Ordinul nr. 6020/2008

Anexa 1 PROGRAMA

pentru definitivare în învățământ la Limba și literatura

română și universală pentru copii - educatoare în grădinițele

de copii cu predare în limbile minorităților

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Competențe specifice:

- utilizarea corectă a limbii române în receptarea și producerea mesajelor scrise;

- utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcție de contextul comunicațional;

- folosirea instrumentelor de interpretare și analiză stilistică a diferitelor texte literare și nonliterare, accesibile copiilor de grădiniță;

- aplicarea conceptelor operaționale în activitatea de interpretare a textelor;

- argumentarea în scris a opiniilor personale;

- cunoașterea și aplicarea cunoștințelor de fonetică, lexic și gramatică în construcția propriului mesaj (oral și scris) și în educarea comunicării copiilor de vârstă preșcolară;

- actualizarea și aprofundarea cunoștințelor de literatură pentru copii și de limba română;

- relevarea valorilor morale și estetice ale textului, în funcție de specificul de vârstă al copiilor preșcolari;

- însușirea conținutului științific al disciplinelor de examen;

- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală.

Literatura română și universală pentru copii

- Conceptul de literatură pentru copii

- Specii literare accesibile copiilor din învățământul preșcolar

- Ghicitori

- Folclorul copiilor

- Basmul fantastic. Trăsături. Compoziție. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult)

- Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele

- Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâței

- George Coșbuc - Povestea gâștelor

- George Topîrceanu - Balada unui greier mic

- Otilia Cazimir - De pe-o "bună dimineață", Gospodina, Uite, vine Moș Crăciun, Un cămin de păsărele

- Tudor Arghezi - O furnică, Zdreanță

- Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi, Fața babei și fața moșneagului

- H. Cr. Andersen - Degețica

- Frații Grimm - Scufița Roșie, Vulpea și pisica

- Emil Gârleanu - Fricosul, Căprioara, Când stăpânul nu-i acasă

- Călin Gruia - Ciuboțelele ogarului

Bibliografie

1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988.

2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii și tineret - pentru institutori, învățători și educatoare, Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2003.

3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.

Concepte operaționale: acțiune, autor, basm popular/ cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă).

Limba română

- Sunet. Literă. Diftongi. Triftongi

- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului

- Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia

- Câmpul lexical și câmpul semantic

- Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare)

- Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale

- Articolul. Clasificare

- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație)

- Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare

- Numeralul. Clasificare

- Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale

- Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale

- Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor

- Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale

- Interjecția

- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat

- Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate

- Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție)

- Subiectul

- Atributul. Termeni regenți

- Complementul. Termeni regenți

Bibliografie

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22, 24.

3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București, 1997 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse).

4. Sinteze de limba română. Ediția a treia revăzută și din nou îmbogățită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse).

Anexa 2 PROGRAMA

pentru definitivare în învățământ la Limba și literatura română

și universală pentru copii și metodica predării limbii și literaturii

române la clasele cu predare în limbile minorităților -

institutori/învățători

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Competențe specifice:

- actualizarea și aprofundarea cunoștințelor de literatură pentru copii, limba română și metodică;

- dezvoltarea competențelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice și a evaluării performanțelor de învățare;

- dezvoltarea competențelor pentru realizarea abordării eficiente a conținuturilor învățării;

- însușirea conținutului științific al disciplinelor de examen;

- valorificarea conținutului științific al disciplinelor de examen, sub raportul valorilor și al atitudinilor;

- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;

- consolidarea capacității de a aplica cunoștințele de didactică a specialității în activitatea practică;

- utilizarea corectă a limbii române în receptarea și producerea mesajelor scrise;

- utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcție de contextul comunicațional;

- folosirea instrumentelor de interpretare și analiză stilistică a diferitelor texte literare și nonliterare, accesibile elevilor din ciclul primar;

- aplicarea conceptelor operaționale în activitatea de interpretare a textelor;

- argumentarea în scris a opiniilor personale;

- cunoașterea și aplicarea cunoștințelor de fonetică, lexic și gramatică în construcția propriului mesaj (oral și scris) și în educarea comunicării elevilor din ciclul primar;

- relevarea valorilor morale și estetice ale textului, în funcție de specificul de vârstă al elevilor.

