Normele din 11 noiembrie 2008

Articolul 14

Structurile centrale, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, direcțiile și comandamentele au următoarele obligații:

a)

organizează, îndrumă, conduc și controlează prin cadrele tehnice atestate, organizarea apărării împotriva incendiilor în unitățile subordonate;

b)

elaborează, conform legislației, strategii și planuri referitoare la apărarea împotriva incendiilor în obiectivele și zonele de administrare sau dispunere a unităților subordonate în limitele de competență stabilite;

c)

propun includerea în bugetul alocat a fondurilor necesare realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor constând în dotări cu materiale, instalații și mijloace tehnice, încadrarea, instruirea și pregătirea continuă a cadrelor tehnice și a servanților pompieri;

d)

propun proiecte de modificare/completare a normelor de apărare împotriva incendiilor, de dotare cu mașini, instalații, utilaje, aparate, echipamente de protecție și substanțe de stingere, în funcție de particularitățile activităților desfășurate de unitățile din subordine și le înaintează Direcției domenii și infrastructuri pentru verificarea și realizarea procedurilor, pentru avizarea lor de I.G.S.U;

e)

numesc delegați în comisiile de cercetare a împrejurărilor și cauzelor care au provocat incendii în unitățile subordonate;

f)

asigură asistența de specialitate unităților subordonate pentru întocmirea documentațiilor specifice, identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu și stabilirea necesarului de mijloace de stins incendii conform normelor de dotare;

g)

înaintează Direcției domenii și infrastructuri semestrial, informări privind desfășurarea activității de apărare împotriva incendiilor în structurile subordonate, în scopul întocmirii raportului anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor, conform anexei nr. 1.

Articolul 15

Direcția domenii și infrastructuri are următoarele obligații:

a)

propune, elaborează și, după caz, emite potrivit competențelor, reglementări tehnice de specialitate cu avizul I.G.S.U., privind măsuri de realizare și îndeplinire a cerinței esențiale privind securitatea la incendiu, măsuri de apărare împotriva incendiilor la construcții, amenajări și instalații tehnologice, sistemul de norme pentru mijloacele tehnice de apărare împotriva incendiilor, aplicarea legislației naționale specifice apărării împotriva incendiilor în Ministerul Apărării;

b)

elaborează și supune spre analiză ministrului apărării raportul anual de evaluare a nivelului de apărare împotriva incendiilor;

c)

elaborează concepția generală de dotare a armatei cu mijloace tehnice de stins incendii;

d)

stabilește pe baza metodologiei I.G.S.U., metode și proceduri pentru identificarea, evaluarea

și controlul riscurilor de incendiu specifice domeniului militar;

e)

organizează și gestionează baza de date privitoare la riscurile de incendiu, caracteristicile substanțelor și materialelor utilizate, metode adecvate de intervenție și protecție, cadrele tehnice atestate, incendiile produse în armată;

f)

informează periodic unitățile militare și eșaloanele superioare ale acestora cu privire la nivelul de risc pe obiective, natura și efectele incendiilor produse și alte date referitoare la activitatea de apărare împotriva incendiilor;

g)

stabilește împreună cu I.G.S.U. temele și activitățile practic-aplicative incluse în programa

de pregătire a servanților pompieri și a cadrelor tehnice cu atribuții în apărarea împotriva incendiilor;

h)

prezintă anual, ministrului apărării, rapoarte referitoare la starea, concluziile și propunerile privind organizarea apărării împotriva incendiilor, conform anexei nr. 1;

i)

urmărește, modul de implementare a planurilor de intervenție, întocmite în comun de unitățile militare și formațiunile zonale ale I.G.S.U.;

j)

numește delegații care participă în comisiile de cercetare a împrejurărilor care au provocat incendii în armată;

k)

avizează propunerile de numire a cadrelor tehnice cu atribuții de control din cadrul structurilor centrale ale ministerului, diviziilor și unităților care administrează patrimoniul imobiliar al Ministerului Apărării;

l)

avizează transferurile de autospeciale între structurile armatei;

m)

întocmește în colaborare cu unitățile din structura proprie care asigură pregătirea servanților pompieri și a cadrelor tehnice, programele de formare profesională;

n)

emite avizele și autorizațiile de securitate la incendiu, în conformitate cu prevederile capitolului V din prezentele norme;

o)

controlează activitatea de apărare împotriva incendiilor prin personalul atestat, care, în baza legitimațiilor semnate de ministrul apărării, are acces în toate unitățile militare și în toate spațiile din cazărmile și domeniile militare.

Articolul 16

Serviciile, secțiile, birourile de domenii și infrastructuri din categoriile de forțe, direcții centrale și comandamente au următoarele obligații:

a)

propun în documentațiile de fundamentare a necesității și oportunității realizării lucrărilor de investiții intervenții, modernizări și transformări de schimbare a destinației la clădiri, spații și instalații tehnologice, măsurile de apărare împotriva incendiilor, pentru obiectivele ce urmează a fi introduse în programele de modernizare a infrastructurii Ministerului Apărării;

b)

verifică dacă proiectantul și constructorul au prevăzut și executat măsurile de apărare împotriva incendiilor, solicită și dispun după caz, completarea, refacerea sau îmbunătățirea acestora conform reglementărilor în vigoare;

c)

asigură, după caz, distribuția mijloacelor tehnice de stins incendii achiziționate de structurile cu atribuții, conform normelor de dotare și necesităților unităților din subordine.

Articolul 17

Articolul 18

Comandanții/șefii unităților militare organizează, conduc, controlează și răspund pentru activitatea de apărare împotriva incendiilor la clădirile, spațiile și instalațiile tehnologice pe care le dețin cu orice titlu și au următoarele obligații principale:

a)

stabilesc prin ordin de zi pe unitate, conform art. 35 și 36 din prezentele norme, responsabilitățile și modul de organizare a activității de apărare împotriva incendiilor din unitate, le actualizează când apar modificări și le aduc la cunoștință personalului unității și utilizatorilor în părțile ce-i privesc;

b)

asigură identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu din unitate, corelarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cu natura și nivelul riscurilor, elaborarea scenariilor de securitate la incendiu pe baza metodologiei prevăzută în anexa nr. 2, pentru construcțiile și amenajările existente în perimetrul cazărmii, iar complementar dispune întocmirea formularului pentru evaluarea riscului

și

managementul

protecției

la

foc,

conform

modelului

prevăzut

în anexa nr. 3;

c)

solicită și obțin avizele și autorizațiile de securitate la incendiu, în conformitate cu prevederile capitolului V din prezentele norme și asigură respectarea condițiilor care au stat la baza eliberării acestora, iar, în cazul anulării avizelor sau autorizațiilor dispun imediat sistarea lucrărilor de construcții sau oprirea funcționării ori utilizării construcțiilor/amenajărilor respective;

d)

permit executarea controalelor pe linia apărării împotriva incendiilor de către cadrele tehnice cu atribuții în acest sens și prezintă documentele și informațiile solicitate;

e)

dispun întocmirea, actualizarea și transmiterea către biroul specializat din cadrul Direcției domenii și infrastructuri a listei cu substanțele și materialele periculoase utilizate în unitate, în vederea constituirii bazei de date, cu mențiuni privind proprietățile fizico-chimice, codurile de identificare, riscurile pe care le reprezintă pentru sănătate și mediu, mijloacele de protecție recomandate, metodele de intervenție și prim ajutor, substanțele pentru stingere, neutralizare sau decontaminare și instituie măsuri specifice de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul și depozitarea acestora;

f)

aprobă instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor și stabilesc atribuțiunile ce revin persoanelor la locul de muncă;

g)

numesc componența, atribuțiunile și responsabilitățile formațiunii proprii de intervenție, asigură pregătirea și antrenarea acestora;

h)

dispun întocmirea planurilor de apărare împotriva incendiilor, a celor de intervenție și de cooperare, asigură condițiile pentru aplicarea acestora în orice moment prin asigurarea personalului de intervenție și a mijloacelor tehnice corespunzătoare;

i)

organizează în colaborare cu formațiunile Inspectoratelor pentru Situații de Urgență Județene, denumite în continuare I.S.U.J., din zona de dispunere a unității, exerciții de recunoaștere, instruire și aplicații tactice, pe baza planului de intervenție;

j)

execută periodic exerciții și aplicații practice de intervenție și stabilesc măsuri de înlăturare a deficiențelor constatate;

k)

asigură verificarea, întreținerea, repararea mijloacelor tehnice de stins incendii, precum și executarea lucrărilor de termoprotecții, ignifugări și montaj de instalații cu rol de alarmare, avertizare, semnalizare, limitare și stingere a incendiilor, numai de către firme atestate de Centrul Național de Protecție Civilă și Securitate la Incendiu din cadrul I.G.S.U.;

l)

verifică personal, respectarea normelor și instrucțiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor, în toate spațiile și de către tot personalul unității;

m)

stabilesc răspunderile ce revin în domeniul apărării împotriva incendiilor, utilizatorilor care folosesc temporar, prin antrepriză și închiriere, cedarea dreptului de folosință și altele, a bunurilor imobile din perimetrul unității;

n)

aplică sancțiuni contravenționale persoanelor vinovate de încălcarea normelor de apărare împotriva incendiilor, constatate în urma executării controalelor proprii sau urmare a propunerilor făcute de cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor sau de șefii sectoarelor de activitate din unitate;

o)

raportează imediat, prin notă telefonică, eșalonului superior și Direcției domenii și infrastructuri, despre incendiile și exploziile care au avut loc în unitate, consecințele acestora și măsurile luate, potrivit Instrucțiunilor privind gestionarea evenimentelor în Armata României și înaintează în termen de 15 zile lucrătoare de la producerea incendiului sau exploziei, raport de cercetare privind cauzele, împrejurările și măsurile luate;

p)

conduc și asigură acțiunea de stingere a incendiului în cazarmă până la sosirea formațiunii profesioniste I.S.U.J. și pun la dispoziția acesteia mijloacele tehnice, materialele și instalațiile prevăzute în planurile de intervenție încheiate;

q)

organizează, atunci când îndeplinesc atribuțiile comandantului de garnizoană sau cazarmă în care sunt dislocate mai multe unități militare, cooperarea de intervenție la incendii între unități;

r)

analizează trimestrial activitatea de apărarea împotriva incendiilor din unitatea pe care o comandă și înaintează semestrial eșalonului superior/unității militare care administrează

cazarma,

informări privind desfășurarea activității de apărare împotriva incendiilor în unitate, conform frecvenței prevăzută în anexa nr. 1;

s)

propun în documentațiile de fundamentare pentru investiții și intervenții la clădiri și instalații tehnologice, funcție de nivelul de risc de incendiu și de importanța clădirilor și instalaților, dotarea cu instalații de detecție, semnalizare, avertizare, limitare și stingerea incendiilor;

ș) asigură condițiile de aplicare în domeniul de competență, a prevederilor „Planului de analiză și acoperire a riscurilor” la nivelul autorității administrativ-teritoriale, în care este dislocată unitatea;

t)

dispun, potrivit competențelor, achiziția de materiale și mijloace tehnice de stins incendiul;

ț) permit alimentarea cu apă a autospecialelor de intervenție în situație de urgență.

Articolul 19

Șefii logisticii din unitățile militare au următoarele obligații:

a)

asigură condițiile pentru achiziția, întreținerea și exploatarea mijloacelor tehnice destinate prevenirii și stingerii incendiilor și asigură achiziția de materiale și tipizate specifice activității de apărare împotriva incendiilor;

b)

participă în comisiile pentru cercetarea împrejurărilor și cauzelor care au provocat incendii, stabilind pagubele și persoanele răspunzătoare;

c)

execută sau participă la exercițiile de alarmare, evacuare, intervenție efectuate cu întregul personal și cu formațiunea proprie de intervenție;

d)

verifică periodic respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor, constată contravenții și fac propuneri comandantului de aplicare a sancțiunilor contravenționale, persoanelor care se fac vinovate de încălcarea prezentelor norme.

Articolul 20

Articolul 21

Articolul 23

Articolul 24

Articolul 25

Cadrele tehnice din structurile centrale, statele majore ale categoriilor de forțe ale armatei, comandamentele de armă/similare, diviziile și unitățile care administrează patrimoniul imobiliar au, în plus, următoarele obligații:

a)

exercită controlul activității de apărare împotriva incendiilor în zona de responsabilitate;

b)

întocmesc și transmit biroului specializat din Direcția domenii și infrastructuri, de două ori pe an, până la 15 iulie/respectiv 30 ianuarie, informări al căror conținut este menționat la

art. 172;

c)

asigură asistența de specialitate unităților subordonate pentru constituirea și pregătirea formațiunilor proprii de intervenție, întocmirea planurilor de apărare împotriva incendiilor, dotarea conform

prezentelor

norme,

cu

mijloace

tehnice

de

stins

incendii,

întocmirea documentațiilor/referatelor pentru emiterea avizelor/autorizațiilor privind securitatea la incendiu;

d)

prezintă semestrial comandantului/șefului unității rapoarte privind activitatea de apărare împotriva incendiilor în unitățile subordonate;

e)

țin evidența utilajelor și materialelor de stins incendiul din dotarea unităților subordonate, pe tipuri, ani de fabricație, date de punere în funcțiune și prezintă comandantului propuneri de redistribuire a celor disponibile;

f)

participă la cercetarea împrejurărilor și cauzelor care au provocat incendii în unitățile subordonate;

g)

îndrumă și coordonează activitatea cadrelor tehnice/responsabililor cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor din unitățile subordonate;

h)

înaintează ierarhic rapoarte de asigurare cu mijloace tehnice de apărare împotriva incendiilor, necesare potrivit normelor unităților subordonate;

i)

obțin calificarea de „evaluator de risc de incendiu” și asigură identificarea, evaluarea și controlul riscurilor de incendiu, pentru cazărmile care nu au personal atestat.

Articolul 26

Ofițerul de serviciu pe unitate are următoarele obligații privind apărarea împotriva incendiilor:

a)

să

conducă

acțiunea

formațiunii

proprii

de

intervenție

până

la

sosirea

cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, comandantului unității și/sau detașamentului I.S.U.J.;

b)

să cunoască și să fie în măsură să pună în practică planul de apărare împotriva incendiilor;

c)

să controleze funcționarea sistemelor și instalațiilor de avertizare și alarmare împotriva incendiilor;

d)

să verifice prezența și pregătirea pompierului de serviciu și a personalului care încadrează formațiunea proprie de intervenție;

e)

să controleze după terminarea programului spațiile unității, în vederea depistării eventualelor nereguli, cauze potențiale și pericole ce pot determina producerea unor incendii;

f)

să consemneze în procesul-verbal de predare-primire a serviciului de zi pe unitate, deficiențele privind apărarea împotriva incendiilor care nu au fost remediate pe loc.

Articolul 27

Șefii de compartimente, sectoare de activitate, secții, birouri, ateliere, depozite, magazii și comandanții de subunități au, pentru activitățile pe care le coordonează și pentru bunurile, clădirile, spațiile, instalațiile tehnologice pe care le utilizează și/sau gestionează, următoarele obligații

:

a) întocmesc, supun verificării și aprobării instrucțiuni proprii de apărare împotriva incendiilor pentru locurile de muncă din zona de responsabilitate, urmăresc însușirea și verifică respectarea acestora de către personalul din subordine;

b)

întocmesc și asigură aplicarea planurilor de protecție împotriva incendiilor compuse din: organizarea activității de stingere a incendiilor la locul de muncă, planul de evacuare a persoanelor, planul de depozitare și de evacuare a materialelor combustibile/periculoase, planul de intervenție detaliat la locul de muncă;

c)

verifică toate spațiile la terminarea programului de lucru și dispun înlăturarea cauzelor ce pot provoca incendii;

d)

asigură instruirea periodică, pe schimb, la locul de muncă, la intervalele de timp stabilite

prin ordin de zi, privind apărarea împotriva incendiilor, pentru personalul din subordine și verifică însușirea instructajului, iar după caz, execută instructajul persoanelor din afara unității, care își desfășoară activitatea temporar în zona sa de responsabilitate;

e)

elaborează documentația pentru instructaje;

f)

organizează în colaborare cu cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor exerciții de alarmare, evacuare și intervenție în zona de responsabilitate;

g)

urmăresc nivelul de asigurare și solicită dotarea conform prezentelor norme cu mijloace tehnice de stins incendii a locurilor de muncă din subordine;

h)

asigură măsurile specifice în caz de lucru cu foc deschis;

i)

fac propuneri comandantului/șefului unității pentru sancționarea personalului din subordine, în cazul nerespectării normelor și instrucțiunilor proprii de apărare împotriva incendiilor;

j)

participă la întocmirea documentației pentru avizarea/autorizarea privind securitatea la incendiu, pentru zonele pe care utilizează.

Articolul 28

Administratorul cazărmii are următoarele obligații:

a)

să întocmească și să actualizeze, permanent, documentele menționate la art.60;

b)

să participe la întocmirea planului de apărare împotriva incendiilor și să pună la dispoziția cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor datele tehnice necesare întocmirii scenariilor de securitate la incendiu, identificării și evaluării riscurilor de incendiu, existentul și starea de operativitate a mijloacelor tehnice de stins incendii pe care le gestionează;

c)

să asigure, prin personalul de execuție din subordine, înlăturarea imediată a defecțiunilor cu risc de incendiu și, în funcție de competență, a celor constatate la instalațiile speciale de localizare, alarmare, avertizare și stingere a incendiilor din dotarea spațiilor și instalațiilor tehnologice;

d)

să urmărească, în calitate de reprezentant al beneficiarului, realizarea integrală și de calitate de către constructor, a măsurilor de apărare împotriva incendiilor prevăzute în documentațiile tehnico- economice, să propună completarea sau refacerea unor lucrări specifice și să raporteze despre aceasta structurii tehnice de administrare;

e)

să asigure funcționarea permanentă a surselor de apă folosite la stingerea

incendiilor, accesul liber la acestea, rezerva de apă, operativitatea instalaților de prevenire și stingere a incendiilor din dotarea construcțiilor/instalațiilor tehnologice din cazarmă;

f)

să verifice vizual, instalația de paratrăsnet din cazarmă, lunar și după fiecare furtună, iar, în caz de deficiențe, să ia măsuri de remediere și să solicite structurii tehnice care administrează cazarma, prezența persoanelor autorizate pentru efectuarea măsurătorilor rezistenței de dispersie;

g)

să întocmească, afișeze și să aducă la cunoștința personalului, instrucțiunile proprii de apărare împotriva incendiilor la locurile de muncă, pe care le are în responsabilitate;

h)

să completeze cărțile tehnice ale construcțiilor din cazarmă cu schemele și instrucțiunile de funcționare la parametrii proiectați, ale dispozitivelor și instalațiilor de prevenire și stingere a incendiilor și să verifice întreținerea și exploatarea acestora;

i)

să asigure executarea controlului stării de funcționare a mijloacelor tehnice de stins incendii, conform prevederilor cuprinse în reglementările tehnice, normele specifice de apărare împotriva incendiilor,

instrucțiunile

tehnice

elaborate

de

proiectanți

și/sau

producători

și

pe

baza Nomenclatorului prevăzut în anexa nr. 20;

j)

să verifice periodic respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor la construcțiile, instalațiile tehnologice și amenajările din cazarmă, să constate contravențiile și să facă propuneri comandantului, de aplicare a sancțiunilor contravenționale, persoanelor care se fac vinovate de încălcarea prezentelor norme.

