Decizia nr. 223/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Antonia Constantin - procuror

Marieta Safta - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție invocată de Ionel Măduța în Dosarul nr. 2.319/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secția comercială.

La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând că textele de lege criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 8 octombrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.319/111/2007, Tribunalul Bihor - Secția comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție invocată de Ionel Măduța.

În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că textul de lege criticat este neconstituțional, deoarece stabilește că profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanța de judecată, la parchet și la instanțele Curții de Conturi, unde soțul avocatului sau ruda sau afinul până la gradul al treilea îndeplinește funcția de judecător, procuror, judecător financiar, consilier de conturi. În opinia autorului excepției, se îngrădește astfel posibilitatea exercitării profesiei de avocat, fiind încălcate grav dispozițiile constituționale pentru această categorie profesională. Se arată că "cel mult se putea prevedea în lege interdicția avocatului de a pleda în cauzele în care instrumentează soțul, rudele și afinii mai sus menționați".

Tribunalul Bihor - Secția comercială apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât restrângerea prin lege a dreptului de exercitare a profesiei de avocat în anumite circumstanțe apără morala publică, precum și drepturile și libertățile tuturor cetățenilor, care au dreptul la o justiție imparțială și egală pentru toți.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituțional, întrucât nu încalcă prevederile art. 53 din Legea fundamentală. Se face referire și la jurisprudența Curții Constituționale în materie.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările și completările ulterioare. Alin. (1) al art. 20 a fost modificat ulterior sesizării Curții Constituționale, prin

art. I pct. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 159/2008

privind modificarea și completarea

Legii nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, păstrându-se însă soluția legislativă criticată de autorul excepției.

Textul de lege criticat are următorul cuprins: "Profesia de avocat nu poate fi exercitată la instanțele, precum și la parchetele de pe lângă acestea, inclusiv la Înalta Curte de Casație și Justiție sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, unde soțul avocatului sau ruda ori afinul său până la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de judecător sau procuror, indiferent de secția, direcția, serviciul sau biroul în care își desfășoară activitatea."

În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale se invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Examinând excepția de neconstituționalitate astfel cum a fost formulată, Curtea constată că dispozițiile legale criticate, în redactarea anterioară sesizării Curții Constituționale prin Încheierea din 8 octombrie 2008, au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală invocate și în prezenta cauză și față de critici similare.

Printr-o jurisprudență constantă (de exemplu:

Decizia nr. 816 din 27 septembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 23 octombrie 2007,

Decizia nr. 294 din 9 iunie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 15 iulie 2005,

Decizia nr. 166 din 1 aprilie 2004 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 434 din 14 mai 2004), Curtea a respins excepția de neconstituționalitate invocată, reținând, în esență, că

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

nu instituie restrângeri ale exercitării dreptului de a profesa avocatura, ci incompatibilități în exercitarea profesiei de avocat la instanța de judecată sau la parchetul unde soțul, ruda ori afinul până la gradul al treilea inclusiv îndeplinește funcția de magistrat. Aceste incompatibilități constituie măsuri de protecție pentru părți împotriva suspiciunilor privind situații de natură să altereze actul de justiție. Incompatibilitatea reglementată de dispoziția criticată reprezintă o garanție și o măsură de protecție a justițiabililor care recurg la serviciile unui avocat, ale căror interese trebuie asigurate potrivit legii.

Deoarece până în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, iar soluția legislativă de principiu reglementată de textul de lege criticat, ca urmare a modificării acestuia, este identică, soluția și considerentele deciziilor mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

Pentru motivele mai sus arătate, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 alin. (1) și (6) din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 20 alin. (1) din Legea nr. 51/1995

pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, excepție invocată de Ionel Măduța în Dosarul nr. 2.319/111/2007 al Tribunalului Bihor - Secția comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 februarie 2009.