Ordinul nr. 321/2006

Capitolul 1 DATE ȘI CONSIDERATII GENERALE INTRODUCTIVE

1.1. OBIECTUL ȘI DOMENIUL DE APLICARE

1.1.1. Prezentul Normativ departamental cuprinde condițiile minime, obligatorii, care trebuie aplicate la exploatarea instalațiilor tehnologice în care se produce acetilena din carbid, sau se utilizează acetilena, pentru asigurarea îndeplinirii cerințelor de calitate privind siguranța în exploatare și securitatea la incendiu.

1.1.2. Normativul se aplică atât la instalațiile tehnologice noi cat și la dezvoltări ale instalațiilor tehnologice existente. De asemenea, se aplică și pentru depozitele de acetilena și carbid, precum și pentru bazinele (batalurile) de namol de carbid din cadrul lucrărilor de organizare de șantier ai agenților economici de construcții montaj.

Normativul nu se aplică generatoarelor mobile pentru acetilena din carbid destinate sudurii autogene sau altor scopuri.

1.1.3. Proiectantul de specialitate este obligat sa includă în proiectele pe care le elaborează măsurile tehnice, organizatorice și de echipare și dotare cu mijloace tehnice pentru exploatare în condiții de siguranță și de securitate la incendiu a instalațiilor tehnologice respective.

1.1.4. Domeniul de presiuni pentru care se aplică normativul este:

a) 3,0 bar, presiune maxima absolută, pentru acetilena cu o concentrație mai mare de 25% (în volume) și cu condiția ca proporția totală de hidrocarburi acetilenice superioare sa nu depășească 1,2% volume, suma conținutului de diacetilenă și vinilacetilena sa nu depășească 0,5% volume, conținutul de oxigen să fie sub 1% volume;

b) Instalațiile tehnologice pentru îmbutelierea acetilenei concentrate la presiuni de maxim 25 bar (efectiv) în butelii de oțel cu acetona în masa poroasa, precum și în bateriile de butelii cu acetilena dizolvată sub presiune.

1.1.5. Pentru cazurile care nu se încadrează în domeniul de aplicare al normativului, prevederile din aceasta reglementare pot fi folosite numai cu caracter orientativ.

1.1.6. Pentru fiecare instalatie tehnologică, vor trebui întocmite, de proiectant, instrucțiuni (norme) generale de operare. Acestea vor fi detaliate, pe locuri de muncă, de către conducerea agentului economic, care va face instructajul personalului din instalatie, personal care va trebui sa cunoască proprietățile acetilenei și pericolele pe care aceasta le prezintă, precum și măsurile de prevenire a cauzelor care ar putea conduce la incendii și explozii.

1.1.7. În vederea respectării cerințelor de calitate legale specifice lucrărilor de montaj dotări tehnologice industriale, pentru fazele de proiectare, execuție și exploatare este obligatorie:

a. elaborarea documentației tehnice privind analiza riscurilor tehnic/tehnologic și de incendiu; se utilizează procedurile și metodele recomandate în standardul SR EN 1050-2000 (Securitatea mașinilor. Principii pentru aprecierea riscului);

b. verificarea proiectelor pentru lucrările de montaj și a documentațiilor tehnice privind analiza riscurilor de către verificatori de proiecte atestați de Ministerul Economiei și Comerțului;

c. urmărirea executării lucrărilor de montaj prin responsabili tehnici cu execuția atestați de către Ministerul Economiei și Comerțului;

d. expertizarea instalațiilor, utilajelor și echipamentelor tehnologice specifice producerii sau utilizării acetilenei, după caz, de către experți tehnici atestați de Ministerul Economiei și Comerțului.

1.1.8. Prevederile din prezentul normativ nu se substituie celor din alte reglementări și acte normative, referitoare la tehnica securității, protecția muncii, prevenirea și stingerea incendiilor, ci le completează cu măsuri specifice pentru acetilena. Ca urmare, prevederile din aceste acte normative se vor aplica și ele, în măsura în care sunt aplicabile instalațiilor tehnologice în cauza, ținându-se seama de toate substantele care intervin în proces și de condițiile de lucru.

1.1.9. Pentru asigurarea funcționarii în condiții de siguranță a instalațiilor care produc sau utilizează acetilena, la punerea în funcțiune și pe timpul exploatării acestora, deținătorii și utilizatorii sunt obligați să respecte prevederile prescripțiilor tehnice - Colecția ISCIR, astfel:

a. recipientele sub presiune și conductele sub presiune aferente instalațiilor de producere, stocare și imbuteliere acetilena, în măsura în care din punct de vedere al parametrilor de funcționare - presiune, volum, diametru se încadrează în prevederile prescripțiilor tehnice PT C4/1 (Cerințe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea recipientelor metalice stabile sub presiune) respectiv PT C6 (Cerințe tehnice privind montarea, instalarea, exploatarea, repararea și verificarea conductelor metalice pentru fluide), vor fi puse în funcțiune numai după autorizarea de către ISCIR INSPECT;

b. dispozitivele de siguranță - supape de siguranță și membrane de rupere care echipeaza instalațiile și echipamentele supuse prescripțiilor tehnice menționate în aliniatul precedent, trebuie să îndeplinească și prevederile prescripției tehnice PT C7 (Cerințe tehnice privind montarea, utilizarea, repararea, verificarea, scoaterea din uz și casarea dispozitivelor de siguranță);

c. în cazul instalațiilor și echipamentelor noi, care produc și utilizează acetilena, se respecta condițiile prevăzute în

Hotărârea de Guvern nr. 584/2004

privind stabilirea condițiilor de introducerea pe piața a echipamentelor sub presiune;

d. agenții economici care dețin și/sau utilizează instalații tehnologice pentru îmbutelierea acetilenei sub presiune în butelii din oțel cu acetona în masa poroasa și care efectuează activități de umplere, reparare, verificare tehnica, scoatere din uz și casare a acestora trebuie să fie autorizați de ISCIR INSPECT conform prevederilor prescripției tehnice PT C5 (Cerințe tehnice privind utilizarea recipientelor butelii pentru gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate sub presiune);

e. buteliile și bateriile de butelii în care se imbuteliaza acetilena trebuie să corespundă prevederilor prescripției tehnice PT C5;

f. în cazul buteliilor și bateriilor de butelii noi, în care se imbuteliaza acetilena, se respecta prevederile

Hotărârii de Guvern nr. 941/2003

privind stabilirea condițiilor de introducere pe piața și utilizare repetată a echipamentelor sub presiune transportabile, cu modificările și completările ulterioare.

1.2. PROPRIETĂȚILE ACETILENEI

1.2.1. Proprietățile fizice

-

Formula

CH - CH

-

Greutate moleculara:

26;

Stare de agregare: gaz incolor, miros slab eterat când este pura, acetilena tehnica are un miros caracteristic datorat impuritatilor pe care le conține;

Acetilena este solubila în apa, benzina, acetona și de asemenea în alte lichide folosite ca solventi selectivi (N-metilpirolidona, dimetil formamida, amoniac lichid);

În apa solubilitatea acetilenei scade relativ repede o dată cu creșterea temperaturii.

Principalele proprietăți fizice ale acetilenei sunt:

- greutatea specifică:

1,16 kg/Nmc;

- căldură specifică la presiune constanta:

1,756 kJ/kg.K;

- căldură specifică la volum constant:

1,358 kJ/kg.K;

- temperatura critica:

35,9°C;

- presiunea critica:

61,6 bar; (abs.);

- temperatura de autoaprindere:

302°C;

- temperatura de condensare la 760 mmHg:

-83°C;

- solubilitatea la 15°C și 760 mmHg:

În apa

1,15 Ndmc/dmc

În benzina

5,70 Ndmc/dmc

În acetona

23,00 Ndmc/dmc

În apa solubilitatea acetilenei scade, relativ repede, cu creșterea temperaturii, astfel:

Temperatura

Solubilitatea acetilenei

La 0°C

1,75 Ndmc/dmc

La 10°C

1,31 Ndmc/dmc

La 20°C

1,03 Ndmc/dmc

La 30°C

0,84 Ndmc/dmc

La 40°C

0,65 Ndmc/dmc

La 50°C

0,50 Ndmc/dmc

La 60°C

0,37 Ndmc/dmc

La 70°C

0,25 Ndmc/dmc

La 80°C

0,15 Ndmc/dmc

La 90°C

0,05 Ndmc/dmc

1.2.2. Proprietăți importante din punct de vedere al măsurilor de tehnica a securității și protecție a muncii

1.2.2.1. Formarea hidratului exploziv

În contact cu apa și în anumite condiții de presiune și temperatura, acetilena formează un hidrat solid cristalin cu caracter exploziv, dar numai la presiuni mai ridicate și la temperaturi mai scăzute decât cele indicate în tabelul următor:

Presiune

bar (abs)

5,7

6

8

10

12

15

20

25

30

Temperatura

°C

0

2

4

6

8

10

12

15,5

16

1.2.2.2. Stabilitatea, explozii-detonatii

Acetilena fiind o hidrocarbura nesaturata, cu tripla legătură, în anumite condiții se poate descompune în elemente, reactie puternic exoterma și odată amorsata decurge cu viteza foarte mare (exploziv).

-

HC - CH ---> 2C + H(2) + 54 Kcal (căldură de descompunere calculată la 25°C).

-

Căldură degajata are ca efect ridicarea considerabila a temperaturii, mai ales la volum constant (vase închise), caz în care temperatura crește cu cca. 3000°C, iar presiunea crește și ea (de cca. 11 ori presiunea inițială absolută a acetilenei 100%).

În cazurile în care concentrația acetilenei este mica, temperatura și presiunea după descompunerea exploziva, vor fi și ele mai mici, putând fi calculate în funcție de proporția componentilor din amestec, de caldurile lor specifice și de caldurile tuturor reactiilor care au loc.

În mod normal, acetilena concentrata se descompune în absenta oxigenului, începând de la temperatura de 500°C, dar în contact cu anumiti oxizi metalici (Fe, Cu, Al) descompunerea poate începe la temperaturi mai joase (240°C).

Experimentarile efectuate au arătat ca, la o presiune absolută mai mica de 1,4 bar și la o temperatura sub 35°C, acetilena concentrata nu se descompune nici sub acțiunea unei scantei electrice.

Descompunerea se poate produce totuși sub acțiunea unor factori mai puternici de amorsare, ca de exemplu: anumite reactii violențe, ridicari accidentale de temperatura, unde de soc.

La presiune absolută de peste 1,4 bar, descompunerea C(2)H(2) se poate amorsa sub acțiunea unei scantei electrostatice, a unei capse detonante.

În anumite circumstanțe, acetilena se poate descompune cu detonatie, caz în care viteza de descompunere și propagare este mult mai mare decât în cazul descompunerii explozive, iar presiunea care se dezvolta atinge valori considerabile, ce nu pot fi calculate exact datorită undei de soc.

Descompunerea cu detonatie se poate produce numai în condiții cu totul deosebite (amorsari foarte puternice, amestecuri cu oxigen concentrat, volume mari de acetilena uscata, presiune inițială ridicată, conducte cu diametre mari, lungi și fără opritoare de explozie).

1.2.2.3. Amestecuri explozive

Acetilena formează amestecuri explozive cu oxigenul, cu aerul, precum și cu gaze cu care reactioneaza ușor (clor, vapori de brom).

Limitele de explozie sunt mult mai largi decât la oricare alta substanța.

Astfel, în amestec cu aerul, la presiune normală, limita inferioară de explozie este de 1,5%, iar cea superioară de 81% (volum).

Presiunile care se dezvolta în caz de explozie a amestecurilor acetilena-aer sunt de peste 12 ori mai mari decât presiunea inițială absolută. În cazul amestecurilor acetilena-oxigen, explozia se poate transforma în detonatie, cu creșterea considerabila a presiunii.

1.2.2.4. Efectul diluantilor

Experimental, s-a constatat ca prezenta vaporilor de apa diminuează tendinta de descompunere exploziva a acetilenei. Astfel, un conținut de 4,5% vol. vapori de apa are ca efect creșterea presiunii limita, sub care acetilena nu se mai poate descompune exploziv, la 2,5 bar (presiune absolută).

De asemenea în cazul diluarii acetilenei cu alte gaze cu care nu reactioneaza [azot, CO, CO(2), H(2), CH(4)] posibilitatea descompunerii explozive se reduce pe măsura diluarii, respectiv se mărește presiunea (inițială) la care descompunerea exploziva poate avea loc. Când concentrația acetilenei este mai mica de 25% în volume (restul fiind N(2), H(2), CH(4), și alte hidrocarburi saturate), la presiuni sub 30 bar și la temperaturi sub 100°C, descompunerea exploziva a acetilenei nu mai poate fi amorsata nici cu o scanteie puternica.

1.2.2.5. Formarea acetilurilor cu unele metale

Acetilena reactioneaza cu sarurile unor metale (cupru, argint) în soluții apoase formând acetiluri metalice. Acetilurile, care se pot forma și prin contactul direct al acetilenei umede cu aceste metale, sau cu aliajele lor, sunt substanțe foarte instabile care pot exploda prin simpla lovire, amorsand descompunerea exploziva și a acetilenei.

Ca urmare metalele menționate nu pot fi utilizate la confecționarea utilajelor și conductelor care vin în contact cu acetilena.

1.2.2.6. Efectul impuritatilor

Acetilena din carbid conține de regula, în momentul producerii ei impuritati:

- hidrogen sulfurat;

- hidrogen fosforat;

- hidruri de siliciu;

în concentratii mici.

Aceste impuritati nu au o influența sesizabila asupra stabilitatii acetilenei. Spalarea cu apa este în mod normal suficienta, dacă se utilizează carbid care produce acetilena de concentrație min. 98%.

În toate cazurile, impuritatile cele mai temute, atât din punct de vedere al pericolului pe care îl prezintă, cat și din cauza ca afectează calitatea acetilenei sunt hidrocarburile acetilenice superioare (diacetilenă, vinil și metilacetilena, etc.) care sunt mult mai instabile decât acetilena. Astfel vinilacetilena se poate descompune exploziv, chiar la presiuni mai mici decât presiunea atmosferica, începând de la 0,4 bar abs., iar diacetilenă, la presiunea de 0,2 bar abs. Acetilenele superioare gazoase se pot descompune exploziv, chiar atunci când concentrația lor (în amestec cu alte gaze practic inerte) este de numai 15%*1). În stare lichefiata, acetilenele superioare explodeaza la cel mai mic soc formând polimeri solizi care se pot depune în anumite puncte ale instalației, sunt foarte instabili și explozivi, mai ales în stare uscata.

___________

*1) În toate cazurile în care nu se specifică altfel, concentratiile gazelor sunt date în procente volumetrice.

Ca urmare acetilena, produs finit pentru imbuteliere, consum, trebuie să fie purificata de aceste impuritati. În anumite faze ale procesului tehnologic, respectiv puncte ale instalației, aceste impuritati pot atinge, însă, concentratii periculoase de care trebuie să se țină seama.

Capitolul 2 TEHNOLOGIE ȘI MONTAJ

2.1. CONSIDERATII PRELIMINARE

2.1.1. La elaborarea proceselor tehnologice pentru producerea, respectiv utilizarea acetilenei, trebuie, ca în afară scopului principal de producție, să se urmărească asigurarea funcționarii în deplina siguranța a instalației tehnologice respective ținându-se seama de proprietățile acetilenei și de pericolele specifice pe care le prezintă.

2.1.2. Principalele probleme de tehnica securității și protecția muncii care trebuie rezolvate prin procesul tehnologic însuși constau în primul rând în eliminarea situațiilor favorabile descompunerii acetilenei și producerii exploziilor.

2.2. INSTALAȚII DE ACETILENA DIN CARBID

2.2.1. Prevederile din acest subcapitol se referă exclusiv la instalațiile tehnologice cu generatoare de acetilena din carbid, de tip umed (carbid în apa), stabile, de presiune joasa (sub 0,2 bar)*), cu funcționare continua.

___________

2.2.3. Pe conducta de ieșire a acetilenei, din fiecare generator, se va prevedea câte un inchizator hidraulic cu un singur sens de curgere pentru ca acetilena sa nu poată circula în sens contrar, din conducta colectoare (comuna pentru mai multe generatoare) înspre generator.