Articolul 29

Administratorii cazărmilor nu pot fi numiți cadre tehnice sau responsabili cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Articolul 30

Personalul unităților militare este obligat:

a)

să respecte regulile și măsurile de apărare împotriva incendiilor, aduse la cunoștință sub orice formă, de comandatul/șeful unității sau de persoanele desemnate de către acesta;

b)

să

utilizeze

substanțele

periculoase,

instalațiile,

utilajele,

mașinile,

aparatura

și echipamentele potrivit instrucțiunilor tehnice și a normelor proprii de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă;

c)

să nu efectueze manevre nepermise sau modificări neautorizate la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;

d)

să raporteze imediat după constatare șefului sectorului de activitate, orice încălcare a normelor de apărare împotriva incendiilor sau a oricărei situații stabilite de acesta ca fiind un pericol de incendiu, precum și orice defecțiune sesizată la sistemele și instalațiile de apărare împotriva incendiilor;

e)

să colaboreze cu cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor, în vederea realizării măsurilor de apărare împotriva incendiilor;

f)

să acționeze în conformitate cu prevederile din planul de apărare împotriva incendiilor la locul de muncă, în cazul apariției oricărui pericol iminent de incendiu;

g)

să furnizeze persoanelor abilitate toate datele și informațiile de care are cunoștință, referitoare la producerea incendiilor.

Articolul 31

Articolul 32

Obligațiile prevăzute la art. 31 revin, după caz și persoanelor cazate în hotelurile, căminele militare, centrele de recuperare, cabanele sau bazele sportive.

Articolul 33

Articolul 34

Executanții lucrărilor de construcții și de montaj de echipamente și instalații sunt obligați:

a)

să realizeze integral și la timp, măsurile de apărare împotriva incendiilor, cuprinse în proiecte;

b)

să asigure luarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul executării lucrărilor, precum și pe timpul organizării de șantier;

c)

să asigure funcționarea mijloacelor de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în documentațiile de execuție, la parametrii proiectați, înainte de punerea în funcțiune a lucrărilor de construcții.

Articolul 35

Organizarea apărării împotriva incendiilor și răspunderea privind luarea măsurilor de prevenire și stingere a incendiilor în unitățile militare revin comandanților/șefilor de la toate eșaloanele, în scopul evacuării, salvării și protecției persoanelor afectate, protejării bunurilor și mediului împotriva efectelor incendiilor și/sau exploziilor.

Articolul 36

Organizarea apărării împotriva incendiilor în unitățile Ministerului Apărării se asigură

prin:

a)

dotarea, conform normelor, cu mijloace tehnice de stins incendii și asigurarea funcționării

acestora la parametrii proiectați;

b)

întocmirea „Planului de apărare împotriva incendiilor”;

c)

planificarea și executarea controalelor proprii periodice, în scopul depistării, cunoașterii și înlăturării oricăror stări de pericol, care pot favoriza inițierea sau dezvoltarea incendiilor;

d)

analizarea trimestrială a capacității de apărare împotriva incendiilor;

e)

organizarea apărării împotriva incendiilor la locurile de muncă;

f)

îndeplinirea criteriilor și cerințelor pentru avizarea/autorizarea privind securitatea la incendiu;

g)

emiterea de ordine și dispoziții ale comandantului/șefului unității, prin care se stabilesc atribuțiile și răspunderile personalului din subordine, în părțile ce-i revin, pe linia apărării împotriva incendiilor;

h)

elaborarea, aprobarea și transmiterea documentelor și evidențelor specifice privind apărarea împotriva incendiilor;

i)

asigurarea pregătirii, instruirii și antrenării personalului, pentru cunoașterea și aplicarea normelor de prevenire și stingere a incendiilor;

j)

realizarea unui sistem operativ de observare, anunțare și alarmare, în cazul producerii unui incendiu;

k)

reglementarea raporturilor privind apărarea împotriva incendiilor, în relațiile generate de contracte/convenții și altele;

l)

asigurarea formularelor tipizate;

m)

reglementarea fumatului și folosirii focului deschis.

Articolul 37

În unitățile Ministerului Apărăii au atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor și formațiunea proprie de intervenție.

Articolul 38

Cadrul tehnic se numește în funcțiile prevăzute în statele de organizare ale unităților de la nivel de batalion independent în sus, precum și în statele de organizare ale unităților care au ca domenii de funcționare următoarele:

a)

depozite de armament și muniții de categoria I și a II-a;

b)

depozite de carburanți-lubrifianți cu capacitate de depozitare > 10.000 tone;

c)

depozite pentru materiale combustibile cu suprafață desfășurată > 1.500 mp;

d)

cazare cu peste 200 locuri;

e)

săli de festivități cu peste 200 locuri;

f)

îngrijire a sănătății cu peste 100 paturi;

g)

muzee și cercuri militare, amenajate în clădiri încadrate în categorii de importanță excepțională și deosebită;

h)

complexe sportive;

i)

depozite de medicamente și produse sanitar-veterinare.

Articolul 39

Pentru unitățile constituite de la nivel de eșalon batalion independent-exclusiv în jos, în cele în care nu se desfășoară activitățile prevăzute la art. 38, precum și în unitățile dispuse în cazărmile în care activitatea privind apărarea împotriva incendiilor este de competența comandantului obiectivului militar, cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor poate fi numit și prin cumul de funcții.

Articolul 40

Pentru cazărmile de nivel inferior batalionului independent, cadrele tehnice/ responsabilii cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor din eșalonul superior/unitatea militară care administrează patrimoniul imobiliar asigură asistența de specialitate, în ce a ce privește:

a)

elaborarea scenariilor de securitate la incendiu pentru construcțiile și spațiile existente;

b)

identificarea și evaluarea riscurilor de incendiu specifice unității;

c)

stabilirea necesarului de mijloace tehnice de stins incendii, conform normelor de dotare;

d)

întocmirea documentațiilor pentru instructaje, instrucțiuni proprii, planul de apărare împotriva incendiilor, ordine și dispoziții emise de comandantul/șeful unității militare respective.

Articolul 41

Articolul 42

Articolul 43

Articolul 44

Formațiunea proprie de intervenție are competențe în perimetrul unității/cazărmii și, după caz, în alte cazărmi sau spații, în funcție de solicitările formațiunilor I.S.U.J., autorităților

locale și/sau în conformitate cu planurile de cooperare pentru stingerea și limitarea efectelor produse de incendii și/sau explozii.

Articolul 45

Formațiunea proprie de intervenție este pregătită și coordonată de cadrul tehnic/ responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor și asigură intervenția pentru:

a)

limitarea și stingerea incendiilor;

b)

evacuarea/salvarea și acordarea primului ajutor persoanelor afectate de incendiu;

c)

oprirea alimentării cu energie și/sau fluide combustibile;

d)

evacuarea materialelor și substanțelor periculoase, inflamabile sau explozibile.

Articolul 46

Articolul 47

Pregătirea de bază a membrilor formațiuni proprii de intervenție pentru prevenirea și stingerea incendiilor se face în cadru organizat, în unități specializate, în conformitate cu programele de formare profesională specifice.

Articolul 48

Articolul 49

Spațiul destinat formațiunii proprii se dotează cu mijloace de comunicații și alarmare și se amplasează astfel încât, timpul operativ de intervenție să corespundă baremelor stabilite în planurile de intervenție și timpilor de răspuns.

Articolul 50

Articolul 51

La încadrarea în serviciu, precum și anual, personalul formațiunii proprii de intervenție este supus controlului medical.

Articolul 52

Personalul angajat trebuie să aibă calificarea și aptitudinile necesare conform standardelor ocupaționale republicane și a celor specifice privind nivelurile minime de competență.

Articolul 53

Articolul 54

Articolul 56

Articolul 57

Persoanele care încadrează formațiunea proprie de intervenție trebuie asigurate la o societate de asigurări pentru caz de boală profesională, accident sau deces, produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuțiunilor ce îi revin pe timpul intervențiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor sau altor misiuni specifice.

Articolul 58

Ordinul de zi emis de comandantul/șeful unității privind apărarea împotriva incendiilor se referă la:

a)

modul de organizare și responsabilitățile privind apărarea împotriva incendiilor;

b)

numirea responsabilului cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor;

c)

constituirea formațiunii proprii de intervenție;

d)

organizarea instruirii personalului, respectiv cine execută, la ce intervale de timp, cine verifică/aprobă tematicile de instructaj;

e)

măsurile speciale de apărare împotriva incendiilor pentru perioadele caniculare sau secetoase

și pentru sezonul rece;

f)

măsurile proprii de apărare împotriva incendiilor la utilizarea, manipularea, transportul și depozitarea substanțelor periculoase specifice unității;

g)

reglementarea focului deschis și a fumatului;

h)

răspunderile ce le revin în domeniul apărării împotriva incendiilor, utilizatorilor care folosesc temporar, prin antrepriză, închiriere, cedarea dreptului de folosință și altele, a bunurilor imobile din patrimoniul unității;

i)

sistarea lucrărilor de construcții/oprirea funcționării sau utilizării construcțiilor/ amenajărilor în cazul anulării avizului/autorizației de securitate la incendiu.

Articolul 59

Articolul 60

Documente gestionate de administratorul cazărmii:

a)

evidența curățării coșurilor de fum;

b)

documentațiile tehnice pentru execuția lucrărilor de ignifugări și termoprotecții;

c)

evidența măsurătorilor la instalațiile de paratrăsnet, prin îndosarierea proceselor-verbale întocmite în urma verificărilor;

d)

registrul de control al instalațiilor de semnalizare, alarmare, alertare, limitare și stingere a incendiilor, conform modelului prevăzut în anexa nr. 26.

Articolul 61

Documente gestionate de conducătorii locurilor de muncă:

a)

fișele individuale de instructaj pentru personalul din subordine;

b)

documentațiile pentru instruirea personalului din subordine;

c)

instrucțiunile proprii de apărare împotriva incendiilor la locurile de muncă -exemplarul

afișat;

d)

formularele tipărite și afișate, reprezentând organizarea apărării împotriva incendiilor la

locurile de muncă, conform modelului prevăzut în anexa nr. 27.

Articolul 62

Articolul 63

Articolul 64

Articolul 65

Planurile de protecție împotriva incendiilor se actualizează ori de câte de ori este cazul, în funcție de condițiile reale.

Articolul 66

Articolul 67

Personalul de la locurile de muncă pentru care s-au întocmit instrucțiunile de apărare împotriva incendiilor are obligația să le studieze, să le însușească și să le aplice.

Articolul 68

Comandanții/șefii unităților militare și formațiunilor militare au obligația să organizeze și să execute instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor pe baza prevederilor prezentelor norme.

Articolul 69

Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor are ca scop însușirea cunoștințelor și formarea deprinderilor necesare, în vederea prevenirii și reducerii efectelor negative, generate de incendii în unitățile și formațiunile militare.

Articolul 70

Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează prin instructaje, prin participarea la cursuri de formare profesională pentru evaluatori de risc de incendiu, cadre tehnice/responsabili în domeniul apărării împotriva incendiilor și servanți pompieri, aplicații, exerciții practice și antrenamente, în funcție de specificul activităților și nivelul de risc de incendiu din fiecare unitate și formațiune militară.

Articolul 71

Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor trebuie să aibă un caracter permanent și susținut.

Articolul 72

Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor se face la angajare

și periodic, realizându-se prin următoarele categorii de instructaje:

a)

instructajul introductiv general;

b)

instructajul specific locului de muncă;

c)

instructajul periodic;

d)

instructajul pe schimb, acolo unde situația o impune;

e)

instructaj special pentru lucrări - activități periculoase;

f)

instructajul la recalificarea profesională;

g)

instructajul pentru personalul din afara instituției.

Articolul 73

Instruirea personalului în domeniul apărării împotriva incendiilor se execută complementar cu instructajul în domeniul protecției civile: ponderea instructajului va fi de 2/3 pentru instructajul în domeniul apărării împotriva incendiilor și 1/3 pentru instructajul în domeniul protecției civile.

Articolul 74

Consemnarea instructajului periodic în fișele individuale de instructaj se face diferențiat pentru protecția civilă și prevenirea și stingerea incendiilor.

Articolul 75

Tematica pentru instructajul introductiv general și pentru instructajul specific locului de muncă cuprinde prevederi din domeniul apărării împotriva incendiilor și protecția civilă, astfel încât instructajul să se efectueze în proporțiile prevăzute la art. 73.

Articolul 76

Instructajul introductiv general vizează dobândirea de cunoștințe cu privire la:

a)

conținutul actelor normative care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor, precum și actelor normative specifice domeniului militar;

b)

modul

de

organizare

a

activității

de

apărare

împotriva

incendiilor

la

nivelul unității/formațiunii militare;

c)

mijloacele tehnice de prevenire și stingere a incendiilor din dotarea construcțiilor, instalațiilor, amenajărilor și modul de utilizare a acestora;

d)

formele și metodele specifice de prevenire și stingere a incendiilor;

e)

modul de acțiune în cazul observării unui incendiu;

f)

acțiunile ce trebuie întreprinse pentru limitarea, stingerea incendiilor și înlăturarea urmărilor acestora.

Articolul 77

Instructajul introductiv general se efectuează de cadrul tehnic atestat/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării incendiilor.

Articolul 78

Articolul 79

Durata instructajului introductiv general se stabilește prin ordin de zi pe unitate, în funcție de specificul activității desfășurate, complexitatea procesului tehnologic, riscul de incendiu și/sau explozie și de nivelul de pregătire a participanților, dar nu poate fi mai mică de 5 ore pentru apărarea împotriva incendiilor.

Articolul 80

Pentru fiecare categorie de personal participant se stabilește un nivel minim de cunoștințe necesare, iar la terminarea instructajului introductiv general, persoanele instruite sunt verificate pe bază de teste asupra cunoștințelor acumulate.

Articolul 81

Persoanele care nu și-au însușit nivelul minim de cunoștințe stabilit pentru instructajul introductiv general nu vor fi admise la locurile de muncă.

Articolul 82

Instructajul specific locului de muncă se execută individual, după instructajul introductiv general, de către șeful locului de muncă respectiv.

Articolul 83

Instructajul specific locului de muncă se efectuează și în următoarele cazuri:

a)

când un salariat a lipsit mai mult de 30 zile calendaristice de la locul de muncă;

b)

când s-au adus modificări procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;

c)

la reluarea activității după producerea unui incendiu sau explozii.

Articolul 84

Efectuarea instructajului specific locului de muncă urmărește să asigure participanților cunoștințe referitoare la:

a)

caracteristicile fizico-chimice ale substanțelor, materialelor și produselor utilizate la locul de

muncă;

b)

cauzele potențiale de incendiu și/sau explozie specifice locului de muncă și măsurile de

prevenire a acestora;

c)

descrierea, funcționarea, amplasarea și modul de acționare a instalațiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor și mijloacelor de protecție împotriva incendiilor;

d)

descrierea, funcționarea, monitorizarea și modul de intervenție la instalațiile și sistemele de siguranță ale mașinilor și utilajelor de la locurile de muncă, inclusiv cele de prevenire a avariilor tehnologice;

e)

concepția de intervenție în cazul producerii unui incendiu și/sau explozie și conținutul documentelor operative de răspuns.

Articolul 85

Durata instructajului specific locului de muncă pentru apărarea împotriva incendiilor se stabilește în funcție de complexitatea activității desfășurate și nu poate fi mai mică de 5 ore.

Articolul 86

Problemele cu caracter teoretic prezentate în timpul instructajului specific locului de muncă sunt urmate, în mod obligatoriu, de demonstrații practice.

Articolul 87

Admiterea definitivă la lucru a persoanelor instruite se face numai după verificarea acestora, pe bază de teste, cu privire la nivelul de însușire a cunoștințelor necesare.

Articolul 88

Instructajul periodic se execută cu toate categoriile de salariați, pe o durată de cel puțin două ore pentru instructajul specific apărării împotriva incendiilor și are ca scop împrospătarea, completarea și detalierea cunoștințelor dobândite prin instructajul introductiv general și prin instructajul la locul de muncă.

Articolul 89

Instructajul periodic se execută pe baza tematicii anuale și a graficului de instruire aprobate de șeful/comandantul unității/formațiunii militare.

Articolul 90

Tematica orientativă anuală de instruire adaptată fiecărei categorii de personal cuprinde:

a)

actele normative care reglementează apărarea împotriva incendiilor;

b)

obligațiile generale și specifice ce revin fiecărei categorii de personal pentru apărarea împotriva incendiilor;

c)

condițiile care determină ori favorizează producerea accidentelor/avariilor tehnologice, riscurile potențiale de incendiu și/sau explozie specifice, normele, regulile și măsurile de prevenire a acestora;

d)

descrierea, funcționarea, întreținerea și modul de utilizare al instalațiilor și sistemelor de protecție destinate prevenirii incendiilor și avariilor tehnologice;

e)

modul de acțiune al salariaților în cadrul serviciilor de urgență și în sprijinul acestora, pentru realizarea intervenției operative, limitarea și înlăturarea urmărilor incendiilor și/sau exploziilor.

Articolul 91

Tematica orientativă se adaptează și se completează pe parcursul anului, dacă este cazul, de către cei care execută instruirea, cu concluziile și învățămintele rezultate din:

a)

controalele efectuate privind respectarea prevederilor legale și îndeplinirea sarcinilor stabilite;

b)

natura, frecvența și amploarea incendiilor și exploziilor produse în zona de dispunere a unității sau în sectoare de activitate similare;

c)

modificări ale legislației specifice.

Articolul 92

În O.Z.U. și în graficul anual de instruire se menționează periodicitatea instructajelor și se precizează zilele în care acestea se execută eșalonat, pe locurile de muncă și categoriile de personal.

Articolul 93

Intervalul de timp între două instructaje periodice se stabilește de comandantul/șeful unității, în funcție de specificul condițiilor de muncă din unitate.

Articolul 94

Pe timpul desfășurării instructajului periodic se pune accent pe demonstrațiile practice, personalul fiind angrenat în executarea unor operațiuni specifice.

Articolul 95

Verificarea persoanelor instruite privind cunoștințele însușite și deprinderile formate în timpul instructajului se face prin sondaj, insistându-se de fiecare dată pentru clarificarea problemelor și deficiențelor constatate.

Articolul 96

Anual se efectuează o verificare de fond pe bază de teste tip chestionar asupra nivelului de însușire și cunoaștere a problematicii care a făcut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fișa individuală de instructaj.

Articolul 97

Instructajul periodic se face de către persoanele desemnate de comandanții/șefii unităților și formațiunilor militare.

Articolul 98

Instructajul pe schimb se execută la intrarea în schimbul de lucru, cu salariații care desfășoară activități în locuri de muncă cu risc major de incendii și explozii.

Articolul 99

Instructajul pe schimb se efectuează, de regulă, pentru atenționarea personalului din tura de serviciu asupra principalelor reguli și măsuri de prevenire a incendiilor și exploziilor, pe baza identificării tipurilor de risc existente și ținând cont de constatările anterioare, precum și de operațiunile sau lucrările care se execută pe timpul schimbului respectiv.

Articolul 100

Instructajul pe schimb se efectuează de conducătorul locului de muncă, efectuarea instructajului consemnându-se sub semnătură, în registrul de predare-primire a schimbului.

Articolul 101

Instructajul special pentru lucrări periculoase se execută înainte de începerea unor lucrări în timpul cărora pot apărea situații generatoare de incendiu, din cauza manifestării unor surse specifice de aprindere sau a creării unor condiții de microclimat cu potențial exploziv.

