Ordin · Ministerul Transporturilor

Ordinul nr. 46/1998

pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

prezumat în vigoare

Data actului: 27 ianuarie 1998
Emitent: Ministerul Transporturilor
Publicat în: Monitorul Oficial nr. 138 bis din 6 aprilie 1998
Citat de: 11 acte
Citează: 14 acte
Structură: 15 articole, 7 anexe · 155.081 caractere
Sursă: legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Aprobă 1

Ordinul nr. 536/1997 23 iunie 1997 pentru aprobarea Normelor de igiena și a recomandărilor privind mediul de viața al populaț…

Ratifică 1

Legea nr. 137/1995 29 decembrie 1995 privind protecția mediului

Republică 1

Legea nr. 98/1992 16 septembrie 1992 pentru ratificarea Convenției privind protecția Marii Negre împotriva poluarii, semnată la…

Are ca temei 3

OG nr. 19/1997 18 august 1997 privind transporturile
OG nr. 43/1997 28 august 1997 (prevederi anume) privind regimul drumurilor
OG nr. 43/1997 28 august 1997 privind regimul drumurilor

N O R M E

privind încadrarea în categorii a drumurilor de interes național

ANEXĂ

Articolul 1

În conformitate cu art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, drumurile de interes național se clasifică în următoarele categorii:

- autostrăzi; - drumuri expres; - drumuri naționale europene (E); - drumuri naționale principale; - drumuri naționale secundare. Art. 2. - Încadrarea drumurilor de interes național în categoriile menționate la art. 1 se face pe baza următoarelor criterii: a) autostrăzi: drumuri naționale de mare capacitate și viteză, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietățile riverane, prevăzute cu două căi unidirecționale separate printr-o zonă mediană având cel puțin două benzi de circulație pe sens și bandă de staționare de urgență; intersecții denivelate și accese limitate, intrarea și ieșirea autovehiculelor fiind permise numai în locuri special amenajate; b) drumuri expres: drumuri naționale accesibile numai prin noduri sau intersecții reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori și vehicule și pe care oprirea și staționarea pe partea carosabilă sunt interzise; c) drumuri naționale europene (E): drumuri naționale deschise traficului internațional, a căror încadrare ca drumuri E se stabilește conform prevederilor Acordului European privind marile drumuri de trafic internațional (AGR); d) drumuri naționale principale: - drumuri naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședință de județ, legăturile dintre acestea, precum și cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a României; - alte drumuri naționale pe care la ultimul recensământ de circulație s-a înregistrat un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3500 vehicule fizice/24 ore sau mai mare de 4500 vehicule etalon autoturisme/24 ore; e) drumuri naționale secundare: restul drumurilor naționale, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a)-d). Art. 3. - Încadrarea în categorii a drumurilor care alcătuiesc în prezent rețeaua de drumuri naționale este prezentată în anexa nr. 1, respectiv: - cap. A - autostrăzi; - cap. B - drumuri naționale europene (E); - cap. C - drumuri naționale principale; - cap. D - drumuri naționale secundare.

Rețeaua de drumuri de interes național încadrată în categoriile de mai sus este prezentată în anexa nr. 2.

Articolul 4

Actualizarea periodică a anexelor nr. 1 și 2 se va face de către Ministerul Transporturilor la propunerea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România".

D R U M U R I D E I N T E R E S N A Ț I O N A L

Anexa 1

la norme

Nr. crt. Autostrada A. Autostrăzi Traseul drumului Limitele (km) Lungimea reală (km) 1. A1 București-Pitești 10+600-106+500 96,486 2. A2 Fetești-Cernavodă 0+000-17+300 17,300 TOTAL: 113.786 B. Drumuri naționale europene (E) Nr. Număr Traseul drumului Limitele Lungimea crt. DN (km) reală (km) 1. 1 București-Brașov-Sibiu-Sebeș-Alba Iulia-Cluj-Napoca-Oradea- Borș-Frontiera cu Ungaria 0+000-642+327 625,415*) 2. 1C Cluj-Napoca-Dej 0+000-61+500 61,082 DN19-Halmeu-Frontiera cu Ucraina 200+166-216+630 16,464 3. 1F Cluj-Napoca-Zalău-DN19A 0+000-123+012 123,012 4. 2 București-Urziceni-Buzău-Focșani-Bacău-Roman-Suceava- Siret-Frontiera Ucraina 0+000-482+230 483,200 5. 2A Urziceni-Slobozia-Giurgeni-Hârșova-Ovidiu-Constanța 0+000-210+000 210,051 6. 5 București-Giurgiu-Frontiera cu Bulgaria 0+000-64+884 64,254 7. 6 Craiova-Drobeta-Turnu Severin-Orșova-Caransebeș-Lugoj-Timișoara 227+400-556+250 327,844 8. 6A DN6-Baraj Porțile de Fier I 0+000-0+970 0,970

*) Exclusiv traversare municipiul Ploiești și Sinaia (drumuri principale).

Nr. crt. Număr DN Traseul drumului Limitele (km) Lungimea reală (km) 9. 7 Pitești-Varianta Nord-Râmnicu Vâlcea-Veștem-Sebeș-Deva-Arad- Nădlac-Frontiera cu Ungaria 112+600-594+619 413,407 10. 11 Brașov-Târgu Secuiesc-Oituz-Onești-Bacău 0+000-179+0,94 178,823 11. 13 Brașov-Sighișoara-Bălăușeri-Târgu Mureș 0+000-168+885 168,885 12. 15 Turda-Iernut-Târgu Mureș 0+000-77+910 78,323 13. 17 Dej-Bistrița-Câmpulung Moldovenesc-Suceava 0+000-253+690 253,729 14. 19 Satu Mare-Livada 131+265-149+978 18,713 15. 19A Supuru de Jos-Satu Mare 0+000-50+832 50,832 16. 22 Tulcea-Babadag-DN2A (Ovidiu) 176+000-287+400 111,400 17. 24 DN2 (Tișița)-Tecuci-Bârlad-DN24B 0+000-105+0,70 105,071 Iași-Sculeni-Frontiera cu Republica Moldova 192+150-219+850 28,340 18. 24B Crasna-Huși-Albița-Frontiera cu Republica Moldova 0+000-49+0,72 48,898 19. 28 DN2 (Săbăoani)-Târgu Frumos-Iași 0+000-74+800 74,681 20. 39 Constanța-Mangalia-Frontiera cu Bulgaria 0+000-63+000 63,000 21. 56 Craiova-Calafat-Port 0+000-86+363 86,363 22. 59 Timișoara-Deta-Moravița-Frontiera cu Serbia 0+000-63+428 64,344 23. 65 Craiova-Balș-Slatina-Pitești 0+000-121+893 121,761 24. 65B Autostrada A1-Varianta Pitești Sud-DN65 0+000-7+500 7,364 25. 66 Filiași-Târgu Jiu-Petroșani-Hațeg-Simeria 0+000-210+598 209,131 26. 68A Lugoj-Făget-Ilia 0+000-78+517 78,468 27. 69 Timișoara-Arad 0+000-52+450 52,387 28. 73 Pitești-Câmpulung Muscel-Râșnov-Brașov 0+000-132+800 132,216 29. 76 DN7-Brad-Beiuș-Oradea 0+000-184+320 183,909 30. 79 Arad-Chișineu-Criș-Salonta-Oradea 0+000-115+923 115,915 31. CPV Centura Ploiești Vest 0+000-13+725 13,634 32. 1VS Varianta Sinaia 0+000-3+802 3,802

*) Totalul include și Autostrada A1 (E70).

TOTAL: 4.672,174*)

Numerotarea drumurilor naționale europene (E) de pe teritoriul României

E60 Frontiera cu Ungaria-Borș-Oradea-Cluj-Napoca- Turda-Târgu Mureș-Brașov-Ploiești-București- Urziceni-Slobozia-Hârșova-Constanța

E70 Frontiera cu Serbia-Moravița-Timișoara-Caransebeș- Drobeta-Turnu Severin-Craiova-Pitești-București- Giurgiu- Frontiera cu Bulgaria

E85 Frontiera cu Ucraina-Siret-Suceava-Roman-Bacău- Mărășești-Buzău-Urziceni-București-Giurgiu-Frontiera cu Bulgaria

E68 Frontiera cu Ungaria-Nădlac-Arad-Deva-Sebeș- Sibiu-Brașov

E79 Oradea-Beiuș-Deva-Petroșani-Târgu Jiu-Craiova- Calafat-Frontiera cu Bulgaria

E81 Frontiera cu Ucraina-Halmeu-Satu Mare-Zalău- Cluj-Napoca-Turda-Sebeș-Sibiu-Pitești

E87 Tulcea-Constanța-Mangalia-Vama Veche-Frontiera cu Bulgaria

E574 Bacău-Brașov-Pitești

E576 Cluj-Napoca-Dej-Bistrița-Suceava

E581 Mărășești-Tecuci-Bârlad-Crasna-Albița-Frontiera cu Republica Moldova

E583 Săbăoani-Iași-Sculeni-Frontiera cu Republica Moldova

E671 Timișoara-Arad-Oradea E673 Lugoj-Ilia

E771 Drobeta-Turnu Severin-Porțile de Fier I-Frontiera cu Serbia

Nr. Număr

crt. DN

C. Drumuri naționale principale

Traseul drumului

Limitele Lungimea

(km) reală (km)

1. 1A București-Buftea-Ploiești-Cheia-Săcele-DN1 0+000-177+609 177,161 2. 1B Ploiești-Mizil-DN2(Buzău) 0+000-64+453 64,333 3. 1C Dej-Baia Mare-Livada-DN19 61+500-200+166 138,666 4. 1D Albești-Ciorani-Urziceni 0+000-43+0,80 42,220 5. 2B DN2-Spătaru-Brăila-Galați-Frontiera cu Republica Moldova 0+000-149+966 152,233 6. 2C Costești-Pogoanele-Slobozia 0+000-81+150 80,728 7. 2F Bacău-Vaslui 0+000-82+650 82,702 8. 2G Bacău-Moinești-Comănești 0+000-55+400 55,275 9. 2T Varianta Țăndărei 0+000-1+0,46 1,046 10. 3 București-Lehliu-Călărași-Ostrov-Basarabi-Constanța 0+000-261+400 260,403 11. 3A Lehliu-Gară-Dragoș Vodă-Fetești 0+000-79+000 79,000 12. 3B DN3-Călărași-Fetești-DN2A 0+000-97+500 97,500 13. 4 București-Budești-Oltenița-Port 0+000-66+396 65,690 14. 5B Giurgiu-Ghimpați 0+000-39+500 38,856 15. 5C Giurgiu-Zimnicea 0+000-60+426 59,887 16. 6 București-Alexandria-Craiova 0+000-227+400 227,573 Timișoara-Cenad-Frontiera cu Ungaria 556+250-639+465 83,327 17. 7 București-Titu-Găești-Pitești 0+000-112+600 109,488 18. 7C Bascov-Curtea de Argeș 0+000-36+100 36,100 19. 10 Buzău-Întorsura Buzăului-DN11 0+000-144+960 146,297 20. 11A Onești-Adjud-DN2-Podu Turcului-Bârlad 0+000-94+443 91,341 21. 12 Chichiș-Sfântu Gheorghe-Miercurea-Ciuc-Toplița 0+000-166+625 169,585 22. 13A Bălăușeri-Sovata-Odorheiu Secuiesc-Miercurea-Ciuc 0+000-130+550 130,550 23. 14 Sibiu-Copșa Mică-Mediaș-Sighișoara 0+000-89+850 89,850 24. 15 Târgu Mureș-Reghin-Toplița-Borsec-Piatra-Neamț-Bacău 77+910-373+931 295,648 25. 15A DN16 (Breaza)-Sărățel-DN17 0+000-46+597 46,577 26. 15C Piatra-Neamț-Târgu-Neamț-Praxia-DN2 0+000-68+827 67,292 27. 19 Oradea-Carei-Satu Mare 0+000-131+265 131,265 Livada-Sighetu Marmației 149+978-236+136 81,907 28. 19A Satu Mare-Petea-Frontiera cu Ungaria 50+832-62+229 11,397 29. 21 Brăila-Bărăganu-Slobozia-Călărași 0+000-132+205 132,205 30. 21A Bărăganu-Țăndărei 0+000-23+366 23,366 31. 22 Râmnicu Sărat-Brăila-Măcin-Isaccea-Tulcea 0+000-174+0,76 174,293 32. 22B DN22 (Ovidiu)-Năvodari-Capu Midia 0+000-13+505 13,505 33. 22C Cernavodă-Medgidia-Basarabi 0+000-43+0,95 43,095 34. 24 Crasna-Vaslui-Iași 105+0,70-192+150 90,158 35. 25 Tecuci-Hanu Conachi-Șendreni 0+000-68+130 67,919 36. 26 Galați-DN26 (Oancea) 0+000-56+600 56,923 37. 26A Oancea-Pod Oancea-Frontiera cu Republica Moldova 0+000-0+787 0,787 38. 28 Iași-Gorban-DN24B (Albița) 74+800-141+410 67,112 39. 28A Târgu Frumos-Pașcani-Motca-DN2 0+000-37+661 37,872 40. 28B Târgu Frumos-Hârlău-Botoșani 0+000-76+758 77,540 41. 29 Suceava-Botoșani 0+000-44+100 42,679 42. 29B Botoșani-Dorohoi 0+000-33+292 32,731 43. 31 DN3 (Călărași)-Oltenița 0+000-60+420 60,263

Nr. Număr

crt. DN

Traseul drumului

Limitele Lungimea

(km) reală (km)