Literatura română și universală pentru copii

Conceptul de literatură pentru copii

Specii literare:

Basmul popular și basmul cult

- Petre Ispirescu - un basm la alegere

- Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb

- Frații Grimm - un basm la alegere

- H. Cr. Andersen - un basm la alegere

Legenda. Caracteristici (câte un text pentru legenda istorică)

Rudyard Kipling - Cărțile junglei

Folclorul copiilor

Ghicitori

Proverbe

Vasile Alecsandri - Pasteluri

Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea

Gellu Naum - Apolodor, un pinguin călător

Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea)

Fabula (La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana)

Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II)

Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă

Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată, La Mestecănei

Marin Sorescu - Unde fugim de-acasă?

Bibliografie

1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988.

2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii și tineret - pentru institutori, învățători și educatoare, Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2003.

3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.

Concepte operaționale: acțiune, antiteză, autor, basm popular/cult, comparație, ficțiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă).

Limba română

- Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe

- Literele. Alfabetul limbii române

- Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula)

- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului

- Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia

- Câmpul lexical și câmpul semantic

- Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare)

- Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale

- Articolul. Clasificare

- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație)

- Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare

- Numeralul. Clasificare

- Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale

- Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale

- Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale

- Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale

- Interjecția

- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat

- Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate

- Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție)

- Subiectul.

- Atributul. Termeni regenți

- Complementul. Termeni regenți

Bibliografie

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22, 24.

3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București, 1997 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse).

4. Sinteze de limba română. Ediția a treia revăzută și din nou îmbogățită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse).

Metodica predării limbii române în învățământul primar

- Conceptul de curriculum școlar

- Strategii didactice în predarea-învățarea limbii și literaturii române în ciclul primar

a) Citirea în ciclul primar

- Lectura explicativă

- Lectura explicativă în analiza textelor narative

- Interpretarea textelor cu conținut istoric

- Interpretarea poeziilor lirice

- Interpretarea textelor de proză lirică

b) Comunicarea în ciclul primar

Comunicarea ca parte integrantă a predării limbii române

- Tipuri de exerciții

c) Rolul, locul și semnificația compunerilor ca activitate școlară

- Structura compunerilor, logistica lor

- Activitatea independentă a elevilor în realizarea diferitelor tipuri de compuneri

- Rezumatul

- Compunerile libere

- Compunerile-corespondență

d) Predarea - însușirea vocabularului

- Relații de sinonimie, omonimie, antonimie

- Câmpul semantic și câmpul lexical

e) Însușirea normelor limbii literare în ciclul primar

f) Formarea deprinderilor de utilizare corectă a regulilor de ortografie și punctuație

- Tipuri de exerciții

g) Lectura

- Forme de desfășurare a lecției de lectură

h) Categorii de texte utilizate în ciclul primar: texte literare; texte nonliterare utilitare (anunțul, știrea, afișul); texte nonliterare distractive

i) Dezvoltarea creativității elevilor prin orele de limba română (metode și procedee utilizate, tipuri de activități, forme de activitate, motivarea elevilor)

j) Evaluarea (metode și instrumente de evaluare, tipologia itemilor)

k) Proiectarea activității didactice la limba română (planificare anuală, semestrială, pe unități de învățare, proiectul de lecție).

Bibliografie

Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învățământul primar. Ediția a IV-a revăzută și adăugită, Editura Emia, Deva, 2007.

Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educației. Traducere de Constantin Urmă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.

Nuță, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.

Șerdean, I., Didactica limbii române în școala primară, Editura Teora, București, 1998; Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar, Corint, București, 2005.

Anexa 3 PROGRAMA

pentru gradul didactic II la Limba și literatura română și

universală pentru copii și metodica predării activităților de

limba română - educatoare în grădinițele cu

predare în limbile minorităților

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Competențe specifice:

- utilizarea corectă a limbii române în receptarea și producerea mesajelor scrise;

- folosirea instrumentelor de abordare a diferitelor texte literare și nonliterare, accesibile copiilor de grădiniță;

- aplicarea conceptelor operaționale în activitatea de interpretare a textelor;

- argumentarea în scris a opiniilor personale;

- cunoașterea și aplicarea cunoștințelor de fonetică, lexic și gramatică în construcția propriului mesaj (oral și scris) și în educarea comunicării copiilor de vârstă preșcolară;

- asigurarea continuității și complementarității între diferitele activități din grădiniță, de educare a limbajului;

- asigurarea continuității între diferitele activități din grădiniță, în scopul educării limbajului copiilor preșcolari;

- adaptarea comunicării educatoarei la particularitățile individuale și de vârstă ale copiilor preșcolari;

- relevarea valorilor morale și estetice ale textului, în funcție de specificul de vârstă al copiilor preșcolari;

- actualizarea și aprofundarea cunoștințelor de literatură pentru copii, limba română și metodică;