Se va prevedea, de asemenea, și câte un robinet pentru izolarea fiecărui generator, în caz de intervenții, sau de opriri mai indelungate.

Înaintea oricărui organ de închidere, se va monta, în derivatie, o supapa de siguranță hidraulica, cu garda hidraulica corespunzătoare presiunii maxime admise în generator.

Acetilena iesita prin supapa poate să fie evacuata direct în atmosfera, printr-o conducta mai înaltă decât oricare alt punct al instalației tehnologice (inclusiv clădirile), numai atunci când cantitățile evacuate sunt atât de mici, încât sa nu prezinte nici un pericol. În caz contrar, evacuarea se va face la o facla. În orice caz, va trebui să se intervină cat mai urgent pentru a se pune capăt unei astfel de situații. În acest scop, se vor prevedea semnalizari și instrucțiuni corespunzătoare.

2.2.4. Evacuarea namolului de carbid se va face fie direct la batalurile de slam, fie într-un bazin intermediar (situat în afară și în imediata vecinătate a halei generatoarelor) și din acesta (prin pompare), la batalurile de slam sau în silozuri speciale, de unde slamul este transportat cu autocisternele. În ambele cazuri, până la ieșirea din hala generatoarelor, circulația namolului se va face numai prin conducte închise, pentru a se evita degajarea acetilenei și formarea amestecurilor explozive (cu aerul). În exterior, transportul slamurilor se poate face fie prin conducte închise, fie prin canale bine aerisite (deschise, sau acoperite cu gratare) astfel încât sa nu fie posibila formarea amestecurilor explozive în canale. Evacuarea prin canale deschise este admisă numai dacă acetilena ce se mai poate degaja (din slam) nu afectează siguranța obiectelor invecinate.

2.2.5. Generatoarele de acetilena din carbid, precum și inchizatoarele și supapele hidraulice, vor fi amplasate în hale închise, fără etaj și fără alte funcțiuni. Dacă generatoarele sunt înalte și au nevoie de acces tehnologic la mai multe nivele, pentru fiecare dintre acestea, se vor construi platforme, care nu se considera etaje, hala fiind libera de la pardoseala până la plafonul acoperișului, fără planșee care să creeze etaje separate.

Platformele de acces tehnologic vor trebui să fie ușor accesibile și ușor de evacuat, iar hala va avea cel puțin o usa cu deschiderea în exterior.

2.2.6. Desfacerea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) când capacitatea instalației este mai mare de 50 Nmc^3/h, se va face într-o camera separată de hala generatoarelor. Pentru desfacere, se vor folosi scule antiscantei din materiale care nu sunt interzise la contactul cu acetilena.

2.2.7. Secția de purificare a acetilenei se amplaseaza în încăperi, cu respectarea condițiilor prevăzute de la capitolul 8. Pentru instalațiile tehnologice cu capacități mari (de peste 100 Nm^3/h) instalațiile de purificare pot fi montate în aer liber, cu asigurarea condițiilor de evitare a inghetului.

2.2.8. Instalațiile tehnologice de acetilena din carbid trebuie prevăzute cu un manometru cu sistem de alarma la scăderea presiunii în conducta de alimentare cu apa, care va întrerupe alimentarea cu carbid a generatorului.

2.2.9. Pentru fiecare instalatie trebuie analizat procesul tehnologic (și schema respectiva), din punct de vedere al tehnicii securității, protecției muncii precum și prevenirii incendiilor și exploziilor, urmărindu-se, în special dacă:

a. au fost evitate condițiile favorabile producerii unor explozii, sau altor evenimente negative și, în caz ca acest lucru nu este pe deplin posibil, dacă au fost prevăzute măsuri speciale satisfăcătoare, pentru eliminarea pericolelor și pentru limitarea efectelor unor eventuale fenomene nedorite;

b. este asigurata menținerea parametrilor de operare în limite nepericuloase, prin reglaje automate, sisteme de prealarma și interblocari;

2.2.10. Toate instalațiile tehnologice trebuie să fie racordate la o sursa de azot, necesar pentru purjari, cu debit suficient în raport cu capacitatea instalației.

Se prevăd purjari în următoarele cazuri mai importante:

a. înainte de punerea în funcțiune a instalației, în scopul evacuarii aerului (inertizare). Purjarea se face până ce concentrația oxigenului scade sub 3%;

b. după oprirea instalației tehnologice pentru intervenții, sau pentru perioade mai mari de timp (care se stabilesc de la caz la caz, prin instrucțiuni) purjarea se face până când conținutul de acetilena în azotul evacuat, scade sub 1%;

c. înainte de intrarea personalului în oricare din spațiile închise ale instalației tehnologice, se va purja și cu aer, până ce concentrația oxigenului ajunge la minimum 18%.

Punctele de introducere și de evacuare ale azotului, respectiv a aerului, pentru purjari vor fi stabilite judicios, pentru a se evita formarea unor zone stagnante, în care ar putea rămâne oxigen, respectiv acetilena în concentratii periculoase.

2.2.11. Racordurile la sursele de azot (respectiv de aer) pentru purjari vor fi astfel realizate încât să fie exclusa posibilitatea unor impurificari reciproce, chiar dacă robinetele respective nu ar închide perfect. Pentru purjarile cu aer se recomanda racorduri (soluții) provizorii, adecvate.

2.2.12. Toate instalațiile tehnologice pentru producerea acetilenei vor trebui să aibă un rezervor tampon de acetilena, de capacitate suficienta, pentru compensarea diferențelor temporare dintre producția și consumul de acetilena, pentru a nu fi necesare modificări bruste ale regimului de lucru, sau esapari de acetilena, direct în atmosfera.

2.2.13. Rezervorul tampon va consta, obligatoriu, dintr-un gazometru umed (cu bazin de apa) care poate fi legat, la conducta de acetilena, fie în serie, fie în derivatie. Gazometrele se pot amplasa în aer liber sau în încăperi.

2.2.14. Pe conductele de legătură, la și de la gazometru, vor mai trebui prevăzute dispozitive de închidere totală (robinete) care să permită izolarea gazometrului în caz de nevoie. Se exceptează de la aceasta prevedere racordul cu cosul de dispersie pe care în loc de robinet se va prevedea un inchizator hidraulic.

În anumite cazuri, când ar fi necesară izolarea prompta a gazometrului, acesta se va echipa și cu dispozitive de închidere hidraulica rapida prin inundare cu apa. În ambele cazuri, pentru o cat mai mare siguranța, se recomanda ca inundarea inchizatoarelor hidraulice să se facă cu apa din bazinul gazometrului printr-un ventil cu telecomanda sau cu comanda automată de tipul "normal închis".

În toate cazurile se vor prevedea măsuri adecvate pentru ca:

a. apa de inundare sa nu depășească nivelul necesar;

b. închiderea hidraulica să se mențină până la intervenția operatorului anume autorizat;

c. nivelul apei în bazinul gazometrului sa nu poată scădea sub nivelul minim admisibil, care va trebui indicat în proiect.

2.2.15. Condițiile tehnice privind gazometrele de acetilena se referă la:

a. gazometrele trebuie asigurate prin măsuri adecvate (sisteme de prealarma, interblocari automate, preaplin pentru gaze) contra depășirii nivelului maxim al clopotului pentru ca acetilena sa nu scape necontrolat în atmosfera, barbotand prin apa din bazin;

b. gazometrele trebuie protejate prin sisteme de prealarma și interblocari adecvate contra depășirii nivelului minim admisibil, caz în care pericolul este deosebit de mare (turtirea clopotului, explozie).

2.2.16. Pentru a se exclude posibilitatea patrunderii aerului și formarea amestecurilor explozive, în instalațiile tehnologice de acetilena, nu se admite, în genere, să se opereze la presiuni inferioare presiunii atmosferice (vid parțial) și pentru ca sa nu se poată produce depresiuni, în mod accidental, se vor prevedea măsuri adecvate de prealarmare și interblocare automată, la scăderea suprapresiunii sub o anumită valoare (dinainte prescrisă). În punctele în care scăderea accidentala a presiunii ar fi posibila.

2.2.17. Utilajele tehnologice, conductele și armaturile amplasate în aer liber, în care intervine apa și, deci, sunt expuse inghetului, vor trebui protejate în mod corespunzător, după caz, prin izolatie termica, cofrete incalzite, încălzire cu abur, robinete de golire completa a apei.

2.2.18. Pompele pentru diferite lichide vor fi astfel montate, încât sa lucreze inecat, spre a se exclude posibilitatea aspirarii aerului (prin presetupe).

2.2.19. Utilajele de ridicare și transport, montate și/sau utilizate în încăperile în care sunt posibile scapari de acetilena (macarale, grinzi rulante, electrocare, s.a.) vor trebui să fie executate și garantate pentru mediul cu pericol de explozie (a se vedea și cap.).

2.2.20. La instalațiile de capacitate redusă (sub 100 Nmc/h), purjarile pot fi făcute direct în atmosfera, printr-o conducta cat mai înaltă (cos de dispersie), în cazurile în care acetilena purjata este în cantități atât de mici încât nu poate constitui un pericol pentru instalațiile (obiectele) din apropiere.

2.2.21. În legătură cu articolul 2.2.10 se face precizarea ca, azotul pentru purjari poate fi luat din butelii de oțel (la presiunea de 150 bari), printr-un reductor corespunzător de presiune.

2.2.22. La alimentarea cu carbid care se face intermitent, în timp ce generatorul continua sa debiteze acetilena, va trebui purjata numai camera intermediara, care, în timpul alimentarii se izoleaza de camera de reactie.

2.3. INSTALAȚII TEHNOLOGICE PENTRU ÎMBUTELIEREA ACETILENEI SUB PRESIUNE, ÎN BUTELII DE OȚEL CU ACETONA ÎN MASA POROASA

2.3.1. Acetilena, produsă din carbid, ce urmează a fi comprimata și îmbuteliată, trebuie să fie de concentrație minima de 98% și un conținut de oxigen de max 0,2%. După comprimare și înainte de introducerea în butelii acetilena trebuie uscata până la un conținut de max. 0,5 0/00 vapori de apa, pentru a nu dilua acetona, scăzând astfel capacitatea de dizolvare.

2.3.2. La îmbutelierea acetilenei, se vor respecta următoarele:

a. presiunea la imbuteliere nu trebuie să depășească presiunea admisibilă înscrisă pe ogiva buteliilor;

b. temperatura buteliilor, în timpul umplerii, nu trebuie să depășească 40°C; în caz de tendinta de depasire a acestei valori, se va întrerupe introducerea acetilenei în buteliile respective și, la nevoie, se va folosi instalatia de stropire cu apa de răcire;

c. la sfârșitul operației de imbuteliere, temperatura buteliilor nu trebuie să fie, în nici un caz, mai mica decât valoarea indicată în tabelul 2 (în funcție de presiunea finala la care s-a făcut îmbutelierea);

Presiunea (bar)

7

8

9

10,5

12

14

16

18

20

22,5

Temperatura (°C)

-10

-5

0

5

10

15

20

25

30

35

d. se recomanda ca, după ce presiunea maxima de imbuteliere a fost atinsa, să se intrerupa introducerea acetilenei, timp de câteva ore (buteliile rămânând racordate), pentru a lua temperatura camerei și pentru a se desavarsi dizolvarea acetilenei (în acetona din masa poroasa), după care, dacă presiunea în butelii a scăzut, se va relua introducerea acetilenei, până se atinge, din nou, presiunea maxima admisă la imbuteliere.

2.3.3. Compresorul de acetilena va trebui sa corespundă prevederilor de la cap. 3.

2.3.4. Cele doua secțiuni principale ale unei instalații pentru îmbutelierea acetilenei (purificarea, dacă este necesară, comprimarea, bateria de uscare precum și statia de imbuteliere propriu zisa) se vor amplasa în încăperi închise, vecine, despărțite prin pereți rezistenti la explozie, încorporate într-o clădire separată, distantata de celelalte obiecte sau, după caz, comasate cu alte secții, cu condiția realizării de pereți rezistenti la explozie pe laturile comune. Aceasta măsura este neapărat necesar, atât din motive de siguranță și supraveghere, cat și pentru a se evita lichefierea acetilenei în conducte (în anotimpurile reci). Secția de purificare a acetilenei din carbid poate fi amplasata și în aer liber, caz în care vor trebui luate măsuri adecvate pentru evitarea inghetarii apei în conducte și infundarii acestora.

2.3.5. Statia de încărcare va fi organizată pe mai multe linii (conducte) de distribuție astfel încât în timp ce pe una, sau mai multe linii, se comprima acetilena în butelii, pe alta linie (linii) să se poată decupla buteliile pline, respectiv să se cupleze, în locul lor, alte butelii goale.

Numărul liniilor și al buteliilor de pe o linie se va determina în funcție de capacitatea și de regimul de lucru al instalației.

Se recomanda cel puțin 3 linii principale, fiecare cu câte 3 linii secundare, cu maximum 60 de butelii.

Între linii, se vor asigura spațiile necesare pentru manipularea buteliilor și efectuarea tuturor operațiilor, în condiții de siguranță deplina.

2.3.6. Condițiile de baza ce trebuie respectate la îmbutelierea acetilenei sunt:

a. numărul buteliilor ce se incarca simultan trebuie să fie corelat cu capacitatea compresoarelor astfel încât sa nu se producă incalziri periculoase, peste maximum 40°C (de regula, sa revină fiecărei butelii, pe o ora, cel mult 1/8 din capacitatea compresoarelor);

b. buteliile ce se incarca simultan să aibă, de la începutul operației de imbuteliere, aceeași presiune, care va crește treptat până la presiunea finala de umplere;

c. în principiu, se vor imbutelia butelii cu aceeași presiune nominală de umplere. Dacă aceasta condiție nu poate fi îndeplinită, nu se va depăși presiunea nominală cea mai mica.

2.3.7. Racordurile de la liniile de distribuție la butelii se vor realiza cu conducte flexibile de diametru cat mai mic [D(i) ≤ 4 mm], din oțel, sau cauciuc (care trebuie să corespundă prevederilor de la cap. 4) și vor fi prevăzute cu robinete de izolare (închidere), câte unul pentru cel mult 3 butelii, precum și cu un dispozitiv (ventil) de reținere, care să împiedice circulația acetilenei în sens invers, din butelii în conducta de alimentare, în cazul scaderii presiunii în aceasta conducta.

2.3.8. Atât conducta principala, de la compresor, cat și conductele fiecărei linii (principale și secundare), vor trebui prevăzute cu câte: un robinet de închidere (izolare) și un robinet pentru degajarea presiunii, printr-o conducta de evacuare.

Robinetele de izolare și de depresurizare (cu actionare manuală) vor fi amplasate astfel încât să poată fi ușor accesibile și ușor de manevrat.

Ventilele de reținere vor trebui revizuite și curatate cel puțin o dată pe an.

2.3.9. Conducta generală de acetilena comprimata va fi prevăzută cu:

a. un opritor de descompunere detonativă a acetilenei;

b. o supapa de siguranță reglata la presiunea maxim admisibilă de lucru, care va trebui să fie revizuită cel puțin o dată pe an;

c. un manometru, pe care presiunea maxima admisibilă va fi marcată cu roșu.

2.3.10. Evacuarea acetilenei se va face, în toate cazurile, printr-o conducta de dispersie, cu opritoare de flacara și cu deschiderea astfel situata și amenajată, încât să se evite orice pericol.

În cazul în care cantitățile de acetilena evacuata sunt mari și, ținându-se seama și de obiectele invecinate, ar putea prezenta pericole, evacuarea se va face la o facla.

2.3.11. Încăperea pentru încărcarea buteliilor va avea cel puțin două iesiri directe spre exterior și va fi prevăzută cu o instalatie locală de stropire cu apa, pentru racirea buteliilor, în situațiile în care datorită caldurii de dizolvare a acetilenei în acetona, temperatura buteliilor ar putea atinge și depăși 40°C, precum și cu o instalatie generală cu pulverizatoare pentru inundarea întregii hale, în caz de avarie sau incendiu.

Ambele instalații vor trebui să poată fi declansate din afară halei. Debitul de stropire va fi de minimum 0,1 l/s.mp, de suprafața ocupată de butelii.

