, 2011 - portocaliu. Începând din anul 2012 succesiunea culorilor va fi reluată. Ecusonul de ITP care se aplică pe placa de înmatriculare trebuie să aibă culoarea corespunzătoare anului în care vehiculul va fi supus următoarei ITP și va fi amplasat între indicativul județului sau al municipiului București și numărul de înmatriculare, având înscrisul cu luna din anul în care va fi supus următoarei ITP îndreptat pe verticală, în sus .
Articolul 32
- Suspendarea și anularea autorizațiilor tehnice ale SITP și anularea certificatelor de atestare a inspectorilor tehnici se face numai de către RAR.
Articolul 33
Prezentele reglementări se aplică, de asemenea, vehiculelor care au fost radiate din circulație, în vederea reînmatriculării acestora - în acest caz este necesară prezentarea cel puțin a cărții de identitate a vehiculului.
Articolul 34
- Prezentele reglementări se pot aplica, de asemenea, vehiculelor înregistrate și care se supun omologării, dacă prin legislația în vigoare se impune efectuarea ITP pentru aceste vehicule - în
acest caz este necesară prezentarea cărții de identitate a vehiculului și a certificatului de înregistrare. Prevederile tehnice și administrative referitoare la ITP pentru vehiculele înmatriculate se aplică “mutatis mutandis” și pentru vehiculele înregistrate și care se supun omologării.
Articolul 35
RAR va transmite Comisiei Europene o listă cu soluțiile tehnice naționale ce asigură îndeplinirea echipării ulterioare fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă (anexa nr. 3 la reglementări).
Articolul 36
- Prevederile prezentelor reglementări vor putea fi detaliate și precizate atunci când este necesar, în scopul aplicării lor unitare, prin instrucțiuni și dispoziții specifice, fără ca acestea să modifice sau să completeze cadrul legal instituit; precizările constituie parte integrantă a reglementărilor privind certificarea încadrării vehiculelor rutiere înmatriculate în normele tehnice privind siguranța circulației rutiere, protecția mediului și în categoria de folosință conform destinației, prin inspecția tehnică periodică.
Art.
37.
–
Anexele
nr.
1-16
fac
parte
integrantă
din
prezentele
reglementări.
Anexa 1 la reglementări
Prevederi privind efectuarea ITP - clasa I
mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora
21
A.
Plan de operațiuni
Nr. crt.
Denumirea verificării
Metoda de control și aparatura necesară
Defectele constatate pentru respingere
Cod defect
DMi
DMa
DP
0. IDENTIFICARE
0.1
Verificarea stării plăcilor cu numărul de înmatriculare, a concordanței dintre plăcile cu numărul de înmatriculare și numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI și/sau CIV)
Inspecție vizuală
este în concordanță cu documentele vehiculului
X
X
X X X
0.2
Verificarea concordanței dintre datele prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP și datele din CIV
Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare și seria de motor sau plăcuțele producătorului
Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP si datele din CIV privind: categorie, caroserie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ștanțat pe plăcuța producătorului, prindere plăcuță producător, cod motor, serie motor, culoare
X
X
X X X
X
1. SISTEMUL DE FRÂNARE
1.1 Stare mecanică și funcționare
1.1.1
Axul pedalei de frână
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în
timp ce sistemul de frânare este acționat
X X
a)
Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul
b)
Număr de înmatriculare ilizibil
c)
Placă deteriorată / confecționată artizanal
d)
Numărul de înmatriculare de pe placă nu
a)
Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea
b)
Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuță producător cu număr de identificare, după caz
c)
Număr de identificare sau serie motor modificat sau poansonat neconform
d)
Număr de identificare incomplet, ilizibil parțial sau total
e)
Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură)
f)
Vehiculul are aplicat un colant de altă culoare decât cea din CIV pe o suprafață mai mare de 50% din suprafața vehiculului
a)
Efort excesiv la acționarea pedalei
b)
Uzură avansată sau joc excesiv
Notă:
Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate
cu motorul oprit
c)Lipsă siguranță la pedală
X
1.1.2
Stare pedală / manetă de frână și cursa pedalei
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat
Notă:
Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit
X
X X X
X
1.1.3
Frâna de staționare, mecanism cu clichet, levier de comandă
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
mare sau orice element deteriorat sau reglat necorespunzător)
X X
X X
1.1.4
Servofrâna, pompa centrală de frâna
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
X
X X
X
X X
X X
X
1.1.5
Conducte de frână rigide
Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
d)Conductă poziționată necorespunzător
X
X X
X X
1.1.6
Racorduri flexibile de frână
Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
(pierderi reduse / importante) d)Deformare excesiva la presiune
X X
X
X X
a)
Cursă excesivă sau insuficientă a pedalei
b)
Pedala nu revine corect la poziția inițială
c)
Îmbracăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată / fixată incorect sau lipsă
d)
Pedală sau manetă deformată excesiv, fisurată, ruptă
a)
Sistemul de blocare nesigur
b)
Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului
c)
Cursă prea mare a levierului (reglaj incorect)
d)
Sistem inoperant (cursă prea mică, prea
a)
Dispozitiv de servofrână deteriorat / ineficient
b)
Pompă centrală neetanșă / defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau manetei)
c)
Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de frână
d)
Cantitate insuficientă a lichidului de frână
e)
Lipsă capac rezervor lichid de frână
f)
Martor nivel lichid de frână aprins sau defect
g)
Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient a lichidului de frână (dacă este prevăzut de producător)
a)
Conductă fisurată sau ruptă
b)
Conductă sau conexiune neetanșă (pierderi reduse / importante) c)Deteriorări sau coroziuni excesive
a)
Racord fisurat sau rupt
b)
Racord deteriorat, răsucit sau prea scurt c)Racorduri sau conexiune neetanșă
22
e)Racord cu porozități
X
1.1.7
Garnituri de fricțiune (plăcuțe, saboți)
Inspecție vizuală acolo unde există zonă de vizitare
X X
X
X
1.1.8
Tamburi și discuri de frână
Inspecție vizuală, inclusiv în zona de ventilație
de defecte)
X
X
X X
X
X
X X
1.1.9
Cabluri de frână, leviere și tije de acționare
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
timoneriei care nu asigură acționarea corespunzătoare
X
X X X
X
X X X
X X
1.1.10
Cilindri hidraulici, etriere de frână
Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
X
X X
X
X X
X X
X
1.1.11
Regulator automat al frânării în
Inspecție vizuală și funcțională în timp ce sistemul de
X
a)
Lipsă
b)
Uzură excesivă
c)
Garnituri contaminate cu ulei sau unsoare (la o roată / la mai multe roți).
a)
Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi sau alte defecte care compromit siguranța (în funcție de nr. roților la care apar astfel de defecte)
b)
Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei sau unsoare (în funcție de nr. roților la care apar astfel de defecte).
c)
Platou fixat greșit, joc platou
d)
Joc disc de frână
e)
Disc frână deformat sau tambur ovalizat (în funcție de nr. roților la care apar astfel
a)
Cabluri deteriorate / înnodate
b)
Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei c)Componente corodate sau uzate excesiv
d)
Ghidaje de cabluri necorespunzătoare
e)
Curse anormal de mari ale timoneriei datorită reglajului incorect sau uzurii excesive
f)
Orice element care poate împiedica mișcarea liberă a elementelor sistemului de frânare
g)
Conexiune necorespunzătoare a cablurilor sau a tijelor
h)
Cabluri ce nu asigură funcționalitatea sau tije de acționare defecte
i)
Cursă insuficientă sau excesivă a
a)
Cu deteriorări / cu fisuri b)Neetanșeități (pierderi reduse / importante)
c)
Fixare necorespunzătoare / montaj incorect
d)
Coroziuni excesive
e)
Burduf de protecție împotriva prafului rupt / lipsă
a)
Timonerie defectă sau reglată
23
funcție de încărcare
frânare este acționat
necorespunzător
b)Mecanism blocat (gripat) sau ineficient c)Regulator lipsă sau modificat
X
X
1.1.12
Ansamblul sistemului de frânare
Inspecție vizuală și auditivă
X
X
X X
X
X
1.2 Eficacitate și performanță la frâna de serviciu
1.2.1
Performanță (+E)
Inspecție pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe funcționale în parcurs (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri)
Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim
Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcționale în parcurs (și pentru mopede cu 2
roți și motociclete fără ataș)
X
X X X X
X
1.2.2
Eficacitate (+E)
Încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcționale în parcurs
mopede cu 2 roți 30%(față) 1)
și 25% (spate)
mopede cu 3 roți
2,5 m/s 2
(față) și 2,5 m/s 2
(spate) pentru două comenzi sau
4 m/s 2
(pentru utilizarea simultană a ambelor comenzi);
4 m/s 2
(pentru dispozitiv combinat, care acționează pe roțile ambelor axe)
motociclete fără ataș 30%(față) și 25% (spate)
motociclete cu ataș
3 m/s 2
(față) și 2,5 m/s 2
(spate) pentru două comenzi;
3 m/s 2
(pentru pentru utilizarea simultană a ambelor comenzi);
3 m/s 2
(pentru dispozitiv combinat, care acționează pe roțile ambelor axe)
mototricicluri:
3 m/s 2
cvadricicluri ușoare:
X
a)
Alte componente corodate excesiv/deteriorate, astfel încât afectează funcționalitatea sistemului de frânare
b)
Orice altă componentă fixată nesigur/montată necorespunzător c)Reparații necorespunzătoare/modificări neautorizate
a)
Forță de frânare necorespunzătoare la o roată/la mai multe roți
b)
În cazul frânarii în parcurs, vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie c)Întârziere excesivă la frânarea oricărei roți
d)
Abatere de la variația uniformă a forței de frânare
e)
Zgomot la roată în timpul frânarii
a)
Nu se asigură eficacitatea minimă după cum urmează:
24
2,5 m/s 2
(față) și 2,5 m/s 2
(spate) pentru două comenzi sau
4 m/s 2
(pentru utilizarea simultană a ambelor comenzi);
4 m/s 2
(pentru dispozitiv combinat, care acționează pe roțile ambelor axe)
cvadricicluri, altele decât cvadriciclurile ușoare:
5 m/s 2
1) 25% pentru mopedele cu 2 roți cu viteza maximă de până la 25 km/h și cu lățimea jantei de până la 45 mm (cod 1.75)
1.3 Eficacitate și performanță la frâna de securitate (dacă frâna de staționare este și frână de securitate) (mopede cu 3 roți, mototricicluri și cvadricicluri, dacă este
prevăzută)
1.3.1
Performanță (+E)
Inspecție prin probe funcționale în parcurs Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim
X
X X X X
X
1.3.2
Eficacitate (+E)
Încercare prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare
Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcționale în parcurs
X
1.4 Eficacitate și performanță la frâna de staționare (dacă este prevăzută)
1.4.1
Performanță (+E)
Inspecție pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe funcționale în parcurs (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri)
Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim
Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcționale în parcurs (și pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș)
X
X
X
X X
X
X
1.4.2
Eficacitate (+E)
Încercare pe standul de frânare cu role (pentru mopede cu 2 roți și motociclete fără ataș) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu înregistrare și compensare (pentru mopede cu 3 roți, motociclete cu ataș, mototricicluri și cvadricicluri) Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin
probe funcționale în parcurs
X
a)
Forță de frânare necorespunzătoare la o roată / la mai multe roți
b)
Vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie
c)
Întârziere excesivă la frânarea oricărei roți
d)
Abatere de la variația uniformă a forței de frânare
e)
Zgomot la roată în timpul frânării
a)
Nu se asigură eficacitatea minimă de 2 m/s 2
a)
Forță de frânare necorespunzătoare la o roată / la mai multe roți
b)
În cazul frânarii în parcurs vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie
c)
Frâna nu acționează pe una din roți d)Întârziere anormală la frânarea oricărei roți.
e)
Abatere de la variația uniformă a forței de frânare
f)
Zgomot la roată în timpul frânarii
a)
Nu se asigură eficacitatea minimă de 16% sau 1,6 m/s 2 , după caz
25
1.4.3
Sistem antiblocare (ABS)
Inspecție prin probe funcționale în parcurs
X
X
2.SISTEMUL DE DIRECȚIE
2.1 Stare mecanică
2.1.1
Stare, fixare, funcționare mecanism de direcție (+E)
Inspecție vizuală în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator sau cric dacă este disponibil
X
X
X X
2.1.2
Stare, fixare casetă de direcție (+E)
Inspecție vizuală a fixării casetei de direcție în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta sau utilizând un detector de jocuri corespunzător, elevator
sau cric daca este disponibil
X X X
X X X
2.1.3
Jocuri în mecanismul de direcție (+E)
Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile si siguranța în timp ce ghidonul/volanul este rotit stânga-dreapta, utilizând un detector de jocuri, elevator sau cric corespunzător
Verificare ax ghidon cu frână față acționată
X
X
X
X X
X
X X
X
2.1.4
Funcționarea legăturilor mecanismului de direcție
Inspecție vizuală a mișcării elementelor timoneriei în timp ce ghidonul/volanul este rotit, cu roțile pe sol si motorul în funcțiune
c)Nealinierea / atingerea componentelor.
X
X X
X
2.1.5
Stare, fixare, funcționare si etanșeitate servodirecție
Verificarea servodirecției si a nivelului de lichid din rezervor (dacă este vizibil)
Cu roțile pe sol și cu motorul pornit se verifică dacă servodirecția funcționează corect
X X
X
X X X
X
X X
X
a)
Dispozitivul de avertizare nu funcționează corespunzător
b)
Dispozitivul de avertizare indică avarie în sistem
a)
Mecanism de direcție greu manevrabil
b)
Uzură excesivă a axului pinionului/sectorului de angrenare c)Neetanșeitați ale casetei (scurgeri reduse/importante)
a)
Fixare necorespunzătoare a casetei
b)
Șuruburi de fixare rupte / lipsă
c)
Caseta de direcție fisurată / spartă
d)
Găuri de fixare ovalizate
a)
Mișcare relativă între componentele mecanismului ce ar trebui să fie fixe
b)
Joc excesiv în articulațiile mecanismului de direcție
c)
Deformări / fisuri ale oricărui element
d)
Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roților
e)
Aliniere defectuoasă a componentelor (ex. bara de comandă a direcției, bara de conexiune).
f)
Reparații necorespunzătoare, modificări
g)
Burduf de protecție la praf deteriorat / lipsă
a)
Cursă incompletă a mecanismului de direcție la acționarea acestuia (lovirea de o parte fixă a cadrului/șasiului) b)Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale (dacă sunt prevăzute)
a)
Neetanșeități (scurgeri reduse / importante)
b)
Nivel redus de lichid c)Mecanismul nu funcționează
d)
Mecanism fixat necorespunzător / fisurat
e)
Conducte care freacă / poziționate necorespunzător
f)
Reparații necorespunzătoare / modificări neautorizate
26
X
X
2.2 Ghidon/volan și coloana ghidonului/volanului (furca față)
2.2.1
Stare, fixare ghidon/volan
Cu roțile pe sol, se oscilează ghidonul/volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana de direcție și se aplică de jos în sus și de sus în jos o forță slabă
Se inspectează vizual jocurile
X
X X
X
2.2.2
Stare, fixare coloană de direcție, ghidon/volan, jugul și furca ghidonului
Se împinge si se trage de ghidon/volan în linie cu coloana, se împinge de ghidon/volan în diferite direcții perpendiculare pe coloana de direcție
Se verifică vizual jocul și starea cuplajelor elastice sau a altor articulații (la motocvadricicluri)
X
X X
X X
X X
2.2.3
Joc la ghidon/volan
Cu motorul în funcțiune în cazul vehiculelor cu servodirecție și cu roțile în poziție dreaptă se rotește ușor ghidonul/volanul stânga-dreapta, pe cât posibil fără a se deplasa roțile
Se verifică vizual mișcarea liberă
X
2.2.4
Aliniamentul roților
Verificarea vizuală a aliniamentului roților directoare (la cvadricicluri) sau a aliniamentului față-spate
pentru motociclete sau mopede cu 2 roți (conform pct. C)
X
3. VIZIBILITATE
3.1
Oglinzi retrovizoare, stare și
fixare
Inspecție vizuală
necorespunzător / lipsă
X
X
3.2
Starea parbrizului și a celorlalte geamuri (dacă au fost prevăzute prin construcție)
Inspecție vizuală de pe șa sau de la postul de conducere (pentru parbriz, conform pct. D de la anexa nr. 2 la reglementări)
neconform)
X X X
X X X
3.3
Câmp de vizibilitate
Inspecție vizuală de pe șa sau de la postul de
conducere
al conducătorului care îi afectează vederea
X
g)
Conducte, furtunuri deteriorate sau uzate excesiv
h)
Zgomot la pompă în timpul funcționării
a)
Deplasare relativă între ghidon/volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv
b)
Lipsa dispozitivului de reținere (siguranței) pe furcă/pe butucul volanului
c)
Fisuri la butucul, coroana sau spițele volanului, fisuri ghidon
a)
Joc excesiv axial sau radial al centrului ghidonului/volanului în raport cu coloana
b)
Fixare defectuoasă a coloanei
c)
Cadru furcă deformat / fisurat, sudat necorespunzător
d)
Cadru furcă corodat excesiv / montat necorespunzător.
e)
Joc excesiv al furcii în cadru
a)
Joc excesiv (de exemplu ghidonul/volanul poate fi rotit pe un arc de cerc mare, fără ca roțile directoare să se miște)
a)
Roți nealiniate în mod evident
a)
Oglindă deteriorată sau fixată
a)
Parbriz fisurat într-o zonă în care se acceptă / fisurat, spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice
b)
Geam lateral față fisurat /spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice
c)
Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat / cu opacități importante sau din material
a)
Obstrucționarea câmpului de vizibilitate
27
în față sau lateral
b)Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi
X
3.4
Ștergătoare de parbriz
Inspecție vizuală și funcțională
X
X
X
3.5
Spălătoare de parbriz și sistem de dezaburire (în cazul în care există)
Inspecție vizuală și funcțională
X
X
X
4. LĂMPI ȘI ECHIPAMENT ELECTRIC (în funcție de dotarea prevăzută de producător)
4.1 Faruri
4.1.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
X
X X
X X
X X
4.1.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
X X
X
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.1.3
Verificare reglaj (+E)
Inspecție vizuală și funcțională
Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcțional
X X
4.1.4
Comutare lumini
Inspecție vizuală și funcțională
X
X
4.1.5
Dispozitive de reglare a farurilor
(atunci când sunt prevăzute de producător)
Inspecție vizuală și funcțională
X X
4.2 Lumini de poziție față, spate
4.2.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
X X
a)
Ștergător care nu funcționează corespunzător sau lipsă
b)
Lamela ștergătorului deteriorată / lipsă
a)
Spălător de parbriz care nu funcționează/ lipsă
b)
Sistemul de dezaburire cu funcționare necorespunzătoare
a)
Lipsă far sau dispersor
b)
Far neomologat (fără marcă de omologare)
c)
Far cu oglinda deteriorată d)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
e)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
f)
Montare necorespunzătoare
a)
Sursă de lumină defectă* )
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitate luminii sau schimbă culoarea luminii emise
d)
Faruri destinate conducerii pe partea stângă
a)
Far reglat necorespunzător
b)
Sursa de lumină montată necorespunzător
a)
Numărul de faruri aprinse simultan nu este în conformitate cu tipul omologat
b)
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă
a)
Dispozitivul nu funcționează
b)
Dispozitivul manual nu poate fi acționat de pe șa/ de la locul conducătorului
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de
28
omologare)
X
X X
X
4.2.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
X
X X X
X
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.3 Lămpi de frânare
4.3.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
X
X X
X X
X
4.3.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
X X
X
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.4 Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
X
X X
X X
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
a)
Sursă de lumină defectă*
-
față sau spate dreapta
-
față sau spate stânga
-
central
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
d)
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise d)Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate
29
conduce la căderea pe carosabil
e)Montare necorespunzătoare
X
4.4.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
X X
X
X
4.4.3
Frecvența semnalului
Inspecție vizuală și funcțională
necorespunzătoare
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.5 Lămpi de ceață
4.5.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
X
X X
X X
X
4.5.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
X
X X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.6 Lămpi de iluminare a plăcii de înmatriculare spate, lămpi mers înapoi
4.6.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
X
X
X X
X X
4.6.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
X
X X
X
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
d)
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă
a)
Frecvența de aprindere intermitentă
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat/spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii
30
sau schimbă culoarea luminii emise
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact; dacă este
asigurată funcționarea cel puțin a unei surse de lumină (alta decât LED), defecțiunea este considerată minoră
4.7 Conexiuni, cablaj electric și bateria de acumulatori
4.7.1
Conexiuni electrice între autovehicul și remorcă
Inspecție vizuală și funcțională
X
X
X X
4.7.2
Cablaj electric
Inspecție vizuală
X
X
X
4.7.3
Baterie de acumulatori
Inspecție vizuală
X
X X
X
4.8 Alte lămpi (dacă au fost prevăzute de producător)
4.8.1
Alte lămpi - stare, fixare, funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
sau schimbă culoarea luminii emise
X X
X X
X
X
X
X
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
5. AXE, ROȚI ȘI SUSPENSIE
5.1 AXE
5.1.1
Stare, fixare axe (+E)
Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri
X X X
X
X X
X
a)
Conexiuni electrice fixate / poziționate necorespunzător
b)
Izolație deteriorată
c)
Conexiunile electrice nu funcționează corespunzător
a)
Cabluri fixate/poziționate necorespunzător
b)
Izolație cablaj deteriorată
a)
Fixată necorespunzător
b)
Scurgeri de electrolit (în funcție de debit)
c)
Siguranțe improvizate
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
f)
Sursă de lumină defectă*
g)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
h)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii
i)
Lămpi interzise
a)
Axa corodată excesiv / deformată sau fisurată
b)
Basculă corodată excesiv / deformată sau ruptă
c)
Fixare nesigură pe vehicul sau jocuri în articulațiile de fixare
d)
Reparație necorespunzătoare / modificare constructivă necorespunzătoare
31
5.1.2
Stare, fixare fuzete și butucii roților (+E)
Inspecție vizuală utilizând cric, elevator sau detector de jocuri prin aplicarea unei forțe verticale sau laterale asupra fiecărei roți
X X
X
X X
5.1.3
Rulmenții roților (+E)
Inspecție vizuală și funcțională utilizând cric, elevator sau detector de jocuri prin rotirea și aplicarea unei forțe laterale asupra fiecărei roți
X X
X
5.2 Jante și anvelope
5.2.1
Stare, fixare jante
Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu deplasarea vehiculului înainte și înapoi
X
X X
X X X X
X
X
5.2.2
Stare, fixare anvelope
Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi (pct. C și D)
X
X
X X
X X
X
X
5.3 SUSPENSIE
a)
Fuzetă deformată sau fisurată
b)
Mișcare excesivă între fuzetă și axă
c)
Piulițe, prezoane sau șuruburi lipsă (în funcție de număr)
d)
Joc excesiv la prinderea pe basculă sau furcă
a)
Joc excesiv la rulment
b)
Rulment prea strâns, blocarea roții la rotire
c)
Zgomot la rotirea liberă a roții
a)
Jantă fisurată, sudată necorespunzător
b)
Jantă deformată excesiv sau montată incorect
c)
Spițe rupte, deformate sau lipsă (în funcție de număr)
d)
Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele
e)
Jante de dimensiuni diferite montate pe aceeași punte
f)
Piulițe sau prezoane lipsă (în funcție de număr)
g)
Valvă anvelopă deteriorată sau în poziție necorespunzătoare
a)
Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteză nu sunt conforme cu documentele
b)
Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă
c)
Anvelope de construcție diferită (radial sau diagonal) pe aceeași axă
d)
Anvelope cu profil diferit pe aceeași axă
e)
Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor
f)
Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe banda de rulare
g)
Adâncimea profilului principal (zona corespunzătoare de 3/4 din lățimea benzii de rulare) mai mică de 1,6 mm
h)
Frecarea anvelopei de parți ale șasiului (cadrului) sau ale suspensiei
32
5.3.1
Arcuri (+E)
Inspecție vizuală în funcție de soluția constructivă sau folosind un detector de jocuri
X X
X
X X
5.3.2
Amortizoare (+E)
Inspecție vizuală
d)Lipsă amortizor
X X
X
X X
5.3.3
Articulațiile suspensiei(+E).