- dezvoltarea competențelor referitoare la aplicarea curriculumului, a strategiilor didactice și a evaluării performanțelor de învățare;

- dezvoltarea competențelor pentru realizarea abordării eficiente a conținuturilor învățării;

- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;

- consolidarea capacității de a aplica cunoștințele de didactică a specialității în activitatea practică;

- abordarea textului literar prin metode care să faciliteze înțelegerea lui de către copiii de vârstă preșcolară;

- conturarea unor modele de exprimare și a unor atitudini care înlesnesc comunicarea;

- cunoașterea modalităților de învățare și exersare a ascultării active de către preșcolari;

- avansarea în practica educațională a unor forme și metode noi;

- consolidarea capacității de a proiecta în mod corespunzător activitățile de educare a limbajului.

Literatură română și universală pentru copii

- Conceptul de literatură pentru copii

- Specii literare accesibile copiilor din învățământul preșcolar. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de vârstă preșcolară

- Cântecul de leagăn

- Ghicitori

- Folclorul copiilor

- Basmul fantastic. Trăsături. Compoziție. Personaje (la alegere, un basm, popular sau cult). Frații Grimm - Scufița Roșie; Petre Ispirescu - Prâslea cel voinic și merele de aur; Ion Creangă - Fața babei și fața moșneagului; H. Cr. Andersen - Degețica.

- Legenda etiologică și istorică - Mihail Sadoveanu - Stigletele; Eusebiu Camilar - Stejarul din Borzești

- Povestiri cu animale: - Ion Creangă - Punguța cu doi bani, Capra cu trei iezi; Frații Grimm - Vulpea și pisica; Al. Mitru - Tomiță Iepurașul; Călin Gruia - Ciuboțelele ogarului

- Poezii pentru copii (natura): Mihai Eminescu - Somnoroase păsărele; Elena Farago - Cățelușul șchiop, Gândăcelul, Pedeapsa mâței; George Coșbuc - Povestea gâștelor; George Topîrceanu - Balada unui greier mic; Otilia Cazimir - De pe-o "bună dimineață", Gospodina, Un cămin de păsărele; Tudor Arghezi - O furnică, Zdreanță

- Copilăria în literatura pentru copii: Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II); K. D. Ușinski - Copiii din crâng; Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată

- Familia: Frații Grimm - Frățior și surioară; B. Șt. Delavrancea - Bunica; Elena Dragoș - Părinții mei

Bibliografie

1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988.

2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii și tineret - pentru institutori, învățători și educatoare, Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2003.

3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.

Concepte operaționale: acțiune, autor, basm popular/cult, momentele subiectului, final, gen literar, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), personaj literar, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă)

Limba română

- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului

- Relații semantice: polisemia, omonimia, antonimia

- Câmpul lexical și câmpul semantic

- Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare)

- Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale

- Articolul. Clasificare

- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație)

- Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare

- Numeralul. Clasificare

- Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale

- Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale

- Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale. Regimul cazual al prepozițiilor

- Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale

- Interjecția

- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat

- Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate

- Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție)

- Subiectul

- Atributul. Termeni regenți

- Complementul. Termeni regenți.

Bibliografie

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22, 24.

3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București, 1997 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse).

4. Sinteze de limba română. Ediția a treia revăzută și din nou îmbogățită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse).

Metodica predării activităților de limba română

1. Clasificarea și structura activităților de joc didactic

2. Povestirile copiilor (repovestirile și povestirile create de copii). Metodica desfășurării lor

3. Memorizările. Structură

4. Structura activității de lectură după imagini.

5. Convorbirea. Tematică. Structură

6. Joc de creație, joc de rol, dramatizare, teatru de păpuși - contribuția lor în activizarea vocabularului copiilor și în dezvoltarea vorbirii dialogate

7. Contribuția educatoarei la dezvoltarea comunicării copiilor preșcolari (din punctul de vedere al lexicului, al structurii gramaticale)

8. Contribuția educatoarei la dezvoltarea expresivității vorbirii copiilor preșcolari

9. Valorificarea educativă a activităților de povestire

10. Modalități de inovare a jocurilor didactice de către educatoare

11. Dezvoltarea creativității copiilor de vârstă preșcolară prin activitățile de povestire și povestire creată de copii

12. Modalități de accesibilizare și eficientizare a lecturilor după imagini

13. Orientarea activității de convorbire spre înțelegerea de către copii a mediului înconjurător

14. Specificul pregătirii activităților de povestire

Bibliografie

1. Magdalena Dumitrana, Educarea limbajului în învățământul preșcolar, vol. I și II, Editura Compania, București, 1999, 2001.

