Decizia nr. 963/2008
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 78/2000 8 mai 2000 (prevederi anume) pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție
Are ca temei 1
- Legea nr. 15/1968 21 iunie 1968 (prevederi anume) privind adoptarea Codului penal al României
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Marinela Mincă - procuror
Afrodita Laura Tutunaru - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13^1 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Florin Ghiocel Asimionesei și Alin Tocan în Dosarul nr. 5.015/211/2005 (nr. vechi 10.406/2005) al Judecătoriei Cluj-Napoca.
La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 3 aprilie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 5.015/211/2005 (nr. vechi 10.406/2005), Judecătoria Cluj-Napoca a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 13^1 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Florin Ghiocel Asiminonesei și Alin Tocan în dosarul de mai sus având ca obiect soluționarea unei cauze penale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că prevederile legale menționate încalcă dispozițiile constituționale ale art. 16 alin. (1), ale art. 21 alin. (3) și ale art. 124 alin. (2), deoarece faptele, acțiunile care definesc elementul material al laturii obiective a șantajului nu au nicio legătură cu îndatoririle de serviciu ale subiectului activ, astfel încât asimilarea acestuia cu infracțiunile de corupție numai pentru calitatea specială a subiectului activ - rezultând astfel incriminarea art. 13^1 din secțiunea infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție din
- este neconstituțională. Astfel, prin textul legal criticat se creează confuzie între subiecții infracțiunii, de natură a crea elemente de discriminare a cetățenilor chemați în justiție, întrucât implicarea în infracțiunea de șantaj a unei persoane dintre cele prevăzute de
art. 1 din Legea nr. 78/2000
nu schimbă obiectul juridic special al acesteia atât timp cât prin acțiunile sale făptuitorul lezează relațiile sociale referitoare la libertatea de a voi și a dispune ale persoanei, și nu pe cele privind prestigiul, autoritatea, credibilitatea organismelor în care acesta își desfășoară activitatea și pe cele referitoare la cinstea, corectitudinea în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu.
Judecătoria Cluj-Napoca opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care face trimitere la jurisprudența Curții Constituționale în materie.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece principiul constituțional al egalității nu are semnificația uniformității, existând posibilitatea instituirii unor reglementări juridice diferite pentru situații care sunt diferite, în cazul în care aceasta se justifică în mod rațional și obiectiv. Or,
constituie o reglementarea specială, derogatorie de la dreptul comun, care instituie măsuri de prevenire, descoperire și sancționare a faptelor de corupție și se aplică unei categorii de persoane clar circumstanțiate de legiuitor.
De asemenea, textul de lege criticat, instituind pentru infracțiunea de șantaj o pedeapsă mai severă decât cea prevăzută de art. 194 din Codul penal, asigură posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a se adresa justiției, însă în formele și modalitățile instituite prin lege.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului și dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională constată că a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
art. 13^1 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, modificată și completată prin
Legea nr. 161 din 19 aprilie 2003
privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 21 aprilie 2003, care au următorul conținut: "Infracțiunea de șantaj, prevăzută la art. 194 din Codul penal, în care este implicată o persoană dintre cele prevăzute la art. 1, se pedepsește cu închisoare de la 7 la 12 ani."
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional prin raportare la critici similare. Astfel, cu prilejul pronunțării
Deciziei nr. 695 din 17 octombrie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 7 noiembrie 2006, și
Deciziei nr. 253 din 6 martie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 243 din 28 martie 2008, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13^1 din Legea nr. 78/2000 .
Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 13^1 din Legea nr. 78/2000
pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, excepție ridicată de Florin Ghiocel Asimionesei și Alin Tocan în Dosarul nr. 5.015/211/2005 (nr. vechi 10.406/2005) al Judecătoriei Cluj-Napoca.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 25 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Afrodita Laura Tutunaru
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.