Pardoseala camerei va fi amenajată în mod corespunzător, în vederea scurgerii apei de stropire, iar sifoanele de pardoseala vor fi astfel construite și întreținute, încât sa nu poată pătrunde, în hala, gazele din canalizarea de ape acetilenice.

2.3.12. Înainte de punerea în exploatare, precum și de repornire după opriri mai indelungate, sau intervenții, în timpul cărora ar putea pătrunde aer în instalatie, aceasta va trebui să fie inertizata temeinic, prin suflare cu azot, până ce conținutul de oxigen scade sub 3%.

În acest scop, se va avea grija a se amplasa astfel racordul pentru introducerea azotului, precum și robinetele prin care se face purjarea, încât sa nu rămână spații cu gaze stagnante.

Robinetul și racordul pentru azot vor trebui sa îndeplinească aceleași condiții ca și cele pentru acetilena (a se vedea și cap. 4).

2.3.13. Pentru a putea fi racordate la linia de umplere, buteliile vor trebui sa îndeplinească următoarele condiții:

a. să se afle în limita de valabilitate a ultimei revizii și sa nu prezinte nici un defect vizibil, respectiv ventilul sa funcționeze bine;

b. sa conțină cantitatea de acetona, prevăzută pentru butelia respectiva;

c. sa nu fi suferit deteriorări, datorită loviturilor, sau supraincalzirilor (de exemplu, în timpul unui incendiu);

d. să fie vopsite în culoarea stabilită pentru acetilena, peste care se va scrie, cu litere mari "ACETILENA";

e. înainte de prima umplere, buteliile vor trebui inertizate, prin spalare repetată, cu azot cu presiune, luându-se măsurile necesare pentru ca, în timpul acestei operații, presiunea, în butelia de acetilena, sa nu depășească presiunea nominală înscrisă pe ogiva.

2.3.14. Îndată după începerea operației de umplere, se va verifica etanseitatea la punctele de racordare și la presetupele robinetelor, folosindu-se pensula și un lichid spumant, nepericulos (de exemplu, soluția de sapun);

Eventualele defectiuni vor trebui eliminate imediat, pe baza unor instrucțiuni detaliate.

2.3.15. După umplere, se vor controla, la fiecare butelie în parte, următoarele:

a. etanseitatea robinetului (nu se admite depozitarea sau livrarea buteliilor cu robinete imperfecte);

b. greutatea totală și, prin diferența, cantitatea de acetilena continuta (aceste cifre se vor înscrie într-un registru).

Dacă, după ce s-a atins și s-a stabilizat presiunea de umplere, cantitatea îmbuteliată nu corespunde cu cea indicată pentru butelia respectiva, înseamnă ca aceasta nu este "în ordine" și va trebui revizuită (pe bază de instrucțiuni detaliate).

2.3.16. Unitățile în care se face îmbutelierea acetilenei vor trebui să aibă în componenta lor, pe lângă instalațiile tehnologice de producție, câte un atelier (secție) pentru:

- verificarea buteliilor, înainte de imbuteliere;

- umplerea (completarea) cu acetona;

- după caz, reparația buteliilor.

Pentru verificarea buteliilor, (înainte de imbuteliere) și umplerea (completarea) cu acetona, se vor elabora instrucțiuni detaliate și încăperi separate, sau compartimente special amenajate în hala de imbuteliere.

Pentru reparația buteliilor, se vor prevedea instrucțiuni detaliate și o încăpere separată, despartita prin pereți rezistenti la explozie și, implicit, cu iesiri directe (separate) în exterior.

2.3.17. De regula, compresorul va trebui să fie alimentat, dintr-un gazometru tampon, iar în conducta de aspiratie, înaintea compresorului, se va prevedea un separator de picaturi, cu evacuare (intermitenta) a apei separate.

2.3.18. Compresorul va trebui oprit automat, în caz de scădere a nivelului clopotului gazometrului și/sau a presiunii în conducta de aspiratie, sub limitele de siguranță prevăzute.

2.3.19. Introducerea acetonei în butelii sau, când este cazul, completarea cantității se va face numai cu presiune de azot și pe bază de cantarire. Utilizarea la aceasta operație a acetilenei comprimate nu este permisă.

2.3.20. Accesoriile pentru reglarea presiunii și accesoriile de securitate, dacă se monteaza pe instalații noi care urmează să fie introduse pe piața, trebuie să poarte marcajul de conformitate CE sau CS și să fie însoțite de "Declarații de conformitate" emise de producător.

2.4. BATERII DE BUTELII CU ACETILENA DIZOLVATĂ SUB PRESIUNE

2.4.1. Prevederile cuprinse în acest subcapitol se referă la instalațiile de alimentare cu acetilena obținută din mai multe butelii (grupate în baterie) și destinată sudurii și/sau tăierii metalelor sau în alte scopuri.

Schema tehnologică a unei baterii trebuie să cuprindă, în toate cazurile:

- buteliile de acetilena;

- racordurile de la butelii la colectorul de presiune înaltă;

- un colector fix de presiune înaltă, din teava de oțel;

- un reductor de presiune, de la presiunea din butelii la presiunea medie, sau joasa, de distribuție a acetilenei;

- un opritor de descompunere;

- conducta de plecare, de presiune medie, sau joasa.

2.4.2. Bateriile de butelii vor trebui prevăzute cu următoarele armături, dispozitive, aparate de măsura:

a. Robinete de închidere (izolare), între ventilele buteliilor și colectorul fix de presiune înaltă.

Se exceptează de la aceasta prevedere bateriile cu mai puțin de 6 butelii, care pot fi racordate direct la colectorul de presiune înaltă, fără alta armatura de izolare.

Când acetilena urmează a fi preluată, succesiv, din câte o singura butelie, se admite câte un singur robinet de izolare pentru 3 butelii.

Când acetilena se preia concomitent de la un grup de mai multe butelii (fascicul), iar bateria este constituită din mai multe astfel de fascicule, se admite câte un singur robinet de izolare pentru fiecare fascicul.

b. Un robinet de închidere rapida, pe conducta colectoare de presiune înaltă, înainte de reductorul de presiune.

Acest robinet poate fi cu comanda manuală (de exemplu, robinet cu sfera).

c. Un dispozitiv de siguranță, pe conducta de presiune redusă, care să excludă posibilitatea depășirii presiunii maxime admisibile în aceasta conducta. Acest dispozitiv poate fi (în funcție de valoarea presiunii reduse):

- o supapa de siguranță;

- o supapa hidraulica.

d. Un manometru cu scala de la 0 la 40 bar și diametrul carcasei de cel puțin 65 mm, pentru conducta de presiune înaltă.

e. Un manometru cu scala de la 0 până la de 2 ori presiunea prescrisă pe conducta de presiune joasa; de asemenea, cu diametrul de cel puțin 65 mm. Pe cadran, se va marca presiunea maxima admisibilă (cu linie roșie).

f. Un robinet de închidere, pe conducta de presiune redusă (numai când consumatorii nu se racordeaza imediat după reductorul principal de presiune).

g. Un opritor de descompunere, imediat după redactorul de presiune, contra descompunerii detonative a acetilenei (numai la baterii cu mai mult de 6 butelii).

h. Când debitarea acetilenei trebuie să se facă permanent, fără întrerupere, în timp ce se scot buteliile goale și se introduc altele pline, se vor prevedea, în afară robinetului pentru izolarea grupei respective, câte un robinet de depresurizare, ambele, evident, pe partea de presiune înaltă.

2.4.3. În vederea inertizării, instalatia va fi prevăzută cu un racord pentru azot și va fi astfel concepută încât prin purjare, să poată fi eliminat tot aerul (oxigenul), fără a exista spații stagnante.

Robinetul pentru azot, racordat la colectorul de acetilena de presiune înaltă, va trebui sa îndeplinească aceleași condiții ca și conductele și armaturile pentru acetilena (a se vedea și cap. 4).

2.4.4. Racordurile de la butelii până la conducta colectoare de înaltă presiune se vor realiza fie cu țevi de oțel cu diametrul interior de max. 4 mm, fie cu furtun de cauciuc. În ambele cazuri, acestea trebuie să îndeplinească prevederile de la cap. 4.

2.4.5. Partea de presiune înaltă, de la butelii, până la reductorul de presiune (inclusiv), se va amplasa într-o încăpere închisă, în care se va asigura o temperatura de minimum 15°C, pentru a se evita condensarea acetilenei.

În mod excepțional, se admite montarea (sub sopron) a bateriilor de butelii cu acetilena, în cazul în care acestea funcționează numai în anotimpurile calde, când temperatura nu scade sub +5°C, cu condiția ca acoperisul să depășească perimetrul în care se înscrie instalatia, cu cel puțin 2 m (în proiectie orizontala) și să se prevadă o zona de protecție de cel puțin 5 m de jur imprejur. În cuprinsul acestei zone, se va interzice accesul oricărei surse potențiale de aprindere a acetilenei, cu excepția mijloacelor de transport în execuție normală (care deservesc bateria), al căror acces este admis pe bază de instrucțiuni (respectiv măsuri) speciale, pentru evitarea oricărui pericol.

2.4.6. La întocmirea planului de montaj, este necesar să se asigure:

a. accesul facil la toate elementele instalației la care sunt necesare manevre, sau intervenții (robinete și alte armături);

b. posibilitatea de montare și demontare rapida a buteliilor de acetilena;

c. urmărirea indicațiilor aparatelor de măsura și a bunei funcționari a dispozitivelor de siguranță.

2.4.7. Încăperea (clădirea) în care este amplasata bateria de butelii cu acetilena trebuie să îndeplinească condițiile din subcapitolul 8.1. și totodată:

a. să fie situata deasupra solului și sa nu aibă etaj;

b. să fie ușor accesibila pentru oameni și pentru mijloacele pentru transportul și manipularea buteliilor goale și pline;

c. să aibă cel puțin o ieșire direct în exterior, usa respectiva deschizandu-se spre exterior;

d. să permită manipularea comoda a buteliilor și evacuarea rapida a personalului, în caz de nevoie;

e. în cazul în care clădirea (încăperea) bateriei de butelii cu acetilena face corp comun cu o clădire cu alte funcțiuni, aceasta va trebui să fie separată de restul clădirii printr-un zid rezistent la explozie.

2.4.8. Nu se admite, în nici un caz, amplasarea bateriilor de acetilena în încăperi care au și alte funcții, ca de exemplu: coridoare, case scări, vestibuluri etc., precum și în încăperi sub nivelul terenului înconjurător.

2.4.9. Se admite depozitarea buteliilor cu acetilena de rezerva în încăperea în care este amplasata bateria aflată în funcțiune, cu recomandarea de a nu se depozita mai multe butelii decât sunt necesare pentru un schimb (o înlocuire de butelii golite). Buteliile goale se vor evacua îndată după decuplarea lor.

2.4.10. Terminatiile conductelor de depresurizare și, în genere, acelea prin care pot avea loc esapari de acetilena în atmosfera, trebuie să fie astfel amplasate, încât acetilena sa nu poată pătrunde în încăperi. În acest scop, se va respecta o distanta de minimum 5 m, lateral și deasupra oricărei deschideri (uși, ferestre, guri de ventilație) a încăperilor cele mai apropiate. Se va avea, de asemenea, în vedere ca, în apropierea punctelor de esapare, sa nu existe surse de aprindere (flacari, sau obiecte mai calde de 225°C).

2.4.11. Înainte de prima punere în funcțiune, se va verifica dacă instalatia a fost corect executată, echipata și dotată conform prevederilor documentației tehnice din proiect. Tot înainte de prima punere în funcțiune, precum și după opriri mai indelungate (aprox. o ora), instalatia va trebui spalata cu un gaz inert, pentru eliminarea oxigenului (până la locurile de utilizare). Când nu se poate dispune de gaz inert, spalarea va putea fi facuta cu acetilena, pe baza unor instrucțiuni speciale, detaliate, astfel ca să se evite orice pericol, iar consumul de acetilena (pentru aceasta operație) să fie minim.

2.4.12. În cadrul unei baterii de butelii cu acetilena, se admite înlocuirea unei butelii, sau a unui grup de butelii (în timp ce bateria continua sa funcționeze), numai dacă acestea pot fi izolate de restul instalației, prin ventile de închidere.

2.4.13. La exploatarea unei baterii de butelii cu acetilena, se vor respecta următoarele:

a) manipularea și transportul buteliilor se fac numai cu mijloace adecvate, astfel ca să fie exclus pericolul de loviri puternice, periculoase. Macaralele cu magneti nu sunt admise;

b) în timpul transportului și a altor manipulari, buteliile trebuie să aibă insurubate capacele pentru protecția ventilelor proprii;

c) intervențiile (reparațiile) la buteliile de acetilena pot fi efectuate numai de către personalul calificat al întreprinderii care face îmbutelierea acetilenei, cu excepția strangerii presetupei ventilelor, care poate fi facuta și de personalul consumatorului, când constata scapari slabe de acetilena;

d) în cazul întreruperii, de mai lungă durata, a funcționarii bateriei (de exemplu, în schimburile de noapte sau în zilele de sărbătoare), la oprire, se vor închide robinetele de izolare dintre butelii și colectorul de presiune înaltă;

e) în cazul schimbării unei butelii, sau a unui grup de butelii, dacă racordurile respective au rămas deschise mai mult timp (24 ore), favorizand pătrunderea aerului, țevile (de racord), de la robinetul de izolare până la butelie, vor trebui spalate cu o cantitate mica de acetilena (din conducta colectoare), luându-se măsurile necesare pentru evitarea oricărui pericol.

Capitolul 3 UTILAJE ȘI DISPOZITIVE DE SIGURANTA

3.1. PREVEDERI GENERALE

3.1.1. Prevederile din acest capitol se aplică tuturor utilajelor în care acetilena poate atinge în mod normal sau intamplator o concentrație mai mare de 25% (vol.) indiferent din ce instalatie ar face parte sau în ce scop ar fi folosită. Când într-un utilaj tehnologic exista concomitent 2-3 faze, concentrația indicată mai sus se referă la faza gazoasa, dar prevederile se aplică întregului utilaj.

3.1.2. Utilajele tehnologice noi în care acetilena în faza gazoasa atinge concentrația de 25% vol. se tratează în funcție de presiunea efectivă de lucru ca orice alte utilaje pentru hidrocarburi.

3.1.3. La utilajele tehnologice care au doua sau mai multe compartimente distincte (schimbatoare de căldură, reactoare tubulare) prevederile se aplică numai pentru partea în care are acces acetilena.

3.1.4. Nu intră în prevederile din acest capitol următoarele:

a. butelii transportabile de acetilena sub presiune;

b. generatoarele mobile de acetilena din carbid.

3.1.5. Toate utilajele tehnologice vor fi asigurate contra incarcarilor cu electricitate statica printr-o buna legare la pământ.

3.1.6. Execuția utilajelor se va face cu deosebită grija, conform caietului de sarcini respectiv, în special sudurile.

3.1.7. Întrucât, în unele cazuri, utilajele tehnologice sunt calculate pentru presiuni diferite de cele ale conductelor cu care se racordeaza, se va urmări ca flansele racordurilor să fie pentru presiunea cea mai mare dintre cele doua.

3.1.8. În afară de proba de presiune hidraulica, toate utilajele tehnologice vor fi supuse, înainte de punerea în funcțiune, unei probe de presiune pneumatica în aceleași condiții cu conductele aferente.

3.1.9. În toate cazurile, spațiile cu acetilena vor trebui reduse la minimum necesar evitandu-se formarea unor zone stagnante.

3.1.10. Pe toate utilajele tehnologice stabile în care intervine acetilena cu o concentrație de peste 25% vol. și care sunt amplasate în afară perimetrului secției producătoare sau consumatoare de acetilena se va scrie la loc vizibil cu vopsea neagra pe fond galben "ATENȚIE, ACETILENA, PERICOL DE EXPLOZIE".