2. Florica Mitu, Metodica activităților de educare a limbajului, Editura Pro Humanitas, București, 2000.

Anexa 4 PROGRAMA

pentru gradul didactic II la Limba și literatura română și

universală pentru copii și metodica predării limbii și literaturii

române la clasele cu predare în limbile minorităților -

institutori/învățători

LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ

Competențe specifice:

- utilizarea corectă a limbii române în receptarea și producerea mesajelor scrise;

- utilizarea registrelor stilistice diferite, în funcție de contextul comunicațional;

- folosirea instrumentelor de interpretare și analiză stilistică a diferitelor texte literare și nonliterare, accesibile elevilor de ciclu primar;

- aplicarea conceptelor operaționale în activitatea de interpretare a textelor;

- argumentarea în scris a opiniilor personale;

- cunoașterea și aplicarea cunoștințelor de fonetică, lexic și gramatică în construcția propriului mesaj (oral și scris) și în educarea comunicării elevilor de ciclu primar;

- relevarea valorilor morale și estetice ale textului, în funcție de specificul de vârstă al elevilor;

- actualizarea și aprofundarea cunoștințelor de literatură pentru copii, limba română și metodică;

- utilizarea tehnicilor de activitate intelectuală;

- consolidarea capacității de a aplica cunoștințele de didactică a specialității în activitatea practică, a capacității de operaționalizare a obiectivelor;

- integrarea în activitatea didactică a tipurilor diferite de lecții;

- cunoașterea și respectarea evenimentelor instruirii și adecvarea lor la specificul predării limbii române în ciclul primar;

- consolidarea capacității de a dezvolta competențele de comunicare orală și scrisă a elevilor din ciclul primar și de a-i familiariza cu texte - literare și nonliterare - accesibile vârstei lor;

- consolidarea abilității de a selecta cele mai eficiente metode, în vederea dezvoltării capacității elevilor în ceea ce privește: receptarea mesajului oral, exprimarea mesajului oral, receptarea mesajului scris, exprimarea mesajului scris;

- utilizarea creatoare a metodelor de învățământ în cadrul predării limbii române.

Literatura română și universală pentru copii

Conceptul de literatură pentru copii

Specii literare. Valori formative ale textelor literare destinate copiilor de ciclu primar

Basmul popular și basmul cult. Definiție. Fantasticul în basm. Personaje. Compoziție. Reprezentanți: Petre Ispirescu, Prâslea cel voinic și merele de aur; Ion Creangă - Povestea lui Harap-Alb; Frații Grimm - un basm la alegere; H. Cr. Andersen - Tovarășul de drum

Legenda. Caracteristici. Clasificare: legenda mitologică, religioasă, istorică (se alege câte un text pentru fiecare categorie)

Snoava

Folclorul copiilor

Ghicitori

Proverbe

Legende: Mihail Sadoveanu: Stigletele; Alexandru Mitru: Legendele Olimpului

Texte cu caracter didactico-moralizator: Anton Pann - Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea; fabula: La Fontaine - o fabulă la alegere, G. Topîrceanu, Bivolul și coțofana

Poezia accesibilă copiilor: Vasile Alecsandri, Pasteluri; Gellu Naum - Apolodor, un pinguin călător; Ana Blandiana - Întâmplări din grădina mea (sau Alte întâmplări din grădina mea)

Imaginea copilăriei: Ion Creangă - Amintiri din copilărie (părțile I și II); Mihail Sadoveanu - Dumbrava minunată, La Mestecănei; Marin Sorescu, Unde fugim de-acasă?

Lumea animalelor în proza pentru copii: Emil Gârleanu - Din lumea celor care nu cuvântă; Cezar Petrescu, Fram, ursul polar; Rudyard Kipling - Cărțile junglei.

Bibliografie

1. Cândroveanu, Hristu, Literatura română pentru copii. Scriitori contemporani, București, Editura Albatros, 1988.

2. Goia, Vistina, Literatura pentru copii și tineret. Modele formative, Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; Literatura pentru copii și tineret - pentru institutori, învățători și educatoare, Dacia Educațional, Cluj-Napoca, 2003.

3. Negrilă, Iulian, Literatura pentru copii, Editura Multimedia, Arad, 1996.

Concepte operaționale: acțiune, antiteză, autor, basm popular/cult, comparație, ficțiune, final, gen literar, hiperbolă, imagine artistică, legendă populară/cultă, moduri de expunere (narațiune, monolog, dialog, descriere), momentele subiectului, narator, personaj literar, personificare, repetiție, temă, titlu, versificație (strofă, vers, rimă).