44. 38 Agigea-Techirghiol-Topraisar-Negru Vodă-Frontiera cu Bulgaria 0+000-53+700 53,700 45. 52 Alexandria-Turnu Măgurele-Port 0+000-51+0,26 51,010 46. 55 Craiova-Bechet-Port 0+000-71+105 71,105 47. 56A Maglavit-Vânju Mare-Șimian 0+000-79+147 79,147 48. 56B DN56A-Hinova-Devesel-Barajul Porțile de Fier II 0+000-30+700 30,700 49. 58 Caransebeș-Reșița 0+000-43+400 43,407 50. 58B Reșița-Bocșa-Voiteg 0+000-67+274 65,490 51. 59A Timișoara-Jimbolia-Frontiera cu Serbia 0+000-47+710 47,909 52. 61 Ghimpați-Corbii Mari-Găești 0+000-78+529 78,478 53. 64 Caracal-Drăgășani-Râmnicu Vâlcea-Olănești 0+000-135+434 135,434 54. 66A Iscroni-Lupeni-Câmpu lui Neag 0+000-30+604 30,956 55. 67 Drobeta-Turnu Severin-Târgu Jiu-Horezu-Varianta Sud Râmnicu Vâlcea-DN7 0+000-198+764 197,134 56. 68 Caransebeș-Hațeg 0+000-70+372 70,619 57. 68B Sântuhalm-Hunedoara 0+000-13+0,05 13,175 58. 71 DN7-Târgoviște-Pucioasa-Sinaia 0+000-109+660 110,122 59. 72 Găești-Târgoviște-Ploiești 0+000-79+427 78,483 60. 72A Târgoviște-Câmpulung Muscel 0+000-60+840 60,677 61. 79A Chișineu-Criș-Vărșand-Frontiera cu Ungaria 101+550-127+631 25,446 62. CPE Centura Ploiești Est 0+000-22+500 22,500 63. 2ACV Centura Constanța 0+000-15+463 15,463 64. 1 Traversarea municipiului Ploiești 53+636-66+650 14,064 65. Traversarea orașului Sinaia 122+000-125+683 3,729 TOTAL: 5.350,393*) *) Totalul include și autostrada A2. D. Drumuri naționale secundare

Nr. Număr

crt. DN

Traseul drumului

Limitele Lungimea

(km) reală (km)

1. 1F Supuru de Sus (Intersecția cu DN 19A)-Urziceni-Frontiera cu Ungaria 123+0,12-178+0,17 55,005 2. 1G Huedin-Zimbor-Tihău (Intersecția DN 1H) 0+000-55+245 49,978 3. 1H Aleșd-Nușfalău-Șimleul Silvaniei-Jibou-Răstoci 0+000-128+640 123,462 4. 2D Focșani-Vidra-Tulnici-Târgu Secuiesc 0+000-118+873 118,321 5. 7A Brezoi-Voineasa-Obârșia Lotrului-Petroșani 0+000-107+894 108,109 6. 7C Curtea de Argeș-Barajul Vidraru-Bâlea Lac-Cârtișoara-DN1 36+100-151+955 114,709 7. 11B Târgu Secuiesc-Sânzieni-Cosmeni 0+000-39+845 39,845 8. 12A Miercurea-Ciuc-Ghimeș-Comănești-Onești 0+000-116+600 116,867 9. 12B Târgu Ocna-Slănic Moldova 0+000-16+989 16,636 10. 12C Gheorgheni-Lacul Roșu-Bicaz 0+000-56+900 56,747 11. 13B Praid-Gheorgheni 0+000-51+0,45 51,045 12. 14A Mediaș-Târnăveni-Iernut 0+000-41+200 41,200 13. 14B Teiuș-Blaj-Copșa Mică 0+000-56+241 55,909 14. 15B Poiana Largului-Târgu-Neamț-Timișești-DN2 (Cristești) 0+000-62+0,16 61,538 15. 15D Piatra-Neamț-Roman-Negrești-Vaslui 0+000-128+625 127,375

Nr. crt. Număr DN Traseul drumului Limitele (km) Lungimea reală (km) 16. 16 Apahida-Reghin 0+000-90+520 90,488 17. 17A DN17 (Sadova)-Vatra Moldoviței-Sucevița-Rădăuți- Dornești-DN2(Ratoș) 0+000-83+315 82,998 18. 17B Vatra Dornei-Broșteni-Poiana Teiului-DN15 0+000-86+689 86,787 19. 17C Bistrița-Năsăud-Telciu-Moisei 0+000-81+293 81,357 20. 17D Beclean-Salva-Năsăud-Cârlibaba 0+000-103+637 97,637 21. 18 Baia Mare-Sighetu Marmației-Borșa-Cârlibaba-Iacobeni 0+000-220+0,88 220,130 22. 19B Săcuieni-Marghita-Nușfalău 0+000-56+000 56,000 23. 22A DN22-Cataloi-Topolog-Hârșova 0+000-86+200 86,200 24. 22D Măcin-Horia-Ciucurova-Caugagia-DN22 0+000-81+287 78,087 25. 24A Bârlad-Murgeni-Fălciu-Huși 0+000-99+486 99,468 26. 24C Vânători-Ștefănești-Manoleasa-Prut-Rădăuți-Prut 0+000-142+250 142,035 27. 26 DN26A (Oancea)-Gănești-Murgeni 56+600-94+576 38,012 28. 29 Botoșani-Săveni-Manoleasa 44+100-99+850 55,980 29. 29A Suceava-Vârfu Câmpului-Dorohoi-Rădăuți-Prut 0+000-97+742 98,046 30. 29C DN29B-Bucecea-Vârfu Câmpului-DN2 (Siret) 0+000-45+800 45,787 31. 29D Botoșani-Trușești-Ștefănești 0+000-48+150 47,714 32. 41 Oltenița-Daia 0+000-64+385 64,298 33. 51 Alexandria-Zimnicea-Port 0+000-43+733 42,429 34. 51A Zimnicea-Turnu Măgurele 0+000-54+700 54,209 35. 54 Caracal-Corabia-Turnu Măgurele-Port 0+000-71+560 71,419 36. 54A Corabia-Bechet 0+000-44+174 44,174 37. 55A Bechet-Calafat 0+000-93+877 93,877 38. 57 Orșova-Berzeasca-Moldova Veche-Oravița-Moravița 0+000-200+742 201,181 39. 57A Pojejena-Socol 0+000-25+530 25,530 40. 57B Oravița-Bozovici-Lăpușnicel-DN6 0+000-97+675 96,879 41. 58 Reșița-Anina 43+400-81+169 39,653 42. 58A Lugoj-Fârliug-Ezeriș-Soceni 0+000-41+382 41,044 43. 59B Cărpiniș-Deta 0+000-77+800 74,464 44. 59C Jimbolia-Teremia Mare-Sânnicolau Mare 0+000-40+500 41,000 45. 65A Cerbu-Costești-Roșiori de Vede-Turnu Măgurele 0+000-129+350 127,431 46. 65C Craiova-Bălcești-Horezu 0+000-111+400 109,575 47. 67A DN67-Broșteni-Strehaia 0+000-23+533 23,533 48. 67B Scoarța-Târgu-Cărbunești-Hurezani-Drăgășani-Pitești 0+000-190+714 191,076 49. 67C DN67 (Bengești)-Novaci-Șugag-Sebeș 0+000-148+414 148,243 50. 67D Târgu Jiu-Baia de Aramă-Băile Herculane-DN6 0+000-108+390 108,390 51. 73A Predeal-Râșnov-Zărnești-Șercaia 0+000-69+340 68,275 52. 73B Cristian-Ghimbav 0+000-4+590 4,590 53. 73C DN73 - Curtea de Argeș-Blidari-DN7 0+000-68+134 67,113 54. 74 Brad-Abrud-Zlatna-Alba Iulia 0+000-104+959 104,988 55. 74A Abrud-Câmpeni 0+000-11+329 11,329 56. 75 Lunca-Câmpeni-Turda 0+000-160+870 160,186 57. 79A Vârfurile-Buteni-Ineu-Chișineu-Criș 0+000-101+550 101,784

TOTAL: 4.660,142 TOTAL REȚEA DRUMURI NAȚIONALE: 14.682,709

Anexa 2

MINISTERUL TRANSPORTURILOR

O R D I N

pentru aprobarea Normelor privind protecția mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător

În conformitate cu prevederile art. 37 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Normele privind protecția mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător, anexă la prezentul ordin.

Articolul 2

Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării.

București, 27 ianuarie 1998.

Nr. 44.

Ministrul transporturilor,

Traian Băsescu

N O R M E

ANEXĂ

privind protecția mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător

Capitolul 1

Generalități

1.1 Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu art. 37 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2 Conform Legii protecției mediului nr. 137/1995, sunt necesare studii de impact pentru orice lucrare de infrastructură rutieră, care poate avea un impact asupra mediului prin natura, dimensiunea sau amplasarea sa. Procedura de întocmire a studiului de impact și a bilanțurilor de mediu se desfășoară conform Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurător. 1.3 Lucrările de infrastructură rutieră au impacturi directe și indirecte, pozitive și negative sau cumulate asupra mediului înconjurător. La elaborarea proiectelor se respectă prevederile Legii nr. 137/1995, al cărei obiect îl constituie reglementarea protecției mediului, obiectiv de interes public major, pe baza principiilor și elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societății. Definiții: • mediu - ansamblul de condiții și elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul și subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice și anorganice, precum și ființele vii, sistemele naturale în interacțiune, cuprinzând elementele enumerate anterior, inclusiv valorile materiale și spirituale; • factor de impact - componentă a activității umane, care produce efecte asupra mediului înconjurător; • impact asupra mediului - afectarea caracteristicilor fizico-chimice și structurale ale componentelor naturale ale mediului, reducerea diversității și productivității biologice a ecosistemelor naturale și antropizate, afectarea echilibrului ecologic și a calității vieții, cauzată, în principal, de poluarea apei, atmosferei și solului, supraexploatarea resurselor, gospodărirea și valorificarea lor deficitară, ca și prin amenajarea necorespunzătoare a teritoriului. Factorii de impact pot fi: • emisii - poluare directă a mediului ca efect al traficului; • rezulta,ti - poluare directă a mediului ca efect al activității de întreținere și exploatare a infrastructurii rutiere. 1.4 Modalitățile de implementare a principiilor și elementelor strategice pentru protecția mediului sunt: - armonizarea programelor de dezvoltare a drumurilor cu politicile de protecție a mediului; - obligativitatea procedurii de evaluare a impactului drumului asupra mediului, în faza inițială a proiectelor, programelor sau activităților. Evaluarea impactului asupra mediului cuprinde următoarele etape: a) studiul situației existente a factorilor de impact, înaintea începerii lucrărilor de construcție a drumurilor, va permite administratorului drumului să prevadă în faza de proiectare măsurile de protecție necesare. Procesul de evaluare a impactului trebuie să se desfășoare concomitent cu fazele de proiectare. Documentațiile tehnice pe baza cărora se solicită acordul de mediu vor fi avizate de către administratorul drumului, care verifică următoarele: - respectarea prevederilor Ordinului ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 125/1996; - efectuarea de analize asupra factorilor de mediu pentru situația existentă în teren; - propunerile și recomandările privind măsurile de reducere a impactului generat de noua lucrare, precum și propuneri privind programul de monitorizare pe parcursul execuției și în exploatare; b) pe parcursul execuției lucrărilor de drumuri, antreprenorul general este răspunzător de respectarea tuturor condițiilor legate de impactul asupra mediului; c) la terminarea lucrărilor de execuție a drumurilor, în cadrul lucrărilor de recepție se va verifica realizarea lucrărilor de protecție a mediului, conform documentației de proiectare. 1.5 Cheltuielile aferente măsurilor de protecție a mediului, evaluate de proiectant pe baza studiilor de impact - preliminare și finale -, vor fi nominalizate cantitativ și valoric în studiile de fezabilitate întocmite. 1.6 Concomitent cu elaborarea proiectelor se vor întocmi studii de impact pentru următoarele lucrări:

- de construcție și modernizare a drumurilor; - de reparații capitale ale drumurilor; - de reabilitare a drumurilor.

Capitolul 2

Protecția mediului ca urmare a impactului drum-mediu înconjurător

Definiție:

• biodiversitate - variabilitatea organismelor vii din ecosistemele terestre și acvatice și din cadrul complexurilor ecologice din care acestea fac parte; diversitatea cuprinde variabilitatea din cadrul speciilor, între specii și între/în cadrul ecosisteme/lor.

Protejarea unor specii și organisme rare, amenințate cu dispariția, conservarea biodiversității și instituirea de arii protejate, precum și măsurile stabilite de autoritatea de protecție a mediului sunt prioritare în raport cu alte interese. Autoritatea centrală de protecție a mediului, cu consultarea Academiei Române și a Comisiei Naționale UNESCO, stabilește criteriile pentru instituirea ariilor protejate și de conservare a biodiversității.

2.1 Protecția apelor și a ecosistemelor acvatice 2.1.1 La lucrările de drumuri prevăzute la pct. 1.6 se va asigura protecția apelor de suprafață, subterane și a ecosistemelor acvatice, care are ca obiect menținerea și ameliorarea calității și productivității naturale ale acestora, în scopul evitării unor efecte negative asupra mediului, sănătății umane și bunurilor materiale. Controlul respectării reglementărilor de protecție a apelor și a ecosistemelor acvatice este organizat și exercitat de către autoritățile din domeniul mediului, apelor, sănătății și de alte autorități, potrivit competențelor legale. 2.1.2 Conceperea și elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea soluției optime, pentru evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie să fie proiectat și întreținut pentru a proteja drumul și terenurile adiacente, să fie compatibil cu mediul înconjurător. În cazul în care drumul străbate zone umede, se vor executa lucrări specifice pentru eliminarea apelor, pentru a evita fenomenele de băltire. Lucrările de execuție a infrastructurii rutiere vor respecta zonele de protecție sanitară impuse de legislația în vigoare. 2.1.3 Pentru protecția faunei acvatice se vor prevedea în proiectele întocmite ca urmare a studiilor de impact măsuri conform legislației în vigoare, astfel încât lucrările de drumuri să nu dăuneze faunei acvatice și să protejeze speciile rare întâlnite. 2.1.4 Execuția lucrărilor de infrastructură se va face astfel încât contaminarea potențială a cursurilor de apă, lacurilor, pânzei freatice să fie evitată. Amplasarea lucrărilor de artă - poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele - se va face astfel încât să se evite: - modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea secțiunilor albiilor; - întreruperea scurgerilor apelor subterane. 2.1.5 Apele de pe suprafața drumului se vor colecta în șanțurile laterale drumului, prevăzute și dimensionate conform legislației în vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementărilor din acordul de mediu. 2.1.6 Deversarea apelor uzate menajere în șanțurile laterale drumului este interzisă. Evacuarea apelor uzate menajere, provenite de la amenajările colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin instalații de preepurare sau fose septice vidanjabile, care trebuie să fie proiectate și executate conform normativelor în vigoare și amplasate la cel puțin 10 m față de cea mai apropiată locuință. Instalațiile se execută și se întrețin în bună stare de funcționare de către beneficiarul acestor lucrări. 2.2 Protecția atmosferei Definiție: • protec,tia atmosferei urmărește prevenirea, limitarea deteriorării și ameliorarea calității acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului, sănătății umane și bunurilor materiale. 2.2.1 Prin studiul de impact al situației existente se identifică poluarea în lungul unui drum, pe baza estimării datelor de trafic (numărul, tipul și viteza autovehiculelor). Indicatorii calitativi ai emisiilor în atmosferă nu vor depăși valorile rezultate în urma calculelor privind dispersia poluanților în atmosferă, valori prevăzute în acordul de mediu. 2.2.2 Pentru stabilirea măsurilor de protecție împotriva zgomotelor și vibrațiilor, prin studiul de impact care se întocmește se au în vedere următoarele aspecte: - identificarea zonelor sensibile la zgomot și vibrații, cauza sensibilității; - identificarea principalelor surse locale de zgomot; - verificarea existenței unor reglementări locale în ceea ce privește nivelul de zgomot și vibrațiile, atât în cursul zilei, cât și în cursul nopții; - măsurarea nivelului de zgomot ambiant existent. Nivelul de zgomot măsurat, exterior așezărilor umane,

va respecta prevederile legislației în vigoare. Protecția poate fi realizată prin montarea de panouri fonoabsorbante, îmbrăcăminte antizgomot la trecerea prin apropierea locuințelor. Dimensionarea acestora se realizează în funcție de condițiile locale și conform standardelor.