Inspecție vizuală în funcție de soluția constructivă sau folosind un cric, elevator sau detector de jocuri
X X X
X
5.3.4
Simetrie suspensie
Inspecție vizuală
vehiculului pe cele două parți ale aceleiași punți
X
6. CADRU (ȘASIU) ȘI ELEMENTE ATAȘATE ȘASIULUI (INCLUSIV ATAȘ)
6.1 Șasiu sau cadru și elemente atașate
6.1.1
Stare generală cadru (șasiu)
Inspecție vizuală
X
X
X X
X
6.1.2
Elemente atașate cadrului (bară
față, spate, carene etc)
Inspecție vizuală
provoca răniri
X
X
6.1.3
Tubulatura de evacuare, de reducere a emisiilor
Inspecție vizuală și auditivă cu motorul în funcționare
c)Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului
X X
X
6.1.4
Rezervor de combustibil și conducte de alimentare
Inspecție vizuală
X
X
X
a)
Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu sau punte (axă)
b)
O componentă a arcului deteriorată / fisurată
c)
Lipsă arc la una din punți (roți)
d)
Arc rupt
a)
Jocuri excesive în articulațiile de fixare pe cadru sau șasiu
b)
Amortizor deteriorat / rupt c)Amortizor neetanș
a)
Lipsă bolțuri fixare arc, plăcuțe reazem
b)
Jocuri anormale / articulații rupte
c)
Bucșă uzată excesiv
a)
Diferență vizibilă privind înălțimea
a)
Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse) / fisuri, rupturi, deformări importante ale elementelor de rezistență
b)
Elemente de rezistență sudate necorespunzător
c)
Plăcile de întărire, traversele și îmbinările nu prezintă siguranță
d)
Cadru modificat
a)
Lipsă / deteriorate astfel încât pot
a)
Lipsă element din tubulatura de evacuare b)Tubulatura de evacuare nu este poziționată sau fixată corespunzător
a)
Rezervor neetanș (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipsește sau nu este corespunzător
b)
Alimentare dintr-un rezervor modificat sau improvizat, altul decât cel montat prevăzut de producător
c)
Rezervor sau conducte fixate necorespunzător
33
a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condițiilor din compartimentul motor.
X
X
X
6.1.5
Suport pentru roata de rezervă (dacă este prevăzut de producător)
Inspecție vizuală
X
X X
X
6.1.6
Dispozitive de cuplare și echipament de remorcare (+E)
Inspecție vizuală și control cu echipament adecvat după caz în funcție de categoria vehiculului (calibru sau șubler) (pct. H din Anexa 2)
X X
X
X
X X
X
6.1.7
Transmisia
Inspecție vizuală
X X
X
X
X X
X X
X X X
X
d)
Conducte deteriorate, corodate fără scurgeri
e)
Dispozitiv de oprire a combustibilului (dacă e prevăzut de producător) nu funcționează corespunzător
f)
Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil, protecției necorespunzătoare
a)
Suport fisurat sau fixat necorespunzător (interiorul / exteriorul vehiculului)
b)
Roată de rezervă fixată necorespunzător cu pericol de desprindere (interiorul / exteriorul vehiculului)
a)
Element component deformat, defect / fisurat
b)
Uzură excesivă a cuplelor c)Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat
d)
Dispozitiv de cuplare deformat, reparat prin sudură, montat, fixat necorespunzător
e)
Orice dispozitiv de siguranță lipsă, deteriorat sau care nu funcționează corespunzător
a)
Comandă ambreiaj deformată / fixată necorespunzător
b)
Acționare greoaie a manetei sau pedalei / lipsă siguranță de asigurare a manetei sau pedalei pe ax
c)
Manetă ambreiaj ruptă
d)
Levier selectare viteze fixat nesigur / modificat sau sudat.
e)
Arbore (cablu) ambreiaj fixat necorespunzător.
f)
Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător / modificată constructiv
g)
Fixare schimbător de viteze necorespunzător pe traversă sau tampoane; fixare nesigură a traversei pe șasiu(ex. lipsă șuruburi de fixare).
h)
Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punțile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu
34
tracțiune integrală.
X
X X
X
X X
X X X
X
6.1.8
Stare, fixare motor pe cadru și anexe motor
Inspecție vizuală
X
X
X
6.2 Caroserie
6.2.1
Stare, fixare caroserie (inclusiv ataș)
Inspecție vizuală
/ incompletă
X
X
X
X
X
X
X
X X
6.2.2
Montaj caroserie
Inspecție vizuală
c)Caroserie fisurată sau corodată excesiv la punctele de prindere pe cadru.
X
X
X
6.2.3
Uși și încuietoriori de uși
Inspecție vizuală și funcțională
a)Ușă care se poate deschide accidental
sau care nu se închide sigur
X
i)
Transmisie longitudinală încovoiată, deformată sau montată necorespunzător
j)
Fixare necorespunzătoare / deteriorarea cuplajelor intermediare și a cuplajelor elastice ale transmisiei longitudinale
k)
Joc și/sau zgomot rulmenți transmisie, inclusiv cruci cardanice
l)
Protecție deteriorată / lipsă la arborii planetari.
m)
Joc excesiv în orice articulație a transmisiei
n)
Orice alt defect care împiedică mișcarea liberă a roții motoare
o)
Scurgeri ulei de transmisie ușoare / abundente
a)
Modificarea poziției motorului față de modelul omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal)
b)
Suport motor fixat necorespunzător / fisurat, desprins de pe șasiu
a)
Caroseria corodată, deteriorată astfel încât nu poate produce răniri / corodată, deteriorată astfel încât poate produce răniri
b)
Caroseria sau un element de caroserie nu este fixată/fixat corespunzător astfel încât poate produce răniri / poate cădea pe carosabil
c)
Dispozitiv de cuplare ataș necorespunzător
d)
Podea deteriorată care poate provoca accidente
e)
Întărituri podea deformate / fisurate sau corodate excesiv
a)
Caroserie montată nesigur b)Caroseria nu este fixată pe cadru în aliniament
35
X
X
X
6.2.4
Șa/scaunul conducătorului
Inspecție vizuală
X
X X
X
X X
6.2.5
Alte scaune
Inspecție vizuală
X
X
X X
X
6.2.6
Comenzi necesare conducătorului
Inspecție vizuală
corect
X
6.2.7
Alte echipamente și accesorii interioare și exterioare
Inspecție vizuală și funcțională
X
X
6.2.8
Stare, fixare aripi și apărători de noroi
Inspecție vizuală
X X
X
X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1
Stare, fixare centuri de siguranță, catarame
Inspecție vizuală si funcțională
funcționează corect sau este avariat (la cele retractabile)
X X X
X X
7.2
Dispozitive imobilizare
Inspecție funcțională
necorespunzătoare
X
7.3
Avertizor acustic
Inspecție vizuală și funcțională
X
X
b)
Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite, deteriorate / lipsă
c)
Coroziuni excesive uși
a)
Scaun / șa (inclusiv scaun ataș), nefixate corespunzător pe caroserie sau cadru
b)
Scaun / șa (inclusiv scaun ataș), defecte, avariate
c)
Mecanism de reglare scaun nu funcționează corespunzător / este defect
a)
Scaune defecte / fixate nesigur
b)
Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu C.I.V.
c)
Scaune neomologate
d)
Mâner de susținere al pasagerului deteriorat sau lipsă
a)
Orice comandă necesară pentru a opera autovehiculul în siguranță nu funcționează
a)
Accesoriu sau alt element care prezintă pericol de rănire
b)
Elementul adăugat nu corespunde reglementărilor
a)
Aripi corodate, deformate / fixate necorespunzător sau lipsă
b)
Apărători de noroi corodate, slăbite sau lipsă
c)
Spațiu insuficient între roți și apărătorile de noroi
a)
Punctele de ancorare puternic deteriorate
b)
Centura de siguranță obligatorie lipsește
c)
Centură de siguranță neomologată, deteriorată
d)
Dispozitiv de închidere avariat, lipsește sau nu funcționează corespunzător e)Mecanismul de retragere a centurii nu
a)
Dispozitivul cu funcționare
a)
Nu funcționează sau lipsește
b)
Montat necorespunzător, nu poate fi acționat ușor
36
c) Neomologat
X
7.4
Vitezometru
Inspecție vizuală și funcțională în deplasare
X
X
X
8. EMISII POLUANTE
8.1 Zgomot
8.1.1
Sistem de atenuare zgomot la evacuare
Inspecție vizuală și auditivă
a)Orice element al sistemului de atenuare a zgomotului deteriorat, slăbit, montat necorespunzător, lipsă sau modificat de o
manieră care afectează semnificativ nivelul de zgomot
X
8.2 Emisii poluante la mas și mas-kat
8.2.1
Echipament de control al emisiilor de gaze
Inspecție vizuală
X
X
X
8.3 Alte aspecte referitoare la mediu
8.3.1
Fum
Inspecție vizuală
a)Fum în exces de orice culoare
X
8.3.2
Scurgeri de fluide
Inspecție vizuală
a)Orice scurgere semnificativă de fluid care poate afecta mediul sau expune la
riscuri pe alți utilizatori ai drumului
X
9. ALTE VERIFICARI
9.1
Vehicul în ansamblu
Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat
X X
X X
a)
Montat necorespunzător
b)
Nu funcționează sau lipsește
c)
Nu este iluminat
a)
Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător deteriorat / lipsă sau defect în mod evident
b)
Tubulatura de evacuare neetanșă
a)
Modificări neomologate ale oricărui subansamblu al autovehiculului
b)
Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranța circulației pe drumurile publice
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
DMi (Defecțiune minoră) - defecțiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranței rutiere și protecției mediului, precum și alte neconformități minore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului).
DMa (Defecțiune majoră) - defecțiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranței rutiere (inclusiv în ceea ce privește ceilalți participanți la trafic) și asupra protecției mediului, precum și alte neconformități majore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului).
DP (defecțiune periculoasă) – defecțiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranța rutieră.
37
În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP) încadrarea ține cont de despărțirea acestora pe grupe realizată prin semnul „ / ”. În cazul defecțiunilor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcție de gravitatea lor în conformitate cu definițiile specifice.
6.
Se suspendă roata spate.
Verificări:
-
furca spate,
-
suspensie spate,
-
rulmenții furcii,
-
janta spate,
-
rulmenții roții,
-
stare anvelopă,
-
componentele sistemului de frânare spate,
Se coboară roata pe sol.
3.
Se amplasează vehiculul pe dispozitivul de verificare. Se suspendă roata față.
Verificări:
-
mecanism de direcție,
-
furca față,
-
suspensie față
-
rulmenții furcii,
-
janta față,
-
rulmenții roții,
-
stare anvelopă,
-
componentele sistemului de frânare față.
Se coboară roata față.
7.
În spate.
Verificări:
-
lampa poziție spate,
-
lampa de frânare,
-
catadioptrii,
-
lămpi de semnalizare,
-
eficacitate sistem frânare.
1.
Așezat pe șa
Verificări:
-
dispozitive de comandă,
-
comutatoare,
-
avertizor sonor,
-
furcă și ghidon.
Deplasare în față
2.
Din față
Verificări:
-
dispozitive de iluminare față,
-
verificare și reglare lumini de drum și de întâlnire,
-
cilindru de frână principal (dacă este poziționat în față),
-
aliniamentul roților.
38
B.
Schemă efectuare ITP mopede și motociclete
4.
Pe partea lateral dreapta.
Verificări:
-
cadru,
-
reazem picioare,
-
sistem de evacuare,
-
șa.
Deplasare în lateral stânga.
5.
Pe partea lateral stânga.
Verificări:
-
cadru,
-
reazem picioare,
-
sistem de evacuare,
Deplasare în spate.
Schema prezentată nu este obligatorie, nu conține toate punctele de verificare din planul de operațiuni, este numai o recomandare a RAR. Inspectorii trebuie să se asigure în cazul în care nu respectă schema de mai sus că toate sistemele și subansamblurile ce trebuie supuse verificării, conform planului de operațiuni, au fost controlate.
C.
Aliniamentul roților la mopede și motociclete cu 2 roți
Orice
nealiniere
vizibilă,
suficientă
pentru
a
afecta
manevrabilitatea
sau
conducerea autovehiculului impune respingerea acestuia.
D.
Verificare anvelope
40
Anexa 2 la Reglementări
Prevederi privind efectuarea ITP – clasele a II-a și a III-a autovehicule, tractoare, precum și remorcile acestora
A. Plan de operațiuni
Nr. crt.
Denumirea verificării
Metoda de control
și aparatura necesară
Defectele constatate pentru respingere
Cod defect
DMi
DMa
DP
0. IDENTIFICARE
0.1
Verificarea stării plăcilor cu numărul de înmatriculare, a concordanței dintre plăcile cu numărul de înmatriculare și numărul de înmatriculare din documentele vehiculului (CI și/sau CIV)
Inspecție vizuală
a)
Placă lipsă sau fixată necorespunzător astfel încât s-ar putea desprinde de pe vehicul
b)
Număr de înmatriculare ilizibil
c)
Placă deteriorată / confecționată artizanal
d)
Numărul de înmatriculare de pe placă nu este în concordanță cu documentele vehiculului
X
X
X X X
0.2
Verificarea concordanței dintre datele prelevate de pe vehiculul prezentat la ITP și datele din CIV
Inspecție vizuală după curățarea locurilor unde se află poansonate numărul de identificare și seria de motor sau plăcuțele producătorului
Se verifică concordanța dintre vehiculul prezentat la ITP si datele din CIV privind: categorie, caroserie, marcă, tip, număr de identificare poansonat sau ștanțat pe plăcuța producătorului, prindere plăcuță producător, cod motor, serie motor, culoare
a)
Vehiculul prezentat la ITP nu corespunde cu datele din CIV privind: categoria, caroseria, marca, tipul vehiculului, codul motorului, seria motorului sau culoarea
b)
Lipsă număr de identificare poansonat sau lipsă plăcuță producător cu număr de identificare de la bord
c)
Număr de identificare sau serie motor modificat sau poansonat neconform
d)
Număr de identificare incomplet, ilizibil parțial sau total
e)
Suportul pe care se află poansonat numărul de identificare este fixat artizanal pe vehicul (ex. înconjurat de un cordon de sudură)
f)
Vehiculul are aplicat un colant de altă culoare decât cea din CIV pe o suprafață mai mare de 50% din suprafața vehiculului
g)
Motor cu alt sistem de alimentare decât cel din CIV (ec. Motor cu sistem de alimentare dual benzină + GPL/GNC sau modificarea sistemului de alimentare al motorului)
h)
Serie rezervor GPL/GNC nu este
X
X
X X X
X X
X
menționată sau este diferită de cea din CIV
1. SISTEMUL DE FRANARE
1.1 Stare mecanică și funcționare
1.1.1
Axul pedalei de frână
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat
Notă:
Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit
a)
Efort excesiv la acționarea pedalei
b)
Uzură avansată sau joc excesiv
c)
Lipsă siguranță la pedală
X X
X
1.1.2
Stare pedală / manetă de frână și cursa pedalei
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor, în timp ce sistemul de frânare este acționat
Notă:
Autovehiculele cu servofrână trebuie inspectate cu motorul oprit
a)
Cursă excesivă sau insuficientă a pedalei
b)
Pedala nu revine corect la poziția inițială
c)
Îmbracăminte pedală (dacă a fost prevăzută de producător) uzată / fixată incorect sau lipsă
d)
Pedală deformată excesiv, fisurată, ruptă
X
X X X
X
1.1.3
Pompa de vacuum sau compresor și rezervoare de aer
Inspecție vizuală a componentelor la presiunea normală de lucru, verificarea funcționării dispozitivului de avertizare a supapei multicircuit sau de suprapresiune
Se verifică intervalul de timp necesar compresorului pentru realizarea presiunii de lucru în sistemul de frânare după ce se apasă pedala de frână repetat cu motorul oprit
a)
Presiune insuficientă pentru asigurarea unei frânări repetate (cel puțin două frânari) după declanșarea semnalului de avertizare (sau dacă manometrul indică o valoare de pericol)
b)
Intervalul de timp pentru refacerea presiunii în instalație mai mare de 7s
c)
Supapa de protecție multicircuit sau supapa de suprapresiune nu funcționează
d)
Pierdere de aer care provoacă o scădere importantă de presiune sau pierdere de aer perceptibilă auditiv
e)
Deteriorare exterioară care poate afecta funcționarea sistemului de frânare
f)
Pompa de vacuum deteriorată sau nefuncțională
g)
Pierderi de ulei la compresor reduse / importante
X
X
X X X
X
X X
1.1.4
Manometru sau indicator
pentru presiune joasă
Verificare funcțională
a)
Funcționarea incorecta / nefuncționarea
indicatorului sau a manometrului
X
X
1.1.5
Supapa de comandă pentru frâna de staționare
Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Uzată excesiv, fisurată sau deteriorată b)Dispozitiv de acționare supapă defect
c)
Pierderi de aer în sistem, conexiuni nesigure
d)
Funcționare necorespunzătoare
X X X
X
1.1.6
Frâna de staționare,
mecanism cu clichet, levier de comandă
Inspecție vizuală și funcțională a
componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Sistemul de blocare nesigur
b)
Uzură excesivă a axului levierului sau a mecanismului cu clichet al levierului
X X
41
c)
Cursă prea mare a levierului (reglaj incorect)
d)
Sistem inoperant (cursă prea mică, prea mare sau orice element deteriorat sau reglat
necorespunzător)
X X
1.1.7
Supape de frânare (acționate cu piciorul, de refulare, de comandă etc.)
Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Supapă deteriorată / neetanșă (pierderi de aer în exces)
b)
Supapă fixată necorespunzător
c)
Pierderi de lichid de frână reduse / importante
X
X X
X
X
1.1.8
Cuple electrice și pneumatice pentru frâna (semi)remorcii
Deconectarea tuturor sistemelor de frânare, dispozitivelor de cuplare dintre autovehiculul tractor si (semi)remorcă
Inspecție vizuală, funcțională și auditivă a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Robineți de închidere sau ventile cu etanșare automată defecte
b)
Fixare necorespunzătoare / montaj necorespunzător
c)
Pierderi excesive de aer d)Funcționare necorespunzătoare
X
X X
X X
1.1.9
Rezervoarele de aer comprimat
Inspecție vizuală si auditivă
a)
Deteriorate, corodate / neetanșe
b)
Robinet de purjare a apei defect
c)
Fixare nesigură, montaj incorect
X X
X
X
1.1.10
Servofrână, pompă centrală de frână (pentru sistemul de frânare hidraulic)
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Dispozitiv servofrână deteriorat / ineficient
b)
Pompă centrală neetanșă / defectă (pierde presiunea la apăsarea constantă a pedalei sau manetei)
c)
Fixare necorespunzătoare a pompei centrale de frână
d)
Cantitate insuficientă a lichidului de frână
e)
Lipsă capac rezervor lichid de frână
f)
Martor nivel lichid de frână aprins sau defect
g)
Funcționare defectuoasă a dispozitivului de avertizare în caz de nivel insuficient al lichidului de frână (daca e prevăzut de producător)
X
X X
X
X X
X X
X
1.1.11
Conducte de frână rigide
Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Conductă fisurată sau ruptă
b)
Conductă sau conexiune neetanșă (pierderi reduse / importante) c)Deteriorări sau coroziuni excesive (conform pct. C)
d)Conductă poziționată necorespunzător
X X
X
X X
1.1.12
Racorduri flexibile de frână
Inspecție vizuală a componentelor în timp ce
sistemul de frânare este acționat
a)
Racord fisurat sau rupt
b)
Racord deteriorat, răsucit sau prea scurt
X
X
42
c)
Racorduri sau conexiune neetanșă (pierderi reduse / importante)
d)
Deformare excesivă la presiune
e)
Racord cu porozități
X
X X
X
1.1.13
Garnituri de fricțiune (plăcuțe, saboți)
Inspecție vizuală acolo unde există zonă de vizitare
a)
Lipsă
b)
Uzură excesivă
c)
Garnituri contaminate cu ulei sau unsoare (la o roată / la mai multe roți).
X X
X
X
1.1.14
Tamburi și discuri de frână
Inspecție vizuală, inclusiv în zona de ventilație
a)
Uzură excesivă, șanțuri, fisuri, spărturi sau alte defecte care compromit siguranța (în funcție de nr. roților la care apar astfel de defecte)
b)
Tamburi sau discuri ancrasate cu ulei sau unsoare (în funcție de nr. roților la care apar astfel de defecte).
c)
Platou fixat greșit, joc platou
d)
Joc disc de frână
e)
Disc frână deformat sau tambur ovalizat (în funcție de nr. roților la care apar astfel de defecte)
X
X
X X
X
X
X X
1.1.15
Cabluri de frână, leviere și tije de acționare
Inspecție vizuală și funcțională a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Cabluri deteriorate / înnodate
b)
Lipsă cabluri sau elemente ale timoneriei c)Componente corodate sau uzate excesiv
d)
Ghidaje de cabluri necorespunzătoare
e)
Curse anormal de mari ale timoneriei datorită reglajului incorect sau uzurii excesive
f)
Orice element care poate împiedica mișcarea liberă a elementelor sistemului de frânare
g)
Conexiune necorespunzătoare a cablurilor sau atijelor
h)
Cabluri ce nu asigură funcționalitatea sau tije de acționare defecte
i)
Cursă insuficientă sau excesivă a timoneriei care nu asigură acționarea corespunzătoare
X
X X X
X
X X X
X X
1.1.16
Etriere, cilindri de frână (inclusiv cilindri de frână cu arc)
Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Cu deteriorări / cu fisuri b)Neetanșeități (pierderi reduse / importante)
c)Fixare necorespunzătoare / montaj incorect
X X
X
X X
X
43
d)
Coroziuni excesive
e)
Burduf de protecție împotriva prafului rupt / lipsă
f)
Deplasare insuficientă sau excesivă a dispozitivului ce acționează cama
X
X X
X
1.1.17
Regulator automat al frânarii în funcție de încărcare
Inspecție vizuală și funcțională în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Timonerie defectă sau reglată necorespunzător
b)
Mecanism blocat (gripat) sau ineficient c)Regulator lipsă sau modificat
d)Lipsa plăcuței cu datele tehnice principale (la veh. clasa a III-a) sau date
ilizibile.
X
X X
X
1.1.18
Leviere pentru came cu reglaj automat
Inspecție vizuală a componentelor în timp ce sistemul de frânare este acționat
a)
Mecanism gripat sau cursă excesiv de mare datorită reglajului incorect sau uzurii excesive
b)
Dispozitiv de reglare automată a jocului defect
c)
Dispozitiv de reglare automată a jocului montat incorect
X
X X
1.1.19
Frâna de încetinire (în măsura în care există sau este obligatorie)
Inspecție vizuală și prin probe în parcurs
a)
Lipsă frână de încetinire
b)
Montaj incorect, conexiuni necorespunzătoare sau deteriorate c)Funcționare necorespunzătoare
X X
X
1.1.20
Verificare acționare automată a frânei de parcare la
(semi)remorcă
Deconectarea cuplei de frânare dintre autovehicul și (semi)remorcă
a)
Frâna (semi)remorcii nu acționează automat la deconectarea dispozitivului de
cuplare
X
1.1.21
Ansamblul sistemului de frânare
Inspecție vizuală și auditivă
a)
Alte componente (pompă antigel, uscătorul de aer etc.) corodate excesiv / deteriorate astfel încât afectează funcționalitatea sistemului de frânare
b)
Pierderi excesive antigel / aer
c)
Orice altă componentă fixată nesigur / montată necorespunzător
d)
Reparații necorespunzătoare / modificări neautorizate
X X
X
X X
X
X
X
1.1.22
Supape de testare (unde
acestea sunt prevăzute)
Inspecție vizuală
a)
Lipsă
b)
Deteriorate, neutilizabile / neetanșe
X
X X
1.2 Eficacitate si performanță la frâna de serviciu
1.2.1
Performanță (+E)
Inspecție pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs
Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim
a)
Forța de frânare necorespunzătoare pe una / mai multe roți
b)
Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30%
X
X
X
44
Pentru autovehicule destinate învățării conducerii și pentru cele adaptate conducerii de către o persoană cu handicap se va efectua o probă suplimentară de frânare
În cazul frânarii în parcurs vehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie
c)
Abatere de la variația uniformă a forței de frânare
d)
Întârziere excesivă în frânarea oricărei roți
e)
Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânării
f)
Zgomot la roată în timpul frânarii
X
X X X
1.2.2
Eficacitate (+E).
Încercare pe standul de frânare cu role (cu utilizarea, după caz a dispozitivului de măsurare a forței la pedală, a dispozitivului de măsurare a presiunii în instalația de frânare, a dispozitivului de ancorare) sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare și înregistrare și după caz dispozitiv de măsurare a efortului la pedală. Pentru vehiculele de transport marfă eficiența sistemului de frânare trebuie să fie evaluată pentru vehiculul cu încarcătura maximă folosind metode de extrapolare
A se vedea Anexa nr. 11 la Reglementări
a)
Eficacitatea minimă după cum urmează: autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8
locuri pe scaune
50%
(1)
autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanță
50%
autovehicule transport marfă
cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv
45%
(2)
autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg
43%
(3)
(semi)remorci
40%
(4)
tractoare
20%
X
(1)
48% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricație mai mic de 1991 inclusiv;
(2)
50% pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;
(3)
45% pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;
(4)
43% pentru (semi)remorci înmatriculate (fabricate) după 1988;
1.3 Eficacitate și performanță la frâna de securitate (dacă este acționată printr-un sistem separat)
1.3.1
Performanța (+E)
Inspecție pe standul de frânare cu role sau prin probe în parcurs
Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim.
a)
Forța de frânare nu acționează pe una dintre roți
b)
Dezechilibrul forțelor de frânare de la roțile aceleiași punți este mai mare de 30%. În cazul frânarii în parcurs, autovehiculul deviază excesiv de la traiectoria rectilinie
c)
Abatere de la variația uniformă a forței de frânare
X X
X
45
d)
Întârziere excesivă în frânarea oricărei roți
e)
Variație excesivă a forței de frânare în timpul frânarii
f)
Zgomot la roată în timpul frânării
X
X X
1.3.2
Eficacitatea (+E)
Încercare pe standul de frânare sau prin probe în parcurs folosind un decelerometru cu compensare și înregistrare
a)
Eficacitatea minimă după cum urmează: autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8
locuri pe scaune
25%
(1)
autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune, autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanță
25%
autovehicule transport marfă
22%
(semi)remorci
20%
(2)
X
(1)
24% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricație mai mic de 1991 inclusiv;
(2)
21% pentru (semi)remorci înmatriculate (fabricate) după 1988;
1.4 Eficacitate și performanță la frâna de staționare (când nu este frână de securitate)
1.4.1
Performanța (+E)
Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs
Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim
a)Frâna nu acționează pe una din parți În cazul frânării în parcurs vehiculul
deviază excesiv de la traiectoria rectilinie b)Întârziere excesivă în frânarea oricărei roți
c) Zgomot la roată în timpul frânării
X
X X
1.4.2
Eficacitate (+E)
Inspecție pe standul de frânare sau prin probe în parcurs
Se acționează frâna gradual până la obținerea efortului maxim
a)Eficacitate minimă de 16% pentru toate categoriile de vehiculele
X
1.5 Performanță retarder sau frână de încetinire pe evacuare
Încercare pe standul de frână cu role sau prin probe în parcurs
a)
Abatere de la variația uniformă a forței de frânare
b)
Sistem inoperant
X
X
1.6 Sistem antiblocare (ABS)
Inspecție vizuală a dispozitivului de avertizare
a)
Dispozitivul de avertizare nu funcționează corespunzător
b)
Dispozitivul de avertizare indică avarie în sistem
X
X
2. SISTEMUL DE DIRECȚIE
2.1 Stare mecanică
2.1.1
Stare, fixare, funcționare
Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal, cric de
a)Mecanism de direcție greu manevrabil
X
46
mecanism de direcție (+E)
canal sau elevator
Volanul este rotit stânga-dreapta sau roțile
punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta pe întreaga cursă
b)
Uzură excesivă a axului sectorului de angrenare
c)
Neetanșeitați ale casetei (scurgeri reduse/ importante)
X
X
X
2.1.2
Stare, fixare casetă de direcție (+E)
Inspecție vizuală a fixării casetei de direcție. Cu vehiculul aflat pe canal se suspendă puntea directoare utilizând cricul de canal, se rotește volanul stânga-dreapta
Se poate folosi un detector de jocuri care asigură mișcare în diagonală sau semicirculară. În cazul în care se utilizează un elevator se
deplasează manual roțile stânga-dreapta.
a)
Fixare necorespunzătoare a casetei
b)
Șuruburi de fixare rupte/lipsă
c)
Caseta de direcție fisurată/spartă
d)
Găuri de fixare ovalizate
X X
X X X X
2.1.3
Jocuri în mecanismul de direcție (+E)
Inspecție vizuală a componentelor timoneriei direcției în ceea ce privește uzura, fisurile și siguranța în timp ce volanul este rotit stânga- dreapta cu autovehiculul pe canal utilizând un detector de jocuri corespunzător sau pe elevator deplasând manual roțile punții directoare stânga-dreapta
a)
Mișcare relativă între componentele mecanismului ce ar trebui sa fie fixe
b)
Joc excesiv în articulațiile mecanismului de direcție
c)
Deformări/fisuri ale oricărui element
d)
Lipsă dispozitive de blocare la bracarea roților
e)
Alinierea defectuoasă a componentelor (ex. bara de comandă a direcției, bara de conexiune)
f)
Reparații necorespunzătoare, modificări
g)
Burduf de protecție la praf deteriorat/lipsă
X
X
X
X X
X
X X
X
2.1.4
Funcționarea legăturilor mecanismului de direcție
Inspecție vizuală a mișcării elementelor timoneriei în timp ce volanul este rotit, cu roțile pe sol și motorul în funcțiune
Cu vehiculul pe un canal sau elevator se rotește volanul stânga–dreapta până la cursa maximă
a)
Cursă incompletă a mecanismului de direcție la acționarea acestuia (lovirea de o parte fixă a șasiului)
b)
Limitatoare mecanice de cursă nefuncționale (dacă sunt prevăzute)
c)
Nealinierea / atingerea componentelor
X
X X
X
2.1.5
Stare, fixare, funcționare și etanșeitate servodirecție
Verificarea servodirecției și a nivelului de ulei hidraulic din rezervor (dacă este vizibil)
Cu roțile pe sol și cu motorul funcționând se verifică dacă servodirecția funcționează corect
a)
Neetanșeități (scurgeri reduse/importante)
b)
Nivelul lichid redus
c)
Mecanismul nu funcționează
d)
Mecanism fixat necorespunzător / fisurat
e)
Conducte care freacă / poziționate necorespunzător
f)
Reparații necorespunzătoare / modificări neautorizate
g)
Conducte, furtunuri deteriorate sau uzate excesiv
h)
Zgomot la pompă în timpul funcționării
X X
X
X X X
X
X X
X X
X
47
2.2 Volanul și coloana volanului
2.2.1
Stare, fixare volan
Cu roțile pe sol, se oscilează volanul dintr-o parte în alta într-un plan perpendicular pe coloana de direcție și se aplica de jos în sus și de sus în jos o forță slabă
Se inspectează vizual jocurile
a)
Deplasare relativă între volan și coloana de direcție care indică un joc excesiv
b)
Lipsa dispozitivului de reținere (siguranței) pe butucul volanului
c)
Fisuri la butucul, coroana sau spițele volanului
X
X X
X
2.2.2
Stare, fixare coloană volan
Se împinge și se trage de volan în linie cu coloana, se împinge de volan în diferite direcții perpendiculare pe coloana de direcție
Se verifică vizual jocul și starea cuplajelor elastice sau a altor articulații.
a)
Joc excesiv axial sau radial al centrului volanului în raport cu coloana
b)
Joc anormal în cuplajul elastic sau cardanic (cuplaj deteriorat).
c)
Fixare defectuoasă a coloanei
X
X X
2.2.3
Joc la volan
Cu motorul în funcțiune în cazul vehiculelor cu servo-direcție și cu roțile în poziție dreaptă, se rotește ușor volanul stânga-dreapta, pe cât posibil fără a mișca roțile
Se verifică vizual mișcarea liberă
a)
Joc excesiv al direcției (de exemplu un punct de pe coroana volanului poate fi rotit pe un arc de cerc pe o distanță mai mare de o cincime din diametrul volanului fără ca
roțile directoare să se miște)
X
2.2.4
Aliniamentul roților
Verificarea aliniamentului roților Control vizual
a)
Roți nealiniate în mod evident
X
2.2.5
Stare, fixare punte directoare remorci
Inspecție vizuală sau utilizând un detector de jocuri, dacă este adecvat
Se decuplează remorca și apoi proțapul este rotit stânga-dreapta sau roțile punții directoare sunt deplasate stânga-dreapta până la cursa maximă
a)
Componente deteriorate / fisurate
b)
Mișcare neuniformă /joc excesiv
c)
Fixare defectuoasă
X X X
X X
3. VIZIBILITATEA
3.1
Oglinzi retrovizoare (+E), inclusiv cea suplimentară de la autovehiculele ȘCOALĂ,
stare și fixare
Inspecție vizuală
a)
Oglindă deteriorată sau fixată necorespunzător / lipsă
X
X
3.2
Starea parbrizului și a celorlalte geamuri
Inspecție vizuală de la postul de conducere (conform lit. D)
a)
Parbriz fisurat într-o zonă în care se acceptă / fisurat, spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice
b)
Geam lateral față fisurat / spart sau cu transparență neconformă cu cerințele specifice
c)
Parbriz sau geam în stare necorespunzătoare (sablat, zgâriat / cu
opacități importante sau din material neconform)
X X X
X X X
3.3
Câmp de vizibilitate
Inspecție vizuală de de la postul de conducere
Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în
a)
Obstrucționarea câmpului de vizibilitate
al conducătorului care îi afectează vederea
X
48
poligonul de probe conform anexei 3 la reglementări pentru oglinzile din clasele IV și V
în față sau lateral
b)
Nu se asigură vizibilitatea corespunzătoare spre înapoi
c)
Nu se asigură vizibilitatea conform cerințelor
X X
3.4
Dispozitive cu cameră de luat vederi ce înlocuiesc oglinzile din clasele IV și V
Inspecție vizuală și funcțională de de la postul de conducere
Se va verifica vizibilitatea jaloanelor în poligonul de probe anexei 3 la reglementări pentru oglinzile din clasele IV și V
a)
Nu funcționează corespunzător
b)
Nu se asigură vizibilitatea conform cerințelor
X X
3.5
Ștergătoare de parbriz
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Ștergător care nu funcționează corespunzător sau lipsă
b)
Lamela ștergătorului deteriorată / lipsă
X
X
X
3.6
Spălătoare de parbriz
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Spălător care nu funcționează
corespunzător / lipsă
X
X
3.7
Sistem de dezaburire
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Sistem care nu funcționează
corespunzător sau deteriorat
X
4.LAMPI ȘI ECHIPAMENT ELECTRIC
4.1 Faruri
4.1.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
a)
Lipsă far sau dispersor
b)
Far neomologat (fără marcă de omologare)
c)
Far cu oglinda deteriorată d)Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
e)
Fixare necorespunzătoare care poate
conduce la căderea pe carosabil
f)
Montare necorespunzătoare
X
X X
X X
X X
4.1.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Sursă de lumină defectă
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitate luminii sau schimbă culoarea luminii emise
d)
Faruri destinate conducerii pe partea stângă
X X
X
X
4.1.3
Verificare reglaj (+E)
Inspecție vizuală și funcțională
Inspectorul va regla farul dacă dispozitivul de reglare este funcțional
a)
Far reglat necorespunzător
b)
Sursa de lumină montată necorespunzător
X X
4.1.4
Comutare lumini
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Numărul de faruri aprinse simultan nu
este în conformitate cu tipul omologat b)Funcționare necorespunzătoare a
X
X
49
dispozitivului de comandă
4.1.5
Dispozitive de reglare a
farurilor (atunci când sunt prevăzute de producător)
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Dispozitivul nu funcționează
b)
Dispozitivul manual nu poate fi acționat de la locul conducătorului
X X
4.1.6
Ștergătorul sau spălătorul de far (atunci când este prevăzut
de producător)
Inspecție vizuală și funcțională Verificarea se face cu farurile în funcțiune
a)
Ștergătorul și/sau spălătorul nu funcționează
X
4.2 Lămpi de poziție față, spate, lateral, lămpi de gabarit
4.2.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
Se verifică și caseta ȘCOALĂ (dacă e cazul)
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
f)
Casetă ȘCOALĂ necertificată, montată necorespunzător sau lipsă
X
X X
X X
X X
4.2.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
Se verifică și funcționarea casetei ȘCOALĂ
(dacă e cazul)
a)
Sursă de lumină defectă*
-
față sau spate dreapta
-
față sau spate stânga
-
poziție lateral, lămpi de gabarit
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
d)
Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă e)Nefuncționare casetă ȘCOALĂ
X X
X X X
X X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.3 Lămpi de frânare
4.3.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate
conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
X
X X
X
X X
4.3.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă
X X
50
cerințele specifice
c)Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise d)Funcționare necorespunzătoare a
dispozitivului de comandă
X
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.4 Lămpi indicatoare de direcție și de avarie
4.4.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
X
X X
X X X
4.4.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise d)Funcționare necorespunzătoare a dispozitivului de comandă
X X
X
X
4.4.3
Frecvența semnalului
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Frecvența de aprindere intermitentă
necorespunzătoare
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.5 Faruri și lămpi de ceață
4.5.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
X
X X
X X
X
4.5.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii
sau schimbă culoarea luminii emise
X
X X
51
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
4.6 Lampa de iluminare a plăcii de înmatriculare spate, lampă mers înapoi
4.6.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat / spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
X
X
X X
X X
4.6.2
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Sursă de lumină defectă*
b)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
c)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii sau schimbă culoarea luminii emise
X
X X
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact;
dacă este asigurată funcționarea cel puțin a unei surse de lumină (alta decât LED), defecțiunea este considerată minoră
4.7 Catadioptri, plăci de identificare reflectorizant - fluorescente, marcaje reflectorizante de contur
4.7.1
Stare și fixare
Inspecție vizuală
a)
Catadioptri deteriorați / fixați, montați necorespunzător sau lipsă
b)
Plăci de identificare spate reflectorizant fluorescente deteriorate / fixate, montate necorespunzător sau lipsă
c)
Marcaje reflectorizante de contur
deteriorate / fixate, montate necorespunzător sau lipsă
X X
X
X X
X
4.7.2
Funcționare
Inspecție vizuală
a)
Catadioptri, marcaje reflectorizante de contur și plăci de identificare spate
reflectorizant fluorescente neomologate
X
4.8 Martori luminoși
4.8.1
Funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)Nu funcționează corespunzător (nu afectează / afectează direct siguranța
rutieră)
X
X
4.9 Conexiuni, cablaj electric și bateria de acumulatori.
4.9.1
Conexiuni electrice dintre autovehicul tractor și (semi)remorcă.
