Decizia nr. 142/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272^1 pct. 2 și ale art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale
prezumat în vigoare
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Iuliana Nedelcu - procuror
Oana Cristina Puică - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272^1 pct. 2 și ale
art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, excepție ridicată de Mihail Panaitescu și Ion Țerescu în Dosarul nr. 12.044/325/2006 al Judecătoriei Timișoara.
La apelul nominal se prezintă personal autorii excepției, lipsă fiind celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Autorii excepției solicită admiterea acesteia pentru argumentele invocate în fața Judecătoriei Timișoara.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin Încheierea din 12 martie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 12.044/325/2006, Judecătoria Timișoara a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272^1 pct. 2 și
art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale. Excepția a fost ridicată de Mihail Panaitescu și Ion Țerescu cu ocazia soluționării unei cauze penale privind săvârșirea, printre altele, a infracțiunilor prevăzute de art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272^1 pct. 2 și
art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin că textele de lege criticate încalcă dreptul de asociere și dreptul de proprietate privată, întrucât îi lipsesc pe acționari de posibilitatea de a se folosi de acțiunile pe care le dețin, deși au un drept de proprietate asupra acestora. Mai arată că încasarea sau plata de dividende din profituri fictive se face în virtutea calității de bun administrator, având în vedere că acționarii trebuie să culeagă fructele juridice ale propriilor bunuri.
Judecătoria Timișoara nu și-a exprimat opinia asupra excepției de neconstituționalitate.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituționale, întrucât nu contravin prevederilor din Legea fundamentală invocate de autorii excepției. Face trimitere în acest sens la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile autorilor excepției, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272^1 pct. 2 și ale
art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004. Prevederile
art. 272 alin. (1) pct. 3 au fost modificate prin Legea nr. 441/2006
pentru modificarea și completarea
privind societățile comerciale, republicată, și a
privind registrul comerțului, republicată (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 955 din 28 noiembrie 2006), prin care au fost introduse în
și dispozițiile art. 272^1 pct. 2. Textele de lege criticate au următorul cuprins:
- Art. 272 alin. (1) pct. 3: "Se pedepsește cu închisoare de la 1 la 3 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății, care: [...] 3. se împrumută, sub orice formă, direct sau printr-o persoană interpusă, de la societatea pe care o administrează, de la o societate controlată de aceasta ori de la o societate care controlează societatea pe care el o administrează, suma împrumutată fiind superioară limitei prevăzute la
art. 144^4 alin. (3) lit. a) , sau face ca una dintre aceste societăți să îi acorde vreo garanție pentru datorii proprii;";
- Art. 272^1 pct. 2: "Se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani fondatorul, administratorul, directorul sau reprezentantul legal al societății, care: [...] 2. încasează sau plătește dividende, sub orice formă, din profituri fictive ori care nu puteau fi distribuite, în lipsă de situație financiară sau contrarii celor rezultate din aceasta.";
- Art. 273 pct. 3: "Se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani administratorul, directorul, directorul executiv sau reprezentantul legal al societății, care: [...] 3. acordă împrumuturi sau avansuri asupra acțiunilor societății."
În susținerea neconstituționalității acestor prevederi de lege, autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 40 privind dreptul de asociere și ale art. 44 alin. (1) referitoare la garantarea dreptului de proprietate privată.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 272 alin. (1) pct. 3 și ale
art. 272^1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990
au mai fost supuse controlului instanței de contencios constituțional, prin raportare la aceleași prevederi din Legea fundamentală, invocate și în prezenta cauză, și față de motivări similare.
Astfel, prin
Decizia nr. 474 din 8 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006, respingând critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 272 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 31/1990 , Curtea a reținut că stabilirea unei fapte ce constituie infracțiune reprezintă o opțiune legitimă a legiuitorului, care dă expresie preocupării statului pentru a asigura libertatea comerțului și protecția concurenței loiale. Drept urmare, limitarea posibilității administratorului societății de a se împrumuta, sub orice formă, de la societatea pe care o administrează are ca scop atât protejarea patrimoniului societății comerciale, cât și a celorlalte societăți comerciale cu care aceasta intră în raporturi comerciale. În același sens este și
Decizia nr. 929 din 18 octombrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 801 din 23 noiembrie 2007, prin care Curtea a mai reținut că, urmare a modificării
prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 82/2007 , s-a introdus o situație în care fapta prevăzută la alin. (1) pct. 3 al art. 272 nu se pedepsește, și anume dacă este săvârșită de către o societate comercială ce are calitatea de fondator, iar împrumutul este realizat de la una dintre societățile controlate ori care o controlează pe aceasta, direct sau indirect.
De asemenea, prin
Decizia nr. 1.064 din 20 noiembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 834 din 5 decembrie 2007, pentru considerentele acolo arătate, Curtea a respins critica de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 272^1 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 , statuând că acestea sunt în deplină concordanță cu prevederile constituționale ale art. 44 care garantează dreptul de proprietate privată.
Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor mai sus amintite își păstrează valabilitatea și în cauza de față.
În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor
art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990 , acestea nu conțin nicio dispoziție de natură să aducă atingere dreptului de proprietate. Într-adevăr, prin interzicerea acordării de împrumuturi sau avansuri asupra acțiunilor societății, legiuitorul a urmărit tocmai protejarea patrimoniului societății comerciale.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 272 alin. (1) pct. 3, art. 272^1 pct. 2 și ale
art. 273 pct. 3 din Legea nr. 31/1990
privind societățile comerciale, excepție ridicată de Mihail Panaitescu și Ion Țerescu în Dosarul nr. 12.044/325/2006 al Judecătoriei Timișoara.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 5 februarie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Oana Cristina Puică _________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.