Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 4/1998

referitoarea la excepția de neconstituționalitate a art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului

prezumat în vigoare

Data actului
3 februarie 1998
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 143 din 8 aprilie 1998
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 6.885 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1

  • Legea nr. 112/1995 25 noiembrie 1995 (prevederi anume) pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute …

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Murau - președinte

Costica Bulai - judecător

Viorel Mihai Ciobanu - judecător

Mihai Constantinescu - judecător

Nicolae Popa - judecător

Lucian Stangu - judecător

Florin Bucur Vasilescu - judecător

Romul Petru Vonica - judecător

Victor Dan Zlatescu - judecător

Paula C. Pantea - procuror

Florentina Geangu - magistrat-asistent

Pe rol, pronunțarea asupra excepției de neconstituționalitate a

art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 112/1995 , invocată de Neda Dumitru în Dosarul nr. 1.245/1997 al Judecătoriei Oravita.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 27 ianuarie 1998, în prezenta lui Neda Dumitru, a reprezentantului Ministerului Public și în lipsa celorlalte părți legal citate, și au fost consemnate în încheierea de la acea data, când Curtea, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 3 februarie 1998.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constata următoarele:

Judecătoria Oravita, prin Încheierea din 30 mai 1997, a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 112/1995 , invocată de Neda Dumitru.

În motivarea excepției se susține ca prevederile

art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 112/1995 , stabilind "limite inferioare și superioare" pentru acordarea de despăgubiri foștilor proprietari, contravin astfel dispozițiilor art. 41 alin. (3) și (5) din Constituție. Totodată se arata ca sunt incalcate și prevederile art. 16 alin. (1) și (2) din Constituție, prin crearea unor diferențe între proprietarii beneficiari ai despăgubirilor; astfel, în timp ce unii dintre aceștia beneficiază de restituirea în natura a locuințelor, indiferent de valoarea lor, ceilalți primesc numai o despăgubire limitată (care nu reprezintă, uneori, decât o despăgubire parțială).

Exprimandu-și opinia, instanța de judecată apreciază ca excepția este intemeiata.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 138/1997, s-au solicitat puncte de vedere președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului.

În punctul de vedere al Guvernului se apreciază ca dispozițiile

art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 112/1995

sunt constituționale, evocandu-se în acest sens jurisprudenta Curții.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, dispozițiile legale atacate, raportate la prevederile Constituției și ale Legii nr. 47/1992, republicată, constata următoarele:

În temeiul art. 144 lit. c) din Constituție și al art. 23 din Legea 47/1992, republicată, Curtea este competența să soluționeze excepția de neconstituționalitate invocată.

În

art. 13 alin. 1 din Legea nr. 112/1995

sunt enumerate reglementările legale aplicabile la stabilirea despăgubirilor care se acordă foștilor proprietari și moștenitorilor acestora pentru apartamentele nerestituite în natura și pentru terenurile aferente (sau, după caz, la stabilirea prețului de vânzare al apartamentelor); textul precizează ca, la valorile calculate în baza reglementărilor respective, se vor aplica coeficienții de actualizare, care nu vor fi mai mici decât coeficientul de creștere a veniturilor salariale medii pe economie.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că valoarea totală a apartamentului restituit în natura și a despăgubirilor cuvenite pentru terenurile aferente nu poate depăși suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane, pe o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii.

Prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, Curtea Constituțională a stabilit ca dispozițiile

art. 13 alin. 2 din Legea nr. 112/1995

sunt constituționale. Cat privește modul de stabilire a despăgubirilor și a întinderii acestora, Curtea a considerat ca prevederile

legii nr. 112/1995

(art. 13 alin. 2) consacra, fără indoiala, soluții rezonabile.

Referitor la argumentul ca, prin soluțiile adoptate de legiuitor, se creează o inegalitate între foștii proprietari - unii ajungând să fie despăgubiți numai parțial -, în decizia menționată s-a arătat ca limitarea întinderii reparațiilor a avut în vedere posibilitățile economice și financiare existente în raport cu alte necesitați și prioritati economice și sociale, în a căror evaluare și satisfacere legiuitorul este suveran.

Cat privește dispozițiile alin. 1 al

art. 13 din Legea nr. 112/1995

se constată că acest alineat nu face decât sa indice reglementările legale existente, în baza cărora se stabilește cuantumul despăgubirilor ce se acordă pentru locuințe și pentru terenuri.

Din dosarul cauzei rezultă ca autorul excepției de neconstituționalitate și-a exprimat în instanța dezacordul privind modul de aplicare a unor elemente prevăzute de lege în stabilirea valorii locuinței pentru care urmează sa primească despăgubiri (determinarea vechimii locuinței, faptul ca degradările ulterioare trecerii locuinței în proprietatea statului sunt imputabile acestuia, existenta unor erori de calcul etc.). Toate aceste aspecte privesc însă modul de aplicare a reglementărilor legale, asadar probleme ce urmează a fi rezolvate de instanța de judecată, ele netinand de constituționalitatea textelor atacate.

Deși Curtea Constituțională s-a pronunțat, prin Decizia nr. 73/1996, exclusiv asupra constituționalității alin. 2 al

art. 13 din Legea nr. 112/1995 , ea a avut în vedere, implicit, și constituționalitatea alin. 1 al acestui articol, atunci când a afirmat ca legea consacra soluții rezonabile în ceea ce privește modul de stabilire a despăgubirilor (prevăzut la alin. 1), cat și a întinderii acestora (ce face obiectul alin. 2), cele doua alineate fiind inseparabil legate între ele.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c) și al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

CURTEA

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 112/1995 , invocată de Neda Dumitru în Dosarul nr. 1.245/1997 al Judecătoriei Oravita.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din data de 3 februarie 1998.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN MURARU
Magistrat-asistent,
Florentina Geangu

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.