Inspecție vizuală si funcțională Dacă există posibilitatea se verifică
continuitatea electrică dintre vehicule
a)
Conexiuni electrice fixate / poziționate necorespunzător
b)
Izolație deteriorată
c)
Conexiunile electrice nu funcționează corespunzător
d)
Conexiunile electrice dintre autovehicul
și (semi)remorci nu sunt concepute astfel
X
X
X X
X
52
încât să împiedice orice deconectare
accidentală
4.9.2
Cablaj electric
Inspecție vizuală cu vehiculul pe canalul de
vizitare sau pe elevator inclusiv în compartimentul motor
a)
Cabluri fixate / poziționate necorespunzător
b)
Izolație cablaj deteriorată
X
X
X
4.9.3
Baterii(e) de acumulatori
Inspecție vizuală
a)
Fixată necorespunzător
b)
Scurgeri de electrolit (în funcție de debit) c)Siguranțe improvizate
d)Neventilate corespunzător (dacă e cazul)
X
X X X X
4.10 Alte lămpi (dacă au fost prevăzute de producător)
4.10.1
Alte lămpi - stare, fixare, funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Lipsă lampă sau dispersor
b)
Lampă neomologată (fără marcă de omologare)
c)
Dispersor fisurat, spart, de culoare necorespunzătoare
d)
Fixare necorespunzătoare care poate conduce la căderea pe carosabil
e)
Montare necorespunzătoare
f)
Sursă de lumină defectă*
g)
Culoarea luminii emise nu respectă cerințele specifice
h)
Acoperiri ale dispersorului sau ale sursei de lumină care reduc intensitatea luminii
sau schimbă culoarea luminii emise
i)
Lămpi interzise
X X
X X
X
X
X
X
X
* )
În cazul lămpilor luminate prin diode luminiscente (LED) nu se consideră defect dacă funcționează minim 50% din acestea, constituite într-un grup compact
5. PUNȚI, ROȚI ȘI MECANISMUL SUSPENSIEI
5.1 Punți (axe)
5.1.1
Stare, fixare punți (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare
Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone.
a)
Punte corodată excesiv / deformată sau fisurată (în cazul punților rigide)
b)
Basculă corodată excesiv / deformată sau fisurată (în cazul punților independente)
c)
Fixare nesigură pe vehicul sau jocuri în articulațiile de fixare
d)
Reparație necorespunzătoare / modificare constructivă necorespunzătoare
e)
Tirant deformat, nefixat corespunzător pe
șasiu/caroserie
X X X X
X
X X
X
5.1.2
Stare, fixare fuzete și butucii roților (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare
Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone
a)
Fuzetă fisurată sau deformată
b)
Joc excesiv al pivotului fuzetei și/sau a bucșelor basculelor.
c)
Mișcare excesivă între fuzetă și axa rigidă
X X
X
53
Se aplică o forță laterală sau verticală pe fiecare roată
Jocurile se vor evalua conform precedurii prevăzute la lit. E
d)Pivotul fuzetei slăbit sau cu joc în punte e)Piulițe, prezoane sau șuruburi de fixare lipsă (în funcție de număr)
f)Burduf de protecție la praf deteriorat / lipsă
X
X X
X X
5.1.3
Rulmenții roților. (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe elevator sau deasupra canalului de vizitare
Se utilizează obligatoriu un detector de jocuri în cazul vehiculelor cu MTMA>3,5 tone
Se rotește și se oscilează roata sau se aplica o forță laterală pe fiecare roată.
a)
Joc excesiv la rulment
b)
Rulment prea strâns, blocarea roții la rotire
c)
Zgomot la rotirea liberă a roții
X X
X
5.2 Jante și anvelope
5.2.1
Stare, fixare butuci roți (+E)
Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe canal sau elevator
a)
Prezon sau piuliță lipsă sau slabit(ă) (în funcție de număr)
b)
Butucul roții fisurat
X
X
X
5.2.2
Stare, fixare jante (+E)
Inspecție vizuală pe ambele părți ale fiecărei roți cu vehiculul pe canal sau elevator
a)
Jantă fisurată, sudată necorespunzător
b)
Inele elastice de reținere a anvelopei fixate incorect
c)
Jantă deformată excesiv sau montată incorect
d)
Găurile de fixare a jantei ovalizate e)Dimensiunile jantei nu sunt în conformitate cu documentele
X
X
X X
X
5.2.3
Stare, fixare anvelope (+E)
Inspecție vizuală a întregii anvelope prin deplasarea vehiculului înainte și înapoi pe canal sau prin rotirea roții când vehiculul este suspendat pe elevator sau cric de canal Conform lit. F
a)
Dimensiunea anvelopei, indicele de sarcină sau indicele de viteza nu sunt conform cu documentele
b)
Anvelope de dimensiuni diferite pe aceeași axă sau la roți jumelate
c)
Anvelope de construcție diferită (radial sau diagonal) pe aceeași axă
d)
Tăieturi profunde sau deteriorări importante pe banda de rulare sau pe flancurile anvelopelor
e)
Uzură neuniformă pronunțată a anvelopei pe banda de rulare
f)
Adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lățimea benzii de rulare) neconformă mai mică de 1,6 mm (pentru tractoare și mașini pentru lucrări: 2 mm la anvelopele cu diametrul jantei până la 20" inclusiv sau 4 mm la anvelopele cu
diametrul jantei peste 20")
X
X X
X X
X
54
g)
Frecarea anvelopei de parți ale
șasiului/caroseriei sau ale suspensiei
h)
Anvelope reșapate neomologate
i)
Anvelope cu profil diferit pe aceeași axă
X
X
X
5.3 Suspensie
5.3.1
Arcuri (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator utilizând un detector de jocuri daca este necesar
a)
Fixare sau montare necorespunzătoare a arcurilor pe șasiu sau punte (axă)
b)
O componentă a arcului deteriorată / fisurată
c)
Lipsă arc la una din punți (roți)
d)
Arc rupt
X X
X
X X
5.3.2
Amortizoare(+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul pe canal sau elevator.
a)
Jocuri excesive în articulațiile de fixare pe cadru sau șasiu
b)
Amortizor deteriorat/rupt c)Amortizor neetanș
d)Lipsă amortizor
X X
X X
X
5.3.3
Bară de torsiune, bielete antiruliu, bare și leviere ale suspensiei (+E)
Inspecție vizuală utilizând un detector de jocuri sau elevator
a)
Montare necorespunzătoare a unei componente pe șasiu sau axă
b)
O componentă corodată excesiv / deteriorată sau fisurată
c)
Reparație sau modificare necorespunzătoare
d)
Rulment gripat sau joc anormal la rulment
e)
Lipsă bară stabilizatoare (dacă a fost prevăzută de producător)
X
X X X X
X
5.3.4
Articulațiile suspensiei (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul pe elevator sau canal utilizând un detector de jocuri sau elevator
a)
Lipsă bolțuri fixare arc și/sau bucșe
b)
Lipsă plăcuțe reazem și/sau bride c)Articulații cu jocuri excesive / rupte
d)
Bucșe uzate excesiv
e)
Burduf de protecție la praf deteriorat / lipsă
X
X X X
X X X
5.3.5
Suspensia pneumatică
Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul aflat pe canal
a)
Fixare necorespunzătoare pe șasiu sau punte (axă)
b)
Sistem inoperabil (nu se poate modifica presiunea de aer în perne)
c)
Burduf pernă neetanș / spart
d)
Orice componentă deteriorată / defectă sau modificată astfel încât ar putea afecta funcționarea sistemului
X
X X
X
X X
5.3.6
Simetrie suspensie (+E)
Inspecție vizuală pe canal sau elevator
Control comparativ al suspensiei roților de pe
a)
Diferență vizibilă privind înălțimea
vehiculului pe cele două parți ale aceleiași
X
55
aceeași punte
punți.
6. ȘASIU,CABINĂ ȘI ELEMENTE ATAȘATE SAȘIULUI
6.1 Șasiu sau cadru și elemente atașate
6.1.1
Stare generală șasiu, șasiu suplimentar, lonjeroane față și spate la caroseria autoportantă (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator
Coroziunile se vor evalua conform procedurii prevăzute la lit. G
a)
Coroziuni avansate (zone corodate, coroziuni străpunse) / fisuri, rupturi, deformări importante ale elementelor de rezistență pe orice parte inclusiv pe traverse
b)
Elemente de rezistență sudate necorespunzător
c)
Coroziune excesivă care afectează rigiditatea șasiului
d)
Plăcile de întărire, traversele și îmbinările nu prezintă siguranță
e)
Șasiul suplimentar corodat excesiv / fisurat sau cu deformări importante
f)
Șasiul suplimentar fixat necorespunzător
X
X X X
X
X
X X X X
6.1.2
Tubulatură de evacuare, de reducere a emisiilor și amortizoare de zgomot
Inspecție vizuală și auditivă cu vehiculul aflat pe canal sau elevator cu motorul în funcționare
a)
Lipsă element din tubulatura de evacuare b)Tubulatura de evacuare nu este poziționată sau fixată corespunzător
c)Gazele de evacuare pătrund în habitaclu sau în cabina conducătorului
X X
X
6.1.3
Rezervor de combustibil si conducte de alimentare (inclusiv rezervorul de combustibil pentru dispozitivul de încălzire și conductele)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canal sau elevator
a)
Lipsă rezervor la autovehiculele cu alimentare duală sau la cele cu rezervor auxiliar
b)
Rezervorul neetanș (prezintă scurgeri), capacul rezervorului lipsește sau nu este corespunzător
c)
Rezervor suplimentar care nu este menționat în C.I.V.
d)
Alimentare dintr-un rezervor improvizat, altul decât cel destinat
e)
Rezervor sau conducte fixate necorespunzător
f)
Rezervor G.P.L/G.N.C corodat excesiv sau cu vechime mai mare de 10 ani față de data poansonată
g)
Carcasă multisupapă neetanșă/fisurată sau fără capac
h)
Tubulatură pentru evacuarea scăpărilor de G.P.L neetanșă sau nefixată
i)
Conducte alimentare cu combustibil deteriorate, poziționate sau uzate datorită
X
X X X
X X
X X X
X
56
frecării de alte componente j)Dispozitiv de oprire a combustibilului (dacă e prevăzut de producător) nu funcționează corespunzător
k)Risc de incendiu datorat: scurgerilor de combustibil, protecției necorespunzătoare a rezervorului sau tubulaturii de evacuare, condițiilor din compartimentul motor.
X
X
6.1.4
Bare de protecție, protecție laterală și dispozitive de protecție antiîmpănare (dacă au fost prevăzute de
producător)
Inspecție vizuală
a)
Elemente slăbite sau avariate care pot provoca accidentări
b)
Dispozitive care nu corespund în mod evident cerințelor
X X
6.1.5
Suport pentru roată de rezervă (dacă este prevăzut de producător)
Inspecție vizuală
a)
Suport fisurat sau fixat necorespunzător (interiorul / exteriorul vehiculului)
b)
Roată de rezervă fixată necorespunzător cu pericol de desprindere (interiorul /
exteriorul vehiculului)
X
X X
X
6.1.6
Dispozitive de cuplare și echipament de remorcare (+E)
Inspecție vizuală urmărind cu atenție uzura și funcționarea corespunzătoare a tuturor dispozitivelor de siguranță montate și/sau prin utilizarea calibrelor de măsurare sau a șublerului
Verificare și evaluare conform preocedurii prevăzute la lit. H
a)
Element component deformat, defect / fisurat
b)
Uzură excesivă a cuplelor c)Dispozitiv de cuplare remorcă neomologat
d)Proțap cu coroziuni avansate / montat sau fixat necorespunzător, fisurat, cu deformări importante, reparat necorespunzător e)Coroziuni excesive ale elementelor de rezistență pe care sunt fixate dispozitivele de remorcare
f) Orice dispozitiv de siguranță lipsă, deteriorat sau care nu funcționează corespunzător
X X
X X
X
X X
X
6.1.7
Stare, fixare semiremorcă autobuz articulat (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare
Se va inspecta și zona de pe acoperișul autobuzului
Se va utiliza un detector de jocuri cu 8 mișcări. Se va inspecta și prin proba în parcurs
a)
Ansamblul burduf deteriorat
b)
Jocuri excesive în articulațiile brațelor de fixare
c)
Brațe cadru fixate necorespunzător, reparate necorespunzător sau cu deformări importante
d)
Zonele de fixare a brațelor corodate excesiv
e)
Jocuri în leviere, bare și articulațiile acestora la puntea directoare spate
X X
X
X X
57
f)Zgomote la virarea ansamblului burduf
X
6.1.8 Transmisia
6.1.8.1
Etanșeitatea transmisiei (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator
Se verifică atent zona ambreiajului, schimbătorului de viteze, diferențialului,
reductorului, retarder
a)
Scurgeri lichid, ulei de transmisie sau pierderi de aer la sistemele comandate pneumatic (în funcție de debit redus / important)
X
X
6.1.8.2
Stare, fixare, montaj transmisie (+E)
Inspecție vizuală cu vehiculul aflat pe canalul de vizitare sau elevator
Se verifică inclusiv dubla comandă în cazul autovehiculelor ȘCOALĂ
a)
Pedala ambreiaj cu acționare greoaie / fixată necorespunzător, lipsă siguranță de asigurare pedală pe ax, (inclusiv dubla comandă)
b)
Protecție pedală ambreiaj uzată sau lipsă (inclusiv dubla comandă)
c)
Levier selectare viteze fixat necorespunzător / modificat
d)
Comandă ambreiaj poziționată sau fixată necorespunzător
e)
Timonerie schimbător de viteze fixată necorespunzător / modificată constructiv f)Modificarea neautorizată a schimbătorului de viteze din manual în automat
g)
Fixare necorespunzătoare schimbător de viteze pe traversă sau tampoane de fixare a traversei nesigure pe șasiu (ex. lipsă șuruburi de fixare)
h)
Lipsă transmisie longitudinală sau a arborilor planetari la una din punțile autovehiculului în cazul autovehiculelor cu tracțiune integrală
i)
Modificarea neautorizată a tracțiunii de la o punte la alta
j)
Transmisie longitudinală încovoiată, deformată sau montată necorespunzător
k)
Fixare necorespunzătoare a transmisiei longitudinale, a arborilor planetari cu transmisie homocinetică (șuruburi, știfturi elastice etc.) sau a dispozitivelor de asigurare a transmisiei în cazul autovehiculelor cu ampatament mare
l)
Cuplaje elastice deteriorate / fixare necorespunzătoare a cuplajelor
intermediare și a cuplajelor elastice ale
X
X X X X
X
X
X
X X X
X
X X X
X
58
transmisiei longitudinale
m)
Zgomot la rulmenții transmisiei , inclusiv cruci cardanice / joc excesiv
n)
Uzura excesivă a articulațiilor
o)
Carcasa lagărului fisurată sau spartă. p)Protecție deteriorată / lipsă la arborii planetari
X
X
X X
X
X
6.1.8.3
Funcționare transmisie
Inspecție în parcurs
a)
Funcționare necorespunzătoare a ambreiajului, schimbătorului de viteze, reductorului și retarder
b)
Zgomot anormal la transmisie
X
X
6.1.9 Motor și anexe motor
6.1.9.1
Etanșeitate sistem de alimentare cu combustibil și sistem de ungere
Inspecție vizuală cu motorul în funcțiune
a)
Scurgeri benzină, G.P.L/G.N.C
b)
Scurgeri motorină
c)
Furtun de alimentare cu benzină, motorină sau G.P.L/G.N.C uzat / crăpat, tăiat
d)
Lipsă coliere asigurare furtune
e)
Țevi pentru G.P.L/G.N.C din cupru fără înveliș de protecție anticorozivă / racorduri sudate sau alămite pe țevi
f)
Scurgeri ulei motor (debit redus/abundent)
X
X X
X X
X
X X
X
6.1.9.2
Fixare motor pe șasiu sau caroserie
Inspecție vizuală cu motorul în funcțiune
a)
Modificarea poziției motorului față de modelul omologat (ex. din montaj transversal în longitudinal)
b)
Suport motor fisurat, desprins de pe șasiu sau fixat nesigur
X
X
6.1.9.3
Stare, fixare anexe pe motor
Inspecție vizuală cu motorul în funcțiune
a)
Galerie de admisie/evacuare modificată b)Ventilator lipsă sau deteriorat, paleta(e) ventilator fisurată(e) sau lipsă curele pentru
antrenarea anexelor motorului
X X
6.1.9.4
Stare, fixare componente pentru alimentarea duală a motorului
Inspecție vizuală
a)
Reductor-vaporizator G.P.L./G.N.C. de altă marcă și tip decât cel înregistrat în
C.I.V. sau care nu are marcaj conform Reg.67/110 ECE-ONU
b) Reductor-vaporizator poziționat sau fixat necorespunzător
X
X
6.2 Cabină și caroserie
6.2.1
Stare, fixare caroserie, cabină
Inspecție vizuală si funcțională pentru anumite verificări
Se vor face verificări și evaluări conform lit. G
a)
Caroserie, cabină incompletă sau deteriorată
b)
Panou, element lipsă sau deteriorat care
X
X
59
ar putea produce răniri
c)
Caroserie corodată excesiv în zona compartiment motor, portbagaj, pasajele roților, zona de fixare a suspensiei și a punților
d)
Montant deformat, corodat excesiv sau fisurat care poate genera deschiderea accidentală a capotelor sau a obloanelor
e)
Lipsă mecanism de zăvorâre a cabinei pe
șasiu sau mecanism defect
f)
Dispozitv de rabatare a cabinei defect sau lipsă în cazul în care a fost prevăzut de constructor
g)
Caroserie modificată constructiv sau reparată necorespunzător h)Neetanșeități care permit pătrunderea
gazelor de evacuare în habitaclu
X
X
X X
X
X
6.2.2
Montaj caroserie, cabină, suprastructură
Inspecție vizuală în zonele de control
Se vor face verificări și evaluări conform lit. G
a)
Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată corespunzător
b)
Caroseria, cabina, suprastructura nu este fixată pe șasiu în aliniament
c)
Element de fixare (pe șasiu sau pe șasiul suplimentar) fisurat, lipsă sau slăbit d)Coroziuni excesive în punctele de fixare ale caroseriei
X X
X
X
6.2.3
Uși și încuietori de uși
Inspecție vizuală și funcțională
Se vor face verificări și evaluări conform lit. G
a)
Ușă care se poate deschide accidental sau care nu se închide sigur
b)
Ușă, balama, dispozitiv de asigurare slăbite, deteriorate / lipsă
c)
Coroziuni excesive uși
X
X X
X
6.2.4
Structura de rezistență și podea
Inspecție vizuală
Se vor inspecta cu atenție mărită zonele de îmbinare a caroseriei
Se vor face verificări și evaluări conform lit. G
a)
Praguri, contrapraguri, contraaripi corodate excesiv
b)
Întărituri podea fisurate, deformate sau corodate excesiv
c)
Podea fisurată sau corodată excesiv, fixată necorespunzător
X
X X
6.2.5
Scaunul conducătorului
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Scaun fixat necorespunzător pe caroserie
b)
Scaun cu structură deteriorată / lipsă sau neomologat
c)
Mecanismul de reglare a scaunului nu funcționează corect
X X
X
X
6.2.6
Alte scaune
Inspecție vizuală
a)
Scaune fixate nesigur / defecte
X
X
60
b)
Scaune lipsă sau configurația scaunelor nu corespunde cu C.I.V.
c)
Scaune neomologate
X
X
6.2.7
Comenzi necesare conducătorului
autovehiculului
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Orice comandă necesară pentru a opera vehiculul în siguranță nu funcționează
corect.
X
6.2.8
Scări pentru cabină
Inspecție vizuală
a)
Treaptă / grup de trepte deteriorată(e) sau fixată(e) nesigur
b)
Treaptă / grup de trepte care poate provoca accidente
X
X
X
X
6.2.9
Alte echipamente și accesorii interioare și exterioare (în măsură în care au fost prevăzute de producător)
Inspecție vizuală
a)
Accesoriu sau alt element adăugat defect b)Elementul adăugat nu este omologat sau nu corespunde reglementărilor c)Neetanșeități la echipamentul hidraulic auxiliar (în funcție de debit: redus /
important)
X
X X
X
6.2.10
Apărători de noroi, aripi, dispozitive antiîmproșcare
(dacă au fost prevăzute de producător)
Inspecție vizuală
a)
Apărători de noroi slăbite, corodate excesiv / rupte sau lipsă
b)
Spațiu insuficient pentru roți
X
X
X
7. ALTE ECHIPAMENTE
7.1 Centuri de siguranță/catarame
7.1.1
Verificare puncte de ancorare
Inspecție vizuală
a)
Punctele de ancorare puternic deteriorate
X
7.1.2
Stare, fixare centuri de siguranță, catarame
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Centuri de siguranță obligatorii lipsă sau nu au fost montate
b)
Centură de siguranță deteriorată
c)
Centură de siguranță neomologată d)Dispozitivul de închidere este avariat, lipsește sau nu funcționează corect e)Mecanismul de recuperare a centurii avariat sau nu funcționează corect (la cele retractabile)
f)Funcționare necorespunzătoare martor centură la cele care sunt dotate
X
X
X X X
X
7.2
Martor airbag (dacă e prevăzut de producător)
Inspecție vizuală
a)
Martorul din bord pentru airbag nu se stinge după pornirea motorului.
b)
Fisuri care indică declanșarea sistemului în zona volanului, a bordului, în zona stâlpilor, plafonului sau a scaunelor
X
X
7.3
Stingător de incendiu
Inspecție vizuală
a)
Cu termen de valabilitate expirat sau lipsește
b)
Nu corespunde reglementărilor
X
X
61
7.4
Încuietori și dispozitive
antifurt
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Dispozitivul nu funcționează / nu permite
conducerea vehiculului.
