Decizia nr. 643/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 3
- OUG nr. 190/2000 9 noiembrie 2000 (prevederi anume) privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România
- Legea nr. 458/2006 6 decembrie 2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind …
- Decizia nr. 565/2007 7 iunie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Ord…
Pune în aplicare 1
- OUG nr. 190/2000 9 noiembrie 2000 privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Mihaela Ionescu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000
privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Ilie Popescu și Justinian Popescu în Dosarul nr. 8/301/2007 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției Ilie Popescu, lipsă fiind partea Banca Națională a României, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Cu privire la autorul excepției Justinian Popescu, magistratul-asistent învederează Curții faptul că acesta a fost citat în Germania, conform art. 20 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, până la data prezentului termen confirmarea de primire a citației nefiind returnată la dosarul cauzei.
Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public consideră că procedura de citare nu a fost legal îndeplinită și solicită citarea autorului excepției Justinian Popescu pentru un alt termen de judecată.
Deliberând, Curtea, având în vedere prevederile
art. 14 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și ale art. 20 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Curții Constituționale, consideră că procedura de citare cu autorul excepției Justinian Popescu a fost legal îndeplinită.
Cauza este în stare de judecată.
Autorul excepției, prezent, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate pentru motivele cuprinse în notele scrise aflate la dosarul cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, făcând referire la jurisprudența în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 9 ianuarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 8/301/2007, Tribunalul București - Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000
privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România. Excepția a fost ridicată într-o acțiune civilă având ca obiect restituirea unor metale prețioase.
În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia, făcând referire la textul de lege criticat, în varianta anterioară modificării prin
Legea nr. 458/2006 , arată că limitele și conținutul dreptului de creanță, născut în patrimoniul celui deposedat abuziv de stat, nu poate fi reglementat decât prin lege, nu și prin norme de aplicare emise de alte structuri ale statului, cum ar fi Ministerul Finanțelor Publice, Banca Națională a României sau Guvernul. Consideră că prin această "delegare legislativă" se creează posibilitatea ca respectivele norme să aducă atingere dreptului la o despăgubire echitabilă.
Tribunalul București - Secția a IV-a civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, reține ceea ce a statuat Curtea în jurisprudența sa, respectiv faptul că textul de lege criticat nu instituie o delegare legislativă, în sensul dispozițiilor constituționale invocate, dreptul de acordare a despăgubirilor fiind stabilit la nivel de lege. Totodată, condițiile și limitele despăgubirilor se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, emisă pentru organizarea executării legii potrivit art. 108 alin. (2) din Constituție.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prevederile criticate oferă instrumente concrete, eficiente, de a primi despăgubiri în situația în care metalele prețioase și pietrele prețioase preluate abuziv nu se mai regăsesc fizic, fiind valorificate.
Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituționale. În acest sens, face referire la
Decizia Curții Constituționale nr. 344/2008 .
Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate, așa cum rezultă din încheierea de sesizare a Curții, îl constituie dispozițiile
art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000
privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 16 noiembrie 2000, astfel cum a fost modificată prin
Ordonanța Guvernului nr. 24/2003
pentru perfecționarea cadrului legislativ privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 2 februarie 2003. Prevederile alin. (2) au fost introduse în
Ordonanța Guvernului nr. 24/2003
prin articolul unic pct. 17 din
Legea nr. 362/2003 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 26 septembrie 2003, având următorul conținut: "În cazul obiectelor din metale prețioase, aliaje ale acestora și pietre prețioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, fiind topite sau valorificate, se vor acorda despăgubiri în condițiile și în limitele stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, emise de Ministerul Finanțelor Publice și de Banca Națională a României."
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că față de redactarea textului de lege inițial criticat au intervenit modificări legislative, astfel că obiect al excepției îl reprezintă, în realitate, dispozițiile
art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000
privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 77 din 29 ianuarie 2004, modificate prin
art. I pct. 26 din Legea nr. 458/2006
pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000
privind regimul metalelor prețioase, aliajelor acestora și pietrelor prețioase în România, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 1.004 din 18 decembrie 2006. Aceste dispoziții, care au intrat în vigoare la 90 de zile de la publicarea legii de modificare în Monitorul Oficial al României, Partea I, prevăd următoarele: "În cazul metalelor prețioase și al pietrelor prețioase preluate abuziv, care nu se mai regăsesc fizic, fiind valorificate, se vor acorda despăgubiri în condițiile și în limitele stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență."
Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 privind garantarea și ocrotirea proprietății private și ale art. 115 alin. (6) referitoare la delegarea legislativă.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile de lege criticate au mai făcut obiect al controlului de constituționalitate, prin
Decizia nr. 565 din 7 iunie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 544 din 9 august 2007, și prin
Decizia nr. 497 din 8 iunie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 589 din 7 iulie 2006, constatând că acestea sunt constituționale.
Astfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea principiului constituțional potrivit căruia proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular, consacrat de art. 44, Curtea a reținut că prevederile
art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000
dau expresie prevederilor constituționale invocate prin aceea că garantează persoanelor îndreptățite la asemenea despăgubiri dreptul de proprietate asupra obiectelor din metale prețioase și pietre prețioase preluate abuziv și care nu se mai regăsesc în natură, fiind valorificate. Totodată, Curtea a reținut că, potrivit art. 44 alin. (1) teza finală din Constituție, "conținutul și limitele acestor drepturi (dreptul de proprietate și creanțele asupra statului) sunt stabilite de lege". Așadar, modalitatea de reparare a abuzurilor din regimul trecut reprezintă o atribuție și, în același timp, o opțiune a legiuitorului, iar contravaloarea despăgubirilor este stabilită în concret prin normele metodologice de aplicare a
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 190/2000 .
Totodată, Curtea a reținut că textul de lege criticat nu încalcă nici prevederile art. 115 din Constituție, întrucât nu se poate vorbi de o delegare legislativă în sensul dispozițiilor constituționale invocate, dreptul de acordare a despăgubirilor prevăzute de prevederile în discuție fiind stabilit la nivel de lege, condițiile și limitele despăgubirilor urmând să fie stabilite prin hotărâre a Guvernului emisă pentru organizarea executării legii potrivit art. 108 alin. (2) din Constituție.
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 26 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000
privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, excepție ridicată de Ilie Popescu și Justinian Popescu în Dosarul nr. 8/301/2007 al Tribunalului București - Secția a IV-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 28 aprilie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu ___________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.