Articolul 102

Lucrările care fac obiectul unui astfel de instructaj se referă, în principal, la:

a)

executarea unor operațiuni de manevră ori de comandă a unor instalații sau utilaje tehnologice de importanță ori intervenția asupra acestora, a căror operare greșită poate determina sau favoriza producerea unor incendii de amploare sau explozii;

b)

lucrări de reparații sau de întreținere, distrugerea unor deșeuri sau reziduuri periculoase pentru viața oamenilor sau pentru mediu;

c)

prelevarea de probe din recipiente sau instalații care conțin substanțe periculoase;

d)

lucrări de sudare;

e)

lucrări de tăiere sau lipire cu flacără;

f)

lucrări ce pot provoca scântei mecanice;

g)

lucrări care pot provoca scântei și arcuri electrice sau scurtcircuite;

h)

lucrări de topire a bitumului sau asfaltului;

i)

lucrări de curățare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;

j)

lucrări la care se utilizează foc deschis cum ar fi dezghețări, decongelări, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor și altele;

k)

punerea ori repunerea în funcțiune a instalațiilor și utilajelor tehnologice care prezintă risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;

l)

aplicarea unor materiale de protecție din care se pot degaja cu ușurință vapori și gaze inflamabile și/sau explozive;

m)

curățarea interioară a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare în care au fost stocate, prelucrate ori vehiculate, produse combustibile;

n)

depozitarea, manipularea, transportul și casarea de substanțe/materiale periculoase;

o)

spectacole cu foc deschis/jocuri de artificii.

Articolul 103

Articolul 104

Instructajul la recalificarea profesională se desfășoară cu toate categoriile de personal care au parcurs un astfel de curs de formare profesională, definit conform legislației specifice.

Articolul 105

La stabilirea problematicii pentru instructajul la recalificarea profesională, a duratei necesare și a modului de verificare a însușirii cunoștințelor se au în vedere următoarele:

a)

în cazul persoanelor care își vor desfășura activitatea în același loc de muncă în care au lucrat și înainte de conversia profesională, șeful locului de muncă va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de muncă, pe care le apreciază că sunt necesare, ca urmare a noilor sarcini de muncă pe care le vor îndeplini;

b)

în cazul persoanelor care își vor desfășura activitatea în alt loc de muncă din cadrul aceleiași unități în care au fost angajate și înainte de recalificarea profesională, inclusiv pentru cele recrutate din rândul șomerilor după formarea profesională, se va executa instructajul specific locului de muncă;

c)

în cazul persoanelor care își vor desfășura activitatea în cadrul altei unități, acestea se consideră nou angajate și vor parcurge instructajul introductiv general și instructajul la locul de muncă.

Articolul 106

Instructajul pentru personalul din afara unității se desfășoară cu persoanele care execută temporar activități în incinta instituției unde sunt prezenți factori de risc potențial, generatori de incendii și/sau explozii, după cum urmează:

a)

personalul societăților comerciale de construcții montaj și instalații;

b)

personalul societăților comerciale de reparații, revizii interioare și service;

c)

personalul care efectuează transport de materiale periculoase;

d)

personalul de pază aparținând societăților comerciale și/sau firmelor specializate;

e)

vizitatori în grup de minimum cinci persoane.

Articolul 107

Locurile din incinta unității pentru care se execută instructajul pentru personalul menționat la art. 106 se stabilesc de comandantul unității și se consemnează în ordinul de zi al unității.

Articolul 108

Instructajul pentru personalul din afara unității, care se află pentru o durată determinată în incinta acesteia, în scopul îndeplinirii unor activități solicitate de conducerea unității se efectuează, după caz, de cadrul tehnic/responsabilul cu atribuții în domeniul apărării împotriva incendiilor sau de șeful locului de muncă respectiv.

Articolul 109

Problematica instructajului constă în:

a)

prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 106 lit. a) și b);

b)

prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de muncă pentru categoriile de persoane prevăzute la art. 106 lit. c) și d);

c)

prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevăzute la art. 106 lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar,

maximum 15 minute, asupra principalelor reguli de prevenire pe care trebuie să le respecte și sunt atenționate asupra pericolelor existente în anumite locuri de pe traseul parcurs în incinta unității.

Articolul 110

Consemnarea efectuării instructajului pentru personalul din afara unității se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care conține problematica prezentată și tabele cu numele, prenumele și semnătura persoanelor instruite.

Articolul 111

Instruirea în domeniul apărării împotriva incendiilor se certifică prin înscrisuri realizate, după caz, în fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență, în registrul de predare-primire a schimbului sau în procesele-verbale de instruire.

Articolul 112

Fișele individuale de instructaj se întocmesc pentru toate persoanele angajate, conform modelului prevăzut în anexa nr. 32.

Articolul 113

După efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fișelor individuale de instructaj, înscrisul efectuându-se cu pastă sau cerneală.

Articolul 114

După completare, fișa individuală de instructaj în domeniul situațiilor de urgență se semnează de persoana instruită și de către persoanele care au efectuat și verificat instructajul.

Articolul 115

Prin semnătură, persoana instruită demonstrează participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirmă, pe baza examinării persoanei instruite, că aceasta și-a însușit cunoștințele.

Articolul 116

Conducătorii locurilor de muncă răspund de păstrarea fișelor individuale de instructaj în domeniul situațiilor de urgență.

Articolul 117

Instructajul periodic se consemnează separat pentru apărarea împotriva incendiilor și protecția civilă.

Articolul 118

Organizarea activității de instruire a personalului angajat se face avându-se în vedere următoarele:

a)

responsabilitatea comandantului/șefului unității privind informarea și instruirea salariaților cu privire la actele normative, normele, regulile și măsurile specifice unității, care reglementează activitatea de apărare împotriva incendiilor;

b)

respectarea principiului responsabilității comandantului/șefului unității privind verificarea însușirii de către personalul din subordine a obligațiilor ce îi revin, în cazul producerii incendiilor și/sau exploziilor;

c)

asigurarea măsurilor tehnice și organizatorice, necesare pentru instruirea eficientă a personalului în domeniul incendiilor și/sau exploziilor.

Articolul 119

Sistemul de măsuri tehnice și organizatorice vizează în principal:

a)

desemnarea personalului care execută instructajele și verifică însușirea cunoștințelor;

b)

stabilirea categoriilor de instructaje și de personal, a duratei instructajelor, în funcție de specificul activității unității și de periodicitatea instructajelor;

c)

întocmirea sau procurarea documentelor și materialelor pentru planificarea, organizarea, desfășurarea și verificarea instructajelor;

d)

asigurarea resurselor materiale și documentare necesare pentru realizarea activității.

Articolul 120

Instruirea salariaților în domeniul apărării împotriva incendiilor se realizează de către persoane care îndeplinesc cumulativ, următoarele condiții:

a)

sunt bine pregătite profesional;

b)

cunosc problematica specifică apărării împotriva incendiilor;

c)

posedă calități psiho - pedagogice și atestatele prevăzute de lege.

Articolul 121

Articolul 122

Articolul 123

Instructajele în domeniul apărării împotriva incendiilor se fac pe bază de materiale scrise – proceduri, întocmite de persoanele desemnate și aprobate de comandantul/șeful unității.

Articolul 124

Baza materială și documentară necesară în vederea desfășurării și verificării instructajelor cuprinde:

a)

legislația specifică în vigoare;

b)

manuale și cursuri de specialitate;

c)

standarde;

d)

cărți, broșuri, cataloage, pliante, reviste;

e)

filme, diapozitive;

f)

afișe, panouri grafice, fotomontaje;

g)

machete, mostre de diapozitive și instalații;

h)

teste de verificare.

Articolul 125

Comandanții/șefii unităților și formațiunilor militare asigură păstrarea tuturor documentelor care să certifice organizarea și desfășurarea instruirii în domeniul apărării împotriva incendiilor.

Articolul 126

Fondurile necesare constituirii bazei informative pentru instruirea persoanelor în domeniul apărării împotriva incendiilor se alocă potrivit dispozițiilor legale.

Articolul 127

Articolul 128

Articolul 129

Exercițiile de intervenție se efectuează astfel:

a)

planificat, pe bază de grafic, astfel încât la acestea să participe eșalonat tot personalul unității;

b)

inopinat, cu întregul personal sau cu personalul sectoarelor de activitate din unitate, de către comandantul/șeful unității, persoanele desemnate de acesta, precum și de cadrele tehnice cu atribuții de control din eșaloanele superioare sau din unitatea care administrează cazarma;

c)

planificat, pe bază de grafic, cu formațiunea proprie pentru prevenirea și stingerea incendiilor;

d)

planificat, pe bază de grafic, cu detașamentul I.S.U.J. din zona de dislocare a unității.

Art.

130.

-

Evidența

aplicațiilor

efectuate

se

consemnează

în

registrul

cadrului tehnic/responsabilului cu atribuții de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 131

Fiecare exercițiu de intervenție se finalizează printr-un raport care să cuprindă cel puțin următoarele referiri:

a)

obiectivele și scopul exercițiului;

b)

mențiuni privind cunoașterea și capacitatea de punere în practică a sarcinilor ce revin personalului de la locul de muncă, în caz de incendiu;

c)

îndeplinirea baremelor de timp stabilite și a timpilor operativi de intervenție;

d)

mențiuni privind alarmarea/alertarea personalului;

e)

aprecieri privind funcționarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;

f)

desfășurarea activității de salvare și evacuare a persoanelor și materialelor;

g)

propuneri pentru îmbunătățirea activității respective.

Articolul 132

Obținerea avizelor de securitate la incendiu este obligatorie pentru toate proiectele de investiții, intervenții, recompartimentări minore, pentru schimbări de destinație și ignifugări, în faza de „studiu de fezabilitate” și „proiect tehnic”, în cazărmile din administrarea Ministerului Apărării.

Articolul 133

Avizele de securitate la incendiu sunt actele emise de biroul specializat din cadrul Direcției domenii și infrastructuri după verificarea de conformitate cu prevederile tehnice în vigoare, a măsurilor adoptate în documentațiile tehnice pentru lucrările de construcții, în scopul îndeplinirii cerinței esențiale „securitate la incendiu”.

Articolul 134

Avizele de securitate la incendii se emit în următoarele situații:

a)

când sunt solicitate prin certificate de urbanism pentru categoriile de construcții, amenajări și instalații ce se execută în cazărmile Ministerului Apărării, pentru care autorizația de construire se emite de către Direcția domenii și infrastructuri;

b)

pentru lucrările de schimbare a destinației, ce presupun recompartimentări minore la construcții și amenajări existente, care nu necesită autorizații de construcție, când, în urma executării lucrărilor, construcțiile și amenajările respective se încadrează în categoriile aprobate potrivit legii, pentru care este necesară avizarea privind securitatea la incendiu, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 1739/2006;

c)

pentru schimbarea destinației spațiilor din construcțiile existente;

d)

pentru faza „studiu de fezabilitate”, iar după realizarea proiectului tehnic se emite aviz definitiv.

Articolul 135

Pentru categoriile de construcții, amenajări și instalații ce se execută la obiectivele amplasate în afara cazărmilor, lucrări cuprinse în planul de investiții ale Ministerului Apărări, avizele de securitate la incendiu se emit de I.S.U.J., în conformitate cu Normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă, aprobate cu Ordinului ministrului Administrației și Internelor nr. 1435/2006.

Articolul 136

Avizele de securitate la incendii se solicită în scris, de către:

a)

autorii documentațiilor tehnico-economice de execuție pentru proiectele de investiții și intervenții la clădiri, pentru care se emit autorizații de construire;

b)

structurile tehnice de administrare a imobilelor, la solicitarea comandantului cazărmii, pentru lucrările de schimbări de destinație ce presupun recompartimentări minore, lucrări de ignifugare la elementele construcțiilor existente și pentru schimbarea destinației spațiilor construite.

Articolul 137

Articolul 138

Avizele de securitate la incendii se solicită Direcției domenii și infrastructuri, în următoarele situații:

a)

pentru lucrările de construcții, amenajări și instalații ce se execută în cazărmile Ministerului Apărării, pentru care autorizațiile de construire se emit de către Direcția domenii și infrastructuri;

b)

pentru lucrările de schimbări de destinație, recompartimentări, care nu necesită autorizații de construcție, atunci când, în urma execuției lucrărilor, construcțiile și amenajările respective se

încadrează în categoriile supuse avizării/autorizării de prevenire și stingere a incendiilor;

c)

pentru lucrări de ignifugare la construcții existente.

Articolul 139

Articolul 140

După finalizarea lucrărilor, solicitantul va înainta Direcției domenii și infrastructuri, un exemplar din procesul-verbal de recepție a lucrării și copie după certificatul de agrementare al executantului pentru execuția de lucrări de ignifugare.

Articolul 141

Articolul 142

Articolul 143

Autorizațiile

de securitate la incendiu sunt actele emise în baza legii, de biroul specializat din cadrul Direcției domenii și infrastructuri, prin care se certifică, în urma verificării documentelor și pe teren, realizarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor, prevăzute în legislația specifică și în documentațiile tehnice de execuție a lucrărilor de construcții pentru îndeplinirea cerinței esențiale „securitate la incendiu”.

Articolul 144

Pentru lucrările cuprinse în planul de investiții al Ministerului Apărării amplasate în afara cazărmilor, autorizația de securitate la incendiu se emite de I.S.U.J., în conformitate cu Normele metodologice de avizare și autorizare privind securitatea la incendiu și protecția civilă, aprobate cu Ordinului ministrului administrației și internelor nr. 1435/2006.

Articolul 145

Eliberarea autorizațiilor de securitate la incendiu se face pentru toate cazărmile neautorizate, pentru obiectivele nou construite, modernizate, transformate sau recompartimentate și constituie parte a autorizării de funcționare a unității militare.

Articolul 146

Autorizațiile de securitate la incendiu se emit în următoarele situații:

a)

după recepția la terminarea lucrărilor;

b)

la darea în exploatare a construcțiilor sau amenajărilor noi;

c)

pentru cazărmile neautorizate.

Articolul 147

Autorizațiile de securitate le incendiu se solicită de unitățile beneficiare prin:

a)

unitățile care administrează fondul imobiliar al Ministerului Apărării, după recepția la terminarea lucrărilor de investiții și intervenții sau la darea în exploatare a construcțiilor și amenajărilor.

b)

unitățile care administrează fondul imobiliar al Ministerului Apărării, pentru lucrările de schimbare de destinații ce presupun recompartimentări minore, pentru cazărmile neautorizate și pentru schimbări de destinații la spațiile existente.

Articolul 148

Articolul 149

Articolul 150

Articolul 151

Articolul 152

Articolul 153

Articolul 154

Autorizațiile de securitate la incendiu se anulează, dacă pe durata exploatării construcțiilor sau amenajărilor se constată nerespectarea măsurilor de apărare împotriva incendiilor cuprinse în documentații ori încălcarea gravă a reglementărilor specifice, în ceea ce privește:

a)

limitarea propagării incendiilor la vecinătăți și în interiorul compartimentelor de incendiu;

de risc;

b)

protecția și evacuarea sigură a utilizatorilor;

c)

siguranța pompierilor sau a altor forțe care intervin la stingerea incendiilor ori în alte situații

d)

asigurarea posibilităților eficiente de alimentare cu apă în caz de incendii și, după caz, cu

energie a consumatorilor aferenți sistemelor de protecție prevăzute.

Articolul 155

Articolul 156

Articolul 157

Formularele pentru emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendii se întocmesc conform modelului prevăzut în anexa nr. 33.

Articolul 158

Nerespectarea cerințelor privind emiterea avizelor și autorizațiilor de securitate la incendiu se sancționează conform prevederilor legale.

Articolul 159

La nivelul Ministerului Apărării, controlul respectării normelor de apărare împotriva incendiilor în locațiile structurilor centrale și la unitățile și formațiunile subordonate se exercită de către:

a)

cadrele tehnice atestate din cadrul biroului specializat din Direcția domenii și infrastructuri;

b)

cadrele tehnice atestate din cadrul categoriilor de forțe ale armatei/similare, direcții centrale, comandamente de armă și divizii;

c)

inginerii-șefi și cadrele tehnice atestate din cadrul compartimentelor de apărare împotriva incendiilor din structurile tehnice care administrează patrimoniul imobiliar al Ministerului Apărării.

Articolul 160

Competențele de control se exercită de către:

a)

cadrele tehnice atestate din biroul specializat din Direcția domenii și infrastructuri, în toate cazărmile din administrarea Ministerului Apărării;

b)

cadrele tehnice atestate din categoriile de forțe ale armatei/similare și divizii, în cazărmile din administrarea categoriilor de forțe respective;

c)

cadrele tehnice atestate din direcțiile centrale și comandamentele de armă/similare, la sediul

și la unitățile și formațiunile subordonate;

d)

cadrele tehnice atestate din Centrele de domenii și infrastructuri, în cazărmile din zona de administrare a centrului respectiv;

e)

cadrele tehnice atestate din celelalte structuri tehnice care administrează patrimoniul imobiliar, în cazărmile categoriilor de forțe ale armatei/structurilor centrale, din zona de competență.

Articolul 161

Articolul 162

Articolul 163

Articolul 164

Articolul 165

Controlul se execută pe baza „procedurilor de control”, întocmite de cadrele tehnice

și aprobate de către șefii structurilor din care fac parte cadrele tehnice cu atribuții de control.

Articolul 166

Articolul 168

Fiecare control se înregistrează în registrul unic de control al unității verificate.

Articolul 169

Articolul 170

Valorificarea controlului de prevenire se realizează prin următoarele modalități principale:

a)

înlăturarea sau reducerea pericolelor și consecințelor posibile ale manifestării acestora;

b)

analizarea cu conducerea unității controlate, pe baza documentului de control, a activității de apărare împotriva incendiilor;

c)

informarea în scris a conducerii unității sau, după caz, a eșalonului superior, asupra unor situații deosebite constatate cu ocazia controlului;

d)

constatarea contravențiilor prevăzute de actele normative în vigoare și aplicarea sancțiunilor contravenționale persoanelor vinovate de săvârșirea acestora;

e)

propunerea, către persoanele în drept, în condițiile legii, a sistării unor activități, lucrări de construcții și oprirea funcționării/utilizării acestora;

f)

stabilirea de restricții sau interzicerea unor operații sau lucrări;

g)

raportarea ierarhică operativă a situațiilor deosebite;

h)

transpunerea concluziilor în acțiuni de informare preventivă, precum și propuneri de modificare a unor reglementări.

Articolul 171

Articolul 172

Articolul 173

Articolul 174

În baza concluziilor rezultate din controalele exercitate de cadrele tehnice cu atribuții de control menționate la art. 159 sau din controalele proprii, comandantul/șeful unității militare este obligat să ia măsuri imediate de remediere a tuturor neregulilor constatate privind apărarea împotriva incendiilor.

Articolul 175

Articolul 176

Articolul 177

Articolul 178

Începuturile de incendii, avarii, explozii și a altor accidente tehnice provocate prin incendiere, produse la obiectivele militare aparținând patrimoniului armatei se raportează de către comandanți/șefi, potrivit regulilor stabilite în Instrucțiunile privind gestionarea evenimentelor în Armata României.

Articolul 179

Unitatea militară la care s-a produs un început de incendiu raportează ierarhic eșalonului superior și la Direcția domenii și infrastructuri.