X
X
7.5
Triunghiuri reflectorizante de
presemnalizare
Inspecție vizuală
a)
Lipsă sau incomplete
b)
Neomologate
X X
7.6
Trusă de prim ajutor (pentru autovehicule din categoria M 2
și M 3
sunt
necesare două )
Inspecție vizuală
a)
Incomplete/lipsă
b)
Nu corespunde reglementărilor
X
X X
7.7
Cale de roată (dacă
sunt cerute)
Inspecție vizuală
a)
Necorespunzătoare / lipsă
X
X
7.8
Avertizor acustic
(inclusiv cel suplimentar montat de producător)
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Nu funcționează
b)
Comandă nesigură
c)
Neomologat
X
X
X
7.9
Vitezometru
Inspecție vizuală si funcțională în timpul probei în parcurs
a)
Nu este montat conform reglementărilor
b)
Nu funcționează sau lipsește
c)
Nu este iluminat
X
X X
7.10
Tahograf (dacă este obligatoriu conform legislației)
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Neomologat
b)
Nu funcționează
c)
Sigiliile sau alte mijloace de protecție lipsă sau deteriorate, dacă verificarea este posibilă
d)
Termenul de valabilitate al verificării depășit
e)
Placa de montare ilizibilă sau lipsă f)Falsificarea sau manipularea evidentă a sigiliilor, a plăcii de montare sau a altor elemente de protecție
g)
Dimensiunile anvelopelor pe puntea motoare diferite de cele înscrise pe placa de montare
h)
Placa de montare nu corespunde reglementărilor
X X X
X
X X
X X
7.11
Limitator de viteză (dacă este obligatoriu conform legislației)
Inspecție vizuală
a)
Autovehiculul nu este dotat cu limitator conform cerințelor specifice
b)
Sigilii sau alte mijloace de protecție deteriorate sau lipsă, dacă verificarea este posibilă
c)
Termenul de valabilitate al verificării expirat
d)
Placa de montare lipsă sau ilizibilă
e)
Placa de montare nu corespunde reglementărilor
X X
X
X X
62
8. EMISII POLUANTE
8.1 Zgomotul
8.1.1
Sistem de reducere a zgomotului
Inspecție vizuală și auditivă
Evaluare subiectivă doar când inspectorul consideră ca nivelul de zgomot este la limită
a)
Nivelul de zgomot excesiv
b)
Orice parte a sistemului de reducere a zgomotului slabă, lipsă, deteriorată, fixată incorect sau modificată în mod evident astfel încât ar putea afecta în mod
semnificativ nivelul de zgomot
X X
8.2 Gaze de evacuare la mas și mas-kat (inclusiv GPL/GNC)
8.2.1
Echipament de control al emisiilor de gaze
Inspecție vizuală
a)
Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă sau defect în mod evident
b)
Neetanșeități ce ar putea afecta semnificativ măsurarea emisiilor
X
X
8.2.2
Emisii poluante(+E)
Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas fără catalizator tricomponent și sondă lambda, la turația de mers în gol încet
Control cu analizor de gaze pentru CO și HC la autovehiculele cu mas cu catalizator tricomponent și sonda lambda, la turația de mers în gol și la turația de mers în gol accelerat (min. 2000 rot/min, max. 3000 rot/min).
Pentru vehiculele echipate cu un sistem de diagnoză la bord (OBD), funcționarea corectă a sistemului de control al emisiilor poate fi verificată prin citirea corespunzătoare a OBD și a verificării funcționării corecte a OBD în locul măsurării unor emisii în conformitate cu cerințele specifice
La motoarele cu alimentare duală benzină
/GPL, GNC controlul va fi efectuat pentru ambele moduri de funcționare iar verificarea HC se efectuează numai pentru funcționarea cu benzină
La autovehiculele cu sistem de alimentare hibrid sau la autovehiculele echipate cu mas în 2 timpi nu se va efectua verificarea emisiilor poluante
A se vedea anexa nr. 13 la reglementări
a)
Emisiile de CO cor
și HC depășesc:
1) pentru autovehiculele echipate cu mas
- 4,5% sau
-
3,5%; pt. CO cor,
în funcție de anul de fabricație, conform anexei nr. 13 la reglementări
-
1000 ppm pt. HC
2) pentru autovehiculele echipate cu mas-kat
-
0,5% la turația de mers în gol încet și
-
0,3% la turația de mers în gol accelerat; sau
-
0,3% la turația de mers în gol încet și
-
0,2% la turația de mers in gol accelerat; pt. CO cor ,
în funcție de nivelul de poluare menționat în CIV
-
100 ppm pt. HC la turația de mers in gol accelerat;
b)
Lambda depășește domeniul 1 0,03 sau cel specificat de producător
c)
Indicatorii (OBD) indică funcționare defectuoasă
X
X X
63
8.3 Emisii poluante la m.a.c.
8.3.1
Echipament de control al emisiilor de gaze
Inspecție vizuală
a)
Echipament de control al emisiilor prevăzut de producător lipsă sau defect în mod evident
b)
Neetanșeități ce ar putea afecta semnificativ măsurarea emisiilor
X
X
8.3.2
Verificarea opacității (+E)
Control cu opacimetru. Se accelerează motorul de la turația de mers în gol la turația de regulator
A se vedea anexa nr. 13 la reglementări
a)
Indicele de opacitate K depășește:
1)
pentru autovehicule echipate cu mac supraalimentat (turbo)
- 3 [m -1 ]
2. pentru autovehicule echipate cu mac normal aspirat
- 2,5 [m -1 ],
2) pentru autovehicule comerciale echipate cu mac EURO IV, EURO V sau EEV
- 1,5 [m -1 ]
X
8.4 Alte aspecte referitoare la mediu
8.4.1
Fum vizibil
Inspecție vizuală
a)Fum în exces de orice culoare
X
8.4.2
Scurgeri de lichide
Inspecție vizuală
a)Orice scurgere în exces de lichid care poate afecta mediul ambiant sau expune la
riscuri pe alți utilizatori ai drumului
X
9. ALTE VERIFICĂRI
9.1
Autovehicul în ansamblu
Inspecție vizuală sau prin utilizarea unui echipament adecvat
a)
Modificări neomologate ale oricărui subansamblu al autovehiculului
b)
Orice defect suplimentar constatat ce ar putea afecta siguranța circulației pe drumurile publice
X
X
X
X
X
X
64
Plan de operațiuni suplimentar pentru
autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune
Nr. crt.
Denumirea verificării
Metoda de control și aparatura
necesară
Defectele constatate pentru respingere
Grupă defecte
DMi
DMa
DP
10. VERIFICĂRI SUPLIMENTARE PENTRU MICROBUZE ȘI AUTOBUZE
10.1 UȘI
10.1.1
Stare, fixare și funcționare uși de intrare și de ieșire
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Funcționare defectuoasă la închidere
și deschidere
b)
Ușă deteriorată
c)
Sistem de control în caz de urgență defect d)Controlul de la distanță al ușilor sau dispozitive de avertizare defecte
e)Uși improvizate
X
X X X
X
10.1.2
Ieșiri de urgență
Inspecție vizuală și functională (unde este posibil)
a)Funcționare defectuoasă la închidere și deschidere b)Ideograme pentru ,,IEȘIRE DE URGENȚĂ” greu lizibile
/ ilizibile sau lipsă
c)
Ciocane de spart geamul lipsă
d)
Greu accesibile
X
X X
X X
10.2 SISTEMELE DE DEZABURIRE, DEZGHEȚARE
10.2.1
Funcționare sisteme la lunetă, parbriz, oglinzi, geam lateral
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Nu funcționează corect
b)
În timpul funcționării în compartimentul șoferului sau al pasagerilor sunt introduse gaze de evacuare
c)
Sistem defect (dacă este obligatoriu)
X
X
X
10.3 SISTEME DE VENTILAȚIE ȘI ÎNCĂLZIRE
10.3.1
Stare, fixare și funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Sistemul de încalzire și ventilație nu funcționează
b)
În timpul funcționării sistemului de ventilație și
încălzire în compartimentul șoferului sau al pasagerilor sunt introduse gaze de evacuare
X
X
10.4 SCAUNE
10.4.1
Scaun șofer (cerințe adiționale)
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Dispozitive speciale defecte sau deteriorate (protecția parbrizului la lumină orbitoare).
b)
Sisteme de protecție a șoferului nesigure
X
X
10.4.2
Scaune pasageri (inclusiv
pentru personalul de însoțire)
Inspecție vizuală
a)
Scaune defecte / fixate necorespunzător.
b)
Scaunele modificate sau neomologate
X
X X
10.5 LUMINI INTERIOARE ȘI DE GHIDARE
10.5.1
Stare, fixare și funcționare
Inspecție vizuală și funcțională
a)
Lămpi de ghidare lipsă sau nefuncționale
b)
Alte lămpi interioare lipsă sau nefuncționale
X
X
10.6 CULOARE ȘI ZONE DE STAȚIONAT ÎN PICIOARE
10.6.1
Stare, fixare
Inspecție vizuală
a)
Podea deteriorată / nesigură sau care nu este fixată corespunzător
b)
Bare și mâini curente deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător
c)
Culoarele și zonele de staționat în picioare greu accesibile
X
X
X X
X
10.7 SCĂRI ȘI TREPTE
10.7.1
Stare, fixare și funcționare (la cele retractabile)
Inspecție vizuală și funcțională (dacă este posibil)
a)
Scări de acces deteriorate, nesigure sau fixate necorespunzător
b)
Scări retractabile care nu funcționează corespunzător
c)
Scări și trepte modificate
X X
X
10.8 SISTEM DE COMUNICARE CU PASAGERII
10.8.1
Stare, funcționare
Inspecție vizuală și funcțională.
a) Sistem care nu funcționează corespunzător / defect
X
X
10.9 PLĂCUȚE AVERTIZOARE
10.9.1
Stare, fixare
Inspecție vizuală
a)Plăcuțe lipsă, cu mesaj eronat sau ilizibil
X
10.10 NORME PRIVIND TRANSPORTUL PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI
10.10.1
Stare, fixare și funcționare uși,
Inspecție vizuală
a)Uși, rampe, elevatoare deteriorate, nesigure sau
X
65
rampe și elevatoare
fixate necorespunzător
b)
Elemente de comandă a ușilor, elevatoarelor și a rampelor defecte
c)
Dispozitive de avertizare defecte
X X
10.10.2
Stare, fixare dispozitive de reținere scaune cu rotile
Inspecție vizuală și funcțională.
a)
Dispozitive deteriorate / nesigure sau fixate necorespunzător
b)
Elemente de control necorespunzătoare / lipsă
X
X
X
X
10.10.3
Echipament special de
semnalizare
Inspecție vizuală și funcțională
(dacă este cazul)
a)
Echipament necorespunzător / lipsă
X
X
10.11 ALTE ECHIPAMENTE SPECIALE
10.11.1
Instalații de preparare a
hranei
Inspecție vizuală
a)Instalație deteriorată astfel încât devine periculoasă
utilizarea ei
X
10.11.2
Instalație sanitară
Inspecție vizuală
a)Instalația sanitară deteriorată / defectă
X
X
10.11.3
Alte dispozitive
(de exemplu sisteme audio-video)./
Inspecție vizual
a)Instalația poziționată necorespunzător / defectă
X
X
66
E – verificare ce necesită utilizarea unui echipament specializat
DMi (Defecțiune minoră) - defecțiune tehnică ce nu are un efect semnificativ asupra siguranței rutiere și protecției mediului, precum și alte neconformități minore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului).
DMa (Defecțiune majoră) - defecțiune tehnică ce are un efect semnificativ asupra siguranței rutiere (inclusiv în ceea ce privește ceilalți participanți la trafic) și asupra protecției mediului, precum și alte neconformități majore (inclusiv în ceea ce privește identificarea vehiculului).
DP (defecțiune periculoasă) – defecțiune tehnică care constituie un risc imediat privind siguranța rutieră.
În cazul defectelor care sunt încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP) încadrarea ține cont de despărțirea acestora pe grupe realizată prin semnul „ / ”. În cazul defecțiunilor ce pot fi încadrate în mai multe grupe de gravitate (DMi, DMa și/sau DP), pentru care nu se specifică clar încadrarea, inspectorul tehnic este responsabil de încadrarea acestora în funcție de gravitatea lor în funcție de definițiile specifice.
B. Schemă efectuare ITP (partea inferioară și exterioară)
C.
Coroziuni admise la conductele rigide de frânare
Conductele rigide de frânare nu trebuie să prezinte coroziuni atât de puternice încât dacă se îndepărtează stratul corodat suprafața rămasă să prezinte ciupituri (pitting).
D.
Defecte privind parbrizul și alte geamuri
1.
Defecte parbriz autoturisme și autovehicule cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv
Parbrizul a fost împărțit în 3 secțiuni imaginare, în funcție de importanța acestora, după cum urmează:
1.
Câmpul direct de vizibilitate - suprafața ce se află în fața frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafețe este corespunzătoare cu aria unui dreptunghi cu lungimea de aproximativ 0,3 m (diametrul volanului) și înălțimea de 0,2 m proiectat pe parbriz (vezi figura);
2.
Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafața generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană transversală a parbrizului și suprafața dreptunghiului de înălțime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);
3.
Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafața rămasă din parbriz.
Limita inferioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se definește ca intersecția dintre suprafața parbrizului și un plan orizontal imaginar tangent la extremitatea superioară a volanului (cu volanul reglat în poziție maximă superioară). Lungimea dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate este egală cu diametrul volanului (aprox. 0,3 m) proiectat perpendicular pe parbriz.
Limita superioară a dreptunghiului ce reprezintă câmpul direct de vizibilitate se determină prin ridicarea unui segment vertical de dreaptă cu lungimea de 0,2 m între planul orizontal imaginar definit mai sus și suprafața parbrizului, conform figurii.
Deteriorări permise:
În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 10 mm.
În cîmpul de vizibilitate indirectă se admit:
-
o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
-
zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 5 mm;
-
o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 40 mm;
-
patru deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în patru cercuri imaginare cu diametre de cel mult 10 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figură precum și alte deteriorări sau decolorări.
2.
Defecte autovehicule cu MTMA peste 3.500 kg
Parbrizul a fost împărțit în 3 secțiuni imaginare, în funcție de importanța acestora, după cum urmează:
1.
Câmpul direct de vizibilitate - suprafața ce se află în fața frontului de vizibilitate al conducătorului auto. Aria acestei suprafețe este corespunzătoare cu aria unui pătrat cu latura de 0,4 m proiectat pe parbriz (vezi figura);
2.
Câmpul indirect de vizibilitate – suma dintre suprafața generată prin rotirea câmpului direct de vizibilitate în raport cu linia mediană verticală a parbrizului și suprafața dreptunghiului de înălțime H dintre ele (reprezentat cu linie punctată în figură);
3.
Câmp neimportant pentru vizibilitate - suprafața rămasă din parbriz.
Centrul câmpului direct de vizibilitate coincide cu intersecția dintre proiecția pe parbriz a liniei imaginare ce pornește din centrul scaunului șoferului și trece prin centrul volanului și proiecția pe parbriz a liniei orizontale ce este situată la 0,65 m deasupra celui mai de jos punct al scaunului conducătorului auto reglat în poziția minimă din punct de vedere al înălțimii și la distanță maximă față de volan (măsurarea se realizează cu scaunul conducătorului auto liber).
Deteriorări permise:
În câmpul de vizibilitate directă este permisă o singură deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 30 mm.
În cîmpul de vizibilitate indirectă se admit:
-
o singură fisură neramificată indiferent de lungimea acesteia;
-
zgârieturi indiferent de lungime ce nu sunt mai late de 8 mm;
-
o deteriorare sau decolorare a cărei dimensiune poate fi încadrată într-un cerc imaginar cu diametrul de cel mult 100 mm;
-
trei deteriorări sau decolorări separate ale căror dimensiuni pot fi încadrate în trei cercuri imaginare cu diametre de cel mult 30 mm.
Pe marginea parbrizului se admit fisuri simple neramificate ca în figura de mai sus precum și alte deteriorări sau decolorări.
Prin deteriorări se înțeleg și bulele de aer ce pot să apară între straturile parbrizului. METODA DE CONTROL:
1.
Prin examinare vizuală;
2.
Dacă este cazul, prin măsurare utilizându-se dispozitive de verificare adecvate (ruletă, riglă, dispozitiv).
3.
Condiții privind transparența geamurilor
Geamurile vehiculelor trebuie să fie omologate și să poarte marca de omologare în conformitate cu Directiva 92/22/CEE 2)
cu modificările ulterioare sau cu Regulamentul 43 CEE-ONU 3) .
Condiția se consideră îndeplinită și de către geamurile care sunt omologate conform normelor SAE sau DOT.
Geamurile aflate în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto trebuie să asigure o transparență de cel puțin 75% pentru parbriz, respectiv 70 % pentru restul geamurilor. Câmpul de vizibilitate principal al vehiculului este format din parbriz, geamurile laterale față și luneta.
În cazul în care vehiculul este dotat și cu oglindă laterală dreapta, luneta nu mai face parte din câmpul principal de vizibilitate.
În cazul în care geamurile care nu se află în câmpul de vizibilitate principal al conducătorului auto au o transparență modificată față de cea stabilită prin marcajul de omologare, se urmărește ca stratul aplicat ulterior să fie uniform și să nu creeze distorsiuni. De asemenea, foliile de protecție aplicate pe geamuri trebuie să fie certificate și marcate corespunzător, iar aplicarea acestora este permisă numai în ateliere autorizate.
Aceleași condiții se aplică motociclurilor carosate și tractoarelor.
2)
Directiva 92/22/CEE a Consiliului din 31 martie 1992 privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și remorcilor acestora, modificată ultima dată de Directiva 2001/92/CE a Comisiei din 30 octombrie 2001pentru adaptarea la progresul tehnic a Directivei 92/22/CEE a Consiliului privind geamurile de securitate și materialele pentru geamurile autovehiculelor și ale remorcilor lor, și a Directivei 70/156/CE a Consiliului referitoare la omologarea autovehiculelor și a remorcilor acestora
3 )
Regulamentul nr. 43 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (CEE-ONU)
–
Dispoziții uniforme privind omologarea geamurilor de securitate
E.
Detectarea jocurilor excesive în articulații
În funcție de caracteristicile constructive ale mecanismului de suspensie, există diverse metode pentru verificarea jocurilor:
Se utilizează un levier
Joc axial. Se exercită o forță asupra levierului în sus și în jos
Joc radial. Se realizează o mișcare radială cu ajutorul detectorului de jocuri
Se utilizează un levier și un cric
Joc radial. Se realizează o mișcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri.
Se
poziționează
cricul conform figurii, apoi acesta este acționat până când forța exercitată de roată asupra detectorului de jocuri este
suficientă
pentru
a
asigura deplasarea acesteia.
Joc axial. Se poziționează cricul conform figurii, apoi acesta este acționat până la descărcarea completă a roții. Se exercită o forță asupra levierului în sus și în jos.
Se utilizează două leviere și un cric
Joc radial. Se realizează o mișcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziționează cricul conform figurii, sub șasiu, apoi acesta este acționat până când forța
exercitată
de
roată
asupra detectorului
de
jocuri
este
suficientă pentru a asigura deplasarea acesteia.
Joc axial. Se poziționează cricul conform figurii, sub șasiu, apoi acesta este acționat până la descărcărcarea completă a roții. Se exercită
alternativ
câte
o
forță
asupra levierelor în sus și în jos.
Se utilizează două leviere și un cric
Joc radial. Se realizează o mișcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziționează
cricul conform
figurii,
apoi acesta este acționat până când forța exercitată de roată asupra detectorului de jocuri este suficientă pentru
a
asigura deplasarea acesteia.
Joc
axial
al
pivotului superior. Se amplasează cele două leviere conform figurii
și
se
exercită alternativ asupra lor câte o forță în sus și în jos.
Joc
axial
al
pivotului inferior. Se poziționează cricul conform figurii apoi este
acționat
până
la descărcarea
completă
a roții. Se exercită alternativ câte
o
forță
asupra levierelor în sus și în jos.
Se utilizează două leviere și un cric
Joc axial al pivotului inferior. Se exercită alternativ câte o forță asupra levierelor în sus și în jos.
Joc radial. Se realizează o mișcare radială cu ajutorul unui detector de jocuri. Se poziționează cricul conform figurii, sub șasiu, apoi acesta este acționat până când forța
exercitată
de
roată
asupra detectorului
de
jocuri
este
suficientă pentru a asigura deplasarea acesteia.
Joc
axial
al
pivotului
superior.
Se poziționează cricul conform figurii apoi este acționat până la descărcarea completă a roții. Se exercită alternativ câte o forță asupra levierelor în sus și în jos.
Notă: jocul radial poate fi verificat și manual pentru SITP de clasa a II-a ce nu sunt dotate cu detectoare de jocuri
F.