Limba română

- Stilurile funcționale ale limbii române

- Sunet, fonem, silabă; despărțirea cuvintelor în silabe

- Literele. Alfabetul limbii române

- Semnele ortografice (apostroful, bara oblică, blancul, cratima, linia de pauză, punctul, virgula)

- Principiile ortografiei limbii române

- Fondul principal de cuvinte - masa vocabularului

- Relații semantice: polisemia, sinonimia, omonimia, antonimia, paronimia

- Câmpul lexical și câmpul semantic

- Unitățile frazeologice

- Flexiunea numelui (declinare) și a verbului (conjugare)

- Substantivul. Clasificare. Locuțiuni substantivale

- Articolul. Clasificare

- Adjectivul. Gradele de intensitate (de comparație)

- Pronumele și adjectivul pronominal. Clasificare

- Numeralul. Clasificare

- Verbul. Verbe predicative și nepredicative (copulative și auxiliare). Locuțiuni verbale

- Adverbul. Clasificare. Locuțiuni adverbiale

- Prepoziția. Locuțiuni prepoziționale

- Conjuncția. Clasificare. Locuțiuni conjuncționale

- Interjecția

- Cuvinte coordonate, cuvânt regent, cuvânt subordonat

- Fraza, propoziție principală, propoziție principală independentă, propoziție regentă, propoziție secundară (subordonată), propoziții coordonate

- Predicatul verbal și predicatul nominal. Acordul predicatului cu subiectul (acordul în persoană, acordul în număr, acordul în gen, acordul după înțeles, acordul prin atracție)

- Subiectul

- Atributul. Termeni regenți

- Complementul. Termeni regenți

Bibliografie

1. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", DOOM Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Ediția a II-a revăzută și adăugită, Univers Enciclopedic, București, 2005, p. XXVI-XXVIII, XXXVI-XLIV.

2. Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan - Al. Rosetti", Gramatica limbii române, vol. II. Enunțul, Editura Academiei Române, București, 2005, p. 16-22, 24.

3. Avram, Mioara, Gramatica pentru toți, Editura Humanitas, București, 1997 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse).

4. Sinteze de limba română. Ediția a treia revăzută și din nou îmbogățită (coordonator Theodor Hristea), Editura Didactică și Pedagogică, București, 1984 (secvențele corespunzătoare subiectelor propuse)

Metodica predării limbii române în învățământul primar

1. Rolul învățătorului în stimularea interesului pentru lectură al elevilor de ciclu primar. Selecția textelor și modalități de propunere a lor spre lectură elevilor

2. Modalități de dezvoltare a sensibilității elevilor prin abordarea poeziilor lirice, a textelor de inspirație istorică, a prozei lirice

3. Posibilități de aplicare a analizei stilistice la clasele ciclului primar

4. Evaluarea - sprijin pentru elevi în autocunoaștere, indicator pentru învățător în stabilirea strategiei didactice. Rolul evaluării formative în învățarea limbii române

5. Posibilități de inovare de către învățător a metodelor de predare-învățare a limbii române în ciclul primar

6. Valorificarea formativă a textelor literare și nonliterare în ciclul primar

7. Cultivarea creativității elevilor în cadrul orelor de citire, de elaborare a compunerilor, de rezolvare a exercițiilor gramaticale

8. Modalități eficiente de asigurare a relaționării conținuturilor disciplinei limba maternă cu conținuturile disciplinei limba română

9. Rolul învățătorului în valorificarea conținuturilor disciplinelor de învățământ din ciclul primar în vederea îmbogățirii vocabularului

10. Metode utilizate în formarea deprinderilor de scriere corectă, coerentă la disciplina limba română, în ciclul primar

11. Posibilități de valorificare didactică a disponibilităților creative personale ale învățătorului.

Bibliografie

1. Crăciun, Corneliu, Metodica predării limbii române în învățământul primar. Ediția a IV-a revăzută și adăugită, Editura Emia, Deva, 2007.

2. Landsheere, Viviane De, Landsheere, Gilbert, Definirea obiectivelor educației. Traducere de Constantin Urmă, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1979.

3. Nuță, Silvia, Metodica predării limbii române în clasele primare, vol. I-II, Aramis, 2000.

4. Șerdean, I., Didactica limbii române în școala primară, Editura Teora, București, 1998; Didactica limbii și literaturii române în învățământul primar, Corint, București, 2005.

--------------