3.2. UTILAJE SPECIALE

3.2.1. Generatoare de acetilena din carbid - conform precizarii de la subcapitolul 2.2.

3.2.1.1. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie să fie concepute și construite astfel încât să se poată asigura:

a. alimentarea periodică cu carbid din exterior, în timp ce generatoarele funcționează continuu debitand acetilena, fără ca aerul să poată pătrunde în camera de reactie și fără ca acetilena să poată ieși, în cantități periculoase, în încăperea respectiva;

b. alimentarea continua și cat mai uniforma cu carbid (din exterior) în camera de reactie, precum și reactia completa a carbidului cu apa;

c. evacuarea continua a suspensiei (slam) de hidrat de calciu rezultat din reactia carbidului cu apa;

d. colectarea și evacuarea continua a impuritatilor sterile rămase din carbid, sub forma de bulgari sau granule mari ce nu pot fi evacuate împreună cu laptele de var;

e. posibilitatea evacuarii complete a aerului prin suflare cu azot sau alt gaz inert, înainte de punerea în funcțiune.

3.2.1.2. Generatoarele de acetilena din carbid vor avea în componenta lor:

a. o camera de umplere în care se incarca o sarja de carbid dintr-un container mobil, care, în timpul încărcării, se fixează la partea ei superioară; camera de umplere va trebui să fie închisă etans (față de camera intermediara următoare) în timpul umplerii cu carbid, interval în care se lasă sa treacă prin ea, un curent slab de azot; după umplere, se etanseaza față de exterior, prin dispozitivul cu care este prevăzută în acest scop și se întrerupe azotul.

b. o camera intermediara între camera de umplere și camera de alimentare, față de care să se poată închide etans, ambele dispozitive de închidere fiind manevrate din exterior.

NOTĂ: În locul camerelor descrise la punctele a și b se poate utiliza ca varianta de alimentare un buncar mobil care se fixează la partea superioară a generatorului; buncarul mobil va respecta condițiile prevăzute la punctele a. și b.

c. o camera de alimentare prevăzută cu dispozitiv de dozare a carbidului (în camera de reactie) dispozitiv corespunzător granulatiei carbidului utilizat și debitului normal de alimentare.

d. o camera de reactie prevăzută cu un amestecator adecvat, astfel încât să se asigure reactia completa a carbidului.

e. o camera mica pentru sedimentarea sterilului care va trebui să poată fi izolata de camera de reactie în timp ce se deschide pentru evacuarea sterilului și să fie protejata contra creșterii presiunii datorate continuării reacției între carbid și apa; la generatoarele cu capacitate de max. 60 Nm3/h aceasta camera nu este obligatorie; sterilul se va acumula la fundul camerei de reactie de unde va fi evacuat periodic, după oprirea, golirea și inertizarea generatorului de acetilena.

f. racorduri corespunzătoare pentru:

- ieșirea acetilenei;

- introducerea azotului pentru inertizare;

- introducerea apei pentru reactie;

- evacuarea suspensiei (slam) de hidroxid de calciu.

3.2.1.3. Generatoarele de acetilena din carbid trebuie echipate cu manometru și indicator de nivel în execuție corespunzătoare condițiilor de lucru.

3.2.1.4. Fiecare generator trebuie să poarte la loc vizibil o placuta cu următoarele date:

- întreprinderea constructoare;

- anul de fabricație;

- capacitatea de producție, în Nmc/h, acetilena;

- modul de alimentare cu carbid (granulatia și kg/h), presiunea maxima admisibilă.

3.2.1.5. Înainte de prima punere în funcțiune precum și la repunerea în funcțiune după opriri mai indelungate se verifica cu deosebită atenție:

- buna funcționare a tuturor dispozitivelor și aparatelor din componenta reactorului;

- etanseitatea față de exterior și între compartimente;

- inertizarea tuturor spațiilor în care se produce sau poate fi prezenta acetilena.

3.2.2. Gazometre pentru acetilena în încăperi

3.2.2.1. Gazometrele se echipeaza cu dispozitive adecvate pentru evitarea inghetarii apei din bazin și din închiderile hidraulice ale inelelor (în cazul gazometrelor telescopice) prin încălzire pe timp friguros.

Pentru încălzire se va folosi abur cu presiunea de max. 4 bar.

3.2.2.2. Pentru evitarea supraincalzirii neuniforme în anotimpurile calde, datorită radiatiei solare, dacă este cazul, gazometrele se prevăd cu o instalatie (dispozitive) de stropire cu apa.

3.2.2.3. Se va acorda o atenție deosebită execuției corecte a clopotului și se va verifica dacă funcționarea (ridicarea sau coborârea) acestuia decurge în mod satisfăcător, fără frecari (intepeniri) în dispozitivele de ghidaj.

3.2.2.4. Pentru protecția împotriva descarcarilor electrice, gazometrele vor fi prevăzute cu paratraznete judicios amplasate, ținându-se seama și de cosul de dispersie, când acesta exista.

3.2.2.5. Gazometrele vor fi prevăzute cu aparatura pentru indicarea continua a nivelului clopotului, în camerele de comanda ale secțiilor producătoare și consumatoare de acetilena, racordate la gazometrul respectiv.

3.2.2.6. Înainte de introducerea acetilenei se face inertizarea. În acest scop, gazometrele vor fi prevăzute cu racord corespunzător de azot și cu robinet de proba pentru gazul evacuat, judicios amplasate.

3.2.3. Compresoare pentru acetilena cu concentrație de peste 25% vol.

3.2.3.1. Compresoarele de acetilena trebuie să fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de răcire, încât în timpul funcționarii corespunzătoare sa nu apara temperaturi care să poată conduce la descompunerea acetilenei; furnizorul compresorului va garanta aceasta condiție. De regula la compresoarele unse cu ulei, temperatura acetilenei după supapele de presiune nu trebuie să depășească 140°C.

3.2.3.2. Compresoarele de acetilena trebuie să fie astfel realizate sau echipate cu un sistem de răcire, încât temperatura acetilenei la intrarea în conducta de distribuție sa nu influenteze funcționarea corespunzătoare a instalațiilor conectate; aceasta cerința este de regula îndeplinită, dacă nu apar temperaturi ale acetilenei care să depășească 70°C. După comprimare sau între treptele de comprimare, dacă furnizorul compresorului recomanda, se vor prevedea racitoare și separatoare.

3.2.3.3. După fiecare treapta de comprimare se va prevedea o supapa de siguranță reglata la presiunea maxima admisă pentru treapta respectiva.

La compresoarele centrifugale cu mai multe trepte se poate accepta, cu garanția furnizorului, ca acestea să fie prevăzute cu supapa de siguranță numai după treapta finala.

Evacuarea acetilenei din aceste supape se va face după caz:

a) direct în atmosfera printr-o teava (cos de dispersie) în cazul debitelor mici care nu prezintă pericol pentru obiectele invecinate;

b) la o facla proprie sau dacă sunt îndeplinite toate condițiile, la o facla comuna;

c) în conducta de aspiratie, când nu exista nici o contradictie în acest sens (și numai după ce acetilena a fost racita). Aceasta cale este, în general, preferabila.

3.2.3.4. Compresoarele vor trebui să fie bine etansate pentru a se evita scăparea acetilenei în exterior precum și pătrunderea aerului în fluxul de acetilena. În legătură cu aceasta se atrage atenția ca la compresoarele cu piston, o presiune de cativa mm col. apa în conducta de aspiratie nu constituie o garanție ca, la aspiratia în prima treapta nu pot să apară depresiuni momentane.

Se va stabili presiunea minima admisibilă în conducta de aspiratie și se va prevedea echipamentul pentru oprirea automată a compresorului la scăderea presiunii sub aceasta valoare.

3.2.3.5. Se va asigura respectarea stricta a instrucțiunilor furnizorului cu privire la montarea, probarea, exploatarea și întreținerea compresoarelor livrate.

3.3. DISPOZITIVE DE SIGURANTA

3.3.1. Opritoare de descompunere (turnuri pentru oprirea exploziilor) cu umplutura din inele de oțel, Raching sau Pall

3.3.1.1. Înălțimea stratului de umplutura pentru a se asigura eficacitatea opritorului este în funcție de:

- dimensiunile inelelor de umplutura;

- presiunea acetilenei în conducta respectiva;

- tipul opritorului (umed sau uscat).

Întrucât avantajul opritoarelor de tip umed este relativ mic, constând din reducerea inaltimii stratului de umplutura cu circa 30%, ceea ce nu compensează complicatiile care intervin, se recomanda utilizarea opritoarelor de tip uscat.

În tabelul următor se prezintă valorile minimale ale stratului de umplutura.

Opritoarele de descompunere de tip uscat pentru debite mici și implicit diametre mici, pot fi așezate orizontal.

Presiunea de lucru

(bar)

Dimensiunile max.

ale inelelor de

umplutura,

mm D x L

Înălțimea minima a

stratului de

umplutura tip uscat,

m

Înălțimea minima a

stratului de

umplutura tip umed,

m

până la 0,2

10 x 10

15 x 15

25 x 25

1,5

2,0

5,0

1,0

1,5

4,0

0,2-0,4

10 x 10

15 x 15

25 x 25

1,5

2,5

7,0

1,0

2,0

5,0

0,4-0,7

10 x 10

15 x 15

1,5

3,5

1,0

2,5

0,7-1,0

10 x 10

15 x 15

2,0

4,5

1,0

3,0

1,0

1,5

10 x 10

15 x 15

2,5

2,0

5,0

Pentru presiuni mai mari de 1 bar (suprapresiune) nu se mai admit inele de 15 x 15 mm la opritoarele uscate.

3.3.1.2. Diametrul opritorului de descompunere se determina cu condiția ca viteza gazelor (în secțiunea considerată libera), în condițiile de lucru sa nu depășească 1,5 m/ssec, respectiv 0,8 din viteza de inecare în cazul opritoarelor de tip umed la care vor trebui luate măsurile necesare pentru asigurarea debitului de apa în limitele determinate prin metodele obișnuite.

3.3.1.3. Spațiile libere din opritor, înainte și după stratul de umplutura pot fi umplute cu inele de dimensiuni mai mari, iar dacă presiunea de exploatare este mai mica de 0,2 bar, aceste spații pot rămâne neumplute.

3.3.1.4. În cazul conductelor cu diametru mai mare de 100 mm și care lucrează la presiuni mai mari de 0,4 bar, racordarea la opritorul de explozie se va face printr-o ramificatie în "T", iar la capatul liber al conductei se va monta o membrana de siguranță.

Aceasta prevedere este valabilă și pentru conductele cu diametru mai mic, dacă presiunea parțială absolută a acetilenei depășește 1,4 bar.

3.3.1.5. Dimensionarea de rezistenta a opritoarelor de descompunere se va face pe aceleași baze ca și conductele adiacente dar cu condiția ca P(c) ≥ 25 bar.

3.3.1.6. Turnurile pentru oprirea exploziilor amplasate în aer liber vor trebui protejate contra inghetului apei din vaporii cu care este saturata acetilena. Protecția se realizează prin izolare termica și printr-o ușoară încălzire (indirecta) la baza turnului cu o serpentina cu abur de joasa presiune (cca. 3 bar).

Turnurile vor mai fi prevăzute (la fund) și cu un robinet pentru scurgerea apei. Acest robinet trebuie să fie din oțel și perfect etans.

Scurgerea apei se va face pe baza unor instrucțiuni detaliate de operare, de către personalul anume instruit.

3.3.2. Alte tipuri de opritoare de descompunere

3.3.2.1. În cadrul instalațiilor de imbuteliere a acetilenei precum și în cadrul bateriilor de butelii cu acetilena dizolvată sub presiune, se pot folosi și alte tipuri de opritoare de descompunere, cu următoarele condiții:

a. să fie proiectate și construite de întreprinderi de specialitate care să le garanteze eficienta în ceea ce privește oprirea descompunerii acetilenei fie ea exploziva sau detonativă.

b. carcasele sa reziste fără a depăși limita deformatiilor elastice la aceleași presiuni care pot să apară, în caz de descompunere detonativă a acetilenei, în conductele în care se monteaza.

c. să fie asociate cu un dispozitiv de întrerupere automată a fluxului de acetilena în cazul când a survenit o descompunere a acetilenei.

3.3.3. Membrane de siguranță (de rupere)

3.3.3.1. Diametrul membranelor, respectiv suprafața lor, se determina astfel încât în caz de explozie să asigure o depresurizare rapida, în lipsa unei metode mai exacte, se recomanda relația empirica:

3____

F = 0,03

/ V^2 , în care:

F = suprafața membranei, în mp;

V = volumul liber de gaz din recipientul respectiv, în mc.

Pentru un volum mai mic de 2 mc, membranele de siguranță vor avea un diametru de minim 250 mm. Membranele de siguranță montate pe conducte vor trebui să aibă diametrul cel puțin egal cu al conductei respective.

3.3.3.2. Presiunea de rupere trebuie să fie sensibil mai mare decât presiunea absolută de lucru și anume de 3-10 ori și cu cel puțin 2 bar peste presiunea de regim, dar nu mai mare de 0,8 din presiunea de proba a utilajului sau a conductei pe care se monteaza.

3.3.3.3. În ceea ce privește materialele de confectie este interzisă fonta. Aluminiul poate fi utilizat dacă acetilena nu conține impuritati care i-ar putea afecta proprietățile sau dacă este izolat de contactul cu acetilena printr-o folie de material plastic insensibila la acetilena și la temperatura respectiva și care să nu opună practic rezistenta la ruperea membranei.

3.3.3.4. La montarea membranelor de siguranță se vor respecta următoarele prevederi:

a. să fie montate nemijlocit pe utilajele și/sau conductele ce trebuie protejate și față de care să nu poată fi izolate prin dispozitive de închidere;

b. evacuarea gazelor să se facă pe cat posibil direct în aer liber, iar dacă aceasta ar prezenta pericole, conducta de evacuare de după membrana de rupere va trebui să fie cat mai scurta și de diametru cat mai mare, astfel încât sa nu împiedice depresurizarea rapida în cazul ruperii membranei;

c. se vor lua măsuri corespunzătoare pentru ca socul produs la scurgerea rapida a gazelor sa nu afecteze stabilitatea sistemului;

d. se va avea grija ca jetul de gaze sau flacara sa nu poată provoca raniri de persoane sau avarii la obiectele invecinate;

e. membranele vor fi astfel montate sau protejate încât sa nu se poată aduna pe ele apa, zapada sau praf în cantități ce ar putea afecta buna funcționare.

3.3.4. Supape de siguranță hidraulice

3.3.4.1. Astfel de supape sunt recomandate împotriva depășirii presiunii admisibile, numai la presiuni moderate până la cca. 0,4 bar și pentru cresteri relativ lente ale presiunii. Presiunea de 0,4 bar nu trebuie considerată ca limita rigida, ci poate fi depășită în cazuri bine justificate.

În toate cazurile supapele de siguranță hidraulice vor trebui sa corespundă prevederilor de la articolele următoare.

3.3.4.2. Ca lichid de închidere se va folosi de regula apa, dar, în anumite cazuri se pot folosi și alte lichide cu proprietăți corespunzătoare condițiilor de lucru (punct de congelare scăzut, volatilitate redusă, inerte față de acetilena).

În toate cazurile va trebui să se asigure în permanenta nivelul normal al lichidului de închidere prin soluțiile constructive adoptate și/sau prin instrucțiunile de operare.

3.3.4.3. Garda hidraulica (adâncimea de scufundare a tevii de intrare a gazelor) va trebui să fie stabilită în mod judicios, astfel încât, la presiunea normală de lucru (cu o marja de 15-20%, fără a se depăși însă în nici un caz presiunea maxima admisibilă, în punctul în care este racordata supapa) gazele sa nu treacă prin supapa.

3.3.4.4. Diametrul corpului supapei va fi determinat în funcție de debitul maxim posibil de gaze astfel ca viteza gazelor, în secțiunea libera, sa nu depășească 1 m/sec.

Înălțimea libera deasupra nivelului normal al lichidului, va trebui să fie egala cu de cel puțin 2 ori diametrul corpului.

3.3.4.5. Diametrul conductei de intrare, egal cu cel al conductei de ieșire, se va determina în funcție de debitul maxim posibil, ținându-se seama și de prevederile de la art. 4.2.3., astfel încât pierderea totală de presiune la trecerea prin supapa, sa nu conducă la depășirea presiunii maxime admisibile.

3.3.4.6. Pe conducta de evacuare, dacă trebuie să debuseze în aer liber, se recomanda a se prevedea opritor de flacara sau închidere moleculara.