Articolul 180

Articolul 181

Actul de constatare cuprinde date referitoare la:

a)

ziua, luna, anul și localitatea în care se întocmește actul;

b)

gradul, numele, prenumele și funcția pentru fiecare membru al comisiei de cercetare;

c)

indicativul unității, numărul cazărmii, categoria de forțe ale armatei din care face parte;

d)

gradul, numele și prenumele comandantului unității și ale șefului compartimentului în care s-a produs incendiul;

e)

numele administratorului, ordinul de zi pe unitate, prin care se stabilesc responsabilitățile și modul de organizare a activității de apărare împotriva incendiilor, ordinul de zi pe unitate de numire a ofițerului de serviciu și comandantului pazei din ziua producerii incendiului;

f)

data și ora izbucnirii incendiului, localizării și lichidării acestuia;

g)

cine, cum și când a observat incendiul;

h)

caracteristicile constructive ale obiectivului incendiat și ale procesului tehnologic și, dacă este cazul, măsurile și dotările existente cu sisteme de protecție împotriva incendiilor;

i)

caracteristicile incendiului: modul de manifestare și dezvoltare, suprafața incendiată, direcțiile de propagare, forma incendiului și altele;

j)

victimele omenești cu datele lor personale;

k)

consecințele incendiului asupra desfășurării activităților din unitate sau proceselor tehnologice, dacă este cazul;

l)

persoanele care se fac vinovate de producerea sau propagarea incendiului, răspunderile ce le revin și propunerile de sancționare a acestora și de recuperare a pagubelor;

m)

măsurile luate de comisie pe timpul desfășurării cercetării pentru preîntâmpinarea unor pericole iminente și reluarea activității normale;

n)

propunerile de măsuri tehnice și organizatorice pentru prevenirea unor astfel de evenimente. Art. 182. - La actul de constatare se anexează:

a)

planul de situații al cazărmii, marcându-se cu culoarea roșie obiectul incendiat;

b)

planul orizontal și secțiuni ale clădirii incendiate, cu detalii asupra punctului unde s-a declanșat incendiul;

c)

declarații certificate de președintelui comisiei de cercetare, ale martorilor și a altor persoane cu privire la izbucnirea incendiului;

d)

un exemplar din procesul-verbal de intervenție întocmit de I.S.U.J.;

e)

copie de pe actul de constatare încheiat la ultimul control cu tematică de apărare împotriva incendiilor, executat de eșaloanele superioare sau de către unitate;

f)

hotărârea parchetului militar.

Articolul 183

În cel mult 15 zile lucrătoare de la data producerii incendiului, cele 3 exemplare ale dosarului întocmit cu toate aceste documente se înaintează ierarhic:

a)

structurii care, potrivit dispozițiilor în vigoare are dreptul de a imputa paguba în sarcina celor vinovați sau de a aproba scăderea acesteia;

b)

ministrului apărării, spre informare, de către persoana/structura abilitată a categoriei de forțe ale armatei/similare sau a direcției centrale, în funcție de valoarea pagubei;

c)

biroului specializat din cadrul Direcției domenii și infrastructuri, în vederea completării evidenței băncii de date, analiză și informare.

Articolul 184

Pe timpul exploatării instalațiilor electrice, de gaze, apă, încălzire, ventilare, climatizare, canalizare și altele asemănătoare, aferente instalațiilor tehnologice și construcțiilor se interzic:

a)

neasigurarea supravegherii, conform instrucțiunilor de funcționare;

b)

funcționarea fără sistemele, aparatele și echipamentele necesare, conform instrucțiunilor de funcționare pentru controlul și menținerea parametrilor privind siguranța în funcționarea și înlocuirea acestora cu altele supradimensionate;

c)

întreținerea necorespunzătoare a elementelor prevăzute pentru izolare termică sau electrică ori pentru separare;

d)

depășirea termenelor stabilite pentru efectuarea lucrărilor de întreținere și reparații sau executarea necorespunzătoare a acestora;

e)

executarea lucrărilor de întreținere și reparații sau a unor modificări, de către personal neautorizat.

Articolul 185

Articolul 186

Măsurile de prevenire a incendiilor la exploatarea căilor de evacuare, la executarea lucrărilor cu foc deschis în perioadele caniculare sau secetoase și înainte de începerea sezonului rece sunt prevăzute în capitolul IV din Normele generale de apărare împotriva incendiilor, aprobate cu Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 163/2007.

Articolul 187

Articolul 188

Articolul 189

Stațiile și posturile de transformare se îngrădesc și se încuie, iar accesul se permite numai persoanelor autorizate.

Articolul 190

Articolul 191

Se interzice menținerea în funcțiune a întrerupătoarelor și transformatoarelor de curent ale căror caracteristici nu mai corespund, deoarece pot intra în regim de scurtcircuit, ca urmare a dezvoltării sistemului energetic.

Articolul 192

Se interzice încărcarea transformatoarelor de putere peste limitele prescrise în instrucțiunile furnizorului.

Articolul 193

Articolul 194

În exploatare se urmărește ca protecțiile la suprasarcină și scurtcircuit să fie alese și reglate, astfel încât să nu depășească limitele de încărcare ale circuitelor pe care le protejează.

Articolul 195

Se interzice întreruperea circuitelor secundare a transformatoarelor de curent când instalațiile funcționează.

Articolul 196

Înfășurările secundare ale transformatoarelor de tensiune se protejează împotriva scurtcircuitelor prin siguranțe sau întrerupătoare automate.

Articolul 197

Cuvele transformatoarelor de tensiune se etanșează astfel încât acestea să nu depășească temperatura de 60 0 C, indiferent de natura agentului folosit pentru răcirea acestora și să fie legate la pământ.

Articolul 198

În caz de incendiu, transformatorul se scoate de sub tensiune, utilizându-se pentru stingere spuma, pulberile stingătoare sau apa pulverizată.

Articolul 199

Articolul 200

Articolul 201

Tablourile electrice de distribuție, releele, contactoarele, reostatele de pornire și

altele asemenea trebuie prevăzute cu carcase de protecție, accesul la acestea fiind permis numai personalului autorizat.

Articolul 202

La tablouri se folosesc numai siguranțe calibrate sau dimensionate, conform normelor în vigoare.

Articolul 203

Se interzice înlocuirea fuzibilelor arse cu fir de liță, staniol și altele asemenea.

Articolul 204

Traseele cablurilor electrice se aleg, astfel încât, să se asigure protecția împotriva deteriorărilor mecanice, vibrațiilor, supraîncălzirii sau altor suprasolicitări.

Articolul 205

La pozarea cablurilor și conductorilor se respectă distanțele de siguranță față de conductele termice și utilajele cu temperaturi ridicate, pentru a se asigura protecția cablurilor împotriva efectului termic din exterior.

Articolul 206

Montarea cablurilor prin tuneluri sau canale pe porțiuni unde s-ar putea revărsa substanțe incandescente sau care au acțiune distrugătoare asupra învelișurilor cablurilor este interzisă.

Articolul 207

Se interzice montarea cablurilor în canale ori tuneluri împreună cu alte conducte de gaze sau fluide inflamabile.

Articolul 208

Intrările și ieșirile cablurilor din dulapuri, stații electrice, canale, tuneluri, precum și la trecerile acestora prin elemente de construcție se obturează etanș, cu material incombustibil, rezistent la foc.

Articolul 209

Montarea cablurilor, siguranțelor, clemelor, conductelor sau tablourilor electrice direct pe elemente de construcție combustibile se admite numai cu luarea următoarelor măsuri:

a)

pe suport de tencuială cu o grosime minimă de 2 cm;

b)

pe console incombustibile la distanță de minim 3 cm față de elementul combustibil.

Articolul 210

La montarea conductoarelor aeriene se iau următoarele măsuri:

a)

se utilizează izolatoare fixate pe suporturi incombustibile amplasate la distanțele prevăzute în Normativul privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice la consumatori, cu tensiuni până la 1000V, I-7/2002;

b)

nu se vor folosi ca suporți arborii;

c)

se iau măsuri pentru prevenirea căderii conductelor pe construcții, instalații, materiale combustibile, substanțe inflamabile sau a contactului cu acestea;

d)

nu se pozează în podurile clădirilor și în construcții din materiale combustibile;

e)

se izolează corespunzător la trecerea prin planșee și pereți combustibili.

Articolul 211

Articolul 212

Instalațiile electrice de iluminat și forță ce funcționează în zone cu pericol de explozie au tipul de protecție și grupa corespunzătoare, conform reglementărilor tehnice specifice.

Articolul 213

Se interzice folosirea aparatelor, echipamentelor și utilajelor electrice în următoarele condiții:

a)

fără asigurarea gradului de protecție necesar în raport cu mediul în care se utilizează, conform Normativului privind proiectarea și executarea instalațiilor electrice la consumatori cu tensiuni până la 1000V, I-7/2002 și Normativului pentru proiectarea, executarea, verificarea și exploatarea instalațiilor electrice în zone cu pericol de explozie, indicativ N.P.099-04 ;

b)

cu protecția menționată la litera a), deteriorată;

c)

cu lagăre și carcase având temperatura mai mare decât cea admisă;

d)

fără protecțiile, izolările de protecție sau separările, legăturile la pământ și la nul, necesare conform Normativului I-7;

e)

amplasate necorespunzător față de materiale combustibile, substanțe inflamabile și recipiente cu gaze tehnice comprimate ori neizolate față de acestea, astfel încât să se înlăture posibilitatea aprinderii lor;

f)

cu cordoanele sau cablurile de legătură uzate sau deteriorate;

g)

nesupravegheate.

Articolul 214

Racordarea de noi consumatori la instalațiile existente se face în limita puterilor prevăzute prin proiect, fără supraîncărcarea rețelei electrice.

Articolul 215

Articolul 216

Se asigură funcționarea corectă și permanentă a instalațiilor de iluminat de siguranță, evacuare, veghe, pază și pentru marcarea hidranților, conform normativelor de specialitate.

Articolul 217

În încăperile care, după terminarea lucrului nu se controlează dar se închid, întregul utilaj electric se scoate de sub tensiune, iar în încăperile care nu se închid după terminarea lucrului va rămâne sub tensiune numai iluminatul de veghe.

Articolul 218

Articolul 219

Agățarea de întrerupătoare, conductoare, lămpi sau de alți consumatori a echipamentelor sau a diferitelor obiecte ori introducerea acestora în interiorul panourilor, nișelor, tablourilor electrice și altele asemănătoare este interzisă.

Articolul 220

Întreruperea și restabilirea circuitelor electrice se realizează numai prin intermediul întrerupătoarelor, neadmițându-se contactul capetelor de conductoare.

Articolul 221

Întrerupătoarele cu ulei trebuie să aibă cantitatea necesară de ulei și indicatoare pentru marcarea acestuia.

Articolul 222

Pentru conectarea-deconectarea receptoarelor mobile se prevăd pe circuitul fix, înaintea prizei sau pe carcasa acestora, întrerupătoare sau conectoare.

Articolul 223

Aparatele electrice portative se folosesc numai cu fișe și conductori izolați din cauciuc sau PVC, în bună stare și supravegheate pe tot timpul cât sunt sub tensiune, iar după folosire, se deconectează de la rețea.

Articolul 224

Folosirea întrerupătoarelor, comutatoarelor, prizelor, dozelor și altele asemănătoare, în stare defectă sau cu capace sparte, incomplete este interzisă.

Articolul 225

Capetele de conductoare electrice se izolează în cazul demontării parțiale a unei instalații.

Articolul 226

Amplasarea și utilizarea receptoarelor electronice se face în conformitate cu prescripțiile furnizorului și celelalte reglementări specifice în vigoare, pentru evitarea pericolului de incendiu și explozie.

Articolul 227

Clemele siguranțelor lamelare nu se fixează pe lemn, carton sau alte materiale combustibile.

Articolul 228

Reostatele de pornire sau de reglare a turației diferitelor mașini electrice se protejează cu carcase metalice, prevăzute cu orificii de răcire, care se curăță de praf și scame, cel puțin o dată pe săptămână.

Articolul 229

Alimentarea electromotoarelor se face de regulă, pe circuite separate și se admite legarea la același circuit a mai multor motoare numai atunci când, puterea totală nu depășește 10 kw.

Articolul 230

Revizia, repararea sau înlocuirea diverselor elemente ale instalațiilor electrice de iluminat, forță sau curenți slabi în medii explozive se face numai după întreruperea curentului electric.

Articolul 231

Articolul 232

Protecția constructivă a utilajelor și echipamentelor electrice se asigură obligatoriu, pe toată durata funcționării, în funcție de tipul acestora, atât timp cât se mențin condițiile care au determinat alegerea lor.

Articolul 233

Articolul 234

Articolul 235

Camerele stațiilor pentru încărcat acumulatori se ventilează permanent,

printr-un sistem independent, pentru evitarea acumulării concentrațiilor inflamabile și explozive de hidrogen.

Articolul 236

Instalațiile electrice din stațiile de încărcat acumulatori se exploatează respectând condițiile tehnice ale echipamentului și de mediu.

Articolul 237

În camerele de acumulatori nu se depozitează damigene cu acizi, acestea păstrându- se în încăperi separate și amenajate în acest scop.

Articolul 238

Încălzirea camerelor de acumulatori se face prin radiatoare cu țevi cu apă, abur de joasă presiune sau aer cald.

Articolul 239

Articolul 240

În timpul încărcării acumulatorilor se interzice utilizarea în încăpere a mijloacelor de transport de tip electrocar, moto/electrostivuitor, fumatul sau folosirea focului deschis.

Articolul 241

Trecerea conductorilor și a barelor prin pereții camerei de acumulatori spre camera tabloului electric trebuie să fie etanșă.

Articolul 242

Ușile camerelor de acumulatori se inscripționează cu indicatoare asupra pericolului de explozie și incendiu, precum și de interzicere a fumatului și folosirii focului deschis.

Articolul 243

La intrarea în camera acumulatorilor, personalul de deservire este obligat să utilizeze echipament de protecție, mănuși, cizme de cauciuc, ochelari de protecție și șorț din cauciuc cu pieptar.

Articolul 244

Articolul 245

În spațiile cu degajări de praf combustibil sau cu mediu de gaze combustibile, conductele și radiatoarele vor fi netede și menținute în permanentă stare de curățenie, înlăturându-se periodic, orice depuneri de pe acestea și din jurul lor.

Articolul 246

Se interzice depunerea sau păstrarea pe radiatoare și conducte termice a vaselor cu lichide inflamabile, materialelor combustibile, îmbrăcămintei îmbibate cu vopsea, ulei și altele.

Articolul 247

Articolul 248

Articolul 249

Se interzice trecerea conductelor pentru încălzire prin canale sau spații închise în care pot apărea vapori sau gaze inflamabile, precum și prin spațiile în care nu este admisă prezențe umidității.

Articolul 250

Toate conductele și armăturile instalațiilor de încălzire centrală se vopsesc și se marchează în culori standardizate.

Articolul 251

Nu se permite amplasarea surselor care emană gaze sau prafuri combustibile ori executarea de lucrări cu foc deschis, în aproprierea prizelor de aer ale instalațiilor de încălzire.

Articolul 252

Se interzice depozitarea lichidelor inflamabile, a materialelor combustibile și recipientelor cu gaze sub presiune în jurul bateriilor de încălzire sau aerotermelor.

Articolul 253

Între corpurile/elementele de încălzire sau conductele neizolate ale instalațiilor de încălzire și materiale combustibile învecinate se asigură următoarele distanțe minime:

a)

35 cm pentru agent termic cu temperatura mai mare de 150 0 C;

b)

10 cm pentru agent cu temperatura între 95 0 C și 150 0 C;

c)

5 cm între conductele de retur, pentru instalațiile prevăzute la literele a) și b), față de pardoseala combustibilă;

d)

minim 5 cm pentru agent cu temperatura sub 95 0 C.

Articolul 254

În încăperile cu substanțe inflamabile sau explozive se asigură distanțe de siguranță între corpurile și conductele de încălzire, astfel încât, să nu se poată produce aprinderea ori inițierea exploziei unor substanțe în contact cu suprafețe calde.

Articolul 255

Se interzice instalarea în sala cazanelor a mașinilor, uneltelor, aparatelor, materialelor, precum și executarea de lucrări care nu sunt în legătură cu exploatarea, deservirea sau repararea cazanelor ori a sălii cazanelor.

Articolul 256

La utilizarea cazanelor de încălzire centrală alimentate cu combustibil lichid, solid sau gazos se respectă următoarele măsuri:

a)

înaintea aprinderii combustibilului se ventilează camera de ardere a cazanului și se verifică dacă nu sunt scăpări de combustibil;

b)

după controlul tirajului se deschide admisia combustibilului, pe principiul „gaz pe flacără”;

c)

se interzice supraalimentarea cu combustibil ori folosirea altor combustibili, în afară de cei prevăzuți în cartea tehnică a cazanului;

d)

exploatarea cazanului, aprinderea și stingerea focului se face numai de către personal instruit

și autorizat în acest scop;

e)

rezervoarele, conductele și pompele instalațiilor de alimentare cu combustibil lichid sunt perfect etanșe;

f)

pentru colectarea eventualelor scurgeri de lichid combustibil, sub injectoare se montează tăvi din tablă umplute cu nisip;

g)

fluidizarea combustibilului din rezervoare se realizează numai cu apă caldă sau abur, fiind interzisă utilizarea focului deschis;

h)

la cazanele alimentate cu gaze naturale se controlează periodic etanșeitatea conductelor cu apă și săpun.

Articolul 257

Exploatarea centralelor termice, precum și a instalațiilor de cazane pentru încălzire centrală se face numai de către personal calificat și instruit în ceea ce privește prescripțiile tehnice de exploatare a cazanelor și normele de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 258

Articolul 259

La cazanele alimentate cu combustibil lichid se respectă următoarele reguli:

a)

etanșeizarea tuturor punctelor de pe traseul de alimentare și evitarea scurgerilor locale care se pot aprinde datorită răbufnirilor, întoarcerii flăcării în momentul aprinderii sau contactului cu suprafețe fierbinți;

b)

prevederea în fața focarelor, sub injectoare, a tăvilor metalice umplute cu nisip, pentru colectarea scurgerilor provenite din instalație;

c)

menținerea în perfectă stare a izolației conductelor de combustibil și cazanului, în vederea evitării îmbibării cu combustibil scurs;

d)

degajarea spațiului din jurul arzătoarelor și evitarea pozării conductelor, în special a celor cu temperatură ridicată din apropierea acestora;

e)

fluidizarea combustibilului din rezervoare, numai cu abur sau apă caldă, interzicându-se utilizarea focului deschis;

f)

prevederea rezervoarele pentru consum zilnic cu conducte de preaplin, conducte de aerisire cu traseu spre exterior și indicatoare de nivel, care să nu fie realizate din sticlă.

Articolul 260

La centralele termice care folosesc combustibil gazos se respectă, obligatoriu, următoarele reguli:

a)

se pun în funcțiune numai după verificarea arzătoarelor și controlul presiunii în conducte;

b)

în cazul opririi cazanelor, după stingerea tuturor arzătoarelor, conducta de alimentare a cazanului trebuie deconectată, iar focarul, canalele de aer și gaze arse se aerisesc;

c)

circuitul de alimentare a arzătoarelor se prevede cu un sistem sigur de protecție, care să

întrerupă rapid debitul de gaze, atunci când presiunea scade accidental sub limita la care flacăra este stabilă sau în cazul când flacăra de control se stinge;

d)

controlul etanșeității instalației de gaze se face zilnic cu apă și săpun, nefiind permisă utilizarea flăcării deschise.

Articolul 261

Oprirea funcționării cazanelor este obligatorie, în următoarele cazuri:

a)

la creșterea sau scăderea nivelului apei în afara limitelor admise, fără posibilitatea controlului readucerii la nivelul normal;

b)

la defectarea unor aparate de măsură și control sau a dispozitivelor de siguranță;

c)

la spargerea unor țevi în interiorul cazanului;

d)

la detectarea depunerilor de funingine și cocs în canalele de fum.