2.3. Protecția solului 2.3.1 Antreprenorul este obligat ca, înaintea amplasării șantierului, să obțină acordul de mediu. Amplasamentul organizării de șantier se face, de preferință, în zone neîmpădurite, zone care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de producție pentru culturi agricole sau silvice, stabilirea acestuia făcându-se pe bază de studii ecologice, avizate de organele de specialitate. 2.3.2 Antreprenorii lucrărilor de drumuri, lucrări amplasate pe terenuri agricole și forestiere, sunt obligați să ia măsuri de depozitare a stratului de sol fertil decopertat, în vederea refolosirii acestuia, de prevenire a eroziunii solului și de stabilizare permanentă a suprafețelor drumurilor în lucru, în special înaintea perioadei de iarnă. 2.3.3 Pe parcursul desfășurării lucrărilor de execuție a drumurilor, antreprenorul va lua măsuri pentru asigurarea stabilității solului, corelând lucrările de construcție cu lucrările de ameliorare a terenurilor afectate. La execuția terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau în timp. 2.3.4 Beneficiarii lucrărilor de investiții, care dețin terenuri pe care nu le mai folosesc, vor proceda la redarea acestora în conformitate cu legea privind regimul juridic al drumurilor. 2.3.5 Drumurile, prin lucrările de exploatare și întreținere, pot afecta calitatea solului prin modificarea structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, întreruperea căilor de deplasare a faunei, consumul de teren agricol sau cu altă destinație productivă. Pe durata exploatării și întreținerii drumurilor se vor respecta măsurile de protecție a mediului în conformitate cu legislația în vigoare: - se vor menține în bună stare de funcționare amenajările antipoluante și de protecție a mediului; - se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulație și prin informarea publicului asupra importanței ecologice a obiectivului; - se vor realiza plantații rutiere pentru protecția solului. 2.4 Protecția mediului forestier În cursul execuției lucrărilor de drumuri și pe durata exploatării și întreținerii atât antreprenorul general, cât și administratorul drumului vor lua toate măsurile de protecție a fondului forestier în conformitate cu cerințele legislației în vigoare. Zonele în care s-au depozitat materialele provenite din excavații vor fi reamenajate la terminarea lucrărilor, conform condițiilor impuse prin acordul de mediu. 2.5 Protecția siturilor arheologice și istorice Prin construcția unui drum se înlesnește accesul la siturile arheologice și istorice existente sau la altele noi, descoperite în timpul lucrărilor de construcții. Pe durata execuției este necesar să se prevadă măsuri pentru a se asigura o protecție adecvată a acestora. 2.6 Protecția zonelor cu valoare peisagistică și a zonelor naturale protejate 2.6.1 Autorizarea executării lucrărilor de drumuri în parcuri naționale, rezervații naturale, precum și în alte zone protejate, de interes național, delimitate conform legii, se face conform aprobărilor legale în vigoare. 2.6.2 Un traseu de drum nou trebuie să se încadreze armonios în peisajul înconjurător, să utilizeze cât mai bine configurația terenului și perspectivele avantajoase și să devină chiar o atracție turistică propriu-zisă. Structura construcțiilor poate fi aleasă astfel încât prin selectarea materialelor de construcție să se armonizeze cu ansamblul peisagistic specific zonei. 2.7 Regimul deșeurilor 2.7.1 Principalele produse generate de activitatea de construcție și întreținere a drumurilor, ce pot fi clasate ca deșeuri, sunt materialele rezultate din decapări și din demolări. În activitatea de construcție și întreținere a infrastructurilor rutiere se va ține seama de reglementările în vigoare în colectarea, transportul, depozitarea și reciclarea deșeurilor. 2.7.2 Obligațiile ce rezultă din prevederile Legii nr. 137/1995 sunt următoarele: - se vor recicla deșeurile refolosibile, prin integrarea lor, în măsura posibilităților, în lucrările de drumuri, în conformitate cu încercările de laborator; - deșeurile ce nu pot fi reciclate prin integrarea în lucrările de drumuri se vor colecta, depozita și preda centrelor de colectare sau se vor valorifica direct prin predare la diverși consumatori; - se vor depozita deșeurile ce nu pot fi reciclate numai pe suprafețe special amenajate în acest scop; - se vor respecta condițiile de refacere a cadrului natural în zonele de depozitare, prevăzute în acordul și/sau autorizația de mediu; - întreținerea utilajelor și vehiculelor folosite în activitatea de construcție și întreținere a drumurilor se efectuează doar în locuri special amenajate, pentru a evita contaminarea mediului. 2.7.3 În cazul accidentelor în care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curățarea locului accidentului de resturi de metal și sticlă, decopertarea solului îmbibat cu produse petroliere și alte substanțe periculoase, refacerea vegetației, precum și repararea îmbrăcămintei rutiere și lucrările de consolidare a drumurilor avariate intră în sarcina celor vinovați de producerea incidentului, conform normelor în vigoare privind stabilirea și sancționarea contravenienților la normele privind exploatarea și menținerea în bună stare a drumurilor publice. 2.8 Protecția mediului uman Legea nr. 137/1995 stipulează obligativitatea respectării principiilor ecologice în procesul de dezvoltare social-economică, pentru asigurarea unui mediu de viață sănătos pentru populație. Amplasarea drumurilor, autostrăzilor trebuie să se facă fără a prejudicia în vreun fel salubritatea, ambientul, spațiile de odihnă, tratament și recreere, starea de sănătate și de confort a populației. În acest scop se au în vedere următoarele: - realizarea, dezvoltarea și întreținerea spațiilor verzi - aliniamente de arbori și perdele de protecție, cu rol atât antipoluant - împotriva noxelor, zgomotului -, cât și estetic; - folosirea, în măsura posibilităților, a unor tipuri de îmbrăcăminte rutieră absorbantă fonic; - execuția, unde este posibil, de piste pentru bicicliști; - execuția de treceri sigure pentru pietoni; - execuția de amenajări speciale pentru persoanele cu handicap. CAPITOLUL 3 Dispoziții finale Prevederile prezentelor norme nu sunt limitative. Protecția mediului înconjurător va respecta întreaga legislație existentă în domeniu, adaptată la condițiile specifice generate de activitatea de execuție și de întreținere a drumurilor. CAPITOLUL 4 Referințe • Legea nr. 18/1991 - Legea fondului funciar, republicată • Legea nr. 98/1992 - Lege pentru ratificarea Convenției privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 • Legea nr. 137/1995 - Legea protecției mediului • Legea nr. 26/1996 - Codul silvic • Legea nr. 107/1996 - Legea apelor • Ordonanța Guvernului nr. 27/1992 privind unele măsuri pentru protecția patrimoniului cultural național • Ordonanța Guvernului nr. 33/1995 privind măsurile pentru colectarea, reciclarea și reintroducerea în circuitul productiv a deșeurilor refolosibile de orice fel • Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor • Hotărârea Guvernului nr. 36/1996 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele privind exploatarea și menținerea în bună stare a drumurilor publice • Hotărârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism • Hotărârea Guvernului nr. 101/1997 - pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară • Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 462/1993 pentru aprobarea Condițiilor tehnice privind protecția atmosferei și a Normelor metodologice privind determinarea emisiilor de poluanți atmosferici produși de surse staționare • Ordinul ministrului apelor, pădurilor și protecției mediului nr. 125/1996 pentru aprobarea Procedurii de reglementare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului înconjurător • Ordinul ministrului sănătății nr. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă și a recomandărilor privind mediul de viață al populației. MINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. București, 27 ianuarie 1998. Nr. 45. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu NORME TEHNICE privind proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalități 1.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile și ale Ordonanței Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor publice se realizează pe baza principiilor generale prevăzute în prezentele norme tehnice. La proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor publice se va ține seama de funcția pe care o au în rețeaua rutieră, de clasa tehnică, de utilizarea rațională a terenurilor, conservarea și protejarea mediului înconjurător, de planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului aprobate potrivit legii, precum și de necesitatea desfășurării circulației în condiții de siguranță și confort. 1.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică: - străzilor; - drumurilor închise circulației publice. CAPITOLUL 2 Proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor 2.1. Planificarea, proiectarea, construirea și modernizarea drumurilor publice se fac în funcție de categoriile acestora din punct de vedere funcțional și de clasa tehnică determinată potrivit normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, aprobate prin ordin al ministrului transporturilor. 2.2. Din punct de vedere funcțional și administrativ, drumurile publice se împart, în ordinea importanței, astfel: a) autostrăzi - drumuri naționale de mare capacitate și viteză, rezervate exclusiv circulației autovehiculelor, care nu deservesc proprietățile riverane, prevăzute cu două căi unidirecționale separate printr-o zonă mediană având cel puțin două benzi de circulație pe sens și bandă de staționare de urgență; intersecții denivelate și accese limitate, intrarea și ieșirea autovehiculelor fiind permisă numai prin locuri special amenajate; b) drumuri expres - drumuri naționale accesibile numai prin noduri sau intersecții reglementate care pot fi interzise anumitor categorii de utilizatori și vehicule și pe care oprirea și staționarea pe partea carosabilă sunt interzise; c) drumuri na,tionale europene (E) - drumuri naționale deschise traficului internațional, a căror încadrare ca drumuri E se stabilește conform prevederilor Acordului European privind marile drumuri de trafic internațional (AGR). Ele pot fi și autostrăzi sau drumuri expres; d) drumuri na,tionale principale - drumuri naționale care asigură legătura capitalei țării cu orașele reședință de județ, legăturile dintre acestea, precum și cu principalele puncte de control pentru trecerea frontierei de stat a României; - alte drumuri naționale pe care la ultimul recensământ de circulație s-a înregistrat un volum de trafic mediu zilnic anual (MZA) mai mare de 3.500 vehicule fizice/24 de ore sau mai mare de 4.500 vehicule-etalon autoturisme/24 de ore; e) drumuri na,tionale secundare - restul drumurilor naționale care nu se încadrează în categoriile prevăzute la lit. a) - d); f) drumuri jude,tene - drumuri publice care asigură legăturile dintre: - municipiile reședință de județ și reședințele de comune, municipii, orașe, obiective de interes turistic, porturi, aeroporturi etc.; - orașe și municipii între ele; g) drumuri comunale - drumuri publice care asigură legăturile dintre orașe sau reședințele de comună și satele care le aparțin; h) drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora. 2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcțional și administrativ, cu clasele tehnice stabilite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se face potrivit prescripțiilor din tabelul nr. 1. Tabelul nr. 1 CORELAREA CATEGORIILOR DE DRUMURI, DIN PUNCT DE VEDERE FUNCȚIONAL ȘI ADMINISTRATIV, CU CLASELE TEHNICE 2.4. La racordarea drumurilor publice din afara localităților cu cele din interiorul localităților trebuie aplicat principiul conform căruia drumurile publice din afara localităților trebuie să se continue cu drumuri de același rang sau superior în traversarea localităților. În tabelul nr. 2 sunt redate legăturile recomandabile dintre drumurile din afara localităților cu cele din interiorul localităților. Tabelul nr. 2 CORELAREA LEGĂTURILOR REȚELEI DE DRUMURI PUBLICE DIN AFARA LOCALITĂȚILOR CU CELE DIN LOCALITĂȚI 2.5. Elementele geometrice ale traseului drumurilor publice se stabilesc în funcție de clasa tehnică a acestora și de viteza de proiectare determinată în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice. Elementele geometrice adoptate trebuie să asigure desfășurarea circulației în condiții de deplină siguranță și confort și sunt prezentate în tabelul nr. 3. Tabelul nr. 3 ELEMENTE GEOMETRICE A. Clasa tehnică I - Autostrăzi Elemente geometrice U.M Viteze de proiectare (km/h) 120 100 80 Razele minime ale curbelor în plan m 650 450 240 Declivități longitudinale maxime % 5 6 6 Razele de racordare minime m 18.000 9.000 4.500 convexă a declivităților excepționale m 12.000 6.000 3.000 Razele de racordare minime m 6.500 4.500 3.000 concavă a declivităților excepționale m 4.200 3.000 2.200 Distanța de vizibilitate m 230 160 110 B. Clasa tehnică II - V Elemente geometrice U.M Viteze de proiectare (km/h) 100 80 60 50 40 30 25 Razele minime în serpentine m - - 30 25 20 20 20 Declivități maxime % 5 6 6,5 7 7 7,5 8 longitudinale excepționale % - - - - 8 8,5 9 Razele minime fără benzi separate m 10.000 4.500 1.600 1.300 1.000 800 500 verticale convexe cu benzi separate m 6.000 3.000 1.500 1.000 800 500 300 Razele minime ale racordărilor concave m 3.000 2.200 1.500 1.000 1.000 500 300 Distanța de vizibilitate fără benzi separate cu benzi separate m m 280 140 230 100 140 70 110 55 70 35 60 30 50 25 Razele minime ale curbelor în plan m 450 240 125 95 60 35 25 ale racordărilor NOTĂ: În condiții grele de desfășurare a traseului și/sau acolo unde condițiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice și estetice și pentru evitarea unor lucrări de volume mari și costisitoare, razele minime ale curbelor în plan pot fi reduse cu 10-15% pe baza unui calcul tehnico-economic. 2.6. Determinarea elementelor profilului transversal, mai ales lățimea benzilor și numărul acestora, trebuie să fie stabilită în funcție de nivelul de serviciu ce se dorește a fi oferit utilizatorilor în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare. Pentru construcțiile noi debitul de serviciu, care servește la dimensionarea drumurilor din punct de vedere al capacității de circulație, este debitul admisibil corespunzător nivelului de serviciu „C". Pentru drumurile existente aflate în exploatare, pentru asigurarea unor condiții bune de desfășurare a circulației, este necesar ca traficul să nu depășească debitul recomandabil corespunzător nivelului de serviciu „B". În situația în care acesta este depășit, este indicat să se adopte măsuri locale de sporire a capacității de circulație prin amenajarea intersecțiilor, construirea de benzi suplimentare pentru vehicule lente, corectarea curbelor, îmbunătățirea vizibilității etc., prin corectarea elementelor care conduc la reducerea capacității și fluenței circulației. 2.7. Lățimea platformei și a părții carosabile se stabilește în funcție de clasa tehnică, de categoria funcțională și de elementele prevăzute în anexa nr. 1, astfel: A) Lățimea platformei: a) între 23,5 m și 26 m, la autostrăzi; b) între 17 m și 19 m, la drumurile cu patru benzi de circulație; c) între 7 m și 12 m, la drumurile cu două benzi de circulație; d) de 5 m, la drumurile cu o bandă de circulație. B) Lățimea părții carosabile: a) între 14 m și 15 m, la autostrăzi; b) de 14 m la drumurile cu patru benzi de circulație; c) între 5,5 și 7 m, la drumuri cu două benzi de circulație; d) de 4 m, la drumuri cu o bandă de circulație. 2.8. Zonele mediane la autostrăzi se prevăd a fi echipate cu dispozitive de reținere (glisiere sau parapete de securitate), plantații sau dispozitive speciale antiorbire. 2.9. În vederea asigurării fluenței circulației pe sectoarele cu declivități peste 4%, având circulație preponderentă de vehicule grele (peste 20% din trafic), se vor realiza benzi suplimentare pentru circulația acestora. 2.10. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcție de intensitatea și de compoziția traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice și de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice și de rentabilitate, ținându-se seama și de lucrările de întreținere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheț-dezgheț, se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenței structurii rutiere la acest fenomen. 2.11. Pentru asigurarea confortului și siguranței circulației în exploatare, la realizarea îmbrăcămintei rutiere se vor utiliza materiale, echipamente și tehnologii care să asigure realizarea condițiilor privind planeitatea, uniformitatea și rugozitatea suprafeței de rulare, corelate cu vitezele practicabile în conformitate cu prescripțiile în vigoare.