Verificări privind anvelopele Dimensiune anvelopă
Adâncime profil anvelopă
Indici de sarcină anvelope (IS)
IS
KG
IS
KG
IS
KG
IS
KG
IS
KG
50
190
82
475
114
1180
146
3000
178
7500
51
195
83
487
115
1215
147
3075
179
7750
52
200
84
500
116
1250
148
3150
180
8000
53
207
85
515
117
1285
149
3250
181
8250
54
212
86
530
118
1320
150
3350
182
8500
55
218
87
545
119
1360
151
3450
183
8750
56
224
88
560
120
1400
152
3550
184
9000
57
230
89
580
121
1450
153
3650
185
9250
58
236
90
600
122
1500
154
3750
186
9500
59
243
91
615
123
1550
155
3875
187
9750
60
250
92
630
124
1600
156
4000
188
10000
61
257
93
650
125
1650
157
4125
189
10300
62
265
94
670
126
1700
158
4250
190
10600
63
272
95
690
127
1750
159
4375
191
10900
64
280
96
710
128
1800
160
4500
192
11200
65
290
97
730
129
1850
161
4625
193
11500
66
300
98
750
130
1900
162
4750
194
11800
67
307
99
775
131
1950
163
4875
195
12150
68
315
100
800
132
2000
164
5000
196
12500
69
325
101
825
133
2070
165
5150
197
12850
70
335
102
850
134
2120
166
5300
198
13200
71
345
103
875
135
2180
167
5450
199
13600
72
355
104
900
136
2240
168
5600
200
14000
73
365
105
925
137
2300
169
5800
74
375
106
950
138
2360
170
6000
75
387
107
975
139
2430
171
6150
76
400
108
1000
140
2500
172
6300
77
412
109
1030
141
2575
173
6500
78
425
110
1060
142
2650
174
6700
79
437
111
1090
143
2725
175
6900
80
450
112
1120
144
2800
176
7100
81
462
113
1150
145
2900
177
7300
Indicele de sarcină reprezintă sarcina maximă în kilograme pe care o anvelopă o poate transporta la viteza maximă indicată de indicele de viteză. La anvelopele pentru vehicule grele indicele de sarcină se reprezintă sub forma a două numere (de ex. 148/145L) al doilea număar reprezentțnd indicele de sarcină pentru utilizarea anvelopelor jumelate. Indicatorii de sarcină și viteza sunt stabiliți de ETRTO (European Tyre and Rim Technical Organization).
Indici de viteză anvelope
Indice de viteza
Viteza[Km/h]
A1
5
A2
10
A3
15
A4
20
A5
25
A6
30
A7
35
A8
40
B
50
C
60
D
65
E
70
F
80
G
90
J
100
K
110
L
120
M
130
N
140
P
150
Q
160
R
170
S
180
T
190
H
210
V
240
W
270
Y
300
ZR
Peste340
Indicele de viteză reprezintă viteza maximă la care o anvelopă poate transporta sarcina mentionată ca indice de sarcină. Indicii de sarcină și de viteză sunt marcați pe ambele flancuri ale anvelopelor. La anvelopele radiale pentru vehicule grele, fără marcaj de viteză , limita maximă admisă este de 110 km/h , în timp ce la cele diagonale este de 100 km/h.
G.
Defecte la caroserie datorate coroziunii
Defectele la caroserie datorate coroziunii vor fi evaluate în funcție de soluția constructivă a caroseriei:
1.
Autovehicul cu caroserie autoportantă
2.
Autovehicul cu șasiu portant
1.
Autovehicul cu caroserie autoportantă
În cazul caroseriei autoportante vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul caroseriei:
a)
Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni străpunse) ale elementelor detașabile ce compun caroseria (capote, aripi, uși) dar de o anumită dimensiune și numai în anumite zone. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate coroziunii ale elementelor detașabile trebuie să fie mai mică de 2500 mm 2
(pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată.
Nu se vor accepta deteriorări datorate coroziunii în jurul punctelor de montare pe caroserie a elementelor detașabile la o distanță mai mică de 100 mm față de punctele de montare. În cazul capotelor și a ușilor, în zona dispozitivelor de închidere și a suporților acestora va fi considerată o zonă de siguranță de 50 mm de jur împrejur. În zona de siguranță nu se admit coroziuni străpunse.
b)
Se vor accepta deteriorări datorate coroziunii ale elementelor ce fac parte din structura de rezistență numai în anumite zone și având o anumită suprafață. Suprafața însumată a deteriorărilor datorate
coroziunii
(prin
deteriorări
datorate
coroziunii
înțelegându-se
coroziuni
străpunse)
ale elementelor de rezistență trebuie să fie mai mică de 400 mm 2
(pentru fiecare element considerat separat). Această suprafață se va calcula prin aproximarea cu o formă geometrică cunoscută (pătrat, dreptunghi, paralelogram, trapez sau cerc) a zonelor deteriorate prin coroziune, luându-se în considerare forma geometrică cea mai apropiată. Vor fi acceptate deteriorări datorate coroziunii numai la următoarele elemente de caroserie: pasajele roților, contraaripi, podea și panourile caroseriei, cu condiția ca aceste coroziuni să se afle la o distanță mai mare de 100 mm față de îmbinarea elementului de caroserie respectiv.
La autovehiculele cu caroserie autoportantă se va urmări verificarea elementelor prezentate în tabelulul de mai jos.
Elementul de caroserie ce trebuie evaluat
Coroziune Acceptată
Dimensiunea suprafaței
corodate (mm 2 )
Lonjeroane și traverse
Traverse:
- Elemente transversale aflate în spatele suspensiei
Nu
-
spate (la soluția constructivă cu motorul în spate)
- Elemente transversale aflate în fața suspensiei față
Nu
-
- Element transversal principal
Nu
-
- Element transversal auxiliar
Nu
-
- Element destinat rigidizării unui panou ce nu este
Da
400
fixat pe alt element de caroserie sau alt panou
Elemente longitudinale:
- Pragul: se va considera pragul pe toată lungimea,
Nu
-
chiar dacă există sau nu un montant central
- Contrapragul
Nu
-
- Lonjeroanele spate se vor inspecta începând de la
Nu
-
zona de prindere pe podea
- Lonjeroanele față se vor inspecta începând de la
Nu
-
zona de prindere pe podea sau pe panoul față
- Elementul longitudinal principal
Nu
-
- Elementul longitudinal auxiliar
Nu
-
Lonjeron inferior (semilonjeron):
- Lonjeron inferior față sau spate
Nu
-
- Fixarea prin puncte a lonjeronului inferior de
Nu
-
caroserie sau de alte elemente
Consolele ce depășesc cu maxim 150 mm
Da
400
lungimea caroseriei
Montanții în zona ușilor: lungimea acestora este
Nu
-
prezentată în fig. 1
Montanții în zona geamurilor: lungimea acestora este
Nu
-
prezentată în fig. 1
Sectoare de panouri:
Panoul podelei
Da
400
Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât
Da
2500
structura de rezistență a acesteia
Podea compartiment bagaje
Da
400
Zona de montare a rezervorului de combustibil sau a
Nu
-
cârligului de remorcare pe podeaua spate
Capotă compartiment bagaje
Da
2500
Capotă compartiment motor
Da
2500
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate
Nu
-
lămpile și farurile
Panoul față ce desparte compartimentul motor de
Da
400
compartimentul pasagerilor
Suporții de fixare a arcurilor
Nu
-
Pasajele roților:
Pasajele roților
Pasajele roților față ce au rol de preluare parțială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la partea superioară Fixarea la panoul despărțitor Fixarea la partea inferioară
Pasajele roților spate ce au rol de preluare parțială a sarcinii transmisă de amortizor sau arcul elicoidal:
Fixarea la panoul de protecție exterior Fixarea celor două părți în zona de îmbinare Fixarea la panoul podelei sau podeaua
compartimentului de bagaje
Pasajele roților spate ce nu au rol de preluare parțială a încărcăturii de la amortizor sau arcul elicoidal
Fixarea celor două părți în zona de îmbinare
Da
400
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Da
400
Nu
-
Motorul:
Toate zonele pe care se fixează suporții motorului
Nu
-
Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe
caroserie
Nu
-
Transmisia:
Suporții de fixare a transmisiei
Nu
-
Punți:
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Nu
-
Suporții basculelor superioare și inferioare sau suporți
Nu
-
de prindere a brațelor oscilante
Suspensia:
Suporții de fixare a amortizoarelor
Nu
-
Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Nu
-
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților
Nu
-
de prindere a acestora
Mecanismul de directie:
Suporții de fixare a semicasetei de direcție
Nu
-
Suporții de fixare a casetei de direcție
Nu
-
Suporții de fixare a părților auxiliare
Nu
-
Sistemul de frânare:
Zona de fixare a pompei centrale de frână
Nu
-
Zona de fixare a pedalei de frână
Nu
-
Caroseria:
Punctele de fixare ale centurilor de siguranță Balamalele și închizătorile ușilor:
Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor
Fixarea mecanismului de închidere pe ușă Pentru centurile de siguranță montate pe ușă:
Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă
Fixarea mecanismului de blocare pe ușă
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului:
Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele:
Punctele de fixare a scaunelor
Pentru centurile de siguranță montate pe scaune: Punctele de fixare pe scaune.
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Lămpile și farurile:
Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnlizare
Nu
-
Legăturile dintre autovehicul și remorcă
Punctele de fixare a suporților dispozitivului de
remorcare
Nu
-
Fig. 1 Lungimea montanților din zona ușilor și a geamurilor (A= lungime la ușă, B= lungime la geam)
2.
Autovehicul cu șasiu portant
În cazul autovehiculelor cu șasiu portant vor fi evaluate zonele deteriorate prin coroziune în funcție de elementul șasiului, urmărindu-se următoarele criterii de evaluare (prin deteriorări datorate coroziunii înțelegându-se coroziuni nestrăpunse):
Zona deteriorată prin coroziune a cadrului șasiului este exprimată procentual în funcție de element (longitudinal sau transversal).
Dimensiunile maxime permise ale zonelor deteriorate datorită coroziunii:
-
Elementele longitudinale și transversale ale cadrului șasiului precum și toate profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de remorcare de tip șa, dispozitivul de cuplare al semiremorcii sau placa dispozitivului de cuplare nu trebuie să fie deteriorate datorită coroziunii (luându-se în considerare fiecare element longitudinal sau transversal) mai mult decât este specificat în tabelul de mai jos.
Explicație:
În cazul lonjeroanelor sunt incluse și suprafețele acestora pe care se fixează elementele direcției și ale suspensiei.
Elementele longitudinale și transversale
Procentajul maxim admis de reducere a
grosimii elementului față de grosimea inițială
Toate elementele transversale
30%
Toate elementele longitudinale
20%
Toate elementele ce fac parte din suportul
dispozitivului de tip șa sau din suportul dispozitivului de remorcare
20%
La vehiculele cu șasiu portant se va urmări verificarea elementelelor prezentate în tabelul de mai
jos:
Elementul de șasiu sau caroserie ce trebuie evaluat
Coroziune acceptata
Dimensiunea
suprafaței corodate (mm 2 )
Toate punctele de fixare a compartimentului
Nu
-
pasagerilor și a cabinei nerabatabile pe șasiu
Cabina rabatabilă:
-
- Suporții dispozitivului de blocare
Nu
-
- Suporții articulațiilor cabinei
Nu
-
Montanții ușilor
Nu
-
Pragul (lungimea pragului este distanța dintre
Nu
-
montanții ușii/ușilor)
Elementul longitudinal principal (lonjeronul):
Elementul transversal principal
Nu
-
Elementul longitudinal auxiliar
Nu
-
Elementul transversal auxiliar
Nu
-
Element destinat rigidizării unui panou ce nu este fixat
Da
2500
pe alt element de caroserie sau alt panou
Sectoare de panouri:
Panoul podelei
Nu
-
Elementul exterior de caroserie al ușii, altul decât
Da
2500
structura de rezistență a acesteia
Podea compartiment bagaje
Nu
-
Suporții de prindere a rezervorului sau a cârligului de
Nu
-
remorcare pe podeaua spate
Capotă compartiment bagaje
Da
2500
Capotă compartiment motor
Da
2500
Elementul/elementele de caroserie pe care sunt fixate
Nu
-
lămpile și farurile
Panoul față ce desparte compartimentul motor de
Nu
-
compartimentul pasagerilor
Panoul exterior față sau spate
Da
400
Pasajele roților
Da
2500
Montanții în zona geamurilor
Nu
-
Motorul:
Toate zonele pe care se fixează suporții motorului
Nu
-
Suporții de fixare ai rezervorului de combustibil pe
caroserie sau șasiu
Nu
-
Transmisia:
Suporții de fixare ai transmisiei
Nu
-
Punți:
Suporții bieletelor antiruliu sau a barelor stabilizatoare
Nu
-
Suporții basculelor superioare și inferioare sau
Nu
-
suporții de prindere a brațelor oscilante
Suspensia:
Suporții de fixare a amortizoarelor Suporții de fixare a arcurilor elicoidale
Suporții de fixare a arcurilor lamelare și a suporților de prindere a acestora
Nu Nu Nu
-
-
-
Mecanismul de direcție:
Suporții de fixare a semicasetei de direcție Suporții de fixare a casetei de direcție Suporții de fixare a părților auxiliare
Nu Nu Nu
-
-
-
Sistemul de frânare:
Zona de fixare a pompei centrale de frână Zona de fixare a pedalei de frână
Nu Nu
-
-
Caroseria:
Punctele de fixare ale centurilor de siguranță Balamalele și închizătorile ușilor:
Suporții balamalelor și ghidajele mecanismului de glisarea a ușilor
Fixarea mecanismului de închidere pe ușă Pentru centurile de siguranță montate pe ușă:
Suporții articulațiilor și ghidajele mecanismului de glisare pe ușă
Fixarea mecanismului de blocare pe ușă
Capota motorului sau a compartimentului de bagaje din fața vehiculului:
Suporții mecanismelor de închidere și deschidere Scaunele:
Punctele de fixare a scaunelor
Pentru centurile de siguranță montate pe scaune: Punctele de fixare pe scaune
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Nu
-
Lămpile și farurile:
Suporții de fixare ai sistemului de iluminare și semnlizare
Nu
-
Legaturile dintre autovehicul și remorcă:
Punctele de fixare ai suporților dispozitivului de remorcare
Nu
-
Metode de verificare:
Evaluarea zonelor deteriorate prin coroziune se realizează prin:
1)
Inspecție vizuală, atunci când vehiculul se află pe canalul de vizitare sau pe elevator;
2)
Dacă există suspiciuni:
a)
prin utilizarea unui ciocan cu cap rotund de 200g prin aplicarea unor lovituri ușoare în jurul zonei ce ridică suspiciuni;
b)
prin măsurare, utilizându-se dispozitive adecvate.
Standarde de evaluare a reparațiilor zonelor deteriorate prin coroziune:
1.
Condiții pentru reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune:
a)
reparațiile zonelor deteriorate prin coroziune trebuie efectuate astfel incât îmbinarea părții sau a secțiunii elementului reparat să îndeplinească funcționalitatea inițială.
b)
nu se admit reparații prin cordon de sudură continuu sau în puncte în jurul zonei în care este poansonat numărul de identificare sau în jurul elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
Nu se admite prinderea prin nituire a suportului pe care este poansonat numărul de identificare sau a elementului de caroserie pe care se află poansonat numărul de identificare.
Sunt admise reparații la o distanță mai mare de 30 mm față de conturul numărului de identificare poansonat ce nu afectează integritatea acestuia sau care nu împiedică vizualizarea integrală a sa.
2.
Metode de reparații admise:
a)
sunt permise reparații cu elemente construite individual, unde fiecare parte este sudată sigur de materialul original;
b)
dacă modalitatea de asamblare originală era prin nituire sau prin prindere cu șuruburi, se admite reparația prin sudură.
c)
nu sunt permise reparații combinate (sudură/nituri/șuruburi) care să depășească o suprafață maximă de 2500 mm 2
.
Prin sudură sigură așa cum a fost menționat la lit. a) se înțelege:
-
cordon/cordoane de sudură ce acoperă cel puțin 50% din perimetrul secțiunii ce poate fi sudată și care sunt repartizate în mod egal în jurul perimetrului;
-
puncte de sudură cu diametrul de minim 4 mm și care sunt repartizate la o distanță de maximum 20 mm una de cealaltă.
3.
Deteriorarea prin coroziune la elementele de arc, elementele direcției și ale suspensiei:
a)
dacă un element al unui arc este deteriorat prin coroziune (material lipsă) sau fisurat ca urmare a deteriorării prin coroziune:
-
acesta nu se repară, se înlocuiește
-
elementul de arc poate fi înlocuit ca parte a sistemului arcului.
b)
dacă un element al mecanismului de direcție sau suspensie este deteriorat prin coroziune acesta nu va fi reparat.
4.
Metode de reparații admise pentru elemente longitudinale și transversale:
a)
elementele longitudinale și transversale ce fac parte din cadrul șasiului nu se vor repara prin aplicarea unor plăci peste zonele din care lipsește material.
b)
prin excepție de la prevederile lit. a), elementele longitudinale și transversale pot fi reparate prin aplicarea de plăci peste zonele corodate dacă grosimea acestor plăci este cel puțin aceeași cu grosimea secțiunii cea mai mare a elementului ce trebuie reparat. Plăcile trebuie sudate sigur, prin aceasta întelegându-se cordoane de sudură ce acoperă cel putin 75% din perimetrul părților ce trebuie sudate. Cordoanele trebuie repartizate în mod egal de-a lungul perimetrului.
5.
Profilele ce fac parte din suportul dispozitivului de tip șa sau a plăcii bolțului semiremorcii nu pot fi reparate prin aplicarea de plăci deasupra zonelor deteriorate prin coroziune.
H.
Defecte la dispozitivele de cuplare
Dispozitivele de cuplare cu care sunt echipate semiremorcile sunt de 2 tipuri, cu diametre exterioare de 2 inch și de 3,5 inch.
Min. 70 mm
Min. 49 mm
-
în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 2 inch, se admite o uzură până la diametrul minim prezentat în figură:
Min. 110 mm
Min. 86 mm
-
în cazul dispozitivelor de cuplare cu diametrul exterior de 3,5 inch, diametrul minim admis este prezentat în figură:
Metoda de verificare: cu șubler sau utilizându-se un calibru.
În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mică sau cel mult egală cu 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mică sau cel mult egală cu 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
În interiorul unui cerc cu raza de 260 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare:
-
deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 2,5 mm, conform figurii:
a = deformația maximă
-
dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.
În cazul semiremorcilor cu MTMA mai mare de 6.000 kg sau dacă sarcina pe dispozitivul de remorcare este mai mare de 3.000 kg, indiferent de tipul dispozitivului de cuplare:
-
în interiorul unui cerc cu raza de 450 mm măsurat din centrul dispozitivului de cuplare, deformația maximă a platoului cuplei nu trebuie să depășească 3,5 mm conform figurilor:
sau
a = deformația maximă
sau
-
dacă datorită uzurii pe platoul cuplei s-au format șanțuri, acestea nu trebuie să fie mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm;
Cerințele de mai sus nu se aplică în cazul orificiilor constructive destinate gresării ce au fost practicate de către fabricant.
Metoda de verificare: cu șubler, riglă și ruletă.
Dispozitive de cuplare de tip ochet pentru remorci
În funcție de diametrul interior al cuplei, uzurile maxime permise sunt:
Tipodimensiuni:
1.
D n
= 40 mm
D nominal
2.
D n
= 50 mm
3.
D n
= 57,5 mm
Uzuri maxime admise:
1.
D max
= 41,5 mm
2.
D max
= 52,5 mm
3.
D max
= 59,5 mm
De asemenea, sunt permise uzuri ale dispozitivelor de cuplare după cum urmează:
-
pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 40 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 28 mm datorită uzurii:
min. 28 mm
-
pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 50 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 41,5 mm datorită uzurii:
min. 41,5 mm
-
pentru dispozitivul de cuplare cu diametrul interior de 57,5 mm se acceptă o grosime a acestuia de până la 19 mm datorită uzurii:
Metoda de verificare: cu șubler.
min. 19 mm
Starea proțapului remorcii
Se acceptă o deformare de maxim 18 mm pe o lungime de 90 cm a proțapului, conform figurii:
90 cm
max. 18 mm
max. 18 mm
90 cm
sau
Verificarea se va efectua în cel puțin două plane perpendiculare, orizontal și vertical de-a lungul proțapului.
Metoda de verificare: cu șubler și riglă.
Cârligul de remorcare
În cazul cârligelor de remorcare de tip cuplaj sferic cu diametrul nominal de 50 mm se admite o uzură a cuplajului până la un diametru minim de 49 mm
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.
Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3.500 kg este echipat cu un cârlig de remorcare, atunci acesta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
-
acesta trebuie să aibă dispozitiv de închidere și dispozitiv de asigurare;
-
dimensiunea orificiului din interiorul cârligului nu trebuie să fie mai mare de 49 mm ca în figură:
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șubler.
Cuple de remorcare
Dacă un autovehicul cu MTMA mai mare de 3500 kg este echipat cu o cuplă de remorcare, atunci aceasta trebuie să îndeplinească următoarele cerințe:
- uzura maximă permisă a pivotului de cuplare trebuie să fie astfel:
Tipodimensiuni
D
nominal
1 = 40 mm
2 = 50 mm
3 = 57,5 mm
D min
datorat uzurii:
1 = 36,5 mm
2 = 46 mm
3 = 55 mm
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat sau cu șublerul:
max 5 mm
-
jocul axial al pivotului de cuplare după blocare nu trebuie să depășească 5 mm:
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau cu șublerul.
max. 2 mm
-
deplasarea radială a pivotului de cuplare nu trebuie să depășească 2 mm:
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru sau șubler.