3.3.4.7. Când lichidul de închidere este apa, se vor prevedea măsuri corespunzătoare pentru evitarea inghetarii întregului sistem (supapa/conducta de evacuare, opritor de flacari).

3.3.4.8. Pentru calculul de rezistenta al corpului supapei, al conductei de evacuare și al opritorului de flacari se va lua în considerație o presiune de proba de 25 bar.

3.3.5. Inchizatoare hidraulice

3.3.5.1. Inchizatoarele hidraulice se recomanda numai în sistemele de conducte de presiune joasa (până la 0,2 bar), ca mijloc de protecție împotriva inversarii sensului de curgere al gazelor și, în anumite cazuri, pentru oprirea propagarii flacarii, sau a descompunerii acetilenei, în sensul invers sensului normal de curgere.

3.3.5.2. Ca lichid de închidere se va folosi exclusiv apa, luându-se măsuri corespunzătoare pentru asigurarea permanenta a nivelului normal și pentru evitarea inghetului.

3.3.5.3. Garda hidraulica se va alege între 50 mm (care trebuie considerată ca valoare minima) și cca. 300 mm, în funcție de pierderea de presiune admisibilă (în fiecare caz în parte) și de cerința de a asigura oprirea flacarii. În acest scop, se recomanda ca garda hidraulica să se apropie de limita maxima.

3.3.5.4. Se recomanda ca viteza gazelor în secțiunea libera a inchizatorului sa nu depășească 1 m/sec, iar înălțimea corpului cilindric, vertical (deasupra nivelului apei până la conducta de ieșire a gazelor) va trebui să fie de 1-2 ori diametrul.

În orice caz, dar mai ales când viteza gazelor se apropie de (sau depășește) viteza recomandată, se vor prevedea măsuri pentru evitarea obturarii conductei de ieșire datorită apei antrenate.

3.3.6. Ventile de siguranță

3.3.6.1. Ventilele de siguranță vor fi folosite ca mijloc de protecție împotriva creșterii presiunii, numai la conductele și utilajele în care este posibila o creștere relativ lenta a presiunii, ca de ex.: la compresoarele de acetilena (după fiecare treapta de comprimare), la conducta de după un reductor de presiune, etc. similar.

Împotriva creșterii presiunii datorită descompunerii explozive a acetilenei, ventilele de siguranță sunt ineficace și nu se admite folosirea lor.

În cazurile în care ele sunt necesare, vor trebui sa îndeplinească următoarele condiții:

a. sa deschidă exact la presiunea dinainte prescrisă (P1 din tabelul următor).

b. să permită trecerea integrală a debitului de gaze la o creștere cat mai mica a presiunii (P2 din tabelul 4).

c. sa inchida etans după ce presiunea a revenit la valoarea normală (valorile uzuale ale presiunilor P1 și P2, dependente de locurile în care sunt montate ventilele de siguranță, sunt indicate în tabelul următor).

Locul de montare

P1

P2

Conducte de presiune medie

alimentate dintr-o baterie

de butelii (după reductorul

principal de presiune)

1,0-1,3 x presiunea maxima

admisibilă

1,3-1,6 x presiunea

maxima admisibilă

Compresor de acetilena

(după fiecare treapta)

1,0 x presiunea maxima

admisibilă

1,1 x presiunea

maxima admisibilă

d. să fie astfel construite și montate încât sa nu fie posibila închiderea sau izolarea lor (prin robinete de închidere) sau modificarea intamplatoare a reglajului, iar în caz de deschidere (la creșterea presiunii) acetilena să poată fi evacuata fără pericol.

e. în cazurile în care se prevede necesitatea reviziei periodice a ventilelor de siguranță, mentinandu-se în funcțiune instalațiile respective, se vor monta câte doua ventile jumelate, astfel încât să poată fi izolat numai câte unul dintre ele și se vor întocmi instrucțiuni amanuntite pentru efectuarea acestei operații.

f. în ceea ce privește dimensionarea, din punct de vedere al rezistentei, ventilele de siguranță vor trebui sa reziste, fără a se depăși 0,9 din limita de curgere a materialelor respective de construcție, la aceeași presiune de proba ca și conducta sau utilajul pe care sunt montate.

În cazul în care condițiile cerute ventilelor de siguranță nu pot fi îndeplinite, se vor prevedea membrane de siguranță sau pentru presiuni mai mici supape hidraulice.

3.3.7. Reductor de presiune principal (în bateriile de butelii cu acetilena dizolvată sub presiune)

3.3.7.1. Carcasa și capacul arcului reductorului principal de presiune trebuie să reziste fără deformari la presiunea de descompunere detonativă a acetilenei (egala cu de 50 ori presiunea absolută inițială), când presiunea în amonte este de 25 bar, iar în aval, de 1,4 ori presiunea maxima absolută (după reducere). Aceasta ultima condiție nu este necesară dacă, imediat după reductorul de presiune, este intercalat un opritor de descompunere, corespunzător descompunerii detonative a acetilenei, când presiunea inițială a acesteia este de 2,5 bar.

Capitolul 4 CONDUCTE

4.1. DOMENIUL DE APLICARE, CLASIFICARE (CATEGORII)

4.1.1. Prevederile din acest capitol se referă la conductele pentru acetilena cu o concentrație de peste 25% vol. din limita (incinta) uzinei în care acetilena se produce sau se utilizează.

Pentru conductele de transport la distanțe mai mari, în afară uzinelor respective, aceste prevederi pot fi folosite numai în principiu fără a putea fi considerate complete.

În cadrul acestui normativ, în funcție de utilizări, de presiunile de lucru și de unele cerințe speciale, conductele de acetilena se împart în mai multe categorii, prezentate în cele ce urmează.

4.1.2. Conducte pentru acetilena destinate sudurii, tăierii metalelor sau altor operații asemănătoare.

În cadrul acestora, în funcție de presiunile efective de lucru, se diferentiaza următoarele categorii:

a. conducte de presiune joasa, până la 0,2 bar;

b. conducte de presiune medie între 0,2 și 1,5 bar;

c. conducte de presiune înaltă între 1,5 și 25 bar.

În aceasta ultima categorie intra conductele pentru încărcarea acetilenei comprimate în butelii, de la compresor până la butelii, precum și conductele de preluare a acetilenei comprimate, din butelii până la ultimul dispozitiv de reducere a presiunii, la valori de presiune joasa sau medie.

Valoarea maxima admisibilă a presiunii de lucru în conductele de presiune înaltă este de 25 bar.

Pentru a se exclude, însă, riscul de condensare a acetilenei în conducte, presiunea se limitează, în funcție de temperatura mediului ambiant, la valorile următoare:

- 25 bar la +8°C

- 23 bar la +5°C

- 20 bar la 0°C

- 17 bar la -5°C,

sau invers, se vor lua măsuri adecvate pentru ca temperatura conductelor sa nu scada sub valorile indicate (în funcție de presiunea maxima din conducta respectiva).

4.1.3. Conducte flexibile (furtunuri) pentru acetilena destinată sudurii

4.2. PREVEDERI GENERALE

4.2.1. Conductele de acetilena trebuie astfel construite încât sa reziste la toate solicitarile mecanice, termice și chimice previzibile, ținându-se seama și de impuritatile pe care acetilena le poate conține, precum și de alte substanțe care pot însoți acetilena, în mod normal sau intamplator.

4.2.2. Conductele trebuie să fie și sa rămână perfect etanse în condiții normale de exploatare și în toate situațiile și la solicitarile ce ar putea surveni ocazional.

4.2.3. Când nu exista cerințe sau contraindicatii speciale, se recomanda a se adoptă diametre cat mai mici pentru conducte cu condiția ca viteza gazelor să se situeze între valorile practice uzuale. Pentru presiuni sub 1,4 bar (abs) aceste valori sunt de maxim 15 m/sec, iar pentru presiunea max. de 25 bar admisă la comprimare, 4 m/sec. Pentru presiuni intermediare viteza max. se va stabili prin interpolare. Valorile de mai sus pot fi majorate până la 20 m/sec, în măsura în care concentrația acetilenei scade până la 25%.

4.3. ECHIPARE

4.3.1. După un compresor sau reductor de presiune și, în general, unde este de asteptat o creștere anormala a presiunii, conductele trebuie echipate cu:

a. un manometru pe care să fie marcată presiunea maxima admisibilă;

b. un dispozitiv (supapa de siguranță) care să împiedice depășirea presiunii maxime admisibile. Se poate excepta de la aceasta prevedere conducta de refulare de la compresor, în cazul în care compresorul însuși este astfel construit sau echipat, încât depășirea presiunii admisibile sa nu fie posibila.

4.3.2. Conductele cu diametru mai mare de 100 mm în care presiunea de lucru este mai mare de 0,4 bar trebuie prevăzute cu membrane de rupere, la intrarea în, respectiv ieșirea din opritoarele de explozie, montate după cum se indica la acest capitol.

4.3.3. La punctele de racord (ramificatie) conductele de acetilena de presiune joasa și medie vor fi prevăzute cu un dispozitiv de închidere, izolare, care poate fi de regula un robinet în execuție corespunzătoare presiunii de proba respective.

4.3.4. Conductele de presiune joasa și medie pentru acetilena umeda vor fi prevăzute cu dispozitive pentru separarea și evacuarea apei rezultate din condensarea vaporilor. Aceste dispozitive vor fi amplasate în punctele cele mai joase și pe cat posibil în încăperi închise spre a fi ferite de inghet. Pentru evitarea formării "dopurilor" de lichid, conductele vor trebui montate cu panta coboratoare continua, în sensul de curgere a acetilenei. În caz de nevoie, se admite "ruperea de panta" cu porțiuni verticale scurte ale conductei și cu dispozitiv de evacuare a apei în punctul cel mai de jos.

În cazurile în care dispozitivele pentru evacuarea apei sunt amplasate în aer liber, ele vor trebui protejate contra inghetului.

4.3.5. Toate capetele de conducta (ramificatii) nefolosite trebuie perfect închise cu flanse oarbe. Robinetele sau alte dispozitive de închidere nu pot fi considerate satisfăcătoare în astfel de cazuri.

4.3.6. În componenta conductelor de acetilena se admit numai robinete care inchid etans, fiind totodată bine etansate și față de exterior.

Robinetele cu cep pot fi folosite numai dacă cepul este etansat față de atmosfera exterioară printr-un dispozitiv special și sigur de etansare. Robinetele cu etansarea cepului pe locasul conic de metal pot fi folosite, dacă sunt foarte bine executate, numai în conductele de presiune joasa din instalațiile pentru sudura.

4.3.7. Toate conductele de acetilena vor trebui să aibă o buna legătură la pământ, pentru a se evita formarea electricitatii statice.

4.3.8. Conductele mai lungi de 25 m, în care presiunea efectivă este mai mare de 1,5 bar, vor fi echipate cu membrane de siguranță (de rupere) din 25 în 25 de metri.

4.3.9. În toate cazurile în care, pe conducte, sunt montate membrane de explozie, se va asigura stabilitatea conductei, ținându-se seama de forta ce se dezvolta în momentul ruperii membranei, iar membranele de rupere vor trebui să fie astfel montate încât sa nu prezinte pericol pentru personal și pentru echipamentele invecinate.

4.4. AMPLASARE (POZARE)

4.4.1. Conductele de acetilena vor fi amplasate de preferinta suprateran și astfel încât să fie ușor accesibile.

4.4.2. Conductele de presiune înaltă trebuie să fie amplasate numai suprateran și în încăperi închise sau protejate, pentru a se exclude posibilitatea lichefierii acetilenei în conducte.

4.4.3. Conductele de presiune joasa și medie pentru acetilena umeda, al căror traseu trece prin aer liber, vor trebui să fie protejate contra inghetului vaporilor de apa pe portiunile expuse frigului. Protecția se va asigura prin izolare termica și însoțire cu o conducta de abur de joasa presiune (max. 150°C), montata astfel încât sa nu vina în contact direct cu conducta de acetilena. Proiectantul va alege diametrul conductei de însoțire între Dn 15 și Dn 40, în funcție de diametrul și de lungimea conductei de acetilena. Conductele scurte, cu debite mari de acetilena din cadrul unei instalații tehnologice amplasate în aer liber, nu trebuie însoțite decât dacă exista realmente pericolul de inghet, ceea ce de regula nu este cazul.

4.4.4. Toate conductele de acetilena trebuie astfel montate și protejate, încât sa nu fie expuse la încălzire periculoasa din partea altor elemente ale instalațiilor, sau datorită radiatiei solare, în cazul conductelor amplasate în aer liber. În acest caz protecția va fi asigurata prin izolatie termica sau prin parasolare.

4.4.5. În cazul montarii conductelor de acetilena (numai de presiune joasa și medie)2) pe estacade sau alte mijloace de sustinere, comune și pentru alte conducte, conductele de acetilena vor trebui așezate la partea superioară, asigurându-se distanțe suficiente pentru ca intervențiile necesare să se poată face fără pericol. Pe de altă parte, se va asigura o sprijinire judicioasă, pentru a se evita deformari, trepidatii, sau solicitări periculoase, respectiv, se va asigura compensarea dilatarilor. Toate mijloacele de sustinere a conductelor vor trebui confectionate din materiale necombustibile.

___________

*2) Conductele de presiune înaltă nu se vor aseza, în nici un caz, pe suporti comuni cu ai altor conducte.

4.4.6. La pozarea conductelor se va avea o grija deosebită ca acestea sa nu poată veni în contact cu conductori sau cabluri electrice.

4.4.7. Nu se admite amplasarea conductelor de acetilena în:

a. spații greu accesibile sau în locuri cu circulație intensa, ca de ex.: canale de aerisire, coridoare de trecere, etc.;

b. hale (încăperi, ateliere) în care acetilena nu intervine în procesele respective;

c. canale mari, în care se poate circula și/sau în care se amplaseaza și alte conducte sau cabluri electrice;

d. blocuri de beton, sau zidărie, cu excepția cazurilor în care trecerea prin astfel de blocuri este o cerința tehnica (de ex. la incrucisari de drumuri sau cu cai de rulare ale unor utilaje grele). În astfel de cazuri, conducta de acetilena va fi protejata cu un manson din teava de oțel, inglobat în zidărie, care va trebui să depășească drumul respectiv cu cel puțin 2 m în fiecare parte.

4.4.8. În interiorul clădirilor, conductele de acetilena pot fi amplasate fie suprateran, fie în canale bine aerisite (de ex. prin acoperire cu gratare).

În ambele cazuri, ele vor trebui să fie judicios sprijinite, spre a nu se produce deformari periculoase.

4.4.9. În cazul amplasarii conductelor în canale, diversele armături la care sunt necesare manevre, sau intervenții periodice (robinete, prize pentru aparate de măsura, etc.) nu vor fi montate în canale, ci pe portiunile conductei din afară canalelor.

4.4.10. În atelierele în care acetilena se folosește pentru sudura, se admite montarea conductelor de oxigen și acetilena pe același perete, vopsite diferit (albastru pentru oxigen și galben pentru acetilena), iar conducta de acetilena va fi montata deasupra celei de oxigen și la distanta de cel puțin 0,5 m.

4.4.11. În halele de fabricație, în care se vehiculeaza acetilena prin conducte de diametre mari, aceste conducte vor fi amplasate și sprijinite pe suporti individuali, separati, fixati pe stâlpi, sau chiar pe utilaje, astfel încât să fie ușor accesibile și sa nu fie afectate în nici un fel de vecinătatea altor conducte (incalziri, loviri, vibratii), asigurându-se o distanta cat mai mare față de cablurile electrice (minim 1 m).

4.4.12. Conductele supraterane, atât interioare cat și exterioare, vor fi vopsite (iar cele izolate marcate vizibil) cu vopsea galbena, rezistenta la agenții din mediul ambiant respectiv.

4.4.13. Amplasarea subterana a conductelor de acetilena, în pământ, sau în canale închise, este permisă numai în exteriorul clădirilor, înțelegand aici și platformele betonate.

