Decizia nr. 915/2008

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Marinela Mincă - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Roman Stecyk și Petru Murariu în Dosarul nr. 706/314/2008 al Judecătoriei Suceava.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a acesteia, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 24 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 706/314/2008, Judecătoria Suceava a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Roman Stecyk și Petru Murariu într-o cauză penală având ca obiect săvârșirea unei infracțiuni prevăzute de

Legea nr. 78/2000 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece prin conținutul lor se atribuie organelor de poliție judiciară competența de a efectua acte de urmărire penală în numele procurorului, fără nicio limitare, ceea ce permite o delegare generală a competenței de efectuare a acestor acte, cu consecința discriminării justițiabililor.

Judecătoria Suceava și-a exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale, cu referire la jurisprudența Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art.1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 503/2002 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea l, nr. 523 din 18 iulie 2002, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții având următorul cuprins: "[...] Actele întocmite de ofițerii de poliție judiciară din dispoziția scrisă a procurorului sunt efectuate în numele acestuia."

Excepția de neconstituționalitate se raportează la prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în fața legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil ale art. 124 alin. (1) și (2), potrivit cărora justiția se înfăptuiește în numele legii și justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, și ale art. 131 alin. (2), potrivit cărora Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete, în condițiile legii.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că s-a pronunțat asupra constituționalității dispozițiilor criticate prin

Decizia nr. 968/2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 854 din 12 decembrie 2007. Cu acel prilej, s-a reținut că, în baza dispozițiilor criticate, ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Naționale Anticorupție efectuează acte de cercetare penală, în baza unei dispoziții scrise a procurorului și în numele acestuia.

Curtea a constatat că susținerile autorilor excepției, în sensul că aceste dispoziții ar crea discriminări între inculpații din cauzele instrumentate de Direcția Națională Anticorupție și cei din alte cauze, în care urmărirea penală este efectuată în mod obligatoriu de către procuror, sunt neîntemeiate, deoarece, potrivit

art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

și Codului de procedură penală, cu ale căror dispoziții se completează această ordonanță, urmărirea penală se efectuează de către procuror, nefiind deci în prezența unei încălcări a principiului egalității în fața legii, consacrat de prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție.

Faptul că în anumite cazuri ofițerii de poliție judiciară ai Direcției Naționale Anticorupție efectuează acte de cercetare penală nu echivalează cu o încălcare a garanțiilor dreptului la un proces echitabil, prevăzut de dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, întrucât, pe de-o parte, această poliție judiciară a fost creată în scopul efectuării cu celeritate și în mod temeinic a activităților de descoperire și de urmărire a infracțiunilor de corupție, iar, pe de altă parte, actele de cercetare ale acestor ofițeri se efectuează în numele procurorului și numai după dispoziția scrisă a acestuia.

Totodată, Curtea a reținut că ofițerii și agenții de poliție judiciară își desfășoară activitatea sub directa conducere, supraveghere și control al procurorului, ceea ce dă expresie prevederilor art. 131 alin. (3) din Constituție, potrivit cărora parchetele conduc și supraveghează activitatea de cercetare penală a poliției judiciare, în condițiile legii.

Având în vedere toate aceste argumente, Curtea a constatat că dispozițiile criticate nu contravin nici prevederilor constituționale ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți.

Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, atât considerentele, cât și soluția deciziei menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 10 alin. (4) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 43/2002

privind Direcția Națională Anticorupție, excepție ridicată de Roman Stecyk și Petru Murariu în Dosarul nr. 706/314/2008 al Judecătoriei Suceava.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 septembrie 2008.