Decizia nr. 562/2009

Articolul 30

din Legea nr. 215/2001 : "(1) Constituirea consiliilor locale se face în termen de 20 de zile de la data desfășurării alegerilor, după îndeplinirea prevederilor

art. 38 alin. (1) și (11) din Legea nr. 334/2006

privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, cu modificările și completările ulterioare. Convocarea consilierilor declarați aleși pentru ședința de constituire se face de către prefect. La ședința de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul său, precum și primarul, chiar dacă procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizată.

(2) Ședința este legal constituită dacă participă cel puțin două treimi din numărul consilierilor aleși. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, ședința se va organiza, în aceleași condiții, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleași condiții.

(3) În situația în care consiliul local nu se poate reuni nici la

această ultimă convocare, din cauza absenței, fără motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor aleși care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocări anterioare, dacă aceștia nu pot fi înlocuiți de supleanții înscriși pe listele de candidați respective, organizându-se alegeri pentru completare, în termen de 30 de zile, în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale.

(4) Ordinul prefectului prin care se declară vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei în cauză la instanța de contencios administrativ