4.4.14. La amplasarea în canale exterioare, acestea vor trebui:

- să fie umplute cu nisip;

- sa servească exclusiv pentru conducte de acetilena;

- sa nu fie în legătură cu alte canale (pentru alte scopuri);

- pe porțiunea din canale a conductelor, acestea sa nu cuprindă armături la care sunt necesare manevre, sau intervenții periodice (robinete, prize pentru aparate de măsura, etc.);

- să fie protejate la subtraversari.

4.4.15. Conductele amplasate direct în pământ (sau nisip) vor trebui să fie: bine protejate contra coroziunii (prin bituminizare dubla), sprijinite în mod uniform și aparate contra unor acțiuni exterioare (ceea ce se asigura prin ingroparea lor la o adancime de minim 0,8 m). La o distanta de cca. 0,3 m deasupra tevilor, se va aseza un strat de "avertizare", de ex. o folie de material plastic, iar în dreptul sudurilor se vor prevedea "rasuflatori", pentru controlul etanseitatii.

4.4.16. Pentru conductele subterane (exterioare) de acetilena, se vor respecta următoarele distanțe minime:

- 3 m, față de clădiri;

- 2 m, față de platformele betonate;

- 3 m, față de canale și cămine pentru alte scopuri;

- 2 m, față de cable electrice;

- 1,5 m, față de conductele pentru lichide inflamabile.

4.4.17. Conductele exterioare principale (cu debite mai mari de 20 Nmc/h de acetilena) vor trebui sa treacă la o distanta de cel puțin 15 m de depozitele de lichide inflamabile. Aceasta prevedere nu se referă la rezervoarele cu lichide inflamabile din instalațiile de la care pleacă, respectiv la care vine, conducta de acetilena.

4.4.18. Traseele conductelor de acetilena ingropate vor trebui marcate pe teren și incluse în planurile de conducte, astfel încât să poată fi găsite cu usurinta.

4.4.19. Conductele flexibile (furtunuri), ale căror trasee se pot modifica în cursul lucrului, vor trebui să fie totdeauna astfel așezate și protejate, încât sa nu fie expuse la nici o vătămare, care ar putea afecta rezistenta și etanseitatea lor.

4.5. PROBE, EXPLOATARE

4.5.1. Înainte de vopsire și de izolare, conductele de acetilena vor trebui supuse unei probe hidraulice de presiune, la valorile indicate la subcap. 4.4., pentru fiecare dintre categorii. Conductele cu presiunea de lucru până la 0,2 bar pot fi exceptate de la proba de presiune hidraulica, cu condiția ca buna lor execuție sa fi fost asigurata prin personal anume însărcinat și calificat.

4.5.2. După scurgerea apei și după uscare (prin suflare cu aer), toate conductele, inclusiv cele cu presiuni mai mici de 0,2 bar, vor fi supuse unei probe de etanseitate (de presiune pneumatica) la o presiune egala cu 1,5 x presiunea maxima de lucru, dar cel puțin 0,5 bar. La această probă, conductele trebuie ținute sub presiune de aer cca. 24 de ore, după care presiunea trebuie să rămână practic neschimbata. Citirea presiunilor (inițială și finala) trebuie să se facă la aceeași temperatura, iar în cazul conductelor exterioare, în condiții practic egale de radiație solara. În aceste condiții o scădere cu mai mult de 5% a presiunii inițiale (scădere care nu poate fi atribuită impreciziei citirilor și/sau diferențelor insesizabile de temperatura) face necesară depistarea neetanseitatilor (de ex. cu apa cu sapun, în special la suduri și alte imbinari) și remedierea lor corespunzătoare.

4.5.3. Separat de probele de presiune, menționate la punctele precedente, înainte de darea în exploatare, se va face o revizie minuțioasă, completa a conductelor, pentru a se verifica dacă toate prevederile de la acest capitol au fost îndeplinite, în special cele referitoare la execuție, dotare, pozare și altele nesesizabile prin probele de presiune.

4.5.4. Înainte de darea în exploatare, precum și după fiecare oprire de lungă durata, toate conductele vor trebui suflate cu azot, până ce, în cel mai îndepărtat punct de introducere a azotului, concentrația oxigenului va fi scăzută sub 3%.

Se va avea grija sa nu rămână porțiuni de conducta nespalata cu azot (zone stagnante), scop în care se vor prevedea robinetele necesare, judicios amplasate.

4.5.5. În conductele de acetilena, nu se admite scăderea presiunii sub o anumită valoare limita, dinainte prescrisă, respectiv, apariția unor depresiuni și riscul patrunderii aerului.

4.5.6. Conductele de presiune joasa pot fi alimentate de la o sursa de acetilena de presiune mai ridicată (instalatia de acetilena din hidrocarburi sau din carbid, compresor, butelii cu acetilena dizolvată sub presiune), numai dacă sunt pe deplin asigurate contra creșterii presiunii peste valoarea prevăzută.

4.5.7. Orice intervenții la conductele de acetilena, în special cele care pot provoca incalziri periculoase (suduri), sau formarea de amestecuri explozive, trebuie precedate de o îndepărtare completa a acetilenei, prin suflare cu azot sau alt gaz inert. La conductele de diametru mic (sub 25 mm), suflarea se poate face și cu aer, cu condiția ca, la punctul de ieșire, sa nu existe vreun pericol de aprindere.

Capitolul 5 ECHIPAMENTE DE MĂSURA ȘI AUTOMATIZARE

5.1. Instalațiile de producere și de utilizare a acetilenei vor fi echipate, în mod judicios, cu aparatele de măsura, alarma și automatizare necesare pentru asigurarea cerințelor generale enunțate la cap. 2, art. 2.2.9. alin. a și b, în măsura în care aceste cerințe pot fi realizate prin echipamentul de măsura și automatizare.

Se va tine seama și de prevederile concrete (nelimitative) referitoare la dotarea cu aparatura de măsura și automatizare, precizate și în alte articole ale normativului.

5.2. Pe lângă dotările care rezultă din prevederile de la art. 5.1. se vor lua măsuri adecvate pentru sesizarea unor fenomene accidentale, ca de ex.: descompunerea acetilenei (în interiorul utilajelor și/sau al conductelor), ruperea membranelor de siguranță etc. și în caz ca acestea ar prezenta pericole imediate, pentru alarmare și interblocari sau telecomenzi, după caz (a se vedea și art. 8.3.6.).

5.3. Se poate utiliza atât aparatura pneumatica, precum și cea electronică. Elementele de automatizare din zonele cu pericol de explozie vor trebui să fie de tip antiex, corespunzător clasei de explozie și grupei de aprindere a acetilenei (și a celorlalte gaze care intervin în proces).

5.4. Aparatele centralizate în camere de comanda, în care, prin măsurile luate, se asigura mediul normal și se exclude pericolul de explozie, pot fi în execuție normală.

5.5. Elementele de automatizare nu trebuie să aibă în componenta lor piese confectionate din materiale interzise dacă aceste piese vin în contact cu acetilena.

5.6. La locurile de priza ale aparatelor de măsura și automatizare, unde sunt posibile acumulari de substanțe periculoase, se va prevedea spalarea continua cu un curent slab de azot, sau alta substanța care nu afectează procesul tehnologic.

5.7. Atât la alegerea cat și la montarea aparatelor de măsura și automatizare, se va urmări realizarea unei fiabilitati și sigurante maxime în exploatare. În acest sens, se va aprecia dacă și unde este necesar să se prevadă măsuri, respectiv aparate suplimentare, de siguranță, pentru eventualitatea ca vreunul din ele nu ar funcționa corect.

Capitolul 6 DEPOZITE

6.1. DEPOZITE DE CARBID

6.1.1. Prevederile din acest subcapitol se referă la depozitarea carbidului, respectiv la depozitele de carbid cu capacitatea de depozitare de peste 500 kg.

- Toate depozitele de carbid se încadrează în categoria A de pericol de incendiu (Risc foarte mare de incendiu).

Pentru depozitarea carbidului în containere, se vor respecta instrucțiunile întreprinderii furnizoare.

6.1.2. Carbidul (ambalat în butoaie etanse din tabla de oțel) poate fi depozitat numai în încăperi închise, care asigura adapost contra precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).

6.1.3. Se poate depozita în soproane sau în aer liber numai carbidul livrat în containere în următoarele condiții:

a. containerele să fie bine etansate și prevăzute cu dispozitive de siguranță față de suprapresiuni, dispozitive care, în caz și după o eventuala funcționare, sa nu permită pătrunderea apei din precipitatii atmosferice în interiorul containerului;

b. depozitul să fie dotat cu mijloace mecanice adecvate pentru manipularea și transportul containerelor până la locul (instalatia) de utilizare a carbidului.

6.1.4. Nu se admite depozitarea carbidului în încăperi în care butoaiele ar putea fi lovite, iar acetilena degajata accidental ar constitui un pericol ca de exemplu:

a. coridoare sau spații de trecere;

b. casele scarilor;

c. vestibuluri sau alte locuri de acces;

d. încăperi din subsoluri;

e. încăperi în care stationeaza oameni.

6.1.5. Toate încăperile în care se depozitează carbid trebuie să fie permanent bine aerisite prin ventilație naturala, organizată, care să asigure minimum 2 schimburi pe ora.

6.1.6. Se interzice depozitarea carbidului în încăperi comune cu alte materiale explozive, combustibile sau care pot coroda tabla de oțel a butoaielor.

6.1.7. Încăperile în care se depozitează carbidul trebuie să fie ușor accesibile, bine iluminate și să aibă cel puțin o ieșire directa în exterior, cu deschidere în afară.

6.1.8. Pentru deschiderea butoaielor cu carbid (scoaterea capacelor) se vor folosi numai scule antiscantei, dar nu din materiale interzise la contactul cu acetilena.

6.1.9. Butoaiele cu carbid trebuie manipulate numai la adapost de ploaie; nu trebuie introduse umede în depozit și mai ales nu trebuie deschise când sunt umede.

6.1.10. Depozitarea carbidului în butoaie în cantități de peste 5.000 kg se face în clădire independenta, neetajata, de gradul I sau II, rezistenta la foc.

Se admite ca magazia de carbid să facă corp comun cu alta clădire cu condiția de a fi despartita prin zid rezistent la explozie și de a îndeplini și celelalte condiții prevăzute pentru depozitarea carbidului.

6.1.11. Pardoseala magaziei va fi executată din material antiscantei și situate la un nivel superior terenului înconjurător, cu cel puțin 30 cm mai sus (astfel este exclusa posibilitatea inundarilor) și cu cel puțin 20 cm mai sus decât pardoseala încăperilor vecine.

6.1.12. În depozitul de carbid, butoaiele vor fi așezate orizontal sau vertical pe trei randuri în cazul deservirii mecanizate (cu electrostivuitoare antiex) și pe doua randuri în cazul deservirii manuale. În ambele cazuri se vor forma stive cu spații de manevra între ele de cel puțin 1,5 m latime astfel încât sa nu fie posibila căderea sau rostogolirea butoaielor, iar manipularea să se facă ușor. În cazul în care butoaiele sunt așezate orizontal, între randuri se vor pune scanduri cu grosimea de 4-5 cm pentru asigurarea stabilitatii stivelor. Cantitatea maxima de carbid admisă într-o stiva va fi de 12.000 kg în cazul deservirii mecanizate și de 8.000 kg în cazul deservirii manuale.

6.1.13. Alături de depozitul de carbid, în aceeași clădire se admite și amplasarea camerei pentru deschiderea (scoaterea) capacelor, camera care poate fi comuna cu camera concasoarelor (când carbidul trebuie concasat). Aceasta încăpere va trebui să aibă ieșire directa spre exterior și să fie separate de încăperea în care este depozitat carbidul printr-o camera "tampon" prevăzută și ea cu usa directa spre exterior (pe lângă ușile de comunicație cu încăperile unde se depozitează și se deschid butoaiele de carbid).

6.1.14. Se interzice cu desăvârșire trecerea prin depozitul de carbid și prin încăperile adiacente a conductelor de apa, abur, canalizare pentru a exclude posibilitatea contactului între carbid și apa.

6.1.15. Se interzice amplasarea de hidranti exteriori în vecinătatea depozitului de carbid, iar la intrari se vor afișa cat mai vizibil plancarde cu inscripția: "Pentru stingerea incendiilor este interzisă utilizarea apei".

6.1.16. Pentru stingerea incendiilor în încăperile în care se afla carbid se admit numai mijloace (metode) "uscate" ca de exemplu: stingatoare cu pulberi, nisip, gaze inerte.

6.1.17. Cantități de carbid până la 5.000 kg pot fi depozitate în magazii metalice independente, precum și în clădiri comune cu alte magazii, sau cu hala generatoarelor de acetilena cu următoarele condiții:

a. încăperile comune cu alte magazii să fie construite din materiale incombustibile și separate de restul încăperilor prin pereți rezistenti la explozie;

b. în cazul când depozitul de carbid face corp comun cu hala generatoarelor de acetilena, comunicatia cu aceasta se face printr-o încăpere tampon.

6.2. DEPOZITAREA BUTOAIELOR GOLITE DE CARBID

6.2.1. Butoaiele trebuie să fie bine golite, pentru ca sa nu rămână resturi de carbid în interiorul lor și sa nu fie expuse umezelii în timpul manipulării.

6.2.2. Depozitarea butoaielor golite se va face sub soproane, prevăzute cu pardoseala antiscantei și ferita de inundații.

Se recomanda ca depozitul de butoaie goale să fie separat de celelalte obiecte, la distanțele prevăzute la cap. 7. la nevoie, poate fi însă alipit de depozitul de carbid în butoaie, cu condiția de a se fi separat de acesta printr-un perete rezistent la explozie.

6.2.3. În interiorul depozitului (sub sopron), butoaiele goale vor fi așezate pe mai multe randuri, cu recomandarea de a fi așezate cu gura în sus și de a fi protejate împotriva patrunderii precipitatiilor atmosferice (ploaie, zapada).

6.3. DEPOZITE DE BUTELII DE ACETILENA

6.3.1. În acest subcapitol, se are în vedere numai depozitarea acetilenei comprimata și dizolvată în butelii (cilindri) de oțel, cu acetona, în masa poroasa, respectiv depozitele de butelii cu acetilena. Gazometrele de acetilena nu sunt considerate depozite, rolul lor fiind de "rezervor tampon".

6.3.2. Capacitatea maxima admisă pentru depozitele de acetilena îmbuteliată este de 2.400 butelii pline.

6.3.3. Depozitul de butelii pline, (constând dintr-o clădire, de categoria A de pericol de incendiu și de gradul I sau II, rezistenta la foc, separată, va fi alipita de alte clădiri, cu condiția ca pereții despartitori să fie rezistenti la explozie) va fi compartimentat, prin pereți rezistenti la explozie în compartimente cu capacitatea de maxim 800 butelii, de câte 6 kg acetilena.

Buteliile de acetilena depozitate în containere speciale se pot depozita pe platforme, în aer liber. Containerele cu butelii goale vor fi depozitate în zone separate de containerele cu butelii pline, zone care vor fi demarcate și semnalizate corespunzător.

6.3.4. Fiecare compartiment va fi prevăzut cu:

a. ieșire directa spre exterior;

b. pardoseala din material ce nu produce scantei;

c. acces la drumul uzinal, corespunzător mijloacelor prevăzute pentru manipularea buteliilor.

6.3.5. Depozitul va fi dotat cu utilaje (dispozitive) adecvate pentru manipularea, în siguranța, a buteliilor ținându-se seama și de cantitățile ce se manipuleaza.

6.3.6. În interiorul depozitului, buteliile vor fi așezate în poziție verticala, lasandu-se spațiile libere necesare pentru manipulare și pentru acces facil la ambele uși ale fiecărui compartiment. Dacă este necesară constituirea de grupuri de butelii (pe beneficiari sau pe alte criterii), elementele metalice necesare pentru separarea grupurilor vor trebui să fie galvanizate, pentru a nu se produce scantei, la lovirea lor.

6.3.7. Buteliile goale pot fi amplasate, în număr nelimitat, fie sub soproane (din materiale necombustibile și cu deflectoare în punctele cele mai înalte), fie chiar în aer liber, pe o platforma din materiale ce nu produc scantei (la lovirea cu tuburile de oțel). În cazul amplasarii în aer liber, buteliile returnate de către beneficiari vor fi verificate dacă au fost realmente golite de acetilena.