Articolul 262

Oprirea funcționării cazanelor se face respectând ordinea de închidere a circuitelor, începând cu robinetele de alimentare cu combustibil, apoi cu cel de alimentare a aerului, iar la sfârșit, circuitul de abur.

Articolul 263

Pentru siguranța închiderii, circuitul de alimentare al fiecărui arzător se prevede cu două ventile montate în serie, dintre care unul cu acționare manuală, pozițiile „închis” și „deschis” fiind marcate vizibil.

Articolul 264

La apariția unei neetanșeități sau ruperea unei conducte de gaze în sala cazanelor se închide vana sau robinetul de pe conducta principală din exteriorul clădirii, iar sala respectivă se aerisește.

Articolul 265

Pentru înlăturarea defecțiunilor care ar putea crea pericol de incendiu sau explozie, fiecare cazan trebuie revizuit și reparat, cel puțin o dată pe an.

Articolul 266

Instalațiile de cazane pot fi părăsite de personalul de supraveghere, numai după închiderea circuitelor de alimentare cu combustibil și după ce presiunea a scăzut la zero.

Articolul 267

Construcția, amplasarea și exploatarea mijloacelor de încălzire locală, sobe, cazane de spălătorie, mașini și aparate de gătit și altele se realizează conform standardelor în vigoare și instrucțiunilor producătorului.

Articolul 268

La exploatarea sobelor cu sau fără acumulare de căldură, a mașinilor și aparatelor de gătit se respectă următoarele reguli:

a)

distanța dintre focare/cenușare și materialele sau elementele de construcție combustibile trebuie să fie de minim 1,25 metri, iar față de cele greu combustibile de 1m;

b)

în încăperile în care sunt amplasate sobe se interzice depozitarea combustibilului în cantități mai mari decât necesarul pentru 24 ore;

c)

distanța între sobele fără acumulare de căldură și materialele combustibile trebuie să fie de minim 1 metru, iar între sobele cu acumulare de căldură și materiale combustibile de minim 0,5 metri;

d)

sobele, mașinile și aparatele de gătit a căror protecție termică a fost asigurată de producător și acceptată la omologarea acestora pot fi amplasate la distanțe mai reduse decât cele menționate anterior, dacă se menționează acest lucru în instrucțiunile de folosire și cu luarea măsurilor de prevenire a incendiilor;

e)

se interzice depozitarea materialelor combustibile deasupra sobelor;

f)

în fața ușiței de alimentare, pardoseala combustibilă se protejează cu o bucată de tablă metalică, având dimensiunile de 0,7x 0,5 metri;

g)

înaintea utilizării, sobele, mașinile, aparatele de încălzit, coșurile de fum și altele trebuie verificate amănunțit, reparate, curățate și date în exploatare în perfectă stare de funcționare;

h)

se interzice utilizarea sobelor și a mașinilor de încălzit fără ușițe de focare, cu cenușare defecte sau izolate necorespunzător față de elementele de construcție sau materiale combustibile;

i)

în timpul funcționării sobei, ușițele focarului și ale cenușarului se mențin închise;

j)

la aprinderea focului în sobe nu se utilizează lichide inflamabile;

k)

se interzice uscarea hainelor sau a altor materiale combustibile pe sobe sau în imediata apropierea a acestora;

l)

se interzice folosirea lemnelor mai lungi decât vatra sobei, a combustibililor lichizi ori a cărbunilor cu o putere calorică mai mare decât cea stabilită;

m)

se numesc persoane care răspund de aprinderea și stingerea focului;

n)

cenușa se evacuează periodic într-un loc stabilit, amenajat în acest scop, fără pericol de incendiu și numai după stingerea resturilor de jar;

o)

la sobele, mașinile și aparatele supraîncălzite se oprește imediat alimentarea cu combustibil;

p)

curățarea fiecărui coș de fum se face odată pe lună în perioada de încălzire, la blocurile alimentare, băi și brutării, de două ori pe lună, la coșurile de fum unde se consumă gaze, curățarea se face de două ori pe an, evidența curățării coșurilor ținându-se într-un registru al cărui model este prevăzut în anexa nr. 38.

Articolul 269

Articolul 271

Pentru instalațiile și mijloacele de încălzire cu gaze combustibile se respectă prevederile Normelor tehnice pentru exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale

N.T.- D.E.-01/2004, precum și următoarele măsuri:

a)

verificarea și întreținerea în bună stare de funcționare a conductelor, robinetelor, arzătoarelor, înlăturându-se orice posibilitate de producere a scăpărilor de gaze;

b)

în cazul când se constată prezența gazelor în încăpere, înaintea aprinderii focului se aerisește încăperea, se depistează și se înlătură defectele care au provocat scăpările de gaze;

c)

aprinderea și stingerea focului se execută numai de către personal instruit în acest scop, iar la fiecare aparat consumator de gaze se afișează o etichetă pe care se menționează ora aprinderii și stingerii focului și persoana desemnată să efectueze aceste operațiuni;

d)

înaintea aprinderii arzătorului de gaz, robinetul este închis;

e)

aprinderea focului se face prin utilizarea unei torțe/aprinzător, pe principiul „gaz pe flacără”;

f)

se interzice aprinderea arzătorului de gaze cu materiale sau deșeuri combustibile;

g)

atât la aprinderea cât și la stingerea focului, gazele se deschid, respectiv închid, mai întâi de la robinetul principal, apoi de la cel al arzătorului;

h)

persoana desemnată cu aprinderea și stingerea focului verifică periodic dacă tirajul este bun;

i)

când este prea puternic, reglarea tirajului se face de către firma distribuitoare sau de către un instalator autorizat, improvizațiile fiind interzise;

j)

nu se admite folosirea aparatelor cu consum de gaze defecte sau neetanșe sau cu altă soluție neinflamabilă, interzicându-se utilizarea în acest scop a focului deschis.

Articolul 272

Se interzice efectuarea lucrărilor de instalații-montaj și reparații-revizii sau modificări la instalații de către persoane neautorizate.

Articolul 273

La utilizarea aparatelor de gătit cu gaze combustibile, pe lângă prevederile articolelor anterioare se respectă următoarele măsuri:

a)

aparatele se amplasează astfel încât flăcările de la arzătoare să nu fie stinse de curenți de aer, iar materialele combustibile din apropiere să nu poată fi aprinse;

b)

duzele arzătoare sunt de tipul și dimensiunea cerută prin prospect sau instrucțiunile de folosire, în raport de natura gazelor ce se utilizează, naturale sau petroliere;

c)

debitul de gaz la arzătoare se reglează astfel încât flăcările să se stingă numai în poziția

„închis” sau „0” a butoanelor de reglaj al debitului;

d)

exploatarea se face conform instrucțiunilor fabricantului.

Articolul 274

În cazul utilizării buteliilor de gaze combustibile lichefiate se interzice:

a)

folosirea buteliilor defecte, improvizate sau neomologate;

b)

amplasarea buteliilor lângă surse de căldură;

c)

activarea scurgerii gazului lichefiat din butelie prin agitarea sau încălzirea acesteia;

d)

racordarea buteliei direct la mijloacele de utilizare fără a se folosi reductorul de presiune;

e)

utilizarea furtunului de racordare fixat fără coliere, uzat sau cu defecțiuni;

f)

folosirea furtunului din mase plastice;

g)

utilizarea de scule care produc scântei mecanice la manevrarea robinetelor sau racordurilor.

Articolul 275

La utilizarea lămpilor, reșourilor, mașinilor, aparatelor de gătit și sobelor de combustibili lichizi se interzice:

a)

alimentarea cu combustibil pe timpul funcționării sau folosirea altor combustibili decât cei stabiliți de producător;

b)

umplerea rezervorului de combustibil peste capacitatea admisă;

c)

utilizarea acestora în poziție înclinată sau în apropierea materialelor combustibile;

d)

punerea în funcțiune când în încăpere există vapori inflamabili;

e)

păstrarea lichidelor combustibile în aceeași încăpere cu aparatul sau soba;

f)

nerespectarea instrucțiunilor de folosire ale producătorului.

Articolul 276

La proiectarea, executarea, exploatarea și întreținerea instalațiilor de paratrăsnet se respectă prevederile Normativului pentru proiectarea și executarea instalațiilor de protecție contra trăsnetului a construcțiilor indicativ I.20.

Articolul 277

Stâlpii-catarg, tijele de captare, conductoarele de captare și de coborâre, piesele de separație, prizele de pământ și zonele de siguranță se realizează din materialele și la dimensiunile prevăzute în proiect.

Articolul 278

În scopul prevenirii incendiilor la instalațiile de protecție contra trăsnetului se iau măsuri de eliminare a următoarelor defecțiuni:

a)

suduri executate necorespunzător între elementele metalice ale instalației;

b)

conductoare de captare sau coborâre, deformate sau întrerupte;

c)

lipsa sau deteriorarea suporților de susținere;

d)

piese de separație oxidate sau neîntrerupte;

e)

nelegarea la pământ a părților metalice ale clădirilor;

f)

nelegarea la pământ a liniilor de cale ferată ce trec la distanțe de 2 metri față de clădiri și a armăturii cablurilor la prizele de pământ secundare;

g)

depășirea cu peste 20% a rezistenței de dispersie a prizelor de pământ față de valorile prevăzute în documentația de execuție;

h)

nerespectarea zonei de siguranță pe verticală și orizontală, a fiecărui obiect, prevăzută în proiect sau stabilită de specialiști;

i)

folosirea de stâlpi și tije de captare cu dimensiuni mai mici decât cele prevăzute în documentația de execuție;

j)

montarea direct pe suporți sau elemente de construcție combustibile a instalației de paratrăsnet.

Articolul 279

Articolul 280

În urma verificărilor efectuate se încheie acte de constatare, în care se menționează rezultatele obținute la măsurători, precum și lucrările necesare menținerii în bună stare a instalațiilor.

Articolul 281

La exploatarea instalațiilor de ventilație și celor de transport pneumatic se iau măsuri pentru:

a)

înlăturarea posibilității de formare a amestecurilor explozive, prin menținerea unei exhaustări continue și a vitezei constante de circulație a fluidului în conducte;

b)

suprimarea și izolarea diferitelor instalații care pot degaja căldură sau produce scântei pe porțiuni amplasate în medii cu degajări de praf, vapori, gaze combustibile sau inflamabile;

c)

întreținerea, verificarea și curățarea periodică a canalelor tubulaturii, ventilatoarelor, filtrelor, cicloanelor de: reziduuri, depuneri de praf, scame și alte materiale combustibile și asigurarea etanșeității acestora;

d)

limitarea posibilității de propagare a incendiilor prin canalele sistemului de ventilație prin întreținerea în bune condiții a clapetelor și obturatoarelor manuale sau automate;

e)

asigurarea unei izolări termice corespunzătoare a canalelor prin care circulă fluide calde față de materialele sau elementele combustibile ale clădirilor;

f)

evitarea posibilității ca scânteile de la coșurile de fum ale instalațiilor de încălzire să provoace aprinderea vaporilor inflamabili exhaustați, prin conductele din apropiere sau a prafului și deșeurilor combustibile, depuse în incinta și pe acoperișurile clădirilor.

Articolul 282

La instalațiile de ventilație și de transport pneumatic prin care se vehiculează substanțe combustibile sau inflamabile nu se execută lucrări cu foc deschis, decât după curățarea și spălarea acestora de depunerile existente și numai pe baza permisului de lucru cu foc.

Articolul 283

Articolul 284

Materialele de tipul covoarelor, mochetelor, preșurilor și altele, aplicate pe pardoselile încăperilor și pe căile de evacuare din clădiri se fixează astfel încât, pe timpul evacuării persoanelor, acestea să nu constituie obstacole în deplasare.

Articolul 285

Prepararea hranei, servitul mesei, spălarea, uscarea și călcarea îmbrăcămintei se face în încăperi special amenajate.

Articolul 286

Se interzice fumatul în sălile de spectacole/cluburi, în saloanele de bolnavi, săli de clasă, în anexele care prezintă pericol de incendiu și/sau explozie și în toate clădirile din unitate, cu excepția spațiilor amenajate pentru fumat din incinta acestora.

Articolul 287

Nu se admite utilizarea reșourilor, radiatoarelor electrice și a fiarelor de călcat în încăperile de cazare în comun.

Articolul 288

Articolul 289

Articolul 290

Pentru asigurarea evacuării persoanelor din sălile de întruniri, spectacole, dormitoare, saloane de bolnavi, cantine sau alte încăperi cu aglomerări de persoane se respectă următoarele reguli:

a)

întocmirea planurilor de evacuare pentru fiecare spațiu și afișarea lor pe traseele comune de circulație;

b)

menținerea descuiată a ușilor de pe toate traseele de evacuare, acestea trebuind să se deschidă la simpla apăsare pe mâner;

c)

asigurarea funcționării în permanență a iluminatului de siguranță;

d)

desemnarea responsabililor care asigură organizarea, supravegherea persoanelor pe timpul evacuării, precum și pentru evacuarea bunurilor materiale;

e)

pentru clădirile destinate persoanelor care nu se pot evacua singure sau care necesită o supraveghere deosebită, se prevăd măsuri suplimentare de evacuare, în funcție de specificul acestora.

Articolul 291

Pentru scene se respectă următoarele condiții:

a)

în casa scenei se introduc numai decorurile necesare spectacolului din ziua respectivă;

b)

sub scenă nu se depozitează materiale combustibile sau cu pericol de explozie;

c)

trecerile și culoarele din scenă pentru intrări și ieșiri trebuie să fie permanent libere;

d)

fumatul și focul deschis se admit în sectorul scenei, numai în măsura în care acestea sunt absolut necesare desfășurării spectacolului, luându-se măsuri de supraveghere și de control, iar în anexele scenei este interzis focul deschis, fumatul, precum și depozitarea lichidelor combustibile;

e)

proiectoarele se prevăd cu geamuri și plase de protecție și se amplasează la cel puțin 1m distanță față de cortine, draperii sau alte materiale combustibile.

Articolul 292

La unitățile sanitare se iau următoarele măsuri suplimentare:

a)

pentru transportul recipientelor/buteliilor sub presiune se utilizează cărucioare speciale, prevăzute cu roți din cauciuc și placate pe porțiunea de contact dintre butelie și cărucior;

b)

este obligatoriu să se controleze periodic etanșeitatea recipientelor care conțin substanțe inflamabile;

c)

în cazul când se constată o deficiență, recipientul se scoate din încăpere, luându-se măsurile necesare pentru a nu se produce incendiu sau explozie;

d)

pe furtunurile prin care trec gaze inflamabile se folosesc numai ramificații metalice fixate de stative, cele din sticlă nefiind admise;

e)

se interzice lăsarea în funcțiune a instalațiilor și aparatelor care utilizează oxigen sau sunt destinate anesteziei, fără supraveghere;

f)

stațiile centrale de oxigen și aer comprimat se

amplasează înafara clădirii spitalului, la distanțe stabilite prin norme față de sălile și saloanele de bolnavi, iar deservirea acestora se face numai de personal calificat;

g)

unitățile sanitare care nu au stații centrale se dotează cu cărucioare speciale pentru transportul buteliilor de oxigen;

h)

închiderea sau deschiderea buteliilor de oxigen sau care conțin alte gaze, se execută numai de personal instruit;

i)

în saloanele de bolnavi și sălile de operație, buteliile se acoperă cu huse de pânză albă sau albastră;

j)

în incinta unităților sanitare, fumatul este strict interzis;

k)

se verifică lunar, prin laboratoarele de specialitate, starea de funcționare a reductoarelor de presiune.

Articolul 293

În laboratoare este obligatorie executarea lucrărilor, analizelor, încercărilor și altele, specifice profilului fiecărui laborator, numai de către personalul instruit în acest scop.

Articolul 294

Articolul 295

Se interzice folosirea aparaturii de laborator confecționată din materiale care reacționează în contact cu substanțele reactive folosite, dând naștere la produși explozivi.

Articolul 296

În încăperile unde se efectuează lucrări cu degajare de gaze explozive sau inflamabile, toate aparatele electrice sunt de tip antiexploziv.

Articolul 297

Laboratoarele în care se utilizează substanțe combustibile, inflamabile sau toxice se prevăd cu instalații de ventilație adecvate, care se mențin în perfectă stare de funcționare.

Articolul 298

Instalațiile destinate unor lucrări cu substanțe inflamabile sunt perfect etanșe, chiar dacă se lucrează sub nișă.

Articolul 299

Înainte de începerea lucrului, în laboratoarele unde se folosesc substanțe inflamabile sau se află instalații de gaze, se pune în funcțiune sistemul de ventilație pentru evacuarea eventualelor concentrații periculoase de vapori și gaze din atmosfera acestor încăperi.

Articolul 300

Articolul 301

Înainte de începerea lucrului cu produse inflamabile, la nișe se pune în funcțiune instalația de ventilație.

Articolul 302

Articolul 303

Articolul 304

Articolul 305

Articolul 306

Articolul 307

Vasele în care se păstrează reactivi sunt etichetate cu indicarea substanței pe care o

dețin.

Articolul 308

Articolul 309

La operațiile de distilare a lichidelor inflamabile și a acizilor, instalația se așează pe tăvi metalice, pentru prevenirea împrăștierii conținutului, în cazul spargerii acesteia.

Articolul 310

În timpul operațiunii de distilare se asigură, în mod continuu, apa necesară pentru răcirea refrigeratorului.

Articolul 311

Deversarea resturilor de lichide combustibile în instalația de canalizare este interzisă, pentru a nu se forma amestecuri periculoase, generatoare de incendiu sau explozie.

Articolul 312

În laboratoare se interzice lăsarea instalațiilor și aparatelor în funcțiune, fără supraveghere.

Articolul 313

În caz de incendiu, înainte de începerea acțiunii de stingere se scot de sub tensiune toate instalațiile și aparatele existente.

Articolul 314

Pentru stingerea incendiilor de gaze inflamabile se folosesc dioxidul de carbon sau pulberile stingătoare.

Articolul 315

Stingerea incendiilor de lichide combustibile se realizează cu spumă, dioxid de carbon sau pulberi stingătoare.

Articolul 316

În cazul în care, în laboratoare se lucrează cu metale alcaline sau catalizatori organo- metalici, pulberi de aluminiu, zinc și altele asemenea se interzice utilizarea spumei sau a apei pentru stingerea incendiului, recomandându-se folosirea instalațiilor de stingere cu dioxid de carbon, pulberi sau stingătoare speciale.

Articolul 317

Articolul 318

În atelierele foto-film, unde se lucrează cu colodiu, pe timpul operațiunilor se înlătură orice sursă de foc deschis sau de scântei.

Articolul 319

La atelierele tipar probă, unde pentru ștergerea valțurilor se folosesc produse petroliere, ambalajele în care se păstrează aceste produse sunt din metal, acoperite și inscripționate

„INFLAMABIL”, iar cantitatea introdusă în atelier nu este mai mare decât cea folosită în timpul unui schimb de lucru, pe baza normelor de consum.

Articolul 320

În timp ce se execută lucrări de spălare a plăcilor de tipar cu substanțe inflamabile sau operațiuni de amestec din care pot rezulta vapori și gaze inflamabile sau explozibile este obligatorie folosirea instalației de exhaustare.

Articolul 321

Este interzis a se deversa lichide combustibile în canalele de scurgere, pentru evitarea formării amestecurilor explozive.

Articolul 322

Articolul 323

Instalațiile electrice de la mesele de lucru confecționate din material combustibil, cu sistem de iluminare dedesubt se execută conform Normativului I-7/2002 și numai de către personal calificat, iar proiectoarele utilizate la operațiunile de fotografiere, se amplasează la distanța de 1 m față de perdele, draperii sau de alte elemente combustibile.