Capitolul 3

Proiectarea și construirea podurilor, pasajelor și a viaductelor

3.1. Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor și a podețelor se face în funcție de clasa tehnică a drumului, ținându-se seama de elementele din tabelul nr. 4. Tabelul nr. 4 Clasa Clasa de Convoiul de calcul tehnică încărcare Autocamioane Vehicule speciale pe roți sau șenile I II III E A 30 V 80 IV V I A 13 S 60 3.2. Clasele de încărcare și convoaiele de calcul pentru dimensionarea podurilor, podețelor, pasajelor și a viaductelor se aplică atât construcțiilor noi, cât și la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea celor existente. 3.3. Pentru podurile, podețele și viaductele amplasate pe drumuri publice cu trafic de vehicule speciale pentru piese grele, la propunerea unităților care au în administrare drumul respectiv, la solicitarea beneficiarului transportului și cu aprobarea Ministerului Transporturilor se pot lua în considerare, la dimensionare, tipuri de convoaie excepționale, corelate cu dimensiunile și greutățile pieselor, în conformitate cu prescripțiile în vigoare. 3.4. La podurile și podețele amplasate pe drumurile de clasa tehnică V cu trafic ușor, fără perspectiva sporirii ulterioare a greutății vehiculelor, dimensionarea se poate face și la clasa II de încărcare pentru convoaie A 10 și S 40 , pe baza aprobării administratorului drumului. 3.5. La dimensionarea hidraulică a podurilor și podețelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul și de verificare, ținându-se seama de prevederile studiilor și lucrărilor pentru regularizarea, îndiguirea și amenajarea cursurilor de apă, în contextul legislației în vigoare. În cazul râurilor și al canalelor navigabile, se vor prevedea soluții care să asigure gabaritele de navigație. 3.6. La realizarea pasajelor denivelate se va ține seama de traficul actual și de evoluția acestuia în perspectivă, de necesitatea asigurării fluenței și siguranței circulației și de eficiența tehnico-economică. 3.7. Pe drumurile naționale europene se vor prevedea pasaje denivelate la toate intersecțiile cu linii de cale ferată principale. 3.8. Lățimea podurilor, pasajelor și a viaductelor se corelează cu lățimea platformei și a părții carosabile a drumului și este prevăzută în anexa nr. 2. 3.9. Înălțimea gabaritului de liberă trecere peste drumuri, indiferent de categorie sau clasă tehnică, este de 5,0 m.

Capitolul 4

Intersecții de drumuri

4.1. Intersecțiile dintre drumurile publice se realizează denivelat sau la același nivel, în funcție de clasele tehnice și de categoriile funcționale ale drumurilor care se intersectează și în funcție de intensitatea traficului rutier. 4.2. Intersecțiile autostrăzilor și drumurilor expres cu alte drumuri se fac denivelat. La drumurile expres se pot admite accese la nivel, la care intrarea și ieșirea din drumul expres se fac prin viraj la dreapta, dar nu se admit încrucișări sau accese prin viraj la stânga la același nivel. În anumite condiții, în cazul unui schimb important de trafic și unde gradul de ocupare a terenului permite, se poate lua în considerare amenajarea unor intersecții giratorii. 4.3. Amenajarea intersecțiilor la același nivel între două drumuri se va face numai pe baza unui calcul de capacitate a intersecției, luându-se în considerare traficul orar de perspectivă, corespunzător celei de-a 30-a ore, în conformitate cu reglementările în vigoare. În cazul depășirii capacității pentru o intersecție la nivel cu circulația reglementată prin indicatoare rutiere, se poate avea în vedere soluția semaforizării intersecțiilor situate în localități. În afara localităților, în asemenea situații, se va prevedea sens giratoriu sau intersecție denivelată. 4.4. Proiectarea amenajărilor intersecțiilor de nivel se face asigurându-se circulația cu prioritate pe traseul de drum cu clasă tehnică superioară, considerat drum principal. Drumurile naționale europene, care nu sunt autostrăzi sau drumuri expres, au prioritate față de celelalte drumuri. Amenajarea la același nivel a intersecțiilor drumurilor publice din afara localităților se va face cu respectarea reglementărilor în vigoare, prevăzându-se pentru asigurarea fluenței și siguranței circulației benzi de virare, racordări de colț, benzi de stocaj și benzi de accelerare sau decelerare. 4.5. Lărgirile, benzile de accelerare și decelerare, de viraj și de stocare, precum și penele de racordare aferente amenajării intersecțiilor se realizează cu aceeași îmbrăcăminte și cu o structură rutieră identică cu cea existentă pe drum. 4.6. La proiectarea intersecțiilor dintre drumuri se vor evita pe cât posibil sectoarele cu declivități mai mari de 4% și racordările în interiorul curbelor drumului principal. 4.7. Intersecțiile autostrăzilor și drumurilor expres cu calea ferată se fac denivelat. Pentru drumurile naționale europene intersecțiile vor fi denivelate în cazul liniilor de cale ferată principale. Pentru celelalte categorii de drumuri necesitatea realizării intersecției denivelate se stabilește pe baza eficienței economice și a indicelui general de prioritate, determinate în conformitate cu metodologia în vigoare. 4.8. În cazul intersecțiilor la nivel dintre drumuri și căi ferate sau linii de tramvai, se va urmări ca acestea să se facă, de regulă, respectându-se următoarele condiții: - intersecția să se facă sub un unghi cât mai aproape de 90°, dar nu mai mic de 45°; - ambele căi de comunicație să fie pe cât posibil în aliniament; - în cazuri excepționale, se poate admite amplasarea intersecției într-o zonă în care una dintre cele două căi de comunicație este în curbă, numai dacă declivitatea uneia și înclinarea în profil transversal a celeilalte sunt în același sens, iar diferența dintre ele nu depășește 5o; - declivitatea liniei în zona intersecției nu trebuie să depășească cu mai mult de 5o înclinarea profilului transversal al drumului. 4.9. Tipul de echipare a intersecției dintre drumurile publice și calea ferată, precum și semnalizarea se stabilesc în conformitate cu prevederile reglementărilor în vigoare.

Capitolul 5

Dispoziții finale

5.1. Prezentele norme tehnice se completează cu prevederile din reglementările în vigoare, aferente fiecărei categorii de lucrări care intră în componența drumului public. 5.2. În cazul modernizării, consolidării sau reabilitării unor sectoare de drumuri existente, care au un sistem rutier definitiv fără defecte majore structurale: sunt în ramblee înalte sau deblee adânci, au lucrări grele de sprijinire și consolidare, sunt în traversarea localităților cu numeroase accese și prezintă elemente geometrice care nu se încadrează în cele prevăzute de norme, iar amenajarea în condițiile normelor ar necesita lucrări de volume mari și costisitoare, exproprieri și/sau demolări sau ar elimina posibilitățile de acces la riverani, cu acordul administratorului drumului, acestea se pot corela cu viteza de proiectare în cadrul unui proces de proiectare excepțională, prin adoptarea unor elemente la limita celor rezultate din calcule, fără însă a afecta siguranța circulației, prevăzându-se măsuri corespunzătoare. 5.3. Pe drumurile publice pe care se desfășoară frecvent circulația autobuzelor pe linii regulate de transport în comun se vor prevedea stații de transport în comun. Amplasarea lor se va face la propunerea administrației publice locale, cu avizul administratorului drumului și al poliției rutiere. Amplasarea stațiilor de transport în comun în același profil transversal al drumului este interzisă. Stațiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de staționare sau parcare. 5.4. Proiectarea și construirea drumurilor de utilitate privată se vor face pe baza caracteristicilor impuse de tipurile de vehicule ce vor circula pe aceste drumuri. 5.5. Drumurile de utilitate privată deschise circulației publice vor trebui să aibă elemente similare cel puțin cu drumurile publice de clasa tehnică V și să fie semnalizate corespunzător reglementărilor în vigoare pentru circulația publică.

LĂȚIMILE PLATFORMELOR ȘI PĂRȚILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE

1. CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI 1.1. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE ȘES ȘI DEAL ANEXA Nr. 1 la normele tehnice 1.2. AUTOSTRĂZI ÎN REGIUNI DE MUNTE 2. CLASA TEHNICĂ II p = platforma c = căi de circulație unidirecționale bi = benzi de încadrare (ghidare) din același sistem rutier ca al căii de circulație bs= benzi de staționare a = acostament m = zona mediană 2.1. DRUMURI EXPRES ȘI DRUMURI NAȚIONALE EUROPENE (E) CU PATRU BENZI DE CIRCULAȚIE 2.2. DRUMURI NAȚIONALE EUROPENE ȘI DRUMURI NAȚIONALE PRINCIPALE CU PATRU BENZI DE CIRCULAȚIE 3. CLASA TEHNICĂ III DRUMURI EXPRES, DRUMURI NAȚIONALE EUROPENE, DRUMURI NAȚIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAȚIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEȚENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE 3.1. DRUMURI EXPRES ȘI DRUMURI NAȚIONALE EUROPENE (E) 3.2. DRUMURI NAȚIONALE EUROPENE, DRUMURI NAȚIONALE PRINCIPALE, DRUMURI NAȚIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEȚENE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE NOTĂ: Pentru drumurile naționale europene lățimea minimă a platformei trebuie să fie de minimum 10 m, iar benzile de încadrare să aibă cel puțin 0,75 m lățime. De asemenea, vor fi prevăzute platforme de staționare, din loc în loc. 4. CLASA TEHNICĂ IV ȘI V 4.1. DRUMURI NAȚIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEȚENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE

NOTĂ:

La drumurile județene și comunale se admite ca parapetele să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor.

p = platforma drumului pc = parte carosabilă

NOTĂ:

Se admite ca parapetele, rigolele sau șanțurile să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor.

4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAȚIE

4.2 DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE

Anexa 2

la normele tehnice

LĂȚIMEA PODURILOR, PASAJELOR ȘI A VIADUCTELOR

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI

Pentru autostrăzi în regiuni de munte, lățimea va fi de 11 m

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ II

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ III ȘI IV

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE

PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ V, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAȚIE

pentru aprobarea Normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice

În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Normele tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la

15 zile de la data publicării. București, 27 ianuarie 1998. Nr. 46. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu NORME TEHNICE privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalități 15.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu principiile generale enunțate în Ordonanța Guvernului nr. 19/1997 privind transporturile și în temeiul art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 15.2. Normele stabilesc criteriile de clasificare tehnică a drumurilor, în funcție de traficul actual și de perspectivă. Clasele tehnice servesc pentru clasificarea rețelei de drumuri publice actuale în vederea planificării și proiectării lucrărilor de modernizare și îmbunătățire a condițiilor de circulație, precum și pentru lucrările de construcții noi. 15.3. Prevederile prezentelor norme tehnice nu se aplică: - străzilor; - drumurilor închise circulației publice. 15.4. Clasificarea tehnică se face independent de încadrarea în categoriile funcționale și administrative.

