Decizia nr. 367/2009

Ioan Vida - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Tudorel Toader - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Patricia Marilena Ionea - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agroprotect Impex" - S.R.L. din Focșani în Dosarul nr. 2.302/2/2008 (nr. format vechi 733/2008) al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

La apelul nominal se prezintă partea Societatea Comercială "Alnezi" - S.R.L., prin lichidator judiciar Cabinet individual de insolvență Bratu-Iorga Radu Răzvan. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Societății Comerciale "Alnezi" - S.R.L. solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens, arată că nu poate fi reținută critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât acest text constituțional garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, iar nu egalitatea persoanelor colective, a persoanelor juridice. Cu privire la problema încălcării drepturilor unor creditori ale căror creanțe au fost respinse, arată că publicarea actelor în Buletinul procedurilor de insolvență nu este de natură a aduce atingere drepturilor acestora. Conform prevederilor

Legii nr. 85/2006 , în situația diminuării sau înlăturării unor creanțe, administratorul sau lichidatorul are obligația de a trimite de îndată notificări titularilor acestor creanțe. Prin coroborarea acestor dispoziții cu cele ale art. 7 se asigură dreptul creditorului de a-și valorifica creanța prin utilizarea căilor legale de atac împotriva măsurilor luate în cadrul procedurii, comunicându-i-se direct măsura luată.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, amintind în acest sens jurisprudența constantă în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 11 decembrie 2008, pronunțată în Dosarul nr. 2.302/2/2008 (nr. format vechi 733/2008), Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței. Excepția a fost ridicată de Societatea Comercială "Agroprotect Impex" - S.R.L. din Focșani cu prilejul soluționării contestației în anulare formulate împotriva Deciziei comerciale nr. 396 din 27 martie 2008, pronunțată de Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială în Dosarul nr. 23.321/3/2006.

În motivarea excepției autorul acesteia susține că

art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 85/2006

creează un cadru favorabil discriminării pe criteriul averii, întrucât prevede că citarea în cadrul procedurii insolvenței se realizează prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență, care nu este o publicație gratuită, astfel că va fi cunoscută doar de către cei care dispun de suma necesară în vederea obținerii sale. În plus, ridică problema dacă prevederile textului de lege criticat sunt în măsură să asigure exercitarea dreptului la apărare și a dreptului la un proces echitabil și pentru acele persoane ale căror declarații de creanță au fost respinse de către judecătorul-sindic și ale căror drepturi și interese vor fi supuse recursului. Aceste persoane pot avea sau nu calitatea de comerciant, astfel că nu se poate justifica obligația tuturor acestora de a urmări Buletinul procedurilor de insolvență doar pentru simplul motiv că au încheiat un act juridic cu o persoană care poate fi supusă procedurii insolvenței, cerința textului de lege fiind excesivă în acest caz. De asemenea, consideră că această cerință excesivă încalcă, în egală măsură, dreptul la apărare și prevederile art. 53 din Constituție referitoare la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Curtea de Apel București - Secția a V-a comercială consideră că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, arată că rațiuni asemănătoare celor invocate în legătură cu accesul la Buletinul procedurilor de insolvență ar putea fi invocate de orice cetățean al României în privința căruia operează principiul nemo censetur ignorare legem, raportat la Monitorul Oficial al României.

În conformitate cu dispozițiile

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului consideră că prevederile

art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 85/2006

sunt constituționale. Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate raportată la prevederile art. 21 din Constituție și ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, amintește

Decizia nr. 232/2008 , prin care Curtea Constituțională a analizat aspecte asemănătoare și a respins criticile ca fiind neîntemeiate. În legătură cu prevederile art. 24 din Constituție, arată, de asemenea, că acestea nu sunt încălcate, întrucât atât debitorii, cât și creditorii pot formula, din momentul deschiderii procedurii insolvenței, toate apărările pe care le consideră necesare, nefiind încălcat sub niciun aspect dreptul la apărare. De asemenea, arată că reglementarea de către legiuitor, în limitele conferite de Constituție, a condițiilor de exercitarea a unui drept nu constituie o restrângere a exercițiului acestuia, ci doar o modalitate eficientă de a preveni exercitarea în detrimentul altor titulari de drepturi în egală măsură ocrotite. În sfârșit, consideră că nu este înfrânt nici principiul egalității în drepturi a cetățenilor, întrucât acesta presupune un tratament juridic identic numai în situații egale, iar situațiile în mod obiectiv diferite justifică un tratament juridic diferit.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, notele scrise depuse de părți la dosar, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, dispoziții potrivit cărora "(1) Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și notificărilor se efectuează prin Buletinul procedurilor de insolvență. Comunicarea citațiilor, a convocărilor și notificărilor față de participanții la proces, al căror sediu, domiciliu sau reședință se află în străinătate, este supusă dispozițiilor Codului de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare. Buletinul procedurilor de insolvență va fi realizat și în formă electronică.