Articolul 324

În atelierele de șlefuit, iluminatul se asigură numai cu lămpi etanșe la praf, iar folosirea focului deschis, fumatul și introducerea corpurilor incandescente sunt strict interzise.

Articolul 325

În atelierele de gravare, unde se lucrează într-o atmosferă nocivă de acid azotic, se iau următoarele măsuri:

a)

operațiile de lucru se desfășoară numai cu ventilația în funcțiune, deoarece atmosfera nocivă de acid azotic corodează instalația electrică;

b)

pentru curățirea plăcilor de zinc cu produse petroliere se scoate din magazie numai cantitatea necesară pentru o zi de lucru;

c)

rumegușul utilizat în procesul de lucru, care prezintă pericol de autoaprindere, se introduce în atelier în cantități cât mai mici, însă, nu

mai mult decât necesarul pentru o zi de lucru, iar la terminarea programului se evacuează din secții;

d)

se interzice depozitarea acidului azotic lângă instalațiile electrice la nivelul solului, deoarece prin eventuala scurgere, acesta corodează conductorii electrici;

e)

vasele în care se ține asfaltul sau șerlacul necesar tratării înainte de ardere a plăcilor de zinc, se prevăd cu capace și se amplasează la distanță față de sursele de căldură.

Articolul 326

Articolul 327

În atelierele de fălțuit, pregătire coli și broșat scoarțe se impun următoarele măsuri:

a)

depozitarea semifabricatelor se face la distanță de mașinile și utilajele de producție;

b)

eliminarea ștraifurilor de la mașinile de tăiat și transportul lor în locurile de balotare se fac îndată ce acestea se produc;

c)

evitarea așezării materialelor în interiorul distanțelor de protecție față de reșouri, rezistențe electrice de încălzire, reostate, cazane de încălzit ulei și altele;

d)

respectarea cu strictețe a instrucțiunilor de folosire și deservire a generatoarelor de înaltă frecvență și a mașinilor de uscat blocuri de carte;

e)

reșourile electrice folosite la încălzirea cleiului și a fiarelor de călcat se instalează pe suporți incombustibili.

Articolul 328

Articolul 329

La prepararea cernelurilor se iau următoarele măsuri:

a)

operațiile de diluare a cernelurilor cu toluen, benzină, spirt și alte asemenea produse se realizează în încăperi special amenajate în acest scop, ferite de surse de foc, scântei și temperaturi ridicate;

b)

în locurile unde se prepară cernelurile, se

introduc cantitățile de solvenți necesare unui schimb de lucru;

c)

vasele care conțin cerneluri sau diluanți se etichetează și se păstrează în permanență închise ermetic;

d)

se asigură funcționarea în bune condiții a instalației de ventilație pentru evacuarea vaporilor ce se degajă;

e)

în încăperile de preparare a vopselelor este interzis să se depoziteze alte materiale care nu intră în procesul de fabricație.

Articolul 330

Spațiile în care se amplasează calculatoarele și echipamentele electronice de comunicații se amenajează conform normativelor, standardelor și prescripțiilor tehnice în vigoare.

Articolul 331

Elementele de protecție ale golurilor se executată cu același grad de rezistență la foc ca și elementele de compartimentare.

Articolul 332

Se interzice depășirea sarcinii termice de 420MJ/mp în spațiile de sub sălile în care se amplasează calculatoarele și echipamentele electronice de comunicații.

Articolul 333

Se interzice depozitarea materialelor cu pericol de explozie, incendiu sau de coroziune, în spațiile laterale sau învecinate sălilor cu echipamente de comunicații.

Articolul 334

Organizarea și amenajarea depozitelor și a magaziilor se fac, de regulă, la nivelele inferioare ale clădirilor, în conformitate cu prevederile normativelor, instrucțiunilor și prescripțiilor tehnice specifice, care reglementează activitatea de depozitare și manipulare a diferitelor categorii de materiale.

Articolul 335

Depozitarea materialelor și a substanțelor solide, lichide și gazoase se face în raport de natura, forma, dimensiunea, modul de ambalare și proprietățile fizico-chimice ale acestora, precum și de compatibilitatea la utilizarea substanțelor de stingere.

Articolul 336

Materialele cu forme geometrice sau dimensiuni similare ori asemănătoare, precum și cele ambalate se depozitează în stive, grupe de stive și sectoare, cu respectarea distanțelor de siguranță între ele față de vecinătăți și a cantităților maxime admise.

Articolul 337

Mărfurile, materialele și ambalajele depozitate în interiorul spațiilor de depozitare sau pe suprafețele de teren aferente se organizează pe stive, grupe, secții sau sectoare, în așa fel încât, să se asigure spațiile de siguranță între stivele de mărfuri, pentru accesul mașinilor și utilajelor de intervenție, în caz de incendiu.

Articolul 338

Culoarele de acces între stivele de mărfuri din interiorul încăperilor de depozitare se delimitează și se marchează cu benzi de vopsea de nuanță deschisă.

Articolul 339

Atât în interiorul spațiilor de depozitare, cât și pe suprafețele de teren folosite pentru depozitarea mărfurilor și ambalajelor se păstrează în permanență ordinea și curățenia.

Articolul 340

Toate deșeurile provenite din ambalaje se adună imediat și se evacuează în locuri amplasate și amenajate conform normelor în vigoare.

Articolul 341

Ferestrele depozitelor de mărfuri și materiale situate la parter, demisol sau subsol se asigură cu gratii de fier și plasă de sârmă rezistentă, pentru împiedicarea pătrunderii în interior a resturilor de țigări sau chibrituri aruncate din neglijență sau cu intenție.

Articolul 342

Mașinile, utilajele și aparatele electrice sau mecanice folosite în depozite pentru transportul, descărcarea, încărcarea sau preambalarea mărfurilor se verifică cel puțin o dată pe trimestru, conform normelor prescrise în cărțile tehnice respective.

Articolul 343

În depozite se interzice:

a)

lăsarea deschisă a depozitului în lipsa personalului de deservire al acestuia, precum și accesul persoanelor străine;

b)

păstrarea materialelor și lichidelor inflamabile destinate curățeniei;

c)

folosirea reșourilor și radiatoarelor electrice, precum și a lămpilor electrice defecte sau neasigurate cu globuri de sticlă și grătare de protecție;

d)

fumatul și utilizarea focului deschis;

e)

compartimentarea spațiilor de depozitarea prin despărțituri improvizate din ambalaje sau materiale combustibile.

Articolul 344

La depozitarea materialelor și a substanțelor solide sau lichide se va avea în vedere:

a)

respectarea măsurilor de siguranță privind înălțimea de depozitare și lățimea culoarelor, astfel încât, să se permită accesul pentru evacuare și stingere în caz de incendiu sau explozie;

b)

amplasarea stivelor de materiale să nu blocheze accesul la tablourile electrice, uși, hidranții de incendiu, alte mijloace de stingere a incendiilor;

c)

respectarea distanțelor de protecție față de instalațiile, utilajele și mijloacele de încălzire, capetele sprinkler, drencer, de pulverizare a apei, avertizoare și detectoare de incendiu, corpuri de iluminat;

d)

să nu se folosească spațiile de depozitare a materialelor și substanțelor combustibile sau explozibile pentru amenajarea de birouri sau pentru executarea de lucrări de finisare, încercare și reparare a produselor sau ambalajelor pentru livrarea lichidelor combustibile, aceste lucrări fiind permise numai în situațiile în care se respectă prevederile actelor normative de proiectare și exploatare în vigoare;

e)

rafturile și alte materiale ajutătoare depozitării să se realizeze, de regulă, din materiale incombustibile, iar cele din lemn să se ignifugheze;

f)

spațiile în care se depozitează substanțe lichide volatile se ventilează, în scopul evitării formării amestecurilor explozive;

g)

magaziile pentru lacuri, vopsele și alte substanțe chimice inflamabile se amenajează în compartimente separate și se stabilesc măsuri suplimentare de protecție la incendii;

h)

teritoriul depozitelor se menține curat, înlăturându-se deșeurile de textile, hârtie, inclusiv vegetația uscată de pe terenul din jur;

i)

la intrarea în incinta depozitelor și magaziilor se afișează inscripții de avertizare asupra pericolului de incendiu;

j)

interzicerea fumatului în spațiile de depozitare- pentru fumat se amenajează locuri speciale;

k)

personalul de deservire a mijloacelor de manipulare și transport a materialelor și substanțelor combustibile/explozive, precum și cel de însoțire a acestora trebuie să cunoască și să respecte normele, măsurile și regulile de apărare împotriva incendiilor pentru produsele transportate;

l)

asigurarea iluminatului natural sau de tip antiex la depozitele de materiale inflamabile cu pericol de explozie;

m)

interzicerea improvizațiilor la instalațiile electrice și a focului deschis;

n)

la terminarea programului de lucru, în depozite și magazii, instalațiile electrice se deconectează.

Articolul 345

La depozite și magazii, în funcție de specificul acestora se stabilesc măsuri suplimentare de prevenire a incendiilor și de înlăturare a cauzelor ce pot favoriza declanșarea de incendii.

Articolul 346

Pentru fiecare material sau substanță depozitată se stabilesc și se asigură agenții stingători necesari.

2.

Depozite de carte și arhive

Articolul 347

Spațiile de depozitare a arhivelor, precum și fondul special al bibliotecilor se amenajează în încăperi sau construcții rezistente la foc, ușile din dotarea spațiilor respective având aceleași caracteristici.

Articolul 348

Amplasarea depozitelor de arhivă și a bibliotecilor se face, de regulă, la nivelele inferioare ale construcțiilor, exceptând subsolurile și demisolurile.

Articolul 349

Se interzice amenajarea depozitelor, bibliotecilor sau a arhivelor în următoarelor situații:

a)

în apropierea magaziilor cu substanțe combustibile explozive;

b)

în mansardele sau podurile clădirilor;

c)

în construcții provizorii sau în cele executate din materiale combustibile.

Articolul 350

Prin spațiile depozitelor, bibliotecilor și arhivelor se interzice trecerea conductelor de gaze combustibile, coșurilor și canalelor de fum.

Articolul 351

Rafturile, fișierele, dulapurile, rastelele, polițele utilizate în depozite se confecționează din materiale incombustibile sau ignifugate.

Articolul 352

Amplasarea rafturilor, fișierelor, rastelelor, dulapurilor și lăzilor se face astfel încât, în caz de incendiu, să se asigure accesul în orice punct al depozitului, pentru stingerea și evacuarea materialelor.

Articolul 353

Cutiile folosite pentru protecția materialului documentar, sub formă de film se confecționează din metal.

Articolul 354

Instalațiile electrice ale depozitelor de arhivă, care dețin peste 100 m liniari de raft material arhivistic trebuie să fie astfel executate, încât să poată fi deconectate din afara depozitului.

Articolul 355

Corpurile de iluminat electric cu incandescență trebuie să fie prevăzute cu globuri de protecție și să fie amplasate la distanță de cel puțin 50 cm față de materialele combustibile.

Articolul 356

Pentru stingerea incendiilor în spațiile pentru arhive și biblioteci se folosesc cu prioritate gazele inerte și pulberile stingătoare.

3.

Depozite de lichide combustibile

Articolul 357

La depozitele de lichide combustibile din clasele de periculozitate I și II se iau măsuri de protecție împotriva radiațiilor solare, respectiv rezervoarele supraterane se vopsesc în culori ce reflectă radiațiile.

Articolul 358

Rastelele metalice pe care se depozitează butoaiele sau bidoanele se leagă la centura de împământare, iar autospecialele și vagoanele cisternă, pe timpul încărcării sau descărcării, precum și conductele prin care se face transportul sau traversarea produselor, se prevăd cu dispozitive de captare și de scurgere a electricității statice.

Articolul 359

La fiecare depozit se întocmește schema amplasării rezervoarelor, pozarea conductelor, locul ventilelor de manevrare și a mijloacelor de stingere a incendiilor.

Articolul 360

Se interzice circulația persoanelor pe rezervoare, podețe, pardoseala caselor de pompe, cu încălțăminte prevăzută cu accesorii metalice, ce pot provoca scântei capabile să inițieze aprinderea amestecurilor explozive.

Articolul 361

Pentru lucrul cu foc deschis la rezervoarele de depozitare a produselor combustibile se respectă următoarele măsuri:

a)

întocmirea permisului de lucru cu foc și avizarea acestuia;

b)

golirea completă a rezervorului de produse și reziduuri;

c)

spălarea, suflarea cu gaze inerte sau aburirea;

d)

închiderea și blindarea tuturor robinetelor de pe conductele de legătură ale rezervorului;

e)

demontarea conductelor de legătură;

f)

deschiderea gurilor de vizitare;

g)

aerisirea rezervorului;

h)

luarea de probe de vapori din interior, pentru analiză;

i)

începerea lucrului, numai după confirmarea analizelor.

Articolul 362

Se interzice montarea pe mantalele rezervoarelor a robinetelor de luat probe sau a sticlelor de nivel neomologate.

Articolul 363

Se interzice lăsarea deschisă a orificiilor pentru luarea probelor de măsurare a nivelului.

Articolul 364

Curățirea rezervoarelor de reziduuri se face conform unui grafic, cu distrugerea reziduurilor și se interzice colectarea acestora în bazine/gropi deschise, improvizate, pe teritoriul depozitului.

Articolul 365

Se interzice folosirea ambalajelor din material plastic pentru păstrarea, manipularea sau transportarea lichidelor combustibile.

Articolul 366

Evacuarea apelor care conțin lichide combustibile se face prin canalizare separată, față de cea menajeră care este prevăzută cu închideri hidraulice și separatoare.

Articolul 367

În locurile unde există emanații sau concentrații mari de vapori și gaze inflamabile este interzisă folosirea îmbrăcămintei confecționate din fire sintetice, utilizarea pieptenilor din material plastic, purtarea încălțămintei cu blacheuri sau potcoave, care pot produce scântei prin lovire ori frecare, capabile să producă aprinderea amestecurilor explozive.

Articolul 368

Se interzice lucrul cu foc deschis la o distanță mai mică de 50 m față de orice clădire, instalație, rezervor sau față de perimetrul depozitelor de lichide combustibile.

Articolul 369

La depozitarea vopselelor, lacurilor și a altor substanțe inflamabile se respectă și instrucțiunile furnizorului.

Articolul 370

Vopselele și lacurile pe bază de nitroceluloză se depozitează separat față de lacurile poliesterice, iar diluanții în compartimente separate.

Articolul 371

Lacurile poliesterice, grundul activ, întăritorul și acceleratorul se păstrează la întuneric și la o temperatură redusă a mediului ambiant, iar întăritorul, grundul activ și acceleratorul de poliesteri se depozitează separat.

Articolul 372

Bidoanele sau butoaiele cu lac poliesteric se consumă în ordinea intrării lor în depozit.

Articolul 373

Lagărele și piesele în mișcare ale pompelor pentru vehicularea produselor combustibile trebuie în permanență unse, pentru evitarea supraîncălzirilor.

Articolul 374

Dezghețarea armăturilor, ventilelor, legăturilor, pompelor se face numai cu apă caldă sau cu condens și se interzice folosirea în acest scop a focului deschis.

Articolul 375

Operațiile de reparații, revizii, întrețineri ce necesită folosirea focului deschis se efectuează numai după oprirea instalației și numai de personal calificat.

Articolul 376

Articolul 377

La instalațiile de pompare acționate manual se iau următoarele măsuri:

a)

armăturile și conductele să fie etanșe, nu se admit furtunuri flexibile cu fisuri, îmbătrânite sau fără inserție metalică;

b)

încărcătoarele de alimentare a autocisternelor și a ambalajelor cu lichide combustibile să fie prevăzute cu prelungitoare confecționate din metale, care nu produc scântei la lovire și care să ajungă până la 3 m de fundul recipientelor;

c)

autovehiculele pentru transportul lichidelor combustibile, la încărcare-descărcare să aibă asigurată împământarea, pentru scurgerea electricității statice;

d)

să se asigure stabilitatea vaselor pe tot timpul operației de încărcare-descărcare și să se utilizeze numai scule care nu produc scântei prin lovire sau frecare.

Articolul 378

Recipienții se manipulează, astfel încât, să nu se producă loviri, scântei ori deversarea lichidului.

Articolul 379

În cazul alimentării directe din rezervoare subterane sau semiîngropate, vehiculele nu se apropie la o distanță mai mică de 10 m față de acestea.

Articolul 380

Etanșeitatea instalațiilor, utilajelor, recipientelor se controlează și

se asigură permanent.

Articolul 381

Este interzisă folosirea faclelor, felinarelor sau a altor asemenea mijloace, pentru iluminarea depozitelor, rampelor și stațiilor încărcare-descărcare.

Articolul 382

Digurile și pragurile de retenție a produselor petroliere combustibile trebuie să fie incombustibile, etanșe și să asigure reținerea întregii cantități de lichide, ce pot fi deversate în caz de incendii sau avarii.

Articolul 383

Rezervoarele, instalațiile și alte recipiente și dispozitive se prevăd cu sisteme vizibile de control al nivelului lichidelor ce le conțin, iar la rezervoare este obligatorie montarea opritoarelor de flăcări și a supapelor de respirație, conform normativelor de specialitate.

Articolul 384

Platformele betonate ale depozitelor, rampelor și a altor spații de depozitare a produselor petroliere se prevăd cu posibilități de spălare, iar platformele nebetonate se curăță de reziduuri ori de câte ori este necesar, astfel încât, să fie în permanență curate.

Articolul 385

Circulația locomotivelor pe rampele de cale ferată, precum și circulația autovehiculelor ce au motoare cu ardere internă este interzisă în timpul operațiunilor de încărcare- descărcare a produselor combustibile lichide.

Articolul 386

La încărcarea-descărcarea lichidelor combustibile pe rampele de cale ferată se iau următoarele măsuri:

a)

mobilizarea vagoanelor cisternă folosind saboți care nu produc scântei prin lovire sau frecare;

b)

legarea la pământ a vagoanelor cisternă, rezervoarelor, ambalajelor, conductelor de umplere/golire și a șinelor de cale ferată;

c)

asigurarea continuității electrice între cisterne, conducte și rezervoare;

d)

verificarea și etanșeizarea cisternei, înainte și după umplere;

e)

coborârea furtunului/tubului de umplere până la cel mult 0,30 m de fundul cisternei;

f)

încărcarea cisternei, fără a se depăși capacitatea maximă admisă;

g)

înlăturarea eventualelor scurgeri de produse;

h)

folosirea sculelor care nu produc scântei prin lovire sau frecare.

4.

Depozite de muniție și armament

Articolul 387

Pe teritoriul depozitelor de muniție și pe o rază de 300 m în jurul acestora se interzice folosirea focului deschis.

Articolul 388

În jurul fiecărei magazii, pe o distanță de 20 m se îndepărtează buruienile, iarba și frunzele uscate.

Articolul 389

În magaziile pentru muniție este permisă executarea numai a acelor lucrări care sunt în legătură cu manevrarea și depozitarea ambalajelor cu muniție.

Articolul 390

Se interzice păstrarea în magaziile cu muniție a loturilor a căror pulbere nu este analizată sau care au termenul de analizare depășit.

Articolul 391

De două ori pe an, o comisie numită prin ordin de zi pe unitate controlează teritoriul depozitului, pentru stabilirea măsurilor de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 392

În magaziile cu muniție nu este admis iluminatul electric, la efectuarea oricăror lucrări pe timp de noapte, magaziile putându-se ilumina cu ajutorul lămpilor electrice portative de tip antiex sau cu farurile autovehiculelor, situate la o distanță de minim 1,5 m.