Capitolul 2

Clasificarea tehnică a drumurilor

2.1. Clasificarea tehnică după intensitatea traficului se face în V clase, conform prescripțiilor din tabelul nr. 1. Clasificarea tehnică a rețelei actuale se face pe baza intensității traficului rezultat din datele ultimului recensământ de circulație. Pentru planificarea și proiectarea lucrărilor de modernizare, îmbunătățire a condițiilor de circulație, precum și pentru construcțiile noi de drumuri, clasificarea tehnică se face după intensitatea traficului de perspectivă. Perioada de perspectivă recomandată este de 15 ani. 2.2. Traficul de perspectivă pentru clasificarea tehnică a drumului public se estimează pe baza datelor de trafic obținute din recensămintele efectuate pe acel drum, completate, după caz, cu anchete tip origine-destinație, la care se aplică coeficienții de evoluție a traficului în perspectivă, stabiliți pe baza datelor specifice de dezvoltare socio-economică a țării și/sau a zonei traversate de drum. Clasa Denumirea Caracteristicile traficului Intensitatea medie Intensitatea orară Tabelul nr. 1 tehnică a intensității zilnică anuală de calcul Tipul drumului public traficului Exprimată în număr de vehicule drumului recomandat Etalon (Autoturisme) Efective (Fizice) Etalon (Autoturisme) Efective (Fizice) 0 1 2 3 4 5 6 I Foarte intens > 21.000 > 16.000 > 3.000 > 2.200 Autostrăzi II Intens 11.001-21.000 8.001-16.000 1.401-3.000 1.000-2.200 Drumuri cu patru benzi de circulație III Mediu 4.501-11.000 3.501-8.000 550-1.400 400-1.000 Drumuri cu două benzi de circulație IV Redus 1.000-4.500 750-3.500 100-550 75-400 V Foarte redus < 1.000 < 750 < 100 < 75 Observații: - Intensitatea orară de calcul este traficul orar care, în cursul unui an, este depășit timp de 50 de ore. - Limitele din tabel pentru vehiculele efective sunt stabilite în ipoteza unui trafic de perspectivă, având autocamioane până la 30%. - Clasa tehnică este dată de intensitatea traficului în coloanele 2-5. În cazul în care rezultă clase tehnice diferite, încadrarea drumului se face pe baza unei analize aprofundate, ținându-se seama de intensitatea orară de calcul în vehicule-etalon, în funcție de toate elementele care determină capacitatea de circulație a drumurilor (coloana 4). - La încadrarea drumurilor în clasele I și II se vor avea în vedere, în afara aspectelor strict tehnice, și aspectele privind protecția mediului, conservarea patrimoniului, politica de dezvoltare generală a teritoriului, eliminarea disfuncționalităților existente pentru realizarea unei interconectări și interoperabilități cu rețelele magistrale europene. - Pentru drumurile care se încadrează în clasa tehnică V, având în vedere și categoria lor funcțională în cadrul rețelei de drumuri, se poate prevedea o singură bandă de circulație, cu condiția asigurării unor platforme de încrucișare la o distanță care să asigure vizibilitatea la întâlnirea cu vehiculele din sens opus, dar nu mai mare de 250-300 m. 2.3. Vehiculul-etalon de calcul al intensității traficului rutier este autoturismul. Echivalarea numărului de vehicule fizice în vehicule-etalon (autoturism) se face prin multiplicarea numărului vehiculelor fizice de diferite categorii, recenzate cu coeficienți de echivalare, în conformitate cu reglementările în vigoare. 2.4. Vitezele de proiectare pentru diferitele clase tehnice ale drumurilor publice vor fi cele prevăzute în tabelul nr. 2. Tabelul nr. 2 Clasa Vitezele de proiectare, în km/h, în regiune de tehnică a drumului șes deal munte I 120 100 80 II 100 80 60 III 80 50 40 IV 60 40 30 V 50 40 25 Observații: - În condiții grele de desfășurare a traseului și/sau acolo unde condițiile de mediu adiacente drumului o impun, în vederea neafectării resurselor istorice și estetice și pentru evitarea unor lucrări costisitoare, pe baza unui calcul tehnico-economic, vitezele de proiectare prevăzute în tabelul nr. 2 se pot reduce după cum urmează: - la clasa tehnică I: la 100 km/h, în regiune de șes, și la 80 km/h, în regiune de deal; - la clasele tehnice II-IV: până la viteza clasei tehnice imediat inferioare; - la clasa tehnică V: la 40 km/h, în regiune de șes, și la 25 km/h, în regiune de deal. 2.5. Vitezele de proiectare se aplică atât construcțiilor noi, cât și la modernizarea, consolidarea sau reabilitarea drumurilor.

Capitolul 3

Dispoziții finale

3.1. Încadrarea drumurilor în clase tehnice se face pentru drumurile existente de către unitățile care le administrează, iar pentru drumurile noi, de către unitățile care le vor administra după darea lor în exploatare. Încadrarea drumurilor în clase tehnice va fi revizuită periodic, cu ocazia prelucrării datelor rezultate în urma recensămintelor circulației, avându-se în vedere și realizările obținute pe baza planificărilor anterioare, precum și evoluția importanței și a funcției drumurilor în ansamblul rețelei și în strategia de dezvoltare a acesteia. 3.2. Încadrarea drumului în clase tehnice se va face pe sectoare cât mai lungi, cu caracteristici uniforme. Sectorul de încadrare nu trebuie să fie mai scurt decât distanța dintre două localități urbane sau dintre două intersecții cu drumuri de aceeași clasă sau de clasă tehnică superioară și trebuie să aibă minimum 20 km lungime. Intensitatea traficului ce servește la încadrare este cea care caracterizează cel puțin 60% din lungimea sectorului de încadrare. 3.3. Intrările în orașe, precum și alte sectoare scurte cu trafic intens sau foarte intens se încadrează în clasa tehnică a drumului a cărui continuitate o asigură acestea.

La aceste sectoare se va ține seama de caracteristicile traficului de perspectivă, introducându-se numărul de benzi de circulație suplimentare necesare.

pentru aprobarea Normelor tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale

Articolul 1

Se aprobă Normele tehnice privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la

15 zile de la data publicării. București, 27 ianuarie 1998. Nr. 47. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu N O R M E T E H N I C E privind amplasarea lucrărilor edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în localitățile urbane și rurale ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalități 15.1. Prezentele norme tehnice au fost elaborate în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. În prezentele norme prin drumuri se înțelege drumurile publice, precum și drumurile de utilitate privată deschise circulației publice, menționate la art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997. Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice și private. 15.2. Conform art. 26 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997, documentațiile privind proiectarea construcției și modernizarea drumurilor se întocmesc cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism și cu avizele prevăzute în normele metodologice. 15.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcții sau instalații, în orice scop, se face cu respectarea legislației în vigoare privind amplasarea și autorizarea executării construcțiilor și numai cu acordul prealabil al administratorului drumului. 15.4. Acceptul administratorului drumului comportă două faze: - acordul prealabil, care se obține la faza de proiectare; - autorizația de amplasare și acces la drum, care se obține înainte de execuție. 15.5. Aceste documente se emit pentru o anumită funcție a obiectivului. Schimbarea funcției sau destinației implică obținerea acceptului administrației drumului pentru noua situație.

Capitolul 2

Obiectul și domeniul de aplicare

2.1. Prezentele norme tehnice se referă la condițiile de amplasare a lucrărilor tehnico-edilitare, a stâlpilor pentru instalații și a pomilor în zona drumurilor, astfel cum au fost definite la pct. 1.1 din cap. 1. Pentru obiectivele existente, condițiile tehnice din prezentele norme tehnice trebuie respectate cu ocazia efectuării lucrărilor de reparații, reabilitări sau modernizări ale acestora. 2.2. Lucrările care fac obiectul prezentelor norme tehnice sunt: - lucrări tehnico-edilitare - rețele de distribuție sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare și canalizare pluvială; - amplasarea stâlpilor pentru instalații - iluminat public, semnalizări luminoase rutiere, cabluri de energie electrică sau telecomunicații; - amplasarea pomilor.

Capitolul 3

Condiții de amplasare a lucrărilor edilitare subterane în zona străzilor din localitățile urbane și rurale

3.1. Rețelele și instalațiile tehnico-edilitare situate în ampriza drumurilor sunt: - instalațiile necesare funcționării drumului: canalizarea pluvială și drenajele, iluminatul public, semnalizările luminoase rutiere, rețeaua de stropit spații verzi, rețeaua energetică pentru transportul în comun, stâlpii pentru telecomunicații; - instalațiile edilitare necesare ansamblurilor de construcții de locuințe și dotări social-culturale, posturi de transformare, cămine și aerisiri, hidranți, guri de scurgere. 3.2. Amplasarea în localități a rețelei edilitare subterane trebuie coordonată cu celelalte lucrări subterane și de suprafață, existente sau de perspectivă. 3.3. Lucrările edilitare subterane se amplasează, de regulă, în afara părții carosabile a drumului sau în galerii vizitabile. Amplasarea, construcția, repararea și întreținerea acestor lucrări se fac cu aprobarea administratorului drumului și cu respectarea legislației în vigoare. 3.4. Amplasarea lucrărilor edilitare subterane se realizează conform legislației în vigoare, în unul dintre următoarele sisteme: - izolat; - combinat, respectiv mai multe instalații grupate; și - în comun, când instalațiile subterane sunt într-o galerie circulabilă. 3.5. La amplasarea instalațiilor în sistem izolat sau combinat se va avea în vedere următoarea ordine de preferință: - sub zonele verzi; - sub insulele de dirijare a circulației; - sub trotuare sau alei pentru cicliști; - numai în cazuri excepționale, sub partea carosabilă sau sub liniile de tramvai, prevăzându-se măsuri speciale de protecție conform normelor specifice. 3.6. În proiectele de sistematizare a localităților trebuie să se indice încadrarea rețelelor edilitare subterane în profilul transversal al străzii. Amplasarea rețelelor edilitare subterane se face, de regulă, în afara părții carosabile a străzilor. Dacă acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau economic, rețelele se pot amplasa și în partea carosabilă, cu următoarea ordine de prioritate: - canalizare ape pluviale; - canalizare ape menajere; - termoficare; - alimentare cu apă; - gaze naturale; - telecomunicații; - alte rețele. 3.7. Soluția de amplasare a rețelelor în planul de situație coordonator din cadrul proiectelor trebuie justificată din punct de vedere tehnic și economic, în funcție de: - caracteristicile terenului de fundare; - siguranța în exploatare; - categoria străzii și sistemul rutier existent sau proiectat; - posibilitatea proiectării și executării, în mod coordonat, a tuturor rețelelor subterane; - etapizarea executării lucrărilor; - posibilitatea de deviere sau de întrerupere a circulației. 3.8. Condițiile specifice de amplasare, pe categorii de rețele, se stabilesc conform anexei nr. 1 și prevederilor de mai jos: - rețelele subterane electrice și de telecomunicații, amplasate pe trasee paralele de lungime mare, se recomandă să se pozeze separat, de o parte și de alta a străzii; - rețelele de tracțiune electrică se amplasează lângă fundațiile stâlpilor susținători respectivi; - rețelele de telecomunicații se recomandă să se pozeze în zona cuprinsă între frontul de aliniere a construcțiilor și partea carosabilă a străzii; - rețelele de gaze naturale se recomandă să se pozeze pe zona necarosabilă a străzii, pe partea opusă canalelor de energie termică și canalizațiilor telefonice; - distanța minimă dintre conducte și canale, precum și dintre acestea și construcțiile existente trebuie să asigure stabilitatea construcțiilor, ținându-se seama de adâncimea de fundare, precum și de caracteristicile geotehnice ale terenului. 3.9. Traseul unei rețele subterane sau al unei benzi tehnico-edilitare se recomandă să se stabilească pe baza documentațiilor tehnice, legal aprobate. 3.10. Dublarea rețelelor prin amplasarea de o parte și de alta față de axa străzii se face în baza unui calcul tehnico-economic. 3.11. Aducțiunile pentru alimentare cu apă care au trasee în localități, comune cu celelalte rețele edilitare subterane, se amplasează pe baza prezentele norme tehnice. 3.12. Traversarea aeriană a străzilor de către rețelele edilitare se face, de regulă, în locurile unde strada este în aliniament, intersecția realizându-se la un unghi apropiat de 90°, dar nu mai mic de 60°. 3.13. La subtraversarea căilor ferate și a drumurilor naționale, județene și comunale de către conductele de gaze și lichide, amplasarea acestora trebuie să se facă conform legislației în vigoare. 3.14. Amplasarea instalațiilor, distanțele de pozare și dimensiunile constructive vor respecta prevederile documentațiilor tehnice. 3.15. Rețelele magistrale de distribuție sau colectare pentru apă, energie electrică, telefonie, gaze, termoficare se vor amplasa în galerii circulabile, prevăzute cu puncte de branșare distribuite la distanțe optime, potrivit studiilor de sistematizare, asigurându-se lungimi minime ale branșamentelor [potrivit anexelor nr. 2 a) și 2 b)]. 3.16. Rețelele de energie electrică de înaltă tensiune și canalizare se proiectează și se realizează pe trasee independente, corespunzător normelor tehnice. 3.17. La proiectarea canalelor se vor lua măsuri pentru protejarea acestora față de agresivitatea apelor subterane, cât și pentru protejarea straturilor rutiere și a surselor de apă, a solului și a complexului rutier. 3.18. Conductele rețelelor de distribuție se montează, de regulă, îngropat, montajul aerian fiind admis la traversări de obstacole, precum și în alte cazuri justificate tehnic și economic. 3.19. Porțiunile aparente ale conductelor exterioare se montează, de preferință, aerian, pe pereții exteriori ai clădirilor, pe estacade etc. 3.20. Traseele conductelor de distribuție trebuie să fie, pe cât posibil, rectilinii și să urmărească profilul stradal, folosindu-se zone mai puțin aglomerate cu alte instalații subterane conform legislației în vigoare. 3.21. Traversările instalațiilor subterane prin conducte pentru lichide se execută la adâncimea minimă de 1,50 m sub cota axului drumului și la minimum 0,80 m sub cota fundului șanțului. 3.22. Traversările instalațiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se execută la adâncimea minimă de 1,20 m sub cota axului drumului și la 0,50 m sub cota fundului șanțului. 3.23. Este interzisă montarea conductelor de distribuție: - sub linii de tramvai sau de cale ferată, în lungul acestora; - în canale de orice fel, care comunică direct cu clădiri; - sub orice fel de construcții sau pe terenuri destinate construcțiilor. 3.24. La subtraversarea liniilor de tramvai și de cale ferată, a canalelor sau a altor construcții subterane care nu pot fi evitate, conductele de gaze se vor monta în tuburi de protecție. La intersecția cu rețele edilitare sau cu alte construcții subterane, conductele de gaze se montează, de preferință, deasupra acestora. 3.25. La stabilirea traseului conductelor de distribuție trebuie respectate distanțele minime până la construcții, instalații sau obstacole învecinate, existente sau proiectate, stabilite prin legislația în vigoare. 3.26. Deținătorii construcțiilor sau instalațiilor acceptate în zona drumului sunt obligați să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operațiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreținerea sau exploatarea drumurilor publice. 3.27. Administratorul drumului este obligat să-i înștiințeze pe deținători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puțin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuție impune mutarea ori modificarea, pentru construcții autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puțin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcțiilor cu caracter provizoriu.