6.3.8. Ca o excepție de la paragrafele anterioare, un număr de butelii pline echivalent cu producția medie a instalației pe doua zile, pot fi amplasate la distanta nenormata, cu respectarea prevederilor, de la art. 6.3.4.b, c, 6.3.5., 6.3.6.

6.4. DEPOZITE DE ACETONA

6.4.1. Depozitul de acetona va fi conceput și dimensionat în funcție de capacitatea instalației, de caracterul ei (unitate "independenta" sau "integrată" conform definitiei de la cap. 7) și de condițiile de aprovizionare.

6.4.2. Se admite un rezervor de zi, cu capacitatea de 2 mc, amplasat lângă atelierul de umplere (completare) butelii cu acetona.

6.5. BAZINE (GROPI, BATALURI) PENTRU NAMOL DE CARBID

6.5.1. Evacuarea namolului de carbid (suspensie de hidrat de calciu) din generatoare și transportul lui până la bazine se va face conform prevederilor de la cap. 2 art. 2.2.4.

6.5.2. Pompele și conductele pentru transportul namolului (de la generatoare sau din bazinul intermediar) la bazinele de decantare și/sau depozitare, silozuri vor trebui să fie ușor demontabile, pentru a putea fi curatate, în cat mai scurt timp, în caz de infundare.

6.5.3. Bazinele pentru decantarea și/sau depozitarea namolului vor trebui să fie amplasate în aer liber și la o distanta suficienta de orice alte obiecte, pentru ca acetilena ce se mai poate degaja din namol, sa nu afecteze siguranța acestor obiecte. Pentru distanțe se vor respecta prevederile de la cap. 7.

6.5.4. În general, bazinele de namol de carbid vor fi construite din beton (care se considera satisfăcător din punct de vedere al protecției panzei de apa freatica) și vor avea trei compartimente, astfel ca, în timp ce în unul dintre ele se aduce namol proaspăt, diluat, din celelalte să se poată scoate apa limpezita, respectiv namolul concentrat.

6.5.5. Apa limpezita, saturata cu hidrant de calciu, dacă nu se recircula la generatoarele de acetilena, poate fi evacuata la canalizarea de ape chimic impure sau chiar convențional curate, dacă se obține acceptul organizației (secției) care administrează rețeaua de canalizare respectiva, dar numai după ce conținutul de acetilena a scăzut sub 10 mg/l.

6.5.6. Pentru cantități mici de namol de carbid (de ex. în cadrul organizării de șantier) se admite ca acesta să fie depozitat în gropi (bataluri) de pământ și necompartimentate, respectându-se însă, prevederile de la art. 6.5.7. și 7.3.2., precum și o distanta de cel puțin 100 m de orice fântâna, apa de baut.

6.5.7. În jurul bazinelor de decantare - depozitare a namolului de carbid, se va prevedea o zona de protecție de cel puțin 5 m, în care se interzice orice sursa de aprindere, precum și accesul persoanelor neautorizate. Se exceptează de la aceasta prevedere utilajele în execuție normală, pentru scoaterea și transportarea namolului concentrat, cu condiția ca, la compartimentul de care se apropie aceste utilaje, sa nu se degaje acetilena în cantități periculoase (ceea ce se va constata cu un explozimetru portabil).

6.5.8. Namolul de carbid se poate depozita în silozuri speciale, de unde se va transporta în bataluri cu autocisternele.

Capitolul 7 AMPLASAMENT - DISTANȚE MINIME

7.1. DEFINIȚII ȘI PRECIZĂRI

7.1.1. În cadrul acestui normativ se folosesc notiunile de:

a. Unitate independenta de producere a acetilenei, prin care se înțelege acea unitate care livreaza acetilena produsă altor beneficiari, de regula comprimata (și dizolvată) în butelii de oțel, cu acetona în masa poroasa. Într-o astfel de unitate acetilena este produsă numai din carbid.

b. Unitate integrată de producere a acetilenei, prin care se înțelege acea unitate a carei producție se consuma (pentru sudura sau pentru prelucrari chimice) în cadrul uzinei (combinatului) din care face parte și instalatia de producere a acetilenei. Într-o astfel de unitate, acetilena poate fi produsă fie din carbid, fie din hidrocarburi.

7.1.2. Distanțele între diferitele obiecte ale unității de acetilena (între ele, sau față de alte obiecte din afară unității), distanțe care se indica la subcap. 7.2., se înțeleg de la perimetrul clădirilor sau în cazul instalațiilor și utilajelor tehnologice amplasate în aer liber, de la punctul cel mai apropiat al acestora de obiectul față de care se prescrie distanta minima.

Pentru drumuri și cai ferate, se considera însă, distanțele până la axele acestora.

7.1.3. În cazul comasarii unor obiecte (secții), pe baza și în condițiile prevederilor de la cap. 2 și 6, distanțele dintre obiectele comasate (menționate la subcap. 7.2.) se anulează, iar distanțele față de celelalte obiecte se înțeleg de la punctul cel mai apropiat al compartimentului în care intervine acetilena.

7.2. DISTANȚE MINIME

7.2.1. Pentru unitățile independente, precum și cele integrate de producere a acetilenei (din carbid) cu capacități de peste 20 Nmc/h, se prevăd distanțele indicate în următor (distanțele se aplică în cazul când componentele nu sunt alipite).

Unități independente de acetilena cu capacitate de peste 20 Nmc/h

Distanta minima în metri

*Font 9*

Denumirea obiectelor

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

1.

Instalatia de producere a

acetilenei

-

10

10

5

5

5

5

5

5

10

10

2.

Instalatia de imbuteliere a

acetilenei

10

-

10

5

5

5

5

5

5

10

10

3.

Depozit de recipiente cu

acetilena

10

10

-

5

5

5

5

5

5

10*)

10*)

4.

Depozit de carbid

5

5

5

-

5

5

5

5

5

5*)

5

5.

Depozit de butoaie golite de

carbid

5

5

5

5

-

5

5

5

5

5*)

5*)

6.

Depozit de acetona

5

5

5

5

5

-

5

5

5

10*)

10

7.

Bazine (gropi), silozuri pentru

namolul de carbid

5

5

5

5

5

-

5

5

5

5*)

5

8.

Gazometru de acetilena

5

5

5

5

5

5

5

-

5

5

5

9.

Împrejmuiri**)

10

10

10

5

5

10

5

5

-

-

-

10.

CF uzinale

10

10

10*)

5*)

5

10*)

5*)

5*)

-

-

-

11.

Drumuri auto uzinale

10

10

10*)

5*)

5

10

5

5

-

-

-

Observatie:

7.2.2. Bazinele intermediare pentru pomparea namolului de hidrat de calciu pot fi amplasate în afară halei generatoarelor de carbid, la distanta nenormata, dacă sunt acoperite și prevăzute cu ventilație eficienta (vezi art. 8.3.2.e).

7.2.3. Pentru încăperile generatoarelor de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, unele dintre distanțele din tabelul de mai sus, se reduc după cum urmează:

- față de cai ferate curente, minim 10 m;

- față de cai ferate uzinale, minim 10 m;

- față de drumuri uzinale, nu se normeaza.

7.2.4. Distanțele dintre unitățile integrate de producere a acetilenei din carbid, cu capacități mai mici de 20 Nmc/h, vor fi cele prevăzute în tabelul de mai sus, reduse cu 30%.

7.2.5. Generatoarele de acetilena cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, pot fi instalate în încăperi alipite de atelierele pe care le deservesc, cu condiția ca peretele despartitor să fie fără goluri și sa reziste la explozie.

7.2.6. Distanțele minime dintre instalațiile de producere a acetilenei (amplasate în clădiri sau în aer liber) față de diverse alte lucrări invecinate, mai importante, sunt indicate în tabelul următor.

7.2.7. Între utilajele (și secțiile) instalațiilor de acetilena amplasate în aer liber, distanțele nu se normeaza, fiind determinate în funcție de cerințele procesului tehnologic, de condițiile de montaj, intervenție și întreținere.

7.2.8. În cazul unităților integrate, rezervorul principal de acetona poate fi amplasat într-un depozit de lichide inflamabile comun, cu respectarea prevederilor referitoare la astfel de depozite.

7.2.9. Distanta dintre doua sau trei facle vecine nu se normeaza, cu condiția să fie situate la aceeași înălțime (capetele faclelor).

Distanțele minime între instalațiile de producere a acetilenei

și obiective invecinate

Lucrări invecinate

Distanta,

în m

(a)

Distanta,

în m

(b)

Construcții și instalații de fabricație de categoria A și

B de pericol de incendiu

25

25

Construcții și instalații de fabricație de categoria C, D

și E de pericol de incendiu

25

25

Construcții din centre foarte populate (clădiri publice

sau clădiri înalte)

100

100

Construcții social-cultural-administrative ale unităților

industriale vecine

25

25

Priza de aer a unităților de producere a Oxigenului

300*)

300*)

Cai ferate curente

25**)

25**)

Drumuri publice

- Locale

- Județene

- Naționale, autostrăzi

15***)

35

50

15***)

35

50

Observații:

a. Pentru unități integrate cu capacitatea de peste 20 Nmc/h sau independente până la 50 Nmc/h.

b. Pentru unități independente cu capacitate mai mare de 50 Nmc/h.

___________

7.3. ALTE PREVEDERI

7.3.1. Se recomanda ca, respectând distanțele minime prevăzute la subcap. 7.2., obiectele unității de acetilena să fie grupate cat mai compact posibil, astfel ca traseele conductelor să fie cat mai scurte, iar fluxurile de materiale cat mai rationale (simple). Se va avea în vedere, în special la unitățile integrate, sa nu existe intrepatrunderi între terenul ocupat de unitatea de acetilena și restul terenului uzinei respective.

7.3.2. Faclele, bazinele (gropile) de namol de carbid și orice alte obiecte (din componenta unității de acetilena), care prezintă pericol pentru oameni și animale, vor trebui îngrădite cu gard de sarma, pe poarta căruia se va fixa o tablita de avertizare, cu inscripția: "INTRAREA PERSOANELOR NEAUTORIZATE INTERZISĂ".

7.3.3. În zonele de siguranță, care rezultă din condițiile de distanțe minime prevăzute la subcap. 7.2., se pot cultiva numai plante care, în nici un stadiu al dezvoltării lor, nu prezintă pericol de autoaprindere, sau de propagare a incendiilor.

Capitolul 8 CLĂDIRI ȘI INSTALAȚII UTILITARE (DE UTILITĂȚI)

8.1. CLĂDIRI

8.1.1. În cele ce urmează, se prezintă cerințele și prevederile referitoare la clădirile din componenta unităților producătoare sau consumatoare de acetilena.

Orice clădire în care pot avea loc degajari sistematice, intamplatoare sau accidentale de acetilena, se încadrează în categoria A de pericol de incendiu și gradul I sau II, de rezistenta la foc.

8.1.2. Acoperisurile acestor clădiri se realizează fără pod și astfel concepute și construite, încât sa nu fie posibila acumularea acetilenei în părțile superioare. Dacă acoperisul este cu grinzi, între care se pot forma spații stagnante de aer, se va asigura evacuarea permanenta a gazelor acumulate sub tavan, prin dispozitive adecvate (luminatoare, hote de ventilație sau deflectoare simple), amplasate în punctele mai înalte, astfel ca acumularea acetilenei sa nu fie posibila.

În același scop, încăperile în care sunt posibile scapari accidentale de acetilena, nu se vor acoperi cu elemente prefabricate (chesoane), care, prin forma lor, constituie casete în care se pot acumula gaze mai ușoare decât aerul.

8.1.3. Toate clădirile în care se operează cu acetilena se executa cu un singur nivel. În cazurile în care anumite utilaje, cu anexele lor, au o înălțime mare și necesita supraveghere și manevre la mai multe nivele, acestea se vor realiza prin podețe, prin platforme metalice cu gratare (sau cu goluri foarte mari), astfel încât, încăperea respectiva sa nu aibă etaje separate, iar sistemul de ventilație să fie unic, pentru toată înălțimea.

Nu se admite amplasarea utilajelor deasupra clădirilor cu pericol de explozie.

8.1.4. Pardoselile la astfel de clădiri vor fi realizate din materiale care prin lovire sau frecare nu produc scantei și sunt antistatice (de ex.: asfalt, mozaic cu piatra calcaroasa, s.a.), iar scarile și platformele interioare, confectionate din oțel, vor trebui să fie tratate astfel, încât sa nu fie posibila producerea scanteilor, prin lovire, sau prin electricitate statica.

8.1.5. Toate piesele metalice mobile (uși, ferestre, etc.) vor fi astfel executate, încât sa nu poată produce scantei.

8.1.6. Toate ușile și ferestrele trebuie să se deschidă spre exterior; ușile interioare (între doua încăperi vecine) se vor deschide către încăperea cu pericol minim, asigurându-se căile de evacuare, în caz de incendiu.

8.1.7. Toate încăperile cu pericol de explozie trebuie să aibă cel puțin o ieșire directa (usa) spre exterior precum și suprafețele necesare (golurile) de decomprimare, în caz de explozie, minim 0,05 mp la 1 mc din volumul incaperii respective.

8.1.8. În halele dotate cu poduri rulante, monoraiuri, sau macarale, se va avea grija ca aceste utilaje și căile lor de rulare să fie astfel construite, încât sa nu producă scantei când sunt manevrate; în cazul când sunt acționate electric, se vor respecta prevederile de la subcap. 8.2.

8.1.9. În ceea ce privește posibilitatea de comasare a unor obiecte, respectiv obligația ca acestea să fie instalate în clădiri închise, separate, sau nu, se vor respecta prevederile de la capitolele 2 și 6, care conțin și condiții impuse de cerințele proceselor tehnologice respective.

8.1.10. La clădirile la care se prevede ventilare naturala, soluțiile constructive se realizează conform normelor specifice.

8.2. INSTALAȚII ELECTRICE

8.2.1. Toate echipamentele și instalațiile electrice trebuie să corespundă mediului de lucru din fiecare secție (obiect), ținându-se seama de prezenta acetilenei în conformitate cu grupa de explozie și clasa de temperatura și zona de explozie.

8.2.2. Camera de distribuție electrica poate fi echipata cu aparatura pentru mediu normal, cu condiția de a fi amplasata într-o zona neclasificata.

8.2.3. Se prevăd instalații de protecție contra descarcarilor electrice, atmosferice, precum și de legare la pământ.

8.3. INSTALAȚII DE ÎNCĂLZIRE ȘI VENTILARE

8.3.1. Prin instalatie de încălzire și ventilare, se urmărește să se realizeze, în încăperile închise:

a. condițiile impuse de procesul tehnologic;

b. condițiile impuse de tehnica securității muncii, respectiv o ventilație care să împiedice acumularile de gaze ce ar putea forma amestecuri explozive (acetilena-aer);

c. cerințele de microclimat pentru personalul de deservire, conform Normei generale de protecția muncii, Ed. 2002.

8.3.2. Condiții de temperatura și ventilare:

a. Pentru încăperile închise:

- temperatura: nu este necesară încălzire;

- ventilarea: naturala, organizată, nu este necesară ventilare de avarie.

b. Camera pentru deschiderea butoaielor cu carbid și pentru concasarea carbidului (când este cazul):

- temperatura: nu este necesară încălzirea;

- ventilarea: generală naturala, organizată, plus ventilație mecanică locală, la punctele în care se formează praf de carbid.

c. Camerele tampon (în cazurile în care sunt prevăzute):

- temperatura: nu este necesară încălzire;

- ventilare: conform Normativului P-118/1999 privind siguranța la foc în construcții.

d. Hala generatoarelor de acetilena din carbid:

- temperatura: se va asigura o temperatura de garda de +5°C, când generatoarele nu funcționează;

- ventilarea: generală, naturala, organizată, plus ventilație de avarie, cu 10 schimburi pe ora.

e. Bazinul intermediar de namol din carbid:

- temperatura: nu este necesară încălzire;

- ventilarea: se va asigura un debit de aer cel puțin egal cu de 100 ori volumul acetilenei, ce se poate degaja în bazinul intermediar (ventilație naturala).

f. Hala compresorului de acetilena:

- temperatura: minim +15°C;

- ventilarea: în funcție de pierderile indicate de furnizor. Dacă nu se indica pierderi, se va realiza o ventilație naturala organizată.

g. Hala bateriei de încărcare a acetilenei în butelii sau baterii:

- temperatura: minim +15°C;

- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilație de avarie, cu 10 schimburi pe ora.

h. Depozitul de butelii (fiecare compartiment):

- temperatura: se admite încălzirea până la +15°C;

- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilație de avarie, cu 10 schimburi pe ora.

i. Atelierul pentru verificare, reparatie, umplere butelii cu acetona (toate compartimentele):

- ventilarea: naturala, organizată.

j. Camerele de vane ale gazometrelor:

- temperatura: minim +5°C;

- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilație de intervenție, cu 10 schimburi pe ora.

k. Hala bateriilor de butelii cu acetilena (utilizare):

- temperatura: minim +5°C;

- ventilarea: naturala, organizată, plus ventilație de avarie, cu 10 schimburi pe ora.

