Decizia nr. 250/2009

Articolul 85

alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001 : "Prin excepție de la prevederile alin. (1) autoritatea contractantă are dreptul de a nu suspenda procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică în cauză, în oricare dintre următoarele situații:

a) contestația nu este înaintată în termenul sau nu este întocmită în conformitate cu celelalte cerințe prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;

b) contestația este în mod evident nejustificată sau conținutul acesteia este în mod evident neserios;

c) prin suspendarea aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică există pericolul iminent de a afecta grav un interes public major pe care autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să îl argumenteze.";

-

Articolul 276

^1 alin. (1) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 : "După primirea unei contestații, autoritatea contractantă are dreptul de a adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestației respective. Orice astfel de măsuri trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici încă implicați în procedura de atribuire, precum și Consiliului, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării acestora."

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 31 privind dreptul la informație și ale art. 45 privind libertatea economică.

1. Curtea observă că prevederile

art. 85 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001

nu mai sunt în vigoare, întrucât întreaga ordonanță de urgență a fost abrogată prin dispozițiile

art. 305 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418 din 15 mai 2006, iar soluția legislativă cuprinsă în textul criticat nu a mai fost preluată de noua reglementare legală. Astfel, chiar dacă textul de lege este în continuare aplicabil în speță, așa cum precizează instanța de judecată, Curtea nu este competentă să se pronunțe asupra textelor legale care nu mai sunt în vigoare, întrucât

art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992

prevede in terminis că obiect al excepțiilor de neconstituționalitate pot fi doar "legi sau ordonanțe ori [...] dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare". Nerespectarea unei condiții de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate din rândul celor prevăzute de

art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992

atrage automat o soluție de inadmisibilitate, care, înainte de a fi constatată de Curte, trece prin filtrul de apreciere al instanței de judecată, aceasta având deplina legitimitate de a o constata și, pe cale de consecință, de a respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă.

2. Cu privire la dispozițiile

art. 276^1 alin. (1) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 , critica de neconstituționalitate a autorului excepției este neîntemeiată. Astfel, legiuitorul a prevăzut comunicarea unor date/informații ce privesc o procedură de atribuire a unui contract de achiziții numai participanților efectiv implicați, nu și acelora care în fazele precedente ale procedurii au fost deja descalificați. O atare soluție legislativă ține cont de faptul că numai cei interesați și efectiv implicați în procedură au calitatea necesară de a lua cunoștință de măsurile întreprinse. Prin urmare, textul se aplică numai cu privire la cei care au un interes direct, actual și nemijlocit în procedura de licitație. Tocmai acest aspect justifică tratamentul juridic diferențiat al celor două categorii de participanți. Or, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale sau a Curții Europene a Drepturilor Omului, la situații de fapt diferite, tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. În aceste condiții, Curtea nu poate reține încălcarea art. 16 din Constituție.

Cu privire la celelalte texte constituționale pretins încălcate și invocate în susținerea excepției, autorul excepției se limitează numai a le enumera, fără a face o critică motivată de neconstituționalitate, astfel cum prevede textul

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 . În aceste condiții, Curtea nu este competentă ca ex officio să invoce aspecte de neconstituționalitate care s-ar putea aduce textului legal criticat.

Având în vedere cele de mai sus, Curtea respinge excepția de neconstituționalitate ca inadmisibilă în ceea ce privește

art. 85 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001

și ca neîntemeiată cu privire la

art. 276^1 alin. (1) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 .

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

1. Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 85 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 60/2001

privind achizițiile publice, excepție ridicată de Societatea Comercială "Grup 4 Instalații" - S.A. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 1.810/84/2007 al Curții de Apel Cluj - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.

2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 276^1 alin. (1) teza a doua din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006

privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 19 februarie 2009.