Capitolul 4

Condiții de amplasare a stâlpilor pentru instalații în zona străzilor din localitățile urbane și rurale

4.1. Amplasarea instalațiilor în zona drumurilor trebuie să respecte prevederile stabilite de regimul juridic al drumurilor. 4.2. Zonele de siguranță sunt destinate pentru semnalizare sau pentru alte scopuri legate de exploatarea drumurilor și de siguranța circulației, precum și pentru plantații rutiere executate potrivit legislației în vigoare. Zonele de protecție rutiere se stabilesc în funcție de cerințele de dezvoltare a drumurilor, în conformitate cu regimul juridic al drumurilor. 4.3. Traversările aeriene ale cablurilor trebuie să asigure o înălțime de liberă trecere de minimum 6,0 m deasupra punctului cel mai înalt al platformei drumului. În cazul cablurilor electrice, înălțimea se majorează cu spațiul de siguranță împotriva electrocutării. 4.4. Instalarea stâlpilor de susținere a cablurilor de energie electrică sau de telecomunicații se face la o distanță suficientă de drumul național, astfel încât, în situația lărgirii drumului cu câte o bandă pentru fiecare sens de circulație, stâlpii să rămână în afara zonei de siguranță, fără a fi necesară mutarea lor. 4.5. Se interzice traversarea cu linii electrice aeriene în zona portalurilor sau a consolelor pentru instalațiile de semnalizare rutieră. 4.6. Dispunerea stâlpilor pentru susținerea surselor de iluminat se va face cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 4.7. Amplasarea pe străzi a stâlpilor pentru instalații se va face la minimum 1 m față de partea carosabilă, iar în cazul localităților rurale stâlpii vor fi amplasați dincolo de șanț [anexele nr. 3 a) și 3 b)]. 4.8. Amplasarea și instalarea indicatoarelor luminoase se vor face pe baza planurilor de organizare a circulației, elaborate în cadrul studiilor de specialitate, cu respectarea legislației în vigoare și cu acordul organelor de poliție care răspund de siguranța circulației. 4.9. Sistemul de susținere va fi constituit din stâlpi din beton armat sau metalici, special executați în acest scop sau de folosință comună. În cazul străzilor cu mai multe benzi de circulație, atunci când este necesară o semnalizare specifică fiecărei benzi, susținerea indicatoarelor respective se face printr-un sistem portal sau cu console. 4.10. Indicatorul luminos va fi repetitor sau pus în consolă la o înălțime corespunzătoare perceperii lui în punctele unde traseul, datorită configurației lui sau compoziției traficului, prezintă dificultăți de vizibilitate a semnalizării rutiere. 4.11. Amplasarea semafoarelor la intersecții se face ținându-se seama de intensitatea, structura traficului și de mărimea fluxurilor de circulație a vehiculelor. - Semafoarele de bază se amplasează în intersecții, de regulă, pe partea dreaptă a direcției de mers (anexa nr. 4). Stâlpul de susținere poate fi special destinat pentru semafoare sau poate fi de folosință comună cu alte utilități, cum ar fi susținerea de indicatoare de circulație. Înălțimea stâlpului de susținere se alege în funcție de numărul posibil al elementelor de semafor și de indicatoarele care se pot instala pe el, astfel încât distanța de la sol la extremitatea de jos a semaforului să fie de minimum 2,20 m. - Semafoarele repetitoare se amplasează în cazul intersecțiilor în care acced artere cu mai multe benzi de circulație pe sens, unde semnalele semaforului de bază pot fi mascate de vehiculele cu gabarit mare care circulă pe prima bandă, pentru conducătorii auto de pe celelalte benzi. În cazul semafoarelor repetitoare, montate pe partea stângă a direcției de mers, în insule de dirijare sau în spațiul verde median, înălțimea de la sol la extremitatea de jos a semaforului poate fi de minimum 0,80 m (anexa nr. 4). 4.12. Deținătorii construcțiilor sau ai instalațiilor acceptate sunt obligați să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, dacă aceste operațiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreținerea sau exploatarea drumurilor publice. 4.13. Administratorul drumului este obligat să-i înștiințeze pe deținători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puțin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuție impune mutarea ori modificarea, pentru construcții autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puțin 3 luni înainte de începerea lucrărilor la drum, în cazul construcțiilor cu caracter provizoriu.

Capitolul 5

Condiții de amplasare a pomilor în zona străzilor din localitățile urbane și rurale

5.1. Amplasarea pomilor în localitățile urbane și rurale se va face cu acordul administratorului drumului public. 5.2. Plantațiile în rânduri cu arbori se execută pe ambele părți ale drumului, de regulă în zona de siguranță, amplasate simetric și paralel cu axa drumului. Alegerea speciilor și asocierea lor în plantații trebuie să corespundă condițiilor de climă și de sol. 5.3. Distanțele minime de plantare de-a lungul drumului între arborii aceluiași rând depind de clasa tehnică a drumului și de forma de bază a coroanelor arborilor: - categoria străzii I-IV - distanța minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 15 m, iar pentru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de 20 m; - categoria străzii V - distanța minimă de plantare pentru specii cu coroană piramidală este de 10 m, iar pentru cele cu coroană sferică, ovală sau tabulară - de 15 m. 5.4. Se interzice plantarea pomilor în interiorul curbelor, indiferent de raza acestora. 5.5. Lățimile fâșiilor verzi situate în profilul transversal al străzii, în funcție de felul plantației, vor fi: - pentru plantații de pomi într-un șir minimum 1,00 m; - pentru plantații de arbuști minimum 0,75-1,00 m; - pentru gazon și flori minimum 0,75-1,00 m. 5.6. Plantarea arborilor se poate face și în ochiuri pătrate, amplasate pe trotuar, cu dimensiunile 1,00 m x 1,00 m, sau circular, cu diametrul de 1,00 m, care se recomandă să fie acoperite cu grătare metalice sau din beton prefabricat. 5.7. Se interzice plantarea de arbori și arbuști pe spațiile necirculabile în care sunt amplasate rețele și instalații edilitare subterane. 5.8. Distanțele minime de la marginea părții carosabile până la trunchiurile de arbori și arbuști trebuie să fie de minimum 1,00 m. 5.9. Plantațiile de pe zonele verzi nu vor deranja iluminatul străzii, vizibilitatea în curbă și la traversările pentru pietoni. 5.10. Plantațiile cu garduri vii se execută la lucrări ornamentale, precum și la perdele de protecție. Gardurile vii nu trebuie să pericliteze siguranța circulației rutiere. 5.11. Curățarea plantațiilor în zona rețelelor electrice se face prin tăierea coroanelor arborilor, păstrându-se forma de bază respectivă.

Capitolul 6

Dispoziții finale

6.1. Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. 6.2. Condițiile din prezentele norme tehnice conțin prevederi minime obligatorii. 6.3. Referințe:

- Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor.

A M P L A S A R E A Î N L O C A L I T Ă Ț I A R E Ț E L E L O R E D I L I T A R E S U B T E R A N E , E X E C U T A T E Î N S Ă P Ă T U R Ă

G A L E R I E E D I L I T A R Ă - S E C Ț I U N E - T I P

Anexa 1

la norme

Anexa 2 a)

la norme

Anexa 2 b)

la norme

G A L E R I E E D I L I T A R Ă - S E C Ț I U N E - T I P

P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I

A. Străzi de categoria I - magistrale cu minimum 6 benzi de circulație ANEXA Nr. 3 a) la norme B. Străzi de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulație ANEXA Nr. 3 b) la norme C. Străzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulație

Străzi în localități rurale

Anexa 4

la norme

A M P L A S A R E A I N S T A L A Ț I I L O R D E S E M N A L I Z A R E L A I N T E R S E C Ț I I F A Ț Ă D E D R U M U L E X I S T E N T

pentru aprobarea Normelor privind amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor

În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor; ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Articolul 1

Se aprobă Normele privind amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor, anexă la prezentul ordin.

Articolul 2

Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la

15 zile de la data publicării lui. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu București, 27 ianuarie 1998. Nr. 48. N O R M E privind amplasarea și exploatarea balastierelor din zona drumurilor și a podurilor ANEXĂ CAPITOLUL 1 Generalități 15.1. Prezentele norme au fost elaborate în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și cu Legea apelor nr. 107/1996. 15.2. În prezentele norme prin drumuri se înțelege drumurile publice, precum și drumurile de utilitate privată deschise circulației publice, menționate la art. 3 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997. Regimul juridic al drumurilor reglementează în mod unitar administrarea drumurilor publice și private. 15.3. Realizarea în zona drumului public a oricărei construcții sau instalații, în orice scop, se face cu respectarea legislației în vigoare privind amplasarea și autorizarea executării construcțiilor și numai cu acordul prealabil al administratorului drumului. 15.4. Acceptul administratorului drumului comportă două faze: • acordul prealabil - care se obține la faza de proiectare; • autorizația de amplasare și acces la drum - care se obține înainte de execuție. 15.5. Aceste documente se emit pentru o anumită funcție a obiectivului. Schimbarea funcției sau a destinației implică obținerea acceptului administrației drumului pentru noua situație.

Capitolul 2

Obiectul și domeniul de aplicare

2.1. Prezentele norme cuprind prevederi privind amplasarea balastierelor față de drumurile și podurile existente, precum și în situația unor drumuri și poduri noi. 2.2. Prezentele norme se aplică drumurilor, așa cum au fost definite la pct. 1.2 din cap. 1. Pentru balastierele existente, condițiile tehnice din prezentele norme trebuie respectate cu ocazia lucrărilor din albie, de reparații, reabilitări sau modernizări ale balastierelor. 2.3. Amplasarea balastierelor în apropierea podurilor și exploatarea agregatelor naturale din albia râurilor pot determina degradarea drumurilor sau a podurilor. 2.4. Exploatarea agregatelor naturale conduce la modificări ale talvegului care, în unele cazuri, pot determina surpări ale corpului drumurilor, tasări sau rotiri ale fundațiilor la pile și culee, conducând la întreruperi și restricții ale circulației rutiere, cu costuri suplimentare pentru utilizatori și efecte nefavorabile asupra vieții sociale.

Capitolul 3

Condiții de amplasare a unei balastiere față de drumurile și podurile existente

3.1. Determinarea distanței dintre limita balastierei și traseul drumului sau podul existent în amonte se face, de la caz la caz, în funcție de debitul și de viteza cursului de apă, de configurația și secțiunea transversală a albiei, de natura și caracteristicile fizico-mecanice și granulometrice ale materialelor aluvionare din albie, astfel încât să se evite efectele negative asupra drumurilor și podurilor existente. 3.2. Amplasarea unei balastiere noi este interzisă în zona podurilor la minimum 1 km în amonte și la minimum 2 km în aval. 3.3. Exploatarea agregatelor naturale este permisă numai din rezerve omologate, cu respectarea condițiilor de scurgere a apelor și de asigurare a stabilității albiilor și malurilor și fără afectarea construcțiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. În cazul în care exploatarea agregatelor naturale se face în albiile cursului de apă, pentru a servi lucrărilor de regularizare a albiei, stabilizării talvegului sau aducerii albiei la starea inițială, nu mai este necesară omologarea rezervelor. 3.4. Având în vedere efectele negative ce pot apărea asupra drumurilor și podurilor existente, din cauza unei amplasări necorespunzătoare, pentru deschiderea unei balastiere noi se va obține și acordul Ministerului Transporturilor.