8.3.3. Pentru încălzire poate fi folosit ca agent termic apa sau aburul, cu temperatura până la 150°C, cu excepția încăperilor în care se manipuleaza carbid, unde nu se admite nici aburul nici apa. În aceste încăperi, încălzirea se va face numai cu aer cald.

În încăperile în care se admite aburul sau apa calda, se recomanda folosirea registrelor, amplasate și protejate astfel încât sa nu fie posibila apropierea și supraincalzirea buteliilor și conductelor de acetilena. Corpurile de încălzire cu aripioare nu sunt recomandate. În depozitele cu butelii de acetilena, acestea nu se vor aseza la mai puțin de 1 m de corpurile de încălzire și vor fi protejate, contra radiatiei, cu paravane de tabla galvanizata.

8.3.4. Ventilarea de avarie se realizează, de preferinta, cu ventilatoare axiale, la a căror amplasare se va ține seama de faptul ca acetilena este mai ușoară decât aerul.

La încăperile prevăzute cu instalații de evacuare forțată a aerului se compensează aerul evacuat cu aer proaspăt încălzit, în măsura necesară, pentru menținerea temperaturii prescrise.

8.3.5. Valorile (respectiv soluțiile) indicate pentru instalațiile de ventilare sunt minimale. Ținându-se seama de degajarile posibile de acetilena și alte substanțe, care pot forma amestecuri explozive, aceste valori pot fi majorate; în funcție de intensitatea ventilatiei necesare, proiectantul va alege între ventilatia mecanică și cea naturala.

În cazul instalațiilor de ventilare mecanică, tubulatura va fi numai de metal și corect legată la pământ, iar gura de evacuare va trebui să depășească cu cel puțin 5 m clădirile din jur pe o raza de 20 m. Aceasta ultima prevedere nu se referă la ventilatoarele axiale montate în perete.

8.3.6. În toate încăperile în care se lucrează cu acetilena, se va face un control periodic al concentratiei acesteia, cu explozimetru portabil, pentru a se verifica eficacitatea instalației de ventilare și etanseitatea instalațiilor.

Se recomanda ca în încăperile în care pericolul unor degajari accidentale de acetilena este mai mare și anume în hala secției de imbuteliere a acetilenei, în hala bateriei de butelii cu acetilena, în depozitul de butelii pline cu acetilena, să se prevadă explozimetre automate fixe, cu semnalizare optica și acustica (înainte de formarea unor concentratii periculoase) și recomandabil, cu declanșarea automată a instalației de ventilare de avarie.

8.4. INSTALAȚII DE ALIMENTARE CU APA

8.4.1. În încăperile în care exista carbid, este interzisă orice instalatie de apa. Se exceptează de la aceasta prevedere hala generatoarelor de acetilena din carbid, luându-se măsurile necesare pentru ca apa sa nu poată veni în contact cu carbidul decât în interiorul generatoarelor.

În încăperile în care acetilena participa la proces, nu se prevăd nici restrictii și nici cerințe speciale în ceea ce privește instalațiile de apa, în genere.

8.4.2. Hidrantii de incendiu vor fi prevăzuți numai în încăperile în care nu se manipuleaza sau se depozitează carbid, iar în vecinătatea acestor încăperi nu se vor prevedea nici hidranti interiori.

8.5. INSTALAȚII PENTRU CANALIZARE

8.5.1. Apele reziduale care conțin acetilena dizolvată, în proporție mai mare de 10 mg/l, nu vor fi deversate direct în rețelele comune de canalizare (pluviale, convențional curate, chimic impure, menajere), din cauza pericolului de formare a amestecurilor explozive acetilena-aer, prin desorbtia acetilenei în canale.

8.5.2. Când, din procesele de fabricație, rezultă totuși ape cu conținut de acetilena mai mare de 10 mg/l, care nu pot fi recirculate în instalatie (ceea ce ar constitui soluția cea mai economică), ci trebuie neapărat să fie evacuate, aceste ape vor trebui supuse unei degazari, prin care conținutul de acetilena să fie redus sub 10 mg/l.

Degazarea poate fi facuta în aer liber, de exemplu printr-un turn de degazare-răcire, numai dacă acetilena, continuta în apa, este în cantități atât de mici, încât sa nu prejudicieze buna funcționare și siguranța instalațiilor invecinate. (Atenție, îndeosebi, la instalațiile de separare a oxigenului din aer!). În caz contrar, degazarea va trebui realizată într-un sistem închis și, evident, cu recuperarea acetilenei.

8.5.3. În cazul în care apele din anumite fluxuri ale procesului tehnologic conțin mai mult de 10 mg/l acetilena, vehicularea lor se va face numai prin conducte închise, fără contact cu aerul.

8.5.4. În nici un caz, chiar atunci când conținutul de acetilena este sub 10 mg/l, apele acetilenice nu pot fi deversate într-un sistem de canalizare în care ar putea avea loc reactii periculoase între acetilena și ceilalți componenți din apele respective.

8.5.5. În anumite cazuri, se admite deversarea apelor cu conținut mai ridicat de acetilena, în canale deschise, în următoarele condiții:

- întreaga cantitate de acetilena care se desoarbe în contact cu aerul, să fie atât de mica, încât sa nu prejudicieze buna funcționare și siguranța instalațiilor invecinate;

- să fie luate măsuri adecvate pentru evitarea colmatarii (inclusiv datorită inghetului pe timp de iarna);

- traseul canalelor sa ocoleasca obiectele care ar putea suferi în urma unei aprinderi, accidentale, a acetilenei degazate;

- podetele peste aceste canale să fie astfel construite, încât acetilena desorbita sa nu se poată acumula formând amestecuri explozive.

8.5.6. Când apele deversate (cu conținut redus de acetilena) conțin și alte impuritati insolubile, mai grele sau mai ușoare decât apa, se vor lua măsuri pentru a se împiedica infundarea canalelor respective.

8.5.7. Când scurgerile de ape acetilenice (cu mai mult de 10 mg/l) sunt inevitabile, aceste ape pot fi deversate într-un sistem de canalizare, dar numai cu îndeplinirea următoarelor condiții:

a. canalele să fie cat mai scurte și bine executate (spre a nu se produce scurgeri necontrolate) și complet separate, până în punctul în care, datorită debitelor mai mari din sistemul de canalizare la care acestea se racordeaza, concentrația acetilenei scade sub 10 mg/l, în condițiile cele mai defavorabile care ar putea surveni în exploatare;

b. dacă apele acetilenice nu conțin și alte impuritati, canalele cu aceste ape să fie racordate, de preferinta, la canalizarea pentru ape convențional curate; racordarea la canalizarea pentru ape chimic impure nu se admite decât în cazul în care este necesar ca apele acetilenice să fie epurate și numai în urma unei analize atente, din care să rezulte că nu sunt posibile reactii periculoase;

c. pe portiunile de canal cu ape acetilenice, să se prevadă măsuri pentru reducerea la minimum a riscului de formare a amestecurilor explozive (acetilena-aer), ca de exemplu:

- diluarea cu alte ape uzate, convențional curate;

- ventilarea cat mai intensa a canalelor, prin ventilație naturala organizată (cu coșuri de tiraj pe capacele căminelor);

- prevederea, în orice caz, la căminul de racordare a canalului cu ape acetilenice la o alta rețea de canalizare, a unui cos de ventilație.

d. coșurile de ventilație vor trebui să fie astfel amplasate și suficient de înalte (minim 3 m) încât, ținându-se seama de cantitatea de acetilena ce s-ar putea degaja, sa nu existe nici un pericol pentru obiectele invecinate;

e. capacele căminelor, pe porțiunea de canal în care este posibila degajarea acetilenei în cantități periculoase, să fie astfel confectionate, încât să se excludă producerea scanteilor la ridicarea sau la așezarea lor;

f. accesul și intervențiile în canalizarea de ape acetilenice să fie admise numai în lipsa totală a acestor ape, după o aerisire temeinica și numai pe baza unui instructaj special.

Capitolul 9 INSTALAȚII ȘI DOTĂRI PENTRU SEMNALIZAREA ȘI STINGEREA INCENDIILOR

9.1. INSTALAȚII DE SEMNALIZARE

9.1.1. În cadrul unităților producătoare sau consumatoare de acetilena, se vor prevedea instalații pentru semnalizarea incendiilor.

9.1.2. În funcție de locul de amplasare și de mediul respectiv, aceste instalații se realizează în construcție antiex sau în execuție normală (conform prevederilor de la cap. 8 art. 8.2.2.).

9.1.3. Detectoarele automate se monteaza cat mai aproape de locurile în care se poate aștepta declanșarea unui incendiu. Avertizoarele manuale se vor amplasa în locuri vizibile, accesibile, la înălțimea de 1,3-1,5 m, de la nivelul circulabil.

9.1.4. Rețelele instalației de semnalizare se executa exclusiv cu conductori sau cabluri de cupru, bine protejati contra deteriorarilor mecanice. Nu se admite utilizarea conductorilor de tip INTEC sau tuburi de protecție din PVC.

9.1.5. Rețelele interioare ale instalației de semnalizare a incendiilor se executa cu cabluri cu manta exterioară, cu întârziere la propagarea focului (tip F).

9.2. SISTEME, INSTALAȚII, UTILAJE ȘI MIJLOACE DE PRIMA INTERVENȚIE

9.2.1. Pentru prevenirea exploziilor, fabricile de acetilena se echipeaza cu rezervor de azot sub presiune, pentru inertizarea instalațiilor.

Pentru fabricile cu capacitate mai mica de 20 Nmc/h, prevederea de la acest capitol are caracter de recomandare.

Capacitatea rezervorului de azot sub presiune trebuie să fie egala cu de cel puțin două ori volumul utilajelor în care se găsește acetilena, socotit în Nmc/azot utilizabil. Gazometrul de acetilena nu intră în acest calcul.

9.2.2. Fabricile de acetilena și/sau în care se lucrează cu acetilena se doteaza cu mijloace de prima intervenție, după cum urmează:

a. pentru hala de fabricație, se prevăd stingatoare portative cu pulberi uscate (P6), cel puțin un stingator la 50 mp suprafața construită;

b. pentru instalațiile în aer liber, se prevăd stingatoare carosabile cu pulberi uscate (P 125), la 50 ml (de perimetru), cel puțin un stingator;

c. pentru încăperile cu instalații electrice (posturi trafo, stații de conexiuni, etc.), se prevede câte un stingator portativ cu dioxid de carbon, tip G 5 la 50 mp suprafața construită;

d. pentru încăperile anexe (grupuri de deservire, ateliere, laboratoare etc.) se prevede, pentru 200 mp, câte un stingator portativ cu spuma chimica (C9) sau cu praf și CO(2) (P6).

9.2.3. Amplasarea mijloacelor de prima intervenție la instalațiile tehnologice se va face în locuri ușor accesibile personalului din locurile de muncă, ce va fi instruit pentru intervenție.

Capitolul 10 10.1. MĂSURI ȘI ACȚIUNI PENTRU PREVENIREA EXPLOZIILOR BUTELIILOR DE ACETILENA

10.1.1. Cauzele exploziilor

Exploziile buteliilor de acetilena sunt cauzate de dezintegrarea acetilenei, care se produce la creșterea puternica a temperaturii și presiunii.

Dezintegrarea acetilenei se poate produce prin:

a. returul de flacara de la arzator;

b. încălzire exterioară (obiecte arzatoare în apropierea buteliei, arzatoare de sudura și debitare agatate de butelia de acetilena, s.a.);

c. arderi de acetilena la supapa buteliei sau a supapei reductorului de presiune.

10.1.2. Măsuri preventive

a. Supapa reductorului de presiune se conecteaza cu atenție, astfel încât să fie etansa la gaze;

b. Se va lucra numai cu arzatoare perfecte. Un arzator care pocneste în mod repetat poate determina returul flacarii (se va repara arzatorul);

c. Arzatorul și portelectrodul (port - sarma) nu se agata de butelie; încălzirea locală a acetilenei determina dezintegrarea acetilenei;

d. Butelia nu se amplaseaza în apropierea surselor de căldură (cuptoare, corpuri de încălzit, foc de forja, etc.).

10.1.3. Caracteristicile descompunerii acetilenei

Descompunerea acetilenei a început, dacă, după returul flacarii, temperatura din peretele buteliei crește (începând cu capul buteliei) sau dacă gazul care iese din supapa deschisă a buteliei poarta funingine și fum, sau dacă prezintă un miros anormal.

Pentru butelii, care au fost incalzite din afară prin efectul nemijlocit al focului sau al caldurii radiante, exista, în orice situație, pericolul dezintegrarii acetilenei.

10.1.4. Comportarea în caz de incendii ale buteliilor sau în cazul retururilor flacarilor

Se vor lua imediat următoarele măsuri:

10.1.4.1. Se închide supapa buteliei.

10.1.4.2. Se desurubeaza armaturile conectate: după aceea supapa se deschide din nou. Dacă nu se produce o noua aprindere, nu iese funingine sau fum din ventil și nu se constata un miros anormal, se poate lucra în continuare. Pereții buteliei nu trebuie să se fi încălzit (control prin atingere repetată cu mana). Dacă se produce o noua aprindere sau se constata una din celelalte caracteristici, înseamnă ca se produce o dezintegrare a acetilenei.

10.1.4.3. Dacă supapa buteliei nu poate fi închisă, atunci flacara se va stinge, numai dacă aceasta este posibila în cadrul primelor minute de la producerea ei. Pentru stingerea incendiilor de acetilena se vor utiliza numai stingatoare uscate și uscatoare cu bioxid de carbon cu duza de gaze.

10.1.4.4. Buteliile în care a început dezintegrarea acetilenei se vor raci în orice situație cu cantități mari de apa (furtun de apa) de la distanta mare și din poziție acoperită în mod continuu. Dacă mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor înștiința de îndată pompierii.

10.1.4.5. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de câteva sute de metri.

10.1.5. Măsuri suplimentare în încăperi

10.1.5.1. Buteliile la care a început dezintegrarea acetilenei se vor evacua în camp liber, dacă incendiul a fost stins și dacă peretele buteliei poate fi atins pe toate părțile cu mana neprotejata.

10.1.5.2. Dacă evacuarea în camp liber nu este posibila și dacă curge gaz nears în afară, atunci se vor îndepărta sursele de incendiu (lumina deschisă, foc, tutun aprins, etc.) și se vor deschide ușile și geamurile (pericolul unei explozii în încăpere).

10.1.6. Tratarea buteliilor care au fost incalzite prin influente externe

Se vor lua imediat următoarele măsuri:

10.1.6.1. Se vor închide supapele de butelii deschise, se vor îndepărta buteliile din zona de influența termica. Dacă buteliile s-au încălzit în asemenea măsura prin influente externe, încât nu mai pot fi atinse cu mâini neprotejate, atunci nu vor mai fi transportate. Asemenea butelii se vor raci cu cantități mari de apa, din poziții acoperite, în mod continuu. Dacă mijloacele uzinale nu sunt suficiente în acest scop, se vor înștiința deindata pompierii.

10.1.6.2. Zona inconjuratoare se va evacua de urgenta. Buteliile care explodeaza pot zbura la o distanta de câteva sute de metri.

10.1.6.3. În mod identic se vor trata buteliile a căror temperatura nu scade, sau crește după îndepărtarea din zona de radiație termica (controlul prin atingerea repetată cu mana).

----