Articolul 393

Toate magaziile pentru muniție se prevăd cu instalații de paratrăsnet.

Articolul 394

Ferestrele magaziilor au geamurile mate sau acoperite cu vopsea albă, pentru protejarea împotriva razelor solare.

Articolul 395

Explozivii și muniția nu trebuie să rămână nici un moment sub acțiunea directă a razelor solare.

Articolul 396

Magaziile cu muniție se asigură cu mijloace și materiale pentru stingerea incendiilor, conform normelor, acestea amplasându-se în locuri ușor accesibile și vizibile, la

5-10

m de magazie.

Articolul 397

Fiecare magazie cu muniție se prevede cu un mijloc acustic de alarmare, în caz de incendiu.

Articolul 398

Se interzice circulația persoanelor, în mod izolat, pe teritoriul depozitului.

Articolul 399

La terminarea lucrului, înaintea închiderii magaziei, gestionarul controlează și ia măsurile necesare de înlăturare a tuturor cauzelor ce pot provoca incendiu, după care raportează ofițerului de serviciu.

Articolul 400

Se interzice executarea, modificarea sau repararea instalațiilor de încălzire electrice, în timpul lucrului, în atelierul respectiv sau când instalația de exhaustare nu funcționează.

Articolul 401

Articolul 402

Se interzice utilizarea sobelor fără acumulare de căldură sau a radiatoarelor electrice, indiferent de tipul lor.

Articolul 403

Părțile metalice ale utilajelor din ateliere trebuie să fie prevăzute cu legături la pământ executate și verificate conform normativelor în vigoare.

Articolul 404

Utilajele și dispozitivele de ascuțit care produc scântei și sistemele de încălzire a cleiului se amplasează în încăperi care nu prezintă pericol de incendiu, separat de cele pentru prelucrarea lemnului.

Articolul 405

În ateliere se introduce material lemnos numai în cantitatea necesară unei zile de lucru, stivuit ordonat, lăsându-se libere căile de acces și de evacuare.

Articolul 406

La terminarea activității, deșeurile de lemn, colectate în lăzi special destinate se evacuează în locurile stabilite, în afara atelierului.

Articolul 407

În atelierele de prelucrare a lemnului, fumatul este cu desăvârșire interzis, de asemenea sunt interzise manevrarea și depozitarea lichidelor combustibile și a substanțelor inflamabile sau explozive.

Articolul 408

Materialul lemnos supus prelucrării se controlează pentru înlăturarea eventualelor particule metalice, care în contact cu scule de lucru pot provoca scântei.

Articolul 409

Utilajele acționate electric, prizele, ștecherele și fișele de conectare trebuie întreținute în bună stare de funcționare, pentru evitarea scurtcircuitelor.

Articolul 410

După terminarea programului de lucru sau când funcționarea mașinilor este întreruptă pe o perioadă mai mare, utilajele electrice se scot de sub tensiune.

Articolul 411

Toate deșeurile de materiale rezultate din procesul de producție se colectează în coșuri sau cutii și se evacuează din atelier la terminarea programului, depozitându-se în locurile amenajate.

Articolul 412

Operațiile de curățire a materialelor cu neofalină, benzină și alte substanțe asemănătoare se fac în încăperi separate, ferite de orice sursă de foc, cu ventilație naturală sau mecanică, doar la lumina zilei.

Articolul 413

Pentru atelierele de tapițerie, unde se lucrează cu prenadez sau alte substanțe inflamabile sunt obligatorii următoarele reguli:

a)

bidoanele cu soluție se desfac numai cu unelte neferoase;

b)

soluția adezivă pentru o operațiune de ungere se păstrează pe bancurile de lucru în vase mici închise etanș, cu suprafața redusă de evaporare;

c)

în atelierele sau la locurile se muncă se introduc numai cantitățile de soluție necesare unei zile de muncă, iar soluția neconsumată se evacuează în afara atelierului sau se returnează la depozitul unității.

Articolul 414

Personalul care îndeplinește diverse munci în atelierele unde se folosesc soluții inflamabile trebuie să poarte încălțăminte fără accesorii metalice, iar îmbrăcămintea de protecție trebuie să fie menținută curată.

Articolul 415

Se interzice în aceste spații fumatul și introducerea de chibrituri, brichete sau a altor surse care pot produce incendii ori explozii.

Articolul 416

Pe bidoane cu soluție de prenadez se aplică etichete vizibile cu inscripția

„inflamabil”.

Articolul 417

În atelierele de croitorie se respectă următoarele măsuri suplimentare:

a)

în timpul lucrului, mașinile electrice de călcat se așează pe suporți izolați, iar după folosire, se deconectează de la rețea;

b)

la utilizarea mașinilor de cusut electrice se protejează cablurile de alimentare împotriva deteriorărilor mecanice, ce pot produce electrocutări sau scurtcircuite;

c)

operațiile de curățire cu neofalină se efectuează în încăperi separate sau în aer liber, în nici un caz în atelier.

Articolul 418

Atelierele de acoperiri metalice se amplasează în clădiri sau încăperi rezistente la foc, având pardoseli incombustibile.

Articolul 419

Șlefuirea și polizarea mecanică a metalelor se face în încăperi separate de cele pentru acoperiri metalice.

Articolul 420

Atelierele pentru acoperiri metalice se prevăd cu instalații pentru ventilația naturală sau mecanică, iar în cazul defectării acestora, lucrul se suspendă până la remedierea defecțiunilor.

Articolul 421

Este interzisă utilizarea solvenților organici inflamabili pentru degresare, cu excepția situațiilor când se folosesc cantități reduse, 1-2 litri pe schimb și nu se justifică folosirea tricloretilenei sau percloretilenei, iar în cazurile când se depășesc cantitățile respective, degresarea sa face cu detergenți sau tripercloretilenă.

Articolul 422

Nu se admite depozitarea în ateliere a substanțelor chimice necesare procesului tehnologic, cantitățile necesare consumului zilnic păstrându-se în încăperi speciale, în condiții de evitare a eventualelor reacții chimice dintre diferitele substanțe prezente.

Articolul 423

La depozitarea, transportarea și manipularea substanțelor chimice care prezintă pericol de incendiu se respectă următoarele reguli:

a)

substanțele lichide se păstrează în ambalajele originale;

b)

damigenele se amplasează în locuri separate, bine aerisite, unde nu se păstrează alte materiale combustibile, se așează în coșuri împletite, în cutii din lemn sau coșuri metalice, iar pentru amortizare, se folosesc paie, talaș sau vată de sticlă și se astupă ermetic;

c)

operațiunile de transvazare din care rezultă cantități mari de gaze sau vapori inflamabili ori toxici se execută numai sub nișe sau sub un puternic curent lateral de aer;

d)

damigenele cu acizi sau săruri chimice în stare lichidă se etichetează, indicându-se conținutul, denumirea chimică uzuală, densitatea și concentrația;

e)

conductele de alimentare și robinetele trebuie întreținute în bună stare de funcționare;

f)

la pregătirea soluțiilor, acizii se toarnă în apă, în jet subțire, amestecând continuu și răcind

soluția;

g)

se interzice turnarea apei în acid;

h)

amestecarea acidului sulfuric și a acidului azotic se face prin turnarea acidului sulfuric peste

cel azotic, amestecând continuu și răcind soluția, astfel ca temperatura să nu depășească 35 0 C.

Articolul 424

Acidul sulfuric concentrat necesar corecțiilor se introduce în ateliere numai în cantitățile necesare unei singure operațiuni.

Articolul 425

Manevrarea substanțelor cu pericol de incendiu de tip sodiu, potasiu, fosfor, peroxid de sodiu și alte substanțe necesare obținerii unor săruri sau pentru efectuarea reacțiilor de oxido- reducere se face cu respectarea regulamentului de lucru.

Articolul 426

Se interzice deversarea concentrațiilor periculoase la canalizare.

Articolul 427

Prepararea soluțiilor și a electroliților, precum și a soluțiilor din băile galvanice se realizează cu respectarea indicațiilor de lucru și numai de către personal instruit cu privire la pericolele de incendiu ce apar la manevrarea acizilor concentrați, a substanțelor oxidante și a substanțelor cu tendință de autoaprindere.

Articolul 428

Se interzice lucrul când instalația de evacuare a hidrogenului degajat în timpul unor procese chimice sau electrochimice nu funcționează la parametrii normali, astfel încât, concentrația de hidrogen în atmosfera aerului să se situeze sub limita minimă de explozie de 4%.

Articolul 429

În cazul utilizării flăcării deschise pentru încălzirea soluțiilor de lucru,

aprinderea focului se face numai după 10 minute de la pornirea instalației de exhaustare, iar oprirea instalației se face numai după stingerea flăcării.

Articolul 430

Procesele chimice sau electrochimice bazate pe electroliți puternic oxidanți de tipul acidului percloric se execută în încăperi separate, cu ziduri rezistente la foc și explozie.

Articolul 431

Se interzice folosirea sculelor cu cozi din lemn sau materiale plastice, pentru introducerea sau scoaterea pieselor din băile de metal topit, cu acizi concentrați sau cu electroliți puternic oxidanți.

Articolul 432

Depozitarea substanțelor cianurice se face în încăperi separate, sigilate și ventilate, în care nu se păstrează alte materiale.

Articolul 433

Se interzice plasarea unor obiecte combustibile în imediata apropiere a băilor galvanice încălzite cu flacără deschisă, cu energie electrică sau cu aburi, dacă nu sunt izolate termic.

Articolul 434

În cazul băilor cu metal topit, cu radiație termică puternică prin suprafața liberă, mijlocul de transport se protejează împotriva supraîncălzirii sau stropirii cu metal topit.

Articolul 435

Piesele se introduc în baie lent și numai dacă sunt uscate și curățate de impurități.

Articolul 436

Operațiunile de degresare, preparare a vopselelor, grunduire sau vopsire, care presupun utilizarea unei cantități mai mare de 10 litri substanțe inflamabile pe schimb, se execută numai în secții special amenajate, având standuri, cabine sau platformă de lucru prevăzute cu filtre pentru reținerea particulelor de vopsea, cu instalații de evacuare a aerului viciat, precum și cu mijloace de stingere a incendiilor.

Articolul 437

Utilajele sau încăperile pentru vopsire se asigură cu sisteme pentru evacuarea aerului viciat și introducerea aerului proaspăt, care se pun în funcțiune cu 5 minute înaintea începerii lucrului și se mențin în stare de funcționare încă 5 minute după terminarea lucrului.

Articolul 438

Se interzice lucrul în cabinele sau platformele de vopsire în condițiile în care instalațiile de exhaustare, filtrele, perdelele de apă și celelalte instalații auxiliare nu funcționează sau sunt defecte.

Articolul 439

Conductele de evacuare a vaporilor de solvență sau aerosoli de vopsea se curăță periodic, pentru evitarea acumulării de material combustibil, periodicitatea operațiilor de curățire stabilindu-se în funcție de depunerile constatate, pe baza verificărilor efectuate, cel puțin o dată pe trimestru.

Articolul 440

Pentru răzuirea și curățirea crustei de vopsea depusă în conductele de aspirație, pe instalații, utilaje sau elemente de construcții se folosesc scule care nu produc scântei prin lovire.

Articolul 441

Se verifică zilnic buna funcționare a sistemelor de interblocare între pistoalele de vopsire sau pompele de injectare a solventului inflamabil și ventilația de evacuare a aerului viciat, interzicându-se lucrul la cabine ori utilaje, dacă acest interblocaj nu funcționează.

Articolul 442

Se interzice fumatul în toate compartimentele în care prezența materialelor inflamabile, chiar în concentrații nepericuloase poate crea pericol de incendiu, precum și efectuarea de activități cu foc deschis sau generatoare de scântei.

Articolul 443

Articolul 444

În compartimentele de degresare, grunduire, vopsire și lăcuire este interzisă păstrarea unor cantități de materiale inflamabile mai mari decât necesarul pentru un schimb de lucru.

Articolul 445

Toate materialele pentru vopsire se păstrează în recipiente metalice cu închidere etanșă, în zone ferite de raze solare, surse de căldură și scântei, conform indicațiilor firmelor producătoare.

Articolul 446

În cazul schimbării materialelor de vopsire, toate instalațiile și utilajele pentru pregătire, grunduire, vopsire și uscare a suprafețelor se curăță și se spală de depunerile anterioare.

Articolul 447

Revizia și prepararea standurilor, cabinelor și a platformelor de vopsire, precum și a instalațiilor aferente se execută numai de personal calificat, instruit în prealabil în acest scop și numai când sunt oprite, golite și curățate de resturile de vopsea.

Articolul 448

Articolul 449

La prepararea emailului de aluminiu, praful de aluminiu se manevrează cu atenție, pentru a nu se degaja în atmosferă.

Articolul 450

Praful de aluminiu aprins nu se stinge cu apă, se folosește pulbere stingătoare sau dioxid de carbon.

Articolul 451

Articolul 452

Materialele pentru lăcuire trebuie ferite de acțiunea directă a razelor solare, iar gemurile ferestrelor de la încăperile în care se depozitează acestea se vopsesc în alb.

Articolul 453

Materialele pentru lăcuire se păstrează

în vase metalice închise etanș, iar după golire, acestea se evacuează imediat din atelier, se spală și se depozitează în locurile destinate acestui scop.

Articolul 454

Prepararea soluțiilor pentru lăcuire se efectuează în încăperi separate de restul atelierelor, cu acces direct exterior.

Articolul 455

Articolul 456

Articolul 457

Locurile de muncă pentru degresarea cu solvenți inflamabili se prevăd cu stingătoare cu dioxid de carbon.

Articolul 458

Articolul 459

Articolul 460

Se interzice depozitarea, prepararea sau manevrarea altor substanțe în afara celor strict necesare proceselor tehnologice zilnice, în ateliere de vopsitorie, stații și încăperi de preparare a vopselelor.

Articolul 461

Agitatoarele pentru preparare și pompele pentru transportul vopselelor în stațiile de preparare trebuie să fie de tip antiex.

Articolul 462

Intrarea mijloacelor de transport acționate electric și neprotejate antiex în spațiile și încăperile de preparare a vopselelor este strict interzisă.

Articolul 463

Este interzis accesul cu brichete, chibrituri sau alte surse de foc deschis, în încăperi de preparare a vopselelor sau alte spații de lucru unde sunt prezente materiale volatile sau inflamabile.

Articolul 464

Vopsirea prin pensulare se face în locuri special amenajate sau în secții cu alt specific, cu condiția ca în zona respectivă să nu existe surse de aprindere a solvenților inflamabili, iar ventilația generală să fie suficientă pentru a menține concentrația vaporilor sub limita inferioară de explozie.

Articolul 465

Articolul 466

Când băile nu funcționează, acestea se acoperă cu ajutorul capacelor, iar când acestea au volume de peste 2 m 3 , conținutul se evacuează în rezervorul pentru golire rapidă.

Articolul 467

Încăperile și utilajele în care se execută operațiile de pulverizare, se prevăd cu sisteme de ventilație corespunzătoare, care se pun în funcțiune cu 5 minute înaintea începerii vopsirii și funcționează încă 5 minute după terminarea activității.

Articolul 468

Vopsirea prin pulverizare, în afara utilajelor specifice este admisă numai dacă se execută ocazional, cu un consum de material mai mic de 10 litri pe schimb și 20 grame pe oră și metru cub de încăpere.

Articolul 469

Articolul 470

Articolul 471

Instalația fixă de pulverizare trebuie să fie legată electric la împământare.

Articolul 472

Articolul 473

La schimbarea soluției de lăcuire, toate instalațiile și utilajele trebuie să fie

în prealabil curățate de depunerile anterioare.

Articolul 474

Materialul lemnos în curs de lăcuire se stivuiește în mod ordonat pe cărucioare, palete, platforme și altele asemenea.

Articolul 475

În cazul vopsirii în câmp electrostatic se respectă cu strictețe parametrii tehnologici stabiliți de proiectant și furnizorul instalației, utilizându-se numai instalații omologate și în perfectă stare de funcționare.

Articolul 476

Articolul 477

Articolul 478

Uscarea artificială a pieselor vopsite se face în cuptoare-cameră sau cuptoare-tunel, prevăzute cu instalații de exhaustare a solvenților, dispozitive pentru reglarea automată a temperaturii și sisteme de intercondiționare a funcționării instalațiilor de încălzire și a transportoarelor, cu instalațiile de evacuare a vaporilor de solvenți.

Articolul 479

Cuptoarele de uscare încălzite cu gaze trebuie să fie echipate cu instalații automate de supraveghere a aprinderii și de control al arderii, care să întrerupă alimentarea cu gaz a arzătoarelor,

în cazul unor defecțiuni la agregatele ce asigură condiții normale de funcționare ale cuptorului ori să nu permită aprinderea gazelor, atunci când nu sunt îndeplinite condițiile necesare de protecție.

Articolul 480

La uscarea produselor sau pieselor în cuptor se urmărește respectarea strictă a proceselor tehnologice specifice elaborate în acest scop.

Articolul 481

Pentru sistemele de uscare care folosesc radiații infraroșii, concentrația de solvenți trebuie menținută sub limita de aprindere cu cel puțin 50%.

Articolul 482

În cazul folosirii aburului sau a apei supraîncălzite, pentru înlăturarea pericolului de explozie, concentrația de solvenți se menține sub limita de aprindere cu cel puțin 20%, în funcție de temperatura de uscare.

Articolul 483

Părțile interioare ale tunelului și conductele de evacuare a aerului se mențin în stare de perfectă curățenie.

Articolul 484

Semestrial, se verifică depunerile de solvent din interiorul panourilor izolante, în vederea depistării posibilităților de impregnare cu condens de solvent, a materialului poros izolant și pentru prevenirea autoaprinderii.

Articolul 485

Se urmărește permanent funcționarea corectă a filtrelor de aer proaspăt, care se curăță și se verifică sistematic.

Articolul 486

Stingătoarele, prelatele și alte mijloace inițiale de intervenție, utilizate pentru stingerea incendiilor la instalațiile de uscare se amplasează în locuri accesibile.

Articolul 487

Dispozitivele și aparatele de siguranță, reglaj, măsură și control se controlează periodic privind buna funcționare, orice defecțiune în funcționare fiind imediat înlăturată.

Articolul 488

La clădirile și construcțiile destinate garării autovehiculelor se respectă capacitatea de garare stabilită prin proiect, în funcție de gradul de rezistență la foc al construcției și de tipul autovehiculelor garate.

Articolul 489

Articolul 490

Articolul 491

Articolul 492

Garajele trebuie să fie prevăzute cu sisteme de ventilație mecanică sau naturală.

Articolul 493

În garaje, remize și platforme de parcare se interzice fumatul și folosirea focului deschis sub orice formă.

Articolul 494

Încălzirea cu sobe a garajelor, atunci când este permisă, se face numai cu alimentarea acestora din exterior, cu asigurarea evacuării gazelor în condiții de siguranță.

Articolul 495

În cazul producerii unor scurgeri accidentale de carburanți, lubrifianți, lichide și alte substanțe inflamabile, petele se acoperă imediat cu nisip, care, după îmbibare, se evacuează în locuri fără pericol de incendiu.

Articolul 496

Materialele textile utilizate la operațiunile de întreținere sau cele îmbibate cu produse inflamabile se colectează în cutii metalice, prevăzute cu capace și se evacuează în afara încăperilor.

Articolul 497

Se interzice amenajarea de magazii, birouri sau dormitoare în incinta garajelor, remizelor sau spațiilor de parcare, precum și repararea și întreținerea autovehiculelor în interiorul garajelor sau pe platforme de parcare cu multe autovehicule.