Capitolul 4

Condiții de exploatare a balastierelor și măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor și podurilor existente

4.1. Exploatarea balastierelor existente se va face astfel încât să nu afecteze buna desfășurare a fluenței traficului și siguranța circulației pe drumurile și podurile existente. 4.2. Exploatarea nerațională, nerespectarea distanței minime dintre incinta balastierei și traseul drumului pot conduce la fenomene de degradare sau la surpări ale corpului drumului, punând în pericol siguranța circulației. Pentru evitarea efectelor negative asupra traficului ce se desfășoară pe drumul din vecinătatea balastierei sunt necesare măsuri atât pentru protecția tuturor categoriilor de vehicule de pe drum, cât și pentru protecția versanților și a malurilor cursurilor de apă. 4.3. Se vor adopta soluții moderne, eficiente și estetice în cazul unor balastiere situate în apropierea unor zone locuite sau în apropierea unor drumuri cu circulație intensă. Astfel se pot prevedea panouri din elemente prefabricate, care delimitează incinta balastierei pe laturile din vecinătatea zonelor mai sus amintite, având la exterior un aspect estetic plăcut, cu posibilități de îmbrăcare în vegetație, dimensiunile acestor panouri protejând atât vizual, cât și din punct de vedere al poluării cu praf a zonei. 4.4. În cazul în care, datorită fenomenului de afuiere, se constată coborârea talvegului, administratorul balastierei va fi obligat să oprească exploatarea balastierei și să asigure măsuri pentru stabilizarea taluzului sau a podului, pe cheltuiala sa. 4.5. Pentru reducerea efectelor negative cauzate de fenomenul de afuiere care apare datorită exploatării necorespunzătoare a balastierei sunt necesare lucrări de apărare care vor avea la bază studii și proiecte legal aprobate. Se vor avea în vedere următoarele: • Pentru diminuarea fenomenului de afuiere, la pilele podului din amonte se prevăd praguri de fund. Acestea se proiectează pe toată lățimea albiei, de la un mal la altul, având coronamentul mai ridicat către maluri decât spre firul apei, pentru a permite scurgerea apelor la niveluri mici. Coronamentul pragurilor de fund se va proiecta, în general, la nivelul fundului albiei proiectate. • Pentru a obține rezultatele cele mai favorabile, amplasarea pragurilor de fund în curbe se va face astfel: primul, la începutul curbei, ultimul, la sfârșitul curbei, iar celelalte praguri de fund se așază la distanța de 1,5 x lățimea albiei la fund. • Pentru a rezista acțiunii apelor, pragurile de fund se vor proiecta cu o încastrare în mal de 3-5 m, iar contra afuierii în aval se vor prevedea saltele de fascine pe o lungime de 3,2 h + 2 e, unde: h - afuierea locală considerată sub linia fundului apei, calculată ca diferență între adâncimea maximă probabilă după afuiere și adâncimea normală în regim natural în secțiunea amonte; e - grosimea saltelei de fascine în funcție de adâncimea și de viteza apei la debitul de calcul. • În cazul afuierilor puternice se vor asigura cu palplanșe sau cu piloți. Pentru prevenirea producerii afuierilor în jurul pilelor și culeelor podurilor noi proiectate se folosesc, de regulă, praguri de fund din gabioane. • Lucrările de apărare au, în general, un caracter local, limitat la zonele din apropierea traseului căilor de comunicație cu cursul de apă. Ele trebuie însă tratate astfel încât să se încadreze într-un plan general de amenajare privind întregul curs de apă. Lucrările vor fi prevăzute cu încastrări corespunzătoare în malurile stabile ale cursului de apă. • Lucrările de apărare a malurilor, îndeosebi în cazul albiilor înguste, au, totodată, și rol de susținere și consolidare. • Gabioanele, ca elemente din plasă de sârmă, umplute cu piatră brută, se aplică la apărarea malurilor, în special la cursurile de apă unde bolovanii se pot extrage chiar din albie și acolo unde fundul albiei este mobil și, în general, peste tot unde se impune o lucrare cu caracter mai stabil, unde vitezele depășesc 5 m/s și unde, din cauza situației și caracterului cursului de apă, nu se pot executa lucrări din fascine, iar cele din zidărie pe fundații adânci ar fi prea costisitoare. • Gabioanele se pot folosi parțial și la fundația unei lucrări expuse afuierii pentru preluarea eventualelor eroziuni și tasări. • Lucrările de regularizare sau de apărare, care se prevăd în jurul podurilor, nu trebuie să înrăutățească condițiile de scurgere a apelor pe sub pod și nici să sporească vitezele curentului până la valori ce ar putea produce afuierea infrastructurii podului. • Tot pentru apărarea malurilor se pot adopta diguri longitudinale. Acestea, ca și cele pentru dirijare din jurul podurilor, se vor racorda cu aripile sau cu sferturile de con ale podurilor, când culeele acestora au fundații de adâncime (piloți, chesoane sau coloane). • Pentru a nu se produce erodarea digului la deversarea lui de către apele de viitură, taluzul dinspre mal va fi prevăzut cu o pantă mică.

Capitolul 5

Dispoziții finale

5.1. Condițiile din prezentele norme conțin prevederi minime obligatorii. 5.2. Prevederile din prezentele norme se referă la funcționarea exploatărilor de balast și la măsuri generale pentru reducerea efectelor negative asupra drumurilor și podurilor existente. 5.3. Pentru drumurile și podurile noi, în calitate de obiective de utilitate publică, balastierele existente se vor reamplasa în interval de un an, pe cheltuiala proprietarului, pentru a nu periclita stabilitatea drumului și a podului sau a nu produce modificări ale regimului apei din zonă.

pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane

Articolul 1

Se aprobă Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, anexă la prezentul ordin.

Articolul 2

Anexa face parte integrantă din prezentul ordin.

Articolul 3

Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I și va intra în vigoare la

15 zile de la data publicării. București, 27 ianuarie 1998. Nr. 49. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu N O R M E T E H N I C E ANEXĂ privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane CAPITOLUL 1 Generalități 15.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumurilor publice din interiorul localităților urbane, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 15.2. Prin străzi, în înțelesul prezentelor norme tehnice, se înțelege drumurile publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătură, uliță etc. 15.3. Străzile din localitățile urbane se clasifică în raport de intensitatea traficului și de funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel: - străzi de categoria I - magistrale; - străzi de categoria a II-a - de legătură; - străzi de categoria a III-a - colectoare; - străzi de categoria a IV-a - de folosință locală. 15.4. Funcțiile, dimensiunile și modul de realizare a fiecărei categorii de străzi sunt cele prevăzute în prezentele norme tehnice. 15.5. Încadrarea în categorii a străzilor din localitățile urbane se face de către consiliile județene sau locale, pe baza studiilor de dezvoltare și organizare a traficului, potrivit prezentelor norme tehnice. 15.6. Drumurile naționale, județene și comunale își păstrează categoria funcțională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităților, servind și ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităților, precum și lucrările de realizare, modernizare și reparare a acestora se fac în conformitate cu legislația în vigoare. 15.7. Sectoarele de drumuri naționale, județene și comunale, incluzând lucrări de artă și amenajările aferente, situate în intravilanul reședințelor de județ sau al municipiilor, sunt în administrarea consiliilor locale.

Capitolul 2

Domenii de aplicare

2.1. Pentru străzile existente, condițiile tehnice din prezentele norme trebuie respectate la repararea, reabilitarea sau modernizarea lor.

Capitolul 3

Prescripții generale

3.1. Străzile din localitățile urbane au următoarele funcții și caracteristici: - străzile de categoria I - magistrale - asigură preluarea fluxurilor majore ale orașului pe direcția drumului național ce traversează orașul sau pe direcția principală de legătură cu acest drum, având minimum 6 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a II-a - de legătură - asigură circulația majoră între zonele funcționale și de locuit, având 4 benzi de circulație, inclusiv liniile de tramvai; - străzile de categoria a III-a - colectoare - preiau fluxurile de trafic din zonele funcționale și le dirijează spre străzile de legătură sau magistrale, având 2 benzi de circulație; - străzile de categoria a IV-a - de folosință locală - asigură accesul la locuințe și servicii curente sau ocazionale din zonele cu trafic foarte redus. 3.2. Zona străzilor din localitățile urbane include partea carosabilă, acostamentele, șanțurile, rigolele, trotuarele, spațiile verzi, suprafețele adiacente pentru parcaje, suprafețele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurată prin șanțuri amenajate, cu dirijarea în afara zonelor de siguranță a străzilor. 3.3. Zonele de siguranță și de protecție a intravilanului localităților urbane se stabilesc prin studii de trafic și prin documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. 3.4. Condițiile tehnice de proiectare a străzilor din localitățile urbane, precum și capacitățile maxime de circulație sunt prevăzute în anexele nr. 1 și 2. 3.5. Proiectarea, sistematizarea și realizarea străzilor din localitățile urbane se fac în corelare cu planul urbanistic general al localității, pe baza studiului de dezvoltare și organizare a traficului, întocmit pentru o perioadă de perspectivă de minimum 15 ani, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 3.6. Prin sistematizarea rețelei stradale se va asigura ca drumurile naționale să traverseze localitatea prin una sau cel puțin două străzi principale de circulație, în conformitate cu legislația în vigoare. 3.7. La proiectarea, execuția și intervențiile asupra străzilor din localitățile urbane se va ține seama de categoriile funcționale ale acestora, de traficul rutier, de siguranța circulației, de factorii economici, sociali și de apărare, de conservarea și protecția mediului înconjurător, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinație, precum și de normele tehnice în vigoare, pentru adaptarea acestora la cerințele persoanelor cu handicap și ale celor de vârsta a treia, precum și pentru amenajarea pistelor pentru bicicliști. 3.8. Desființarea, lărgirea sau crearea de străzi noi în cadrul unor cvartaluri existente se pot face prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Regiei Autonome „Administrația Națională a Drumurilor din România", în cazul drumurilor naționale, prin hotărâre a consiliilor locale, în cazul străzilor, și la propunerea consiliilor județene, în cazul drumurilor județene. 3.9. Documentațiile tehnice privind proiectarea construcției, modernizarea și reabilitarea străzilor din localitățile urbane se avizează de către administratorul acestora. 3.10. Îmbunătățirea elementelor geometrice ale străzii se poate efectua, potrivit dispozițiilor legale, prin corectări sau retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurându-se lățimea minimă de trotuar. 3.11. Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistență a unei străzi, se face cu respectarea legislației în vigoare privind autorizarea executării construcției, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările. 3.12. În zonele protejate ale localităților se va urmări descurajarea sau interzicerea circulației de tranzit, în condițiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespunzătoare, cu acordul administratorului drumului și al poliției rutiere. 3.13. În cadrul proiectelor de sistematizare a localităților urbane se va avea în vedere posibilitatea realizării unor monumente noi, precum și punerea în valoare a monumentelor existente, lucrările destinate acestor scopuri efectuându-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice realizarea de piețe noi sau spații verzi în jurul obiectivelor social-culturale, prin demolarea unor construcții existente. 3.14. Pentru drumurile de tranzit care ocolesc localitățile urbane, accesul spre aceste drumuri se realizează prin intersecții amenajate corespunzător intensității traficului. 3.15. Pentru întocmirea studiilor de dezvoltare și organizare a circulației, consiliile locale împreună cu poliția rutieră asigură recensământul periodic al traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop. 3.16. Vitezele de circulație luate în considerare la proiectare, intensitatea și natura traficului, precum și organizarea circulației, dispunerea și amenajarea intersecțiilor se stabilesc cu respectarea prevederilor normelor în vigoare. 3.17. Dimensionarea numărului de benzi carosabile se face în funcție de intensitatea și caracteristicile traficului, cu respectarea capacităților maxime de circulație pe străzi, prevăzute în anexa nr. 2. 3.18. Adoptarea elementelor geometrice ale străzilor din localitățile urbane se face cu respectarea prevederilor normelor în vigoare și sunt redate în anexa nr. 3. 3.19. Alinierea construcțiilor în lungul străzilor din categoriile I-III se face cu respectarea distanțelor maxime între fronturile acestora, prevăzute în anexa nr. 4. 3.20. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcție de intensitatea și de compoziția traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice și de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice și de rentabilitate, ținând seama și de lucrările de întreținere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Perioada de perspectivă pentru dimensionarea structurii rutiere va fi de minimum 15 ani. 3.21. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate degradări datorate fenomenului de îngheț-dezgheț se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenței structurii rutiere la acest fenomen. 3.22. Intersecțiile se realizează denivelat sau la același nivel, în funcție de categoria străzii și de traficul rutier, cu respectarea legislației în vigoare. Cheltuielile privind aceste lucrări sunt în sarcina celor care au în administrare sau în proprietate strada pe care se desfășoară traficul ce impune amenajarea sau modificarea intersecției. 3.23. La proiectarea intersecțiilor în mediul urban se va ține seama de fluxurile circulației, de relațiile dintre curenții de trafic, de modul de dirijare a traficului, de condițiile de vizibilitate și de siguranță a circulației, cu respectarea normelor în vigoare. 3.24. Pentru circulația pietonilor în localitățile urbane se vor amenaja trotuare, cu o lățime cuprinsă între 1,00 m și 4,00 m, în funcție de intensitatea circulației pietonale și de locul unde sunt amplasate, conform anexei nr. 5. Dacă este cazul, se pot amenaja piste pentru bicicliști, în conformitate cu prevederile normelor în vigoare, avându-se în vedere studiile efectuate de administrațiile locale și planurile de urbanism local. 3.25. La traversarea străzilor din categoriile I și II pot fi prevăzute refugii sau pasaje pietonale denivelate. 3.26. Realizarea și amplasarea în zona străzilor a oricărei construcții sau instalații, în orice scop, se fac cu respectarea legislației în vigoare. 3.27. Deținătorii construcțiilor sau instalațiilor acceptate sunt obligați să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, avându-se în vedere corelarea cu cota părții carosabile a străzii, dacă aceste operațiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreținerea sau exploatarea străzii. 3.28. Consiliile locale sunt obligate să-i înștiințeze pe deținători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puțin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuție impune mutarea sau modificarea, pentru construcțiile autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puțin 3 luni înainte de începerea lucrărilor, în cazul construcțiilor acceptate cu caracter provizoriu. 3.29. Deținătorii de construcții amplasate în zona străzilor sunt obligați să execute revizia periodică și repararea acestora pentru a se asigura estetica, protejarea străzii și siguranța circulației. 3.30. Liniile noi de tramvai se amplasează pe baza unor studii tehnice. În cazul amplasării acestora pe partea carosabilă a străzii, la nivelul ei se vor amenaja obligatoriu stații de tramvai cu refugii pentru pietoni, profilul caracteristic al străzii modificându-se în conformitate cu normele în vigoare. 3.31. Autoritățile administrației publice locale împreună cu poliția rutieră au obligația de a reglementa parcarea și staționarea pe străzi a vehiculelor. 3.32. Parcarea autovehiculelor se admite, de regulă, în zone special amenajate, în afara benzilor de circulație și a trotuarelor, amplasate de comun acord cu poliția rutieră.