Fixarea dispozitivului de cuplare
0 mm
-
nu sunt admise jocuri axiale ale dispozitivului de cuplare;
-
jocul radial maxim al dispozitivului de cuplare trebuie să fie de 2 mm;
2 mm
Se încearcă mișcarea cuplei de remorcare în sus și în jos conform figurii:
Dispozitive de cuplare pentru autotractoare
Jocul maxim admis al cuiului pivotului de remorcare în dispozitivul de cuplare este de maxim 2
mm.
calibru
Metoda de verificare: utilizându-se un calibru adecvat, șubler sau alt dispozitiv de măsurare.
max. 3,5 mm
max. 3,5 mm
Abaterea de la planeitate a platoului dispozitivului de cuplare în partea centrală a sa trebuie să fie de maxim 3,5 mm conform figurii:
Metoda de verificare: utilizându-se riglă și șubler sau calibru.
Pe părțile laterale ale platoului dispozitivului de cuplare, în două benzi late de 50 mm de la extremitățile platoului dispozitivului de cuplare se admite o abatere de la planeitate de 5 mm conform figurii:
50 mm
50 mm
Metoda de verificare: riglă și șubler sau calibru.
Deteriorare (șanț)
Se admit deteriorări (șanțuri) ale platoului dispozitivului de cuplare ce nu sunt mai lungi de 100 mm și mai adânci de 2,5 mm:
Metoda de verificare: riglă și șubler.
Anexa 3 la reglementări
Cerințe privind echiparea ulterioară fabricației cu dispozitive de vizibilitate indirectă a autovehiculelor din categoriile N 2
și N 3
I.
DEFINIȚII
Dispozitive pentru vizibilitate indirectă - dispozitive pentru observarea câmpului de vizibilitate adiacent autovehiculului ce nu poate fi observat prin vizibilitate directă. Acestea pot fi oglinzi convenționale, monitoare-cameră sau alte dispozitive capabile să furnizeze informații despre câmpul indirect de vizibilitate al conducătorului auto.
Oglindă - orice dispozitiv, cu excepția dispozitivelor de tip periscop, ce poate oferi o imagine clară spre înapoi, lateral sau în fața vehiculului.
Clasificarea oglinzilor:
a)
clasa I – oglindă retrovizoare interioară;
b)
clasa II și III –oglinzi retrovizoare exterioare principale;
c)
clasa IV – oglindă retrovizoare exterioară cu unghi mare de vizibilitate;
d)
clasa V – oglindă retrovizoare exterioară de proximitate (apropiere);
e)
clasa VI – oglindă frontală.
II. CERINȚE DE ECHIPARE ULTERIOARĂ FABRICAȚIEI CU OGLINZI RETROVIZOARE
1. Cerința echipării ulterioare fabricației cu oglinzi retrovizoare suplimentare sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă se aplică autovehiculelor din categoriile N 2
și N 3
care nu au fost omologate de tip sau individual în conformitate cu Directiva 2003/97/CE 4
) .
2. Prezentele cerințe nu se aplică următoarelor:
a)
autovehiculelor din categoriile N 2
și N 3
înmatriculate înainte de 01.01.2000;
b)
autovehiculelor din categoria N 2
a căror MTMA nu depășește 7,5 tone, în cazul cărora nu este posibilă montarea unei oglinzi retrovizoare de clasa V astfel încât să se asigure îndeplinirea următoarelor condiții:
i)
nicio componentă a oglinzii retrovizoare nu se află la o distanță mai mică de 2 m față de sol (se poate aplica o toleranță de + 10 cm), indiferent de poziția de reglare, atunci când autovehiculul este încărcat la MTMA;
ii)
oglinda retrovizoare este complet vizibilă din poziția conducătorului auto;
3. Până la 31 martie 2009, toate autovehiculele prevăzute la pct. 1, cu excepția celor menționate la pct. 2, trebuie echipate, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate, care îndeplinesc cerințele prevăzute pentru oglinzile de clasele IV și, respectiv V, prevăzute de Directiva 2003/97/CE.
4. În cazul autovehiculelor ce sunt prevăzute, pe partea pasagerului, cu oglinzi cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate astfel încât combinația câmpurilor lor de vizibilitate acoperă cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru oglinzile retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE), condițiile se consideră a fi respectate și nu este necesară montarea altor oglinzi sau sisteme de vizibilitate suplimentare.
5. Autovehiculele
prevăzute la pct. 2 ce nu pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare conform prezentelor cerințe ca urmare a lipsei de soluții tehnice disponibile și viabile din punct de vedere economic, pot fi echipate cu oglinzi retrovizoare suplimentare și/sau cu alte dispozitive de vizibilitate indirectă, cu condiția ca respectivele dispozitive combinate să asigure o vizibilitate de cel puțin 95% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa IV și cel puțin 85% din câmpul de vizibilitate la nivelul solului prevăzut pentru o oglindă retrovizoare de clasa V (în conformitate cu cerințele Directivei 2003/97/CE).
6. Prezentele cerințe nu se aplică autovehiculelor istorice.
4 )
Directiva 2003/97/CE a Parlamentului European și a Consilului din 10 noiembrie 2003 privind armonizarea legislației Statelor membre privind omologarea de tip a dispozitivelor de vizibilitate indirectă și a vehiculelor echipate cu aceste dispozitive și care modifică Directiva 70/156/CEE și abrogă Directiva 71/127/CEE,
modificată ultima dată prin Directiva 2005/27/CE a Comisiei din 29 martie 2005 care modifică pentru adaptarea la progresul tehnic Directiva 2003/97/CE
III. METODA DE VERIFICARE:
1.
În condițiile în care, pentru oglinzile cu unghi mare de vizibilitate și de proximitate cu care este echipat autovehiculul prezentat la ITP, sunt prezentate certificate de conformitate care atestă îndeplinirea prevederilor Directivei 2003/97/CE în ceea ce privește câmpul de vizibilitate, nu mai este necesară verificarea câmpurilor de vizibilitate pentru cele două tipuri de oglinzi.
1.1
Certificatele de conformitate trebuie emise de RAR sau comunicate către RAR în cazul în care au fost emise de autoritatea competentă a unui alt stat membru al Uniunii Europene.
2.
În condițiile în care nu pot fi prezentate certificate de conformitate, atunci se va verifica existența mărcii de omologare pe suportul oglinzilor, care trebuie să fie conform modelelor din exemplele următoare:
-pentru oglinzile de clasa IV:
unde a
>
6 mm.
Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa IV ce a fost omologată în Italia (e 3) iar numărul de omologare este 03*1248.
-
pentru oglinzile din clasa V:
unde a
>
6mm.
Oglinda ce poartă marcajul reprezentând omologarea comunitară din exemplu este o oglindă ce face parte din clasa V ce a fost omologată în Grecia (e 23) iar numărul de omologare este 03*3901.
3.
Dacă nu sunt îndeplinte condițiile de la pct. 1. sau 2., câmpurile de vizibilitate se verifică în poligoane specifice fiecărei clase de oglinzi:
3.1
Pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate amplasată pe partea pasagerului (clasa IV), este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:
Postul de conducere (puncte oculare ale conducătorului)
3.2
Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină retrasă este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:
3.3
Pentru oglinda laterală de proximitate amplasată pe partea pasagerului (Clasa V), în cazul unui autovehicul cu cabină semi-avansată sau avansată este necesară marcarea unui poligon de verificare conform figurii de mai jos, realizat prin aplicarea unor jaloanelor amplasate în colțurile poligonului de verificare:
3.4
Cerințele prevăzute se consideră îndeplinite dacă inspectorul poate vizualiza de pe locul conducătorului auto, utilizând oglinzile respective, toate jaloanele amplasate în colțurile celor două poligoane de verificare (atât pentru oglinda retrovizoare laterală cu unghi mare de vizibilitate, cât și pentru oglinda laterală de proximitate), avându-se în vedere, dacă este cazul, prevederile pct. 4 și 5 din Secțiunea II.
3.5
Nu sunt admise reglaje diferite ale scaunului conducătorului auto pentru vizualizarea celor două poligoane de verificare.
4.
Respectarea cerințelor prevăzute prin prezenta anexă este atestată prin dovada de ITP . NOTĂ: Prin autovehicule din categoriile N 2
și N 3
se înțelege:
categoria N 2
- vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA care depășește 3,5 t, dar nu depășește 12 t.
categoria N 3
- vehicule concepute și construite pentru transportul de mărfuri având o MTMA ce depășește 12 t.
Anexa 6 la reglementări
Anexa la Certificatul de înmatriculare
- față -
- verso –
ANEXA
LA CERTIFICATUL DE ÎNMATRICULARE
Nr.
Numărul de înmatriculare
INSPECȚII TEHNICE PERIODICE
Data următoarei
inspecții tehnice
Stația și numărul din
registru
Semnătura și ștampila
Anexa 7 la reglementări
Ecuson de inspecție tehnică periodică
Anexa 8 la reglementări (față)
REGISTRUL AUTO ROMAN
(Timbru sec)
AUTORIZAȚIE TEHNICĂ
Nr. ..................... din .......................
Se autorizează …..........................................................................................................…………….….
(persoana juridică)
cu sediul în …..................................................……….jud……………….............................................
str. …...............................................................…………………………..nr. ….……………………...
cu certificatul de înmatriculare/înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului nr. …....din …............. să execute inspecții tehnice periodice la clasele de inspecție tehnică periodică
…..............................................................................…………………………………………………..
conform specificației de pe verso, în stația de inspecție tehnică periodică
din ….......................................……………………….jud…................................………………….....
str. ….....................................…….....................………………………...nr…............……………….. începând cu data de …............................................
Autorizarea s-a făcut în baza Cererii nr. …....din …............înregistrată la Registrul Auto Român și a Raportului de evaluare a capabilității tehnice nr. …....din
, întocmit de Registrul
Auto Român – Organismul de Certificare Sisteme de Management.
DIRECTOR GENERAL RAR
Anexa 8 la reglementări (verso)
COD STAȚIE
Nr. Crt.
Vehicule pentru care se
autorizează stația de inspecție tehnică periodică
Clasa de ITP
Interdicții
Observații
1
I
2
II
3
III
Anexa 9 la reglementări
Cerere
pentru autorizarea stației de inspecție tehnică periodică a vehiculelor rutiere
Persoana juridică …...........................................................................................……………………………..
cu sediul în…...........................………………………………județul…………...................…………….
str. …...................................... …………………………………………………………………nr. ……....... cod poștal ….................………... telefon ….......…………..................fax …........……................................
solicită eliberarea autorizației pentru stația de inspecție tehnică periodică din…................................………………………………………..județul…......................………………….
str…........................................………………………………………………………………….nr. …...... … cod poștal ….....................……… telefon …..........................……….fax …................................................
pentru următoarele clase de inspecție tehnică periodică
…......................................................................................................…………………………………………
Anexăm:
1.
chestionar de autoevaluare a capabilității tehnice;
2.
copie de pe certificatul de înregistrare al persoanei juridice la Oficiul Registrului Comerțului și copie de pe certificatul constatator emis în temeiul art. 17 1 , alin (1), lit. b din Legea nr. 359/2004, ambele certificate pentru conformitatea cu originalul;
3.
certificat constatator emis Oficiul Registrului Comerțului în baza Legii nr. 26/1990, eliberat de cel mult trei luni în raport cu data depunerii cererii (original sau copie legalizată);
4.
copii de pe certificatele de atestare a personalului care efectuează inspecția tehnică periodică;
5.
copii de pe documentele care atestă angajarea inspectorilor tehnici de către persoana juridică care solicită autorizarea;
6.
copii de pe certificatele de aprobare de model, buletinele de verificare metrologică, certificatele de etalonare și/sau certificatele de încercare/etalonare ale aparatelor, după caz (conform art. 10 din reglementări);
7.
schița SITP, la scara 1/100, cu amplasarea aparatelor și a utilajelor din dotarea SITP, amplasarea posturilor de lucru, parcare, vecinătăți, semnată pentru confirmare de reprezentantul SITP;
8.
fluxul de efectuare a ITP, semnat pentru confirmare de reprezentantul SITP.
Programul de lucru al stației de inspecție tehnică este
în zilele de…...………………..……..............………...orele ….................………………………………....
și în zilele de………………………………................. orele …...........................………………………......
Ne obligăm ca pe timpul funcționării stației de inspecție tehnică periodică să respectăm întocmai toate prevederile legale privitoare la inspecția tehnică periodică.
Nr. …...... din …................
REPREZENTANT LEGAL,
(numele, prenumele, funcția, semnătura, ștampilă)
Anexa 10 la reglementări (față)
REGISTRUL AUTO ROMAN
CERTIFICAT DE ATESTARE
Nr. .......... din .....................
Dl. (Dna.)
născut (ă) în anul
luna
ziua
în localitatea
jud.
CNP
profesia
(calificarea)
a absolvit programul de pregătire profesională organizat de Registrul Auto Român RA
în perioada
cu o durată de
ore
Este atestat (ă) să efectueze *)
-
ITP pentru clasele de ITP I / a II-a / a III-a, inclusiv la autovehiculele echipate cu GPL/GNC conform RNTR 1
-
controlul tehnic în trafic al vehiculelor rutiere conform RNTR 11
Prezentul
Certificat
de
Atestare
este
valabil
până
la
data
de
DIRECTOR RAR,
Responsabil program,
ORIGINAL / DUPLICAT
OBSERVAȚIE:
Înscrierea în spațiul corespunzător de pe verso a două abateri consecutive în mai puțin de 12 luni, anulează prezentul Certificat de atestare care se află permanent la dosarul stației de inspecție tehnică pentru a fi accesibil organelor de control pe durata programului de lucru
*) se barează mențiunile neaplicabile
Anexa 10 la reglementări (verso)
EVIDENȚA ABATERILOR
Nr.
crt.
Numele și prenumele
organului de control
Abatere constatată
Data
Semnătura
Anexa 11 la reglementări
Condiții tehnice
privitoare la verificarea eficacității sistemului de frânare al vehiculelor rutiere
Verificarea eficacității
sistemului
de frânare al
vehiculelor rutiere
presupune verificarea coeficienților de frânare realizați de frâna de serviciu și frâna de staționare, precum și verificarea dezechilibrului între forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu și frâna de staționare.
Coeficientul de frânare reprezintă raportul între suma forțelor de frânare la roțile pe care acționează frâna a cărei eficacitate se verifică și greutatea vehiculului rutier prezentat la inspecția tehnică :
F
C = --- x 100 (%), G
în care:
F (daN) reprezintă suma forțelor de frânare la roțile pe care acționează frâna a cărei eficacitate se verifică;
G (daN) reprezintă greutatea vehiculului rutier prezentat la inspecția tehnică.
Valorile minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru vehiculele rutiere sunt precizate în tabelul 1 pentru frâna de serviciu și tabelul 2 pentru frâna de staționare.
Tabelul 1 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de serviciu
Categoria vehiculului rutier
Frâna de serviciu
Efortul de acționare
maxim admisibil
Coeficient de frânare minim admisibil
(%)
Forța (daN)
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe
scaune (autoturisme), autovehicule taxi, autovehicule speciale ambulanță
50
50
Autovehicule transport persoane care au, în afara
locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze)
70
50 (1)
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la
3.500 kg inclusiv
70
45%
(2)
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste
3.500 kg
70
43%
(3)
Remorci, semiremorci*)
-
40%
(4)
Remorci cu sistem de frânare cu acționare prin
inerție
10% din MTMA
40%
(4)
Tractoare
60/40**)
20
Autovehicule și remorci cu viteza maximă
constructivă de până la 25 km/h
-
30
Mopede cu 2 roți, motociclete fără ataș***)
-
30%(față) 5)
și 25%
(spate);
*)La semiremorci, coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punțile semiremorcii.
**) Cu acționare prin manetă.
***) Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcționale în parcurs
(1)
48% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricație înainte de 1991 inclusiv;
(2)
50% pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;
(3)
45% pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;
(4)
43% pentru (semi)remorci înmatriculate (fabricate) după 1988;
(5)
25% pentru mopedele cu 2 roți cu viteza maximă de până la 25 km/h și cu lățimea jantei de până la 45 mm (cod 1.75)
La autovehiculele care nu sunt echipate cu servofrână este obligatorie verificarea eficacității frânei de serviciu prin acționarea acesteia cu un efort de acționare la pedală care nu trebuie să depășească valoarea determinată în funcție de starea de încărcare a autovehiculului :
F p =F pmax
x (m ef
/ m tot ) (daN), în care :
F pmax
reprezintă efortul de acționare la pedala de frână maxim admisibil (tabelul 1) ; m ef
reprezintă masa efectivă a autovehiculului inspectat ;
m tot
reprezintă MTMA a vehiculului inspectat.
Tabelul 2 – Valori minime admisibile ale coeficientului de frânare pentru frâna de staționare
Categoria vehiculului rutier
Frâna de staționare
Efortul de acționare
maxim admisibil
Coeficient de frânare minim admisibil
(%)
forța la manetă (daN)
forța la pedală (daN)
dacă frâna de staționare nu este
și frână de securitate
dacă frâna de staționare este și frână de securitate
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune (autoturisme), autovehicule taxi, autovehicule speciale
ambulanță
40
50
16
25
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai
mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze)
60
70
16
25
(1)
Autovehicule transport
marfă
60
70
16
22
Tractoare
40
60
16
-
Remorci, semiremorci*)
60
-
16
20
(2)
Autovehicule și remorci cu viteza maximă constructivă
de până la 25 km/h
-
-
16
-
Mopede cu 2 roți, motociclete fără ataș (dacă
e prevăzută) **)
-
-
16
-
*) Coeficientul de frânare se calculează în raport cu greutatea repartizată pe punțile semiremorcii.
**) Până la 1 ianuarie 2010 verificarea se efectuează prin probe funcționale în parcurs
(1)
24% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricație înainte de 1991 inclusiv;
(2)
21% pentru (semi)remorci înmatriculate (fabricate) după 1988;
II. Dezechilibrul dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți se determină cu relația :
Fmax – Fmin
d =
x 100 (%),
Fmax
în care:
F max
(daN) reprezintă forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare superioară ; F min
(daN) reprezintă forța de frânare la roata ce înregistrează forța de frânare inferioară.
Valorile maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru vehiculele rutiere sunt precizate în tabelul 3 pentru frâna de serviciu și tabelul 4 pentru frâna de staționare.
Tabelul 3 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de serviciu
Frâna de serviciu
Categoria vehiculului rutier
Dezechilibrul maxim admisibil (%)
Toate categoriile, cu excepția mopedelor,
motocicletelor, mototriciclurilor și cvadriciclurilor
30
Tabelul 4 – Valori maxime admisibile ale dezechilibrului dintre forțele de frânare la roțile aceleiași punți pentru frâna de staționare
Frâna de staționare
Categoria vehiculului rutier
Dezechilibrul maxim admisibil (%)
dacă frâna de
staționare nu este și frână de securitate
dacă frâna de
staționare este și frână de securitate
Toate categoriile, cu excepția mopedelor, motocicletelor, mototriciclurilor și
cvadriciclurilor
100
30
În cazul autovehiculelor cu viteza maximă constructivă de cel mult 25 km/h, al tractoarelor, autoremorcherelor, autovehiculelor speciale și autovehiculelor specializate ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacității sistemului de frânare pe standul de frânare cu role, a autovehiculelor cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă, precum și a mopedelor cu 3 roți, a motocicletelor cu ataș, a mototriciclurilor și a cvadriciclurilor, această verificare se va efectua prin probe funcționale în parcurs, cu măsurarea decelerației maxime la o frânare bruscă de la viteza de 30 km/h (sau, după caz, de la viteza maximă constructivă) în cazul frânei de serviciu și 15 km/h în cazul frânei de staționare. Valorile decelerației maxime măsurate trebuie să respecte următoarele condiții:
Categoria vehiculului rutier
Frâna de serviciu
Frâna de staționare
efortul de acționare la pedala de frână maxim admisibil
(daN)
valoarea minimă a decelerației maxime măsurate
(m/s 2 )
valoarea minimă a decelerației maxime măsurate
(m/s 2 )
Autoremorchere,
70
4,3 1)
1,6
autospecializate și
autospeciale
(2,2)*)
Tractoare
60/40**)
2
1,6
Autovehicule cu viteza maximă constructivă de cel
mult 25 km/h
-
3
1,6
Autoturisme cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură
rigidă
50
5
1,6 (2,5)*)
Autovehicule transport marfă cu MTMA până la 3.500 kg inclusiv, cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă - legătură
rigidă
70
4,5
2)
1,6 (2,2)*)
Autovehicule transport marfă cu MTMA peste 3.500 kg, cu tracțiune integrală permanentă nedecuplabilă -
legătură rigidă
70
4,3
1)
1,6 (2,2)*)
Autovehicule transport persoane care au, în afara locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune (microbuze, autobuze), cu tracțiune integrală
permanentă nedecuplabilă - legătură rigidă
70
5
3)
1,6
(2,5)*)
4)
Mopede cu 3 roți, cvadricicluri ușoare
-
2,5 m/s 2
(față) și 2,5 m/s 2
(spate) pentru două comenzi sau
4 m/s 2
(pentru utilizarea simultană a ambelor comenzi);
4 m/s 2
(pentru dispozitiv combinat, care acționează pe roțile ambelor axe)
1,6 (2,0)*)
Motociclete cu ataș
-
3 m/s 2
(față) și 2,5 m/s 2
(spate) pentru două comenzi;
3 m/s 2
(pentru utilizarea simultană a ambelor comenzi);
1,6
3 m/s 2
(pentru dispozitiv combinat, care acționează pe roțile ambelor
axe)
Mototricicluri
-
3 m/s 2
1,6
(2,0)*)
Cvadricicluri, altele decât
cvadriciclurile ușoare
-
5 m/s 2
1,6
(2,0)*)
*) Dacă frâna de staționare este și frână de securitate.