(2) În procedurile contencioase reglementate de prezenta lege vor fi citate în calitate de părți numai persoanele ale căror drepturi sau interese sunt supuse spre soluționare judecătorului-sindic, în condiții de contradictorialitate. În toate celelalte cazuri se aplică dispozițiile din Codul de procedură civilă referitoare la procedura necontencioasă, în măsura în care nu contravin unor dispoziții exprese prevăzute de prezenta lege.

(3) Prin excepție de la prevederile alin. (1) se vor realiza, conform Codului de procedură civilă, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii. Pentru creditorii care nu au putut fi identificați în lista prevăzută la art. 28 alin. (1) lit. c), procedura notificării prevăzute la art. 61 va fi considerată îndeplinită dacă a fost efectuată prin Buletinul procedurilor de insolvență".

Autorul excepției consideră că acest text de lege este contrar dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 4 alin. (2) și art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea în drepturi a cetățenilor și interzicerea discriminării, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art. 53 care se referă la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 124 referitor la înfăptuirea justiției. De asemenea, consideră că este încălcat și art. 20 din Constituție raportat la art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea omului și a libertăților fundamentale și la art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că textul de lege criticat a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate. În acest sens, poate fi amintită

Decizia nr. 1.137 din 4 decembrie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 16 ianuarie 2008, prin care statua: "Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, persoanele notificate vor fi citate și li se vor comunică actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare. Astfel, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situații specifice. Astfel, prevederile

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 85/2006

își găsesc justificarea în specificul procedurii insolvenței, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii, și apare ca o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor." În același timp, însă, prin aceeași decizie Curtea reținea că

art. 7 din Legea nr. 85/2006

era neconstituțional în măsura în care se interpreta că prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promova o acțiune în temeiul dispozițiilor

Legii nr. 85/2006 , ulterior deschiderii procedurii insolvenței, se realiza numai prin Buletinul procedurilor de insolvență, iar nu și potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. Urmare a acestei decizii,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 173/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 792 din 26 noiembrie 2008, a completat

art. 7 din Legea nr. 85/2006

cu un nou alineat, alineatul (3^1 ), prin care se prevede că, "Prin excepție de la prevederile alin. (1), prima comunicare a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune, în temeiul dispozițiilor prezentei legi, ulterior deschiderii procedurii insolvenței se va realiza conform Codului de procedură civilă".

În cauza de față autorul excepției critică însă prevederile

art. 7 alin. (1), (2), și (3) din Legea nr. 85/2006

și din prisma obligației pe care acestea o instituie pentru persoanele ce participă la procedura insolvenței de a plăti o anumită sumă de bani în vederea obținerii Buletinului procedurilor de insolvență, fapt ce pune în discuție restrângerea mai multor drepturi fundamentale.

În privința acestor critici, Curtea reține că accesul la justiție și exercitarea dreptului de apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, condiționări ce pot îmbrăca și forma unor obligații de ordin financiar. În mod evident, aceste condiționări trebuie să-și găsească o justificare rezonabilă și proporțională cu obiectivul propus și să nu ducă la imposibilitatea efectivă de exercitare a drepturilor fundamentale mai sus menționate.

Or, așa cum a reținut și mai sus, Curtea constată că citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în însuși specificul acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Obligațiile corelative ce decurg pentru părți în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a dreptului de proprietate ori a dreptului la apărare, atât timp cât părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea de a solicita în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată, aplicabile în temeiul

art. 149 din Legea nr. 85/2006 .

Pe cale de consecință, Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici susținerea potrivit căreia textele de lege criticate ar crea o discriminare pe criteriul averii.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 7 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 85/2006

privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Comercială "Agroprotect Impex" - S.R.L. din Focșani în Dosarul nr. 2.302/2/2008 (nr. format vechi 733/2008) al Curții de Apel București - Secția a V-a comercială.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 17 martie 2009.