Capitolul 4

Dispoziții finale

4.1. Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele norme tehnice. 4.2. Condițiile din prezentele norme tehnice conțin prevederi minime obligatorii. 4.3. Referințe: Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. ANEXA Nr. 1 la norme Intensitatea Partea Distanța mi Viteza traficului în carosabilă (m) normală dintre crt. străzii (km/oră) (vehicul-etalon) Nr. de Lățimea Lățimea Relații dreapta nimă intersecții ivel (m) Organizarea circulației Relații și a intersecțiilor numai dreapta 1. Stradă de 60 Foarte intensă 6 3,50 21 800 200 a) liniile de tramvai se categoria I - peste 600 și amplasează în limita - magistrală intensă - părții carosabile a 360-600 străzii, încadrate în numărul benzilor b) intersecțiile foarte solicitate se amenajează Condiții tehnice de proiectare a străzilor din localitățile urbane Nr. Categoria de proiectare autoturisme (oră și bandă) benzi banzii (m) carosabilă (m) la același n stângadenivelat c) intersecțiile la nivel cu circulația dirijată cu semafoare d) staționările pe benzile de circulație curentă sunt interzise

2. Stradă de 50-60 Intensă - 4 3,50 14 500 100- a) liniile de tramvai se categoria 360-600 150 amplasează în limita a II-a - de părții carosabile a strălegătură zii, încadrate în numă-

rul benzilor

b) intersecțiile la nivel au circulația dirijată de semafoare c) staționările pe benzile de circulație curentă sunt interzise d) în condiții deosebite de desfășurare a traseului străzii (teren accidentat, zone locuite) se poate reduce viteza de proiectare pe sector până la

35 km/oră

3. Stradă de 40-50 Medie - 2 3-3,50 6-7 200 50 în condiții deosebite categoria 160-360 de desfășurare a traa III-a - seului străzii (teren colectoare accidentat, zone locuite) se poate reduce viteza de proiectare pe sector până la 25 km/oră 4. Stradă de 25 Redusă - 1 3-3,50 3-3,50 Sub a) străzile pot fi prevăcategoria 30-160 și 100 zute cu platforme de a IV-a - de foarte redusă încrucișare și bucle de folosință locală - sub 30 întoarcere și au, de regulă, trotuar de 1,00 m b) se va interzice traficul mijloacelor de transport în comun pe această categorie de străzi C A P A C I T Ă Ț I L E M A X I M E D E C I R C U L A Ț I E A L E S T R Ă Z I L O R S I T U A T E Î N P A L I E R Ș I A L I N I A M E N T ANEXA Nr. 2 la norme (autoturisme-vehicule-etalon/oră) Nr. benzilor Distanța dintre Viteza de proiectare (km/oră) de circulație intersecții (m) 60 50-60 40-50 25 A. Circulația în regim normal și flux continuu (undă verde, intersecții denivelate) 6 benzi - 5.000 - - - 4 benzi - 3.500 3.800 - - B. Circulația în regim normal și flux discontinuu (cu treceri alternative în intersecții) 6 benzi 800 2.800 - - - 4 benzi 800 2.000 2.200 - - 500 1.500 1.800 - - 2 benzi 500 - 1.000 1.200 - 300 - 700 900 - 200 - 600 800 - 1 bandă 100 - - - 350 ANEXA Nr. 3 a) la norme P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I A. Străzi de categoria I - magistrale - cu minimum 6 benzi de circulație ANEXA Nr. 3 b) la norme B. Străzi de categoria a II-a - de legătură - cu 4 benzi de circulație ANEXA Nr. 3 c) la norme C. Străzi de categoria a III-a - colectoare - cu 2 benzi de circulație D. Străzi de categoria a IV-a - de deservire locală - cu o singură bandă de circulație ANEXA Nr. 4 la norme DISTANȚELE DINTRE FRONTURILE CONSTRUCȚIILOR SITUATE PE PĂRȚILE LATERALE ALE STRĂZII Nr. benzilor Condițiile Distanțele dintre de circulație curentă de amenajare fronturile construcțiilor (m) (ambele sensuri) a străzilor (vezi nota) - șase benzi Cu sau fără linie de tramvai, 35 cu pomi și stâlpi la marginea trotuarului - patru benzi Cu sau fără linie de tramvai, 25 cu pomi și stâlpi la marginea trotuarului - două benzi Cu pomi și stâlpi și cu rețele 14-16, în funcție de lățimea trotuarelor subterane numeroase - două benzi Fără pomi 9-13, în funcție de lățimea carosabilă a trotuarelor Notă: Distanțele dintre fronturile construcțiilor se reduc, în cazul în care sunt prevăzute trotuare cu lățimi mai mici decât cele stabilite în mod curent, și se majorează atunci când se prevăd zone verzi mediane, refugii pentru pietoni, amenajări pentru intersecții și pentru asigurarea vizibilității, precum și în cazul terenului accidentat, în vederea reducerii volumelor de terasamente, al zidurilor de sprijin și al soclurilor clădirilor. Distanța dintre fronturile clădirilor de locuit, altele decât cele amplasate pe străzile de categoria I și a II-a, va fi de 28 m, pentru clădirile cu 11 niveluri (P + 10), și de 13 m, pentru cele cu 5 niveluri (P + 4), respectiv 16 m, pentru străzile cu două benzi de circulație și trotuare de 3 m. ANEXA Nr. 5 la norme P R O F I L U R I C A R A C T E R I S T I C E D E S T R Ă Z I Capacități de circulație (pietoni/oră) Lățimea trotuarului (m) Trotuar lângă locuințe Trotuar lângă magazine Alee în zona de parc 1,00 800 700 600 1,50 1.600 1.400 1.200 2,25 2.400 2.100 1.800 3,00 3.200 2.800 2.400 4,00 4.000 3.500 3.000 MINISTERUL TRANSPORTURILOR O R D I N pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale În conformitate cu prevederile art. 67 din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor, în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 44/1997 privind organizarea și funcționarea Ministerului Transporturilor, ministrul transporturilor emite următorul ordin: Art. 1. - Se aprobă Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale, anexă la prezentul ordin. Art. 2. - Anexa face parte integrantă din prezentul ordin. Art. 3. - Prezentul ordin se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, și va intra în vigoare la 15 zile de la data publicării. București, 27 ianuarie 1998. Nr. 50. Ministrul transporturilor, Traian Băsescu ANEXĂ NORME TEHNICE privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile rurale CAPITOLUL 1 Generalități 1.1. Prezentele norme tehnice se aplică tuturor drumurilor publice din interiorul localităților rurale, fiind elaborate în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. 1.2. Prin străzi , în sensul prezentelor norme tehnice, se înțelege drumurile publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătură, uliță etc. 1.3. Străzile din localitățile rurale se clasifică în raport cu intensitatea traficului și cu funcțiile pe care le îndeplinesc, astfel: - străzi principale; - străzi secundare. 1.4. Funcțiile, dimensiunile și modul de realizare a fiecărei categorii de străzi sunt cele prevăzute în prezentele norme tehnice. 1.5. Încadrarea în categorii a străzilor din localitățile rurale se face de către consiliile locale, pe baza studiilor de dezvoltare și organizare a traficului, potrivit prezentelor norme tehnice. 1.6. Drumurile naționale, județene și comunale își păstrează categoria funcțională din care fac parte, fiind considerate fără întrerupere în traversarea localităților, servind și ca străzi. Modificarea traseelor acestora în traversarea localităților, precum și lucrările de realizare, modernizare și reparare a acestora se fac în conformitate cu legislația în vigoare. CAPITOLUL 2 Domeniul de aplicare 2.1. Pentru străzile existente, condițiile tehnice din prezentele norme tehnice trebuie respectate la repararea, reabilitarea sau modernizarea acestora. CAPITOLUL 3 Prescripții generale 3.1. Străzile din localitățile rurale au următoarele funcții și caracteristici: - străzi principale - cu două benzi de circulație pentru trafic în dublu sens; - străzi secundare - cu o singură bandă de circulație pentru trafic de intensitate redusă. 3.2. Zona străzilor din localitățile rurale include partea carosabilă, acostamentele, șanțurile, rigolele, trotuarele, spațiile verzi, suprafețele adiacente pentru parcaje, suprafețele de teren necesare amplasării anexelor acestora. Pe sectoarele de străzi fără canalizare, scurgerea apelor trebuie asigurată prin șanțuri amenajate, cu dirijarea în afara zonelor de siguranță a drumurilor. 3.3. Zonele de siguranță și de protecție a intravilanului localităților rurale se stabilesc prin studii de trafic și prin documentațiile de urbanism și de amenajare a teritoriului. 3.4. La proiectarea, execuția și intervențiile asupra străzilor din localitățile rurale se va ține seama de categoriile funcționale ale acestora, de traficul rutier, de siguranța circulației, de factorii economici, sociali și de apărare, de conservarea și protecția mediului înconjurător, conform studiilor de impact, de planurile de urbanism și de amenajare a teritoriului, de anchetele de trafic origine-destinație, precum și de normele tehnice în vigoare pentru adaptarea acestora la cerințele persoanelor cu handicap și ale celor de vârsta a treia, precum și pentru amenajarea pistelor pentru bicicliști. 3.5. Documentațiile tehnice privind proiectarea construcției, modernizării și reabilitării străzilor din localitățile rurale se avizează de către administratorul acestora. 3.6. Îmbunătățirea elementelor geometrice ale străzii se poate efectua, potrivit dispozițiilor legale, prin corectări sau retrageri de garduri, fără demolări de clădiri, asigurându-se lățimea minimă pentru trotuar. 3.7. Dimensionarea structurii rutiere se face în funcție de intensitatea și de compoziția traficului de perspectivă, de caracteristicile fizico-mecanice și de deformabilitate ale materialelor, conform reglementărilor în vigoare. Alegerea tipului de structură rutieră se va face pe baza unor calcule tehnico-economice și de rentabilitate, ținând seama și de lucrările de întreținere necesare fiecărui tip de îmbrăcăminte rutieră în exploatare. Pe sectoarele de drum unde sunt semnalate dagradări datorate fenomenului de îngheț-dezgheț se vor lua măsuri pentru sporirea rezistenței structurii rutiere la acest fenomen. 3.8. Amplasarea unor obiective economice sau de altă natură, care implică modificări ale traseului, ale elementelor geometrice sau ale structurii de rezistență a unei străzi, se face cu respectarea legislației în vigoare privind autorizarea executării construcției, cheltuielile aferente fiind în sarcina celui care a solicitat modificările. 3.9. În zonele protejate ale localităților se va urmări descurajarea sau interzicerea circulației de tranzit, în condițiile legii, prin asigurarea unor trasee de deviere corespunzătoare, cu acordul administratorului drumului și al poliției rutiere. 3.10. În cadrul proiectelor de sistematizare a localităților rurale se va avea în vedere posibilitatea realizării unor monumente noi, precum și punerea în valoare a monumentelor existente, lucrările destinate acestor scopuri efectuându-se cu avizul Ministerului Culturii. Se interzice realizarea de piețe noi sau spații verzi în jurul obiectivelor social-culturale, prin demolarea unor construcții existente. 3.11. Pentru întocmirea studiilor de dezvoltare și organizare a circulației, consiliile locale împreună cu poliția rutieră asigură recensământul periodic al traficului, potrivit normelor tehnice stabilite în acest scop. 3.12. Vitezele de circulație luate în considerare la proiectarea, intensitatea și natura traficului, precum și organizarea circulației, dispunerea și amenajarea intersecțiilor se stabilesc cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare. 3.13. Proiectarea și realizarea intersecțiilor se fac în corelare cu planul urbanistic general al localității, pe baza studiului de dezvoltare și organizare a circulației, întocmit pentru o perioadă de perspectivă de minimum 15 ani. 3.14. Adoptarea elementelor geometrice ale străzilor din localitățile rurale se face cu respectarea prevederilor normelor tehnice în vigoare. 3.15. Intersecțiile se realizează denivelat sau la același nivel, în funcție de categoria străzii și de traficul rutier, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 3.16. La proiectarea intersecțiilor în mediul rural se va ține seama de fluxurile de circulație, de relațiile dintre curenții de trafic, de modul de dirijare a traficului, de condițiile de vizibilitate și de siguranță a circulației, cu respectarea normelor tehnice în vigoare. 3.17. Amenajarea intersecțiilor la același nivel între două sau mai multe străzi în localitățile rurale se face cu asigurarea priorității pentru circulația care se desfășoară pe strada de categorie superioară. 3.18. Profilurile caracteristice ale străzilor în localități rurale se vor realiza conform anexei. Dacă este cazul, se pot amenaja piste pentru bicicliști, în conformitate cu prevederile normelor tehnice, avându-se în vedere studiile efectuate de administrațiile locale și planurile de urbanism locale. 3.19. Realizarea și amplasarea în zona străzilor a oricărei construcții sau instalații, în orice scop, se fac cu respectarea legislației în vigoare. 3.20. Deținătorii construcțiilor sau instalațiilor acceptate sunt obligați să execute, pe cheltuiala lor, demolarea, mutarea sau modificarea acestora, avându-se în vedere corelarea cu cota părții carosabile a străzii, dacă aceste operațiuni sunt impuse de modernizarea, modificarea, întreținerea sau exploatarea străzii. 3.21. Consiliile locale sunt obligate să-i înștiințeze pe deținători în legătură cu lucrările prevăzute, după cum urmează: - cu cel puțin 12 luni înainte de începerea lucrărilor a căror execuție impune mutarea sau modificarea, pentru construcțiile autorizate cu caracter definitiv; - cu cel puțin 3 luni înainte de începerea lucrărilor, în cazul construcțiilor acceptate cu caracter provizoriu. 3.22. Deținătorii de construcții amplasate în zona străzilor sunt obligați să execute revizia periodică și repararea acestora pentru a se asigura estetica, protejarea străzii și siguranța circulației. 3.23. Autoritățile administrației publice locale împreună cu poliția rutieră au obligația de a reglementa parcarea și staționarea pe străzi a vehiculelor. 3.24. Parcarea autovehiculelor se admite, de regulă, în zone special amenajate, în afara benzilor de circulație și a trotuarelor, amplasate de comun acord cu poliția rutieră. CAPITOLUL 4 Dispoziții finale 4.1. Anexa face parte integrantă din prezentele norme tehnice. 4.2. Condițiile din prezentele norme tehnice sunt prevederi minime obligatorii. 4.3. Referințe: Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor. ANEXĂ STRĂZI ÎN LOCALITĂȚI RURALE 1. Străzi principale 2. Străzi secundare

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.