**) Dacă acționarea este cu manetă
1)
4,5 m/s 2
pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;
2)
5 m/s 2
pentru autovehiculele înmatriculate (fabricate) după 1988;
3)
48% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricație înainte de 1991 inclusiv;
4)
24% pentru autovehiculele care nu sunt echipate cu ABS sau cu an de fabricație înainte de 1991 inclusiv;
Verificarea eficacității sistemului de frânare la remorci ale căror caracteristici constructive nu permit verificarea eficacității sistemului de frânare pe standul de frânare cu role se realizează prin probe funcționale în parcurs.
Anexa 12 la reglementări
Condiții
privind culoarea luminilor la elementele instalației electrice de iluminare și semnalizare
Față:
-
Faruri
- lumină albă sau galbenă (numai pentru mopede, motociclete și tractoare)
-
Faruri de ceață
- lumină albă sau galbenă
-
Faruri pentru circulația de zi
- lumină albă
-
Lămpi indicatoare de direcție
- lumină galbenă intermitentă
-
Lămpi de poziție, de gabarit, de parcare
- lumină albă
-
Catadioptri netriunghiulari
- culoare albă
Spate:
-
Lămpi de poziție, de frânare, de gabarit,
de ceață, de parcare
- lumină roșie
-
Lămpi indicatoare de direcție
- lumină galbenă intermitentă
-
Lămpi (faruri) de mers înapoi, lămpi de iluminare a plăcii cu
numărul de înmatriculare
- lumină albă
-
Catadioptri netriunghiulari (autovehicule),
triunghiulari (remorci)
- culoare roșie
Lateral:
-
Lămpi de poziție
- lumină galbenă
-
Lămpi indicatoare de direcție
- lumină galbenă intermitentă
-
Catadioptri netriunghiulari
- culoare galbenă
Echipamentele trebuie amplasate și reglate astfel încât să nu îi deranjeze pe ceilalți participanți la trafic și să nu se influențeze reciproc, chiar dacă sunt incorporate în aceeași carcasă.
Echipamentele perechi trebuie amplasate la aceeași înălțime deasupra căii de rulare și simetric față de axa longitudinală a vehiculului (cu excepția vehiculelor asimetrice), să aibă aceeași culoare și să se aprindă concomitent (cu excepția lămpilor indicatoare de direcție).
Farurile și lămpile din față trebuie să se aprindă numai concomitent cu lămpile din spate, cu excepția lămpilor de parcare și a farurilor de lucru de la tractoare, autospeciale și utilaje pentru lucrări.
Toate tipurile de faruri trebuie prevăzute cu dispozitive pentru reglajul de orientare, iar farurile cu lumină de întâlnire, atunci când este cazul, și cu dispozitive de reglare pe verticală în funcție de încărcarea autovehiculului.
Anexa 13 la reglementări
Verificarea emisiilor poluante
1.
Autovehicule echipate cu mas
1.1
Atunci când emisiile nu sunt limitate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda:
1.1.1
inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.1.2. inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de către constructor, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități.
După aducerea motorului la parametrii normali de funcționare, ținând cont de recomandările constructorului, se măsoară concentrația emisiilor de monoxid de carbon (CO) și de hidrocarburi (HC), cu motorul la mers în gol încet, cu ambreiajul decuplat.
Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele
valori:
a)
pentru autovehiculele fabricate până în anul 1986 inclusiv: CO cor : 4,5% în vol.;
b)
pentru autovehiculele fabricate începând cu anul 1987: CO cor : 3,5% în vol.
Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare nu trebuie să depășească 1000 ppm. Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride.
Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor
alimentate cu GPL sau GNC.
Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele echipate cu motoare în doi timpi.
1.2
Atunci când emisiile sunt controlate de un sistem de reglare perfecționat, cum ar fi un catalizator tricomponent gestionat de sonda lambda:
1.2.1.
inspecția vizuală a sistemului de evacuare, pentru a se verifica dacă acesta este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.2.
inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de către constructor, pentru a se verifica dacă el este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
1.2.3.
determinarea eficacității sistemului de reglare a emisiilor prin măsurarea valorii lambda și a conținutului de CO și de hidrocarburi (HC) din gazele de evacuare, conform dispozițiilor pct. 1.2.4 și
1.2.5 sau procedurilor propuse de constructor și agreate la omologarea de tip. Pentru fiecare din teste, motorul este adus la parametrii normali de funcționare, conform recomandărilor constructorului vehiculului.
1.2.4.
Emisii la ieșirea din țeava de evacuare – valori limită
Conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească următoarele
valori:
a)
măsurări efectuate la turația de mers în gol încet, cu ambreiajul decuplat: conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO cor : 0,5% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO cor : 0,3% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a anexei I la Directiva 70/220/CEE 5) ,
modificată prin Directiva 98/69/CE 6)
sau ulterior (autoturisme sau autovehicule comerciale ușoare EURO 3 sau EURO 4);
b)
măsurări efectuate cu motorul la turația de cel puțin 2000 min -1 , cu ambreiajul decuplat: conținutul maxim admisibil de CO din gazele de evacuare nu trebuie să depășească valoarea CO cor : 0,3% în vol.; el nu trebuie să depășească valoarea CO cor : 0,2% în vol. pentru autovehiculele omologate conform valorilor limită indicate la linia A sau B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4 a
5)
Directiva 70/220/CEE a Consiliului, din 20 martie 1970, privind armonizarea legislațiilor Statelor membre referitoare la măsurile adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile motoarelor autovehiculelor, modificată ultima dată de Directiva 2003/76/CE a Comisei din 11 august 2003 care modifică Directiva 70/220/CEE privind armonizarea legislațiilor Statelor membre referitoare la măsurile adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile motoarelor autovehiculelor
6)
Directiva 98/69/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 referitoare la referitoare la măsurile adoptate împotriva poluării aerului de către emisiile motoarelor autovehiculelor și care modifică Directiva 70/220/CEE
anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE sau ulterior (autoturisme sau autovehicule comerciale ușoare EURO 3 sau EURO 4);
Lambda: 1 + 0,03 sau conform specificațiilor constructorului;
1.2.5.
Conținutul maxim admisibil de HC din gazele de evacuare la turația de mers în gol accelerat nu trebuie să depășească 100 ppm.
Nu se efectuează această probă pentru autovehiculele hibride.
Nu se efectuează măsurarea emisiilor de HC din gazele de evacuare în cazul autovehiculelor alimentate cu GPL sau GNC.
2.
Autovehicule echipate cu mac
2.1
măsurarea opacității fumului în accelerare liberă, de la turația de mers în gol încet la turația de întrerupere a alimentării, cu ambreiajul decuplat și comanda cutiei de viteze la punctul mort;
2.2
aducerea motorului la parametrii normali de funcționare a autovehiculului:
2.2.1.
autovehiculele pot fi controlate cu respectarea, din motive de securitate, cel puțin a condiției ca motorul să fie cald și într-o stare mecanică satisfăcătoare;
2.2.2.
sub rezerva dispozițiilor de la pct. 2.4.3, nici un autovehicul nu poate fi respins fără a fi fost respectate următoarele condiții:
a)
motorul trebuie să fie cald: altfel spus, temperatura uleiului motorului măsurată de o sondă în tubul jojei trebuie să fie de cel puțin 80 0
C sau să corespundă temperaturii de funcționare normale, dacă aceasta este inferioară, sau temperatura blocului motor, măsurată după nivelul radiației în infraroșu trebuie să atingă o valoare echivalentă. Dacă, din cauza configurației vehiculului, nu este posibil să se procedeze în acest mod, temperatura normală de funcționare a motorului va putea fi stabilită altfel, de exemplu pe baza funcționării ventilatorului de răcire;
b)
sistemul de evacuare trebuie curățat prin 3 accelerări libere sau printr-un mijloc echivalent.
2.3
Procedura de încercare
2.3.1.
inspecția vizuală a oricărui echipament de reglare a emisiilor instalat de constructor, pentru a se verifica dacă este complet și într-o stare satisfăcătoare și dacă nu există neetanșeități;
2.3.2.
motorul, și, dacă este cazul, turbocompresorul, trebuie să funcționeze la turația de mers în gol încet înainte de începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă. Pentru motoarele autovehiculelor grele, aceasta înseamnă a se aștepta cel puțin 10s după eliberarea comenzii de accelerare;
2.3.3.
la începerea fiecărui ciclu de accelerare liberă pedala de accelerare trebuie apăsată rapid și progresiv (în mai puțin de o secundă), dar nu brutal, astfel încât să se obțină debitul maxim al pompei de injecție și să se atingă turația de întrerupere a alimentării, respectându-se valoarea specificată a timpului de bază;
2.3.4.
la fiecare ciclu de accelerare liberă motorul trebuie ca, înainte să fie eliberată comanda, să atingă turația de întrerupere a alimentării sau, în cazul automobilelor cu transmisie automată, turația indicată de constructor ori, dacă aceasta nu este cunoscută, două treimi din turația de întrerupere a alimentării. Aceasta se poate asigura, de exemplu prin supravegherea regimului motorului sau lăsând să treacă un timp suficient între momentul de acționare și cel de eliberare a pedalei de accelerație, adică cel puțin
2s
pentru
autovehiculele
destinate
transportului
de
persoane,
care
au,
în
afara
locului conducătorului, mai mult de 8 locuri pe scaune și pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri având o MTMA de 3.500 kg.
2.4.
Valori limită
2.4.1.
nivelul opacității nu trebuie să depășească valorile limită ale indicelui de opacitate (coeficientului de absorbție), care sunt următoarele:
Indice de opacitate (coeficient de absorbție) maxim pentru:
a)
mac cu aspirație naturală: 2,5 m -1 ;
b)
mac cu turbocompresor: 3 m -1 ;
c)
o limită de 1,5 m -1
se aplică următoarelor vehicule omologate conform valorilor limită indicate:
i)
la linia B a tabelului din secțiunea 5.3.1.4. a anexei I la Directiva 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE (autovehicule comerciale ușoare cu mac EURO 4);
ii)
la linia B1 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE 7
) , modificată prin Directiva 1999/96/CE 8
)
(autovehicule comerciale grele cu mac EURO 4);
iii)
la linia B2 a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule comerciale grele cu mac EURO 5);
iv)
la linia C a tabelelor din secțiunea 6.2.1 a anexei I la Directiva 88/77/CEE, modificată prin Directiva 1999/96/CE (autovehicule comerciale grele EEV);
sau conform valorilor limită ce figurează într-o modificare ulterioară
a Directivei 70/220/CEE, modificată prin Directiva 98/69/CE, sau conform valorilor limită care figurează într-o modificare ulterioară a Directivei 88/77/CEE, modificată prin directiva 1999/96/CE.
2.4.2.
autovehiculele nu trebuie respinse decât dacă media aritmetică a valorilor măsurate în cel puțin ultimele trei cicluri de accelerare liberă depășește valoarea limită, cu condiția să nu se înregistreze diferențe semnificative între turațiile minime măsurate la ciclurile de acceelerare sau între turațiile maxime măsurate la ciclurile de accelerare. Această medie poate fi calculată ignorând valorile observate care se îndepărtează cu mult față de media măsurată sau poate fi obținută prin un alt mod de calcul statistic care ține cont de dispersia valorilor măsurate.
2.4.3.
pentru a evita efectuarea de încercări inutile, prin derogare de la dispozițiile de la pct. 2.4.2, sunt admise autovehiculele pentru care valorile măsurate în mai puțin de 3 cicluri de accelerare liberă sau după ciclurile de curățare vizate la pct. 2.2.2 lit. b) (sau aplicarea unui procedeu echivalent) sunt mai mici cu 0,5 m -1
față de valorile limită precizate la pct. 2.4.1.
Anexa 14 la reglementări
Condiții
privind echiparea vehiculelor rutiere cu cale de blocare
Vehiculele trebuie prevăzute cu cale de blocare a roților, amplasate într-un loc ușor accesibil pe vehicul, după cum urmează:
a)
o cală de blocare pentru:
i)
autovehicule cu o MTMA mai mare de 3,5 tone;
ii)
remorci cu două axe, cu excepția semiremorcilor cu șa, cu o MTMA mai mare de 0,75
tone.
b)
două cale de blocare pentru:
i)
vehicule cu trei sau mai multe axe;
ii)
semiremorci cu șa;
iii)
remorci cu axă simplă sau dublă, având distanța dintre axe de cel mult 1,00 m, cu o MTMA mai mare de 0,75 tone;
iv)
remorci cu două axe, cu o MTMA mai mare de 7,5 tone.
7 )
Directiva 88/77/CEE a Consiliului din 3 decembrie 1987 privind armonizarea legislației Statelor membre privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante de la motoarele cu aprindere prin comprimare folosite la propulsia vehiculelor și a emisiilor de gaze poluante de la motoarele cu aprindere prin scânteie care funcționează cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat și destinate propulsiei vehiculelor, modificată ultima dată de Directiva 2001/27/CE a Comisiei din 10 aprilie 2001 care adaptează la progresul tehnic Directiva 88/77/CEE a Consiliului privind armonizarea legislației Statelor membre privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante de la motoarele cu aprindere prin comprimare folosite la propulsia vehiculelor și a emisiilor de gaze poluante de la motoarele cu aprindere prin scânteie care funcționează cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat și destinate propulsiei vehiculelor
8)
Directiva 1999/96/CE a
Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 1999
privind armonizarea legislației Statelor membre privind măsurile care trebuie luate împotriva emisiilor de gaze și particule poluante de la motoarele cu aprindere prin comprimare folosite la propulsia vehiculelor și a emisiilor de gaze poluante de la motoarele cu aprindere prin scânteie care funcționează cu gaz natural sau cu gaz petrolier lichefiat și destinate propulsiei vehiculelor și care modifică Directiva 88/77/CEE
Anexa 15 la reglementări
I.
Condiții privind echiparea vehiculelor rutiere grele și lungi cu plăci de identificare spate
(1)
Autovehiculele pentru transport marfă cu MTMA care depășește 12 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci), autobuzele articulate (cu excepția celor urbane), (semi)remorcile cu MTMA mai mică sau egală cu 10 tone și a căror lungime depășește 8 m, precum și remorcile sau semiremorcile având o MTMA mai mare de 10 tone trebuie să fie echipate cu plăci de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări.
(2)
Plăcile de identificare spate trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE- ONU nr. 70 9)
(cu marcă de omologare). Pentru autovehicule, aceste plăci de identificare sunt dreptunghiulare și compuse din benzi oblice alternante roșii (fluorescente sau reflectorizante) și galbene (reflectorizante), înclinate și descendente către exteriorul vehiculului. Pentru (semi)remorci ele sunt compuse dintr-un fond reflectorizant galben și o bordură roșie (fluorescentă sau reflectorizantă).
AUTOVEHICULE
REMORCI ȘI SEMIREMORCI
9)
Regulamentul nr. 70 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU)
–
Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru autovehicule grele și lungi
(3)
Placa de identificare trebuie montată cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Plăcile de identificare trebuie montate pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului și simetric față de aceasta; linia marginilor inferioare trebuie să fie paralelă la sol. Lungimea totală a unei serii formată din 1, 2 sau 4 plăci este de minimum 1.130 mm și maximum 2.300 mm.
II.
Condiții privind echiparea vehiculelor rutiere lente cu plăci de identificare spate
(1)
Vehiculele lente trebuie să fie echipate cu cel puțin o placă de identificare spate conform cerințelor precizate prin prezentele reglementări. Se înțelege prin
vehicule lente : autovehicule care au, prin construcție, o viteză maximă care nu depășește 40 km/h, precum și remorcile acestora.
(2)
Plăcile de identificare trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 69 10)
(cu marcă de omologare). Ele sunt triunghiulare și compuse dintr-un fond fluorescent roșu și o bordură reflectorizantă roșie.
(3)
Placa de identificare trebuie montată pe partea stângă spate cu vârful orientat în sus sau cu cuvântul "TOP" înscris orizontal pe partea superioară a plăcii (dacă există acest marcaj). Placa de identificare trebuie montată pe o suprafață perpendiculară pe axa longitudinală a vehiculului, iar marginea sa inferioară trebuie să fie paralelă la sol.
III.
Condiții privind echiparea vehiculelor rutiere cu marcaje reflectorizante pentru contur
(1)
Trebuie echipate cu marcaje reflectorizante pentru contur:
a)
pe spate: marcaj integral pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lățimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 2.100 mm;
b)
pe părțile laterale: marcaj parțial pentru autovehicule transport marfă cu MTMA mai mare de 7,5 tone (cu excepția autotractoarelor pentru semiremorci) și pentru (semi)remorci cu MTMA mai mare de 3,5 tone, și dacă lungimea autovehiculelor și (semi)remorcilor este mai mare de 6.000 mm.
Totuși, dacă forma, structura sau funcționarea nu permit montarea acestor marcaje, se poate monta un marcaj liniar.
(2)
Marcajele reflectorizante pentru contur trebuie să fie omologate în conformitate cu Regulamentul CEE-ONU nr. 104 11
)
(cu marcă de omologare). Ele trebuie să fie de culoare albă sau galbenă pe părțile laterale și de culoare albă, galbenă sau roșie pe spate.
(3)
Recomandări privind prescripțiile referitoare la forma și la montajul marcajelor:
10)
Regulamentul nr. 69 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU)
–
Dispoziții uniforme privind omologarea plăcilor de identificare spate pentru vehicule lente (prin construcție) și a remorcilor lor
11)
Regulamentul nr. 104 al Comisiei Economice pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite(CEE/ONU)
–
Dispoziții uniforme privind omologarea maracjelor retroreflectorizante pentru vehiculele din categoriile M, N și O
1.
Marcaje laterale și spate constituite din benzi
1.1.
Marcajele reflectorizante aplicate pe vehicule pot fi constituite dintr-un singur element sau din mai multe elemente, de preferință continue, paralele sau cât mai apropiate de paralela cu solul.
Se aplică aceeași regulă pentru autotractoare, semiremorci și alte combinații de vehicule. Trebuie să se evite constituirea de ansambluri compuse din vehicule cu și fără marcaje.
1.2.
Montajul marcajelor trebuie să identifice cât mai fidel întreaga lungime și lățime a vehiculului.
"Întreagă" înseamnă cel puțin 80% din lungime și/sau lățime.
1.3.
In cazul benzilor discontinue spațiul care separă elementele distinctive trebuie să fie cât mai scurt posibil și nu trebuie să depășească 50% din lungimea celui mai scurt element.
1.4.
Partea inferioară a marcajelor reflectorizante trebuie să fie la o înălțime minimă deasupra solului de cel puțin 250 mm și o înălțime maximă de 1500 mm
2.
Marcaje și grafici distinctive (publicitare)
2.1.
Marcajele și graficile distinctive reflectorizante nu trebuie să fie plasate decât în interiorul marcajelor periferice laterale, cu condiția ca ele să nu diminueze vizibilitatea marcajelor laterale sau a dispozitivelor obligatorii de iluminare și de semnalizare luminoasă. Marcajele și graficile distinctive trebuie să fie discrete.
2.2.
Prin "discrete" se înțelege:
2.2.1.
mai puțin de 15 litere / caractere;
2.2.2.
înălțimea literelor / caracterelor cuprinsă între 300 mm și 1000 mm;
2.2.3.
o suprafață reflectorizantă totală de cel mult 2,0 m 2 ;
2.2.4.
concizia mențiunilor, cum ar fi adresele și numerele de telefon
Exemple de marcaje reflectorizante constituite din benzi
Exemple de marcaje periferice reflectorizante (cuprinzând marcaje și grafici distincte)
Anexa 16 la reglementări
Clasificare COR
Calificare
214506
inginer aviație
214421
inginer electromecanic
214504
inginer material rulant cale ferată
214501
inginer mecanic
214505
inginer mecanică agricolă
214507
inginer nave
Calificări admise pentru atestarea ca inspector tehnic Ingineri
Subingineri
214422
subinginer electromecanic
214502
subinginer mecanic
214527
subinginer mecanic avioane și motoare de aviație
214523
subinginer mecanic material rulant de cale ferată
214524
subinginer mecanic mecanică agricolă
Maiștri
311401
maistru aviație
311302
maistru electromecanic
311505
maistru lăcătuș mecanic
311508
maistru mecanic
311523
maistru mecanic mașini și utilaje pentru construcții
311510
maistru mecanică agricolă
Tehnicieni
311407
tehnician transporturi
311404
tehnician aviație
311305
tehnician electromecanic
311518
tehnician mașini și utilaje
311519
tehnician mecanic
311527
tehnician prestații vehicule
311506
tehnician proiectant mecanic
311522
tehnician tehnolog mecanic
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.