Articolul 498

Înaintea plecării în cursă se verifică toate autovehiculele din punct de vedere al apărării împotriva incendiilor, luându-se măsuri imediate de remediere pe loc a eventualelor deficiențe, iar utilajele folosite se verifică din același punct de vedere înaintea începerii lucrului.

Articolul 499

Se interzice alimentarea carburatorului cu benzină folosind mijloace improvizate.

Articolul 500

Buteliile cu gaze lichefiate sub presiune nu se transportă în interiorul autoturismelor sau în cabinele autocamioanelor.

Articolul 501

La încărcarea și descărcarea autocisternelor cu lichide combustibile se asigură legarea acestora la pământ, iar, pentru lichidele combustibile de tipul toluen, benzină, motorină și altele asemenea, se asigură scurgerea electricității statice și pe timpul deplasării.

Articolul 502

Autocisternele care transportă lichide combustibile trebuie să fie dotate cu ladă cu nisip și două stingătoare presurizate, cu pulberea în stare corespunzătoare.

Articolul 503

Se interzice folosirea flăcării deschise pe timp friguros pentru pornirea sau dezghețarea conductelor autovehiculelor.

Articolul 504

În atelierele de întreținere se introduc numai autovehiculele și utilajele corespunzătoare posturilor de lucru, prevăzute prin documentația tehnică, cu respectarea următoarelor reguli:

a)

să existe spații minime între autovehiculele și utilajele impuse de procesul și fluxul tehnologic;

b)

să se asigure evacuarea rapidă a autovehiculelor și utilajelor, în caz de început de incendiu;

c)

să se golească combustibilul din rezervoare și să se deconecteze legăturile electrice la autovehiculele ce se introduc în ateliere.

Articolul 505

Articolul 506

Pardoseala atelierului și a canalelor pentru revizii și reparații se amenajează, astfel încât, să se poată asigura colectarea scurgerilor de carburanți și lubrifianți.

Articolul 507

Se interzice depozitarea recipientelor cu carbid, vopsele, diluanți și alte materiale combustibile în atelierele de întreținere și reparare a autovehiculelor și tehnicii de luptă.

Articolul 508

Articolul 509

Sunt interzise lucrările de sudură fără să se asigure în prealabil următoarele măsuri:

a)

curățarea scurgerilor de lichide combustibile, degresarea pieselor și a zonelor de lucru;

b)

protejarea rezervorului și a părților combustibile;

c)

golirea și curățarea instalațiilor hidraulice cu ulei sau alte lichide combustibile.

Articolul 510

La motoarele aflate în rodaj, instalațiile de alimentare cu carburanți trebuie să fie etanșe, legătura între conductele de alimentare și motor trebuie să fie elastică, iar țevile de eșapament se izolează față de materialele și substanțele combustibile și se scot în afara încăperilor.

Articolul 511

Lămpile electrice portative trebuie să funcționeze la tensiuni reduse de maximum 24 V, se prevăd cu glob și armătură de protecție, iar cablurile acestora trebuie să aibă izolația în bună stare.

Articolul 512

Deșeurile combustibile provenite de la autovehiculele și utilajele în reparație se colectează în vase acoperite și se evacuează din atelier, pentru a fi valorificate sau distruse în locuri special amenajate.

Articolul 513

Lămpile de benzină sau alte surse de foc deschis pentru procesul tehnologic se folosesc numai în locuri special amenajate.

Articolul 514

Toate utilajele din ateliere trebuie să aibă carcasele legate la centura de împământare

și să fie exploatate astfel încât să se prevină producerea de frecări anormale sau scântei.

Articolul 515

În caz de început de incendiu se acționează astfel:

a)

se intervine cu spumă, pulberi, gaze inerte sau apă, în funcție de materialele care ard;

b)

se evacuează autovehiculele și alte materiale combustibile, conform planului stabilit în acest sens sau se protejează cu prelate udate permanent, bunurile materiale ce nu pot fi evacuate;

c)

se răcesc cu apă autovehiculele, elementele de construcție și materialele din apropierea focarelor, cu luarea măsurilor de protecție a materialelor învecinate;

d)

se protejează personalul de intervenție împotriva temperaturii, fumului și a gazelor.

Articolul 516

Articolul 517

Pentru încălzirea atelierelor de vulcanizare se utilizează ca agenți termici apa caldă sau aburul de joasă presiune, cazanele fiind montate în încăperi separate față de cele de lucru.

Articolul 518

Instalațiile electrice de iluminat și forță trebuie să fie de tip „etanșe la praf” sau

„antiex”, în raport cu pericolul prezentat de mediul din încăperile respective, iar tablourile de distribuție a energiei electrice, se amplasează în exteriorul atelierelor de vulcanizare.

Articolul 519

Materialele necesare procesului tehnologic se aduc în atelier, numai în cantitățile necesare unui singur schimb, depozitarea camerelor sau a anvelopelor în ateliere, fiind interzisă.

Articolul 520

Pardoseala atelierelor de sudură se realizează din materiale incombustibile/ conductibilitate termică redusă.

Articolul 521

Generatorul cu acetilenă și tubul de oxigen se amplasează în boxe incombustibile separate, cu posibilități de aerisire, având în pereți și acoperiș goluri cu rol de decomprimare, în caz de explozie.

Articolul 522

Generatoarele transportabile de acetilenă se instalează în aer liber, ferite de acțiunea razelor solare sau a surselor de foc deschis trebuie să aibă placă e timbru, iar încărcătura de carbid nu trebuie să depășească cantitatea prevăzută în cartea tehnică.

Articolul 523

Pe timpul lucrului, distanța între generatorul de acetilenă și butelia de oxigen va fi minim 5 metri, iar față de flacăra oxiacetilenică de minim 10 metri.

Articolul 524

Se interzice prezența în atelierele de sudură a recipientelor sau vaselor ce conțin substanțe inflamabile.

Articolul 525

Articolul 526

Articolul 527

Se interzice executarea simultană a lucrărilor de sudură electrică și a celor de sudură oxiacetilenică, în același spațiu.

Articolul 528

Locurile de amplasare a generatoarelor de acetilenă și a buteliilor cu oxigen se marchează cu indicatoare de securitate executate, conform STAS 297/2-68.

Articolul 529

Evacuarea șlamului din generatoarele de acetilenă se face în locuri special amenajate, amplasate în zone care nu prezintă pericol de incendiu.

Articolul 530

Se interzice depozitarea butoaielor de carbid la un loc cu buteliile de oxigen.

Articolul 531

Pe ușa depozitului/stației de acetilenă se montează un panou de avertizare având următorul text: „Depozit de carbid, stropirea cu apă este interzisă!” și „Fumatul interzis! Pericol de incendiu!”.

Articolul 532

Articolul 533

Ușile și ferestrele stației de compresoare trebuie să se deschidă spre exterior, pentru a permite evacuarea rapidă în caz de incendiu.

Articolul 534

Articolul 535

Prizele de aer proaspăt ale compresoarelor se feresc de surse de prafuri combustibile sau vapori inflamabili.

Articolul 536

Se asigură întreținerea corectă a compresoarelor și, îndeosebi, a instalațiilor de ungere.

Articolul 537

Articolul 538

Articolul 539

Pentru evitarea producerii de scântei electrostatice se asigură legarea la pământ a tuturor părților metalice ale instalațiilor.

Articolul 540

Se interzice pozarea conductelor pentru aer comprimat în vecinătatea focurilor deschise sau lângă surse care radiază căldură.

Articolul 541

Temperatura aerului comprimat la ieșirea din stație trebuie să fie de maximum 60 0 C.

Articolul 542

Pompele de alimentare și rezervoarele de combustibil trebuie să aibă legătura la pământ, iar conductele de aerisire să fie prevăzute cu opritoare de flăcări.

Articolul 543

Racordurile pentru transvazarea combustibilului din autocisterne în rezervoare trebuie să aibă asigurată continuitatea electrică și să fie prevăzut cu prize de împământare și sisteme etanșe de îmbinare.

Articolul 544

Măsurarea nivelului și luarea probelor din rezervoare se face numai cu dispozitive confecționate din materiale neferoase, de regulă în timpul zilei, iar noaptea, iluminatul se asigură cu mijloace de tip antiex.

Articolul 545

În timpul descărcării cisternelor în rezervoare sau alimentării cu carburanți a autovehiculelor, motoarele acestora se opresc din funcționare.

Articolul 546

Este interzis să se efectueze lucrări de verificare, întreținere și reparații la rezervoare, electropompe, conducte sau la instalațiile electrice, în timpul transvazării lichidelor combustibile.

Articolul 547

Butoaiele folosite pentru păstrarea uleiurilor și a unsorilor se păstrează pe rastele și se mențin în perfectă stare de curățenie.

Articolul 548

Articolul 549

Este interzisă transportarea lichidelor combustibile în găleți sau alte tipuri de vase confecționate din mase plastice, în scopul alimentării autovehiculelor sau transvazării.

Articolul 550

La stingerea incendiilor se folosesc gaze inerte, spumă și abur.

Articolul 551

La introducerea navelor în reparații, personalul care le însoțește și care execută lucrări trebuie să fie instruit cu privire la respectarea normelor de apărare împotriva incendiilor.

Articolul 552

Înainte de urcarea navei pe doc, acesta trebuie să fie descărcată, urmărindu-se în mod deosebit, înlăturarea tuturor produselor inflamabile și cu pericol de explozie.

Articolul 553

Tancurile petroliere și navele care au transport produse cu pericol de incendiu sau explozive se admit în șantier, numai după efectuarea operațiunilor de degazare.

Articolul 554

Pe fiecare navă se organizează pichete de pompieri, care sunt dotate cu materiale de stins incendiu, de către echipajul de la bord sau de către unitatea reparatoare.

Articolul 555

Articolul 556

Ușile și căile de acces spre acestea trebuie să fie libere, astfel încât, să poată fi închise, în caz de incendiu.

Articolul 557

Executarea lucrărilor de sudură sau cu foc deschis se face în condițiile prevăzute în prezentele norme.

Articolul 558

Articolul 559

În cazurile în care se execută lucrări de sudură sau tăiere cu flacără oxiacetilenică la panourile despărțitoare de punți, precum și la compartimente cu plăci de plută, se iau măsuri de supraveghere a încăperilor învecinate, pentru a nu se produce incendiu.

Articolul 560

În cazul executării unor operații de vopsire cu lacuri și vopsele se interzic cu desăvârșire fumatul și executarea de lucrări cu flacără deschisă la bordul navei.

Articolul 561

Pe timpul executării tragerilor, comandantul dispozitivului trebuie să ia toate măsurile pentru supravegherea, alarmarea și intervenția operativă optimă, în caz de incendii, produse la vegetație sau păduri.

Articolul 562

Poligoanele trebuie să fie asigurate cu rezerve de apă de stins incendii, motopompe, autospeciale și mijloace tehnice de stins incendii, în funcție de natura și nivelul riscurilor de incendiu identificate.

Articolul 563

În hangare se interzice:

a)

preîncălzirea, pornirea și încercarea motoarelor de aeronave sau a altor utilaje;

b)

încălzirea acumulatorilor electrici și păstrarea acestora pe avion sau hangar;

c)

executarea lipiturilor de orice fel;

d)

folosirea focului deschis cu flacără sau de altă natură produs prin scântei;

e)

folosirea lămpilor portative electrice care nu au cuplaje ermetice, cordoanele de alimentare în perfectă stare și lămpi cu glob și protecție din sârmă;

f)

alimentarea cu combustibil sau lubrifianți a aeronavelor sau altor utilaje;

g)

păstrarea/depozitarea acizilor, lichidelor inflamabile, lacurilor, vopselelor, precum și păstrarea necorespunzătoare a lavetelor și huselor îmbibate cu unsori, uleiuri și alte substanțe asemănătoare;

h)

existența instalațiilor electrice defecte sau lăsarea acestora sub tensiune după program;

i)

fumatul.

Articolul 564

Avioanele, elicopterele și planoarele se dispun în hangare, astfel încât, să se asigure introducerea și scoaterea liberă și ușoară a acestora, avându-se în vedere ca intervalele

minime dintre avioane, măsurate între punctele cele mai apropiate, să fie de cel puțin 1 m pentru avioane bimotoare, de 4 m pentru avioanele cu mai mult de 2 motoare, de 2 m între circumferințele descrise de elicele portabile sau între circumferințele unui elicopter și cel mai apropriat punct al elicopterului vecin, pentru elicopterele până la 7 tone greutate și de 3 m în cazul elicopterelor peste 7 tone greutate.

Articolul 565

La introducerea în hangar a avioanelor și elicopterelor pentru lucrări normate sau accidentale se respectă

normele privind apărarea împotriva incendiilor, prevăzute

de

firma producătoare.

Articolul 566

Trebuie evitată împrăștierea lichidelor inflamabile pe pardoseala hangarului, prin utilizarea de tăvi colectoare, iar în cazul în care se produc astfel de scurgeri, lichidele trebuie înlăturate de urgență de pe pardoseală, prin ștergerea cu lavete sau spălarea cu detergenți, după care acestea se îndepărtează din hangar, în locuri special amenajate.

Articolul 567

Articolul 568

Se interzice introducerea și păstrarea în hangar a cisternelor încărcate cu carburanți, având acces numai utilajele destinate tractării aeronavelor pentru efectuarea acestor operațiuni, cu maximă prudență.

2.

Instalații pentru protecția navigației aeriene

Articolul 569

Aparatura protecției aeriene este instalată în construcții deservite local de personal de specialitate sau comandate de la distanță, alimentarea cu energie electrică

efectuându-se de la rețeaua electrică publică, iar în cazul întreruperii acesteia, de la grupurile electrogene proprii.

Articolul 570

În fiecare încăpere, atât pentru echipamentul electric, cât și pentru grupul electrogen se menține o curățenie perfectă, depozitarea combustibililor, lubrifianților, precum și a oricăror materiale inflamabile fiind interzisă.

Articolul 571

Articolul 572

Articolul 573

Articolul 574

Articolul 575

Articolul 576

Articolul 577

Articolul 578

Se respectă indicațiile privind manipularea, transportul și utilizarea recipientelor de oxigen, în scopul evitării producerii exploziilor.

Articolul 579

Utilizarea grupurilor electrogene mobile de pe aerodrom, a bateriilor de acumulatoare, electroalimentatoare de diferite tipuri se face conform instrucțiunilor date de furnizori.

Articolul 580

Articolul 581

La pompele de combustibil se controlează permanent presgarniturile pentru a nu se produce încălziri locale și se urmărește evitarea scurgerilor de combustibili la îmbinări.

Articolul 582

Se evită aglomerarea de avioane într-un spațiu restrâns, ținându-se seama de distanțele regulamentare de parcare a acestora.

Articolul 583

Articolul 584

Parcul de avioane se dotează cu mijloacele tehnice de stingere a incendiilor prevăzute în normă.

Articolul 585

Articolul 586

Pentru evitarea izbucnirii incendiilor la locul de staționare a avioanelor se interzice:

a)

pornirea motoarelor fără existența mijloacelor de stingere a incendiului la locul de staționare a avionului respectiv;

b)

funcționarea mijloacelor de preîncălzire fără a fi supravegheate;

c)

aruncarea combustibililor și lubrifianților în afara locurilor destinate pentru colectarea acestora;

d)

utilizarea focului deschis la o distanță mai mică de 50 m față de avion.

Articolul 587

Pe platformele de îmbarcare-debarcare și pe cele pentru staționare fumatul este interzis.

Articolul 588

La avioanele și elicopterele utilitare care transportă amestecuri toxice pentru prăfuire sau stropire din aeronavă, în afară de prevederile instrucțiunilor de exploatare, se respectă suplimentar următoarele reguli:

a)

bidoanele cu substanțe chimie se manipulează cu atenție, în așa fel încât, să nu se verse din conținut;

b)

pe timpul încărcării substanțelor chimice, motorul aeronavei trebuie oprit;

c)

operațiunile de manipulare și încărcare se orientează în funcție de vânt, astfel încât, eventualele pierderi de substanțe chimice să nu cadă asupra persoanelor sau aeronavei.

4.

Hale de montaj și reparații

Articolul 589

Decaparea și spălarea pieselor cu lichide combustibile se face în cutii din material neferos, prevăzute cu capace și amplasate în spații special amenajate.

Articolul 590

Este interzis ca în halele de montaj să se pornească motoarele de avion ori vopsirea acestora.

Articolul 591

Se interzice depozitarea materialelor și lichidelor inflamabile necesare proceselor de producție, pentru acestea se amenajează încăperi distincte, iar pentru nevoile zilnice, se asigură cantități necesare de lucru pentru un schimb.

Articolul 592

Nu se lucrează la instalația de oxigen a avioanelor concomitent cu alte lucrări sau reparații.

Articolul 593

Staționarea avioanelor sau utilajelor de zbor în halele de montaj, reparații și vopsitorii se face numai pe roți.

Articolul 594

Se interzice introducerea avioanelor sau altor aparate de zbor în reparații cu carburanți în rezervoare ori cu instalații electrice conectate.

Articolul 595

În halele de montaj și reparații avioane sau elicoptere este strict interzis fumatul și folosirea focului deschis.

etanșe.

5.

Standuri de probă pentru motoare

Articolul 596

Alimentarea cu combustibil a standurilor de probă se face numai prin conducte

Articolul 597

Înainte de pornirea motoarelor se controlează starea și etanșeitatea tuturor

conductelor și robinetelor de alimentare cu carburanți, atât pentru motoare, cât și pentru standuri. Art. 598. - Defecțiunile semnalate se remediază imediat, înainte de pornirea motoarelor.

Articolul 599

Încăperile pentru standurile de probă se prevăd cu instalații de ventilație și evacuare a vaporilor și gazelor combustibile și nu se admite alimentarea motoarelor din standurile de probă cu combustibili din bidoane sau alte recipiente transportabile neregulamentari.

Articolul 600

Cu 15 minute înainte de verificarea și punerea în funcțiune a standurilor de probă se pun în funcțiune instalațiile de ventilație/exhaustoare sau alte instalații, care trebuie să funcționeze pe tot timpul probelor și a rodajului la motoare.

Articolul 601

Lămpile portative trebuie să fie de tip antiexploziv cu becuri bine fixate, iar manipularea vaselor sau a căminelor de benzină lângă motorul în funcțiune sau gata de pornire este interzisă.

Articolul 602

Articolul 603

Articolul 604

În caz de incendiu se organizează evacuarea bunurilor materiale concomitent cu stingerea incendiului folosindu-se toate mijloacele și instalațiile de stingere din dotare, precum și cooperarea planificată.

6.

Aerogări de pasageri și mărfuri

Articolul 605

Toate spațiile construite și amenajate din incinta aerogărilor se dotează cu instalații

și mijloace tehnice de stins incendii, conform normativelor specifice.

Articolul 606

În sălile de așteptare se interzice fumatul și introducerea obiectelor care împiedică evacuarea în caz de incendiu, fumatul fiind permis numai în spații special amenajate.

Articolul 607

Pentru asigurarea evacuării rapide a persoanelor din sală în caz de început de incendiu se iau următoarele măsuri :

a)

deschiderea ușilor cu ușurință;

b)

pe timp de noapte să funcționeze iluminatul de siguranță;

c)

instruirea personalului pentru utilajelor de primă intervenție, precum și pentru îndrumarea pasagerilor spre ușile de evacuare.

Articolul 608

După terminarea programului de lucru, în mod obligatoriu, personalul de serviciu controlează toate spațiile, pentru a nu exista premise de început de incendiu.