Decizia nr. 284/2009

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, excepție ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarele nr. 6.647/99/2007, nr. 5.329/117/2007, nr. 2.271/62/2008, nr. 43.659/3/2006, nr. 2.194/122/2007, nr. 33.632/3/2007, nr. 671/98/2008, nr. 29.100/3/2007, nr. 22.673/3/2007, nr. 2.069/122/2007, nr. 3.618/98/2007, nr. 354/40/2008, nr. 402/122/2008, nr. 37.637/3/2007, nr. 2.192/2/2008, nr. 8.538/99/2007, nr. 3.729/98/2007, nr. 33.549/3/2007 și nr. 19.364/3/2007.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, având în vedere obiectul identic al excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele nr. 133D/2009 - 143D/2009 și nr. 168D/2009-175D/2009, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor.

Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor.

Curtea dispune, în temeiul art. 14 și al

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, conexarea dosarelor nr. 168D/2009-175D/2009 și nr. 134D/2009-143D/2009 la Dosarul nr. 133D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții Constituționale acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca devenită inadmisibilă, deoarece, prin

Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 , Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile

art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

sunt neconstituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 4, 12 și 17 decembrie 2008, pronunțate în dosarele nr. 6.647/99/2007, nr. 5.329/117/2007, nr. 2.271/62/2008, nr. 43.659/3/2006, nr. 2.194/122/2007, nr. 33.632/3/2007, nr. 671/98/2008, nr. 29.100/3/2007, nr. 22.673/3/2007, nr. 2.069/122/2007, nr. 3.618/98/2007, nr. 354/40/2008, nr. 402/122/2008, nr. 37.637/3/2007, nr. 2.192/2/2008, nr. 8.538/99/2007, nr. 3.729/98/2007, nr. 33.549/3/2007 și nr. 19.364/3/2007, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției.

Excepția a fost ridicată, din oficiu, de instanța de judecată cu ocazia soluționării unor recursuri formulate împotriva unor sentințe pronunțate de tribunale în cauze privind conflicte de muncă și drepturi salariale.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală arată, în esență, următoarele:

Dispozițiile art. I și II din Ordonanța urgență a Guvernului nr. 75/2008 contravin prevederilor art. 115 alin. (4) din Legea fundamentală, deoarece, în realitate, nu există o situație extraordinară legată de competența de soluționare a cauzelor, a cărei reglementare nu poate fi amânată. Textele de lege criticate cuprind norme de procedură civilă, referitoare la competența materială de soluționare a cauzelor în primă instanță și în recurs, în vreme ce motivele care justifică urgența adoptării actului normativ atacat se referă la aspecte și implicații financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești, aspecte ce nu pot fi rezolvate prin norme de procedură care reglementează competența în primă instanță și în recurs.

Totodată, prevederile

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2008

sunt de natură a afecta grav activitatea și organizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceea ce contravine art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală. Astfel, modificarea competenței de soluționare a recursurilor, care anterior revenea curților de apel, în sensul învestirii Înaltei Curți de Casație și Justiție are ca efect supradimensionarea activității instanței supreme, aceasta având, la rândul său, consecințe asupra celerității și calității actului de justiție. Prin urmare, este încălcat și art. 21 alin. (3) din Constituție, în conformitate cu care "părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil" față de împrejurarea că la instanța supremă nu există o secție specializată în soluționarea litigiilor de muncă, acestea funcționând doar la nivelul instanțelor inferioare.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

a devenit inadmisibilă, având în vedere că prin

Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 , Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate referitoare la aceleași dispoziții legale; or, potrivit

art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu pot face obiectul excepției prevederile constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 462 din 20 iunie 2008, care au următorul conținut:

- Art. I: "(1) Cererile având ca obiect acordarea unor drepturi salariale, formulate de personalul salarizat potrivit

Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2006

privind salarizarea și alte drepturi ale judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal din sistemul justiției, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 45/2007 , cu modificările și completările ulterioare, precum și potrivit

Ordonanței Guvernului nr. 8/2007

privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, precum și din cadrul altor unități din sistemul justiției, aprobată cu modificări prin

Legea nr. 247/2007 , cu modificările ulterioare, sunt soluționate, în primă instanță, de curțile de apel.

(2) Recursul împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de curțile de apel se judecă de Înalta Curte de Casație și Justiție.";

- Art. II: "(1) Dispozițiile art. I se aplică și proceselor în curs de judecată, având ca obiect soluționarea cererilor privind acordarea unor drepturi salariale formulate de personalul din sistemul justiției, începute sub legea anterioară.

(2) Cauzele prevăzute la alin. (1) aflate în curs de judecată în fond la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență vor fi trimise de îndată spre soluționare curților de apel, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac.

(3) Recursurile împotriva hotărârilor pronunțate cu privire la cererile prevăzute la alin. (1) aflate pe rolul curților de apel la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se trimit de îndată la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin încheiere care nu este supusă niciunei căi de atac."

În susținerea excepției de neconstituționalitate, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală a invocat încălcarea prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul părților la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil și ale art. 115 alin. (4) și (6), care reglementează condițiile în care legiuitorul delegat poate adopta o ordonanță de urgență.

Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, prin

Decizia nr. 104 din 20 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 73 din 6 februarie 2009, instanța de contencios constituțional a admis excepția de neconstituționalitate ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală și a constatat că dispozițiile

art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției sunt neconstituționale, fiind în contradicție cu prevederile art. 115 alin. (4) și (6), art. 21 alin. (3) și ale art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală.

Curtea observă că decizia menționată a fost pronunțată la o dată ulterioară sesizării instanței de contencios constituțional cu soluționarea prezentei excepții, astfel că, văzând și dispozițiile

art. 29 alin. (3) și (6) din Legea nr. 47/1992 , excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. I și II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2008

privind stabilirea de măsuri pentru soluționarea unor aspecte financiare în sistemul justiției, excepție ridicată, din oficiu, de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția civilă și de proprietate intelectuală în dosarele nr. 6.647/99/2007, nr. 5.329/117/2007, nr. 2.271/62/2008, nr. 43.659/3/2006, nr. 2.194/122/2007, nr. 33.632/3/2007, nr. 671/98/2008, nr. 29.100/3/2007, nr. 22.673/3/2007, nr. 2.069/122/2007, nr. 3.618/98/2007, nr. 354/40/2008, nr. 402/122/2008, nr. 37.637/3/2007, nr. 2.192/2/2008, nr. 8.538/99/2007, nr. 3.729/98/2007, nr. 33.549/3/2007 și nr. 19.364/3/2007.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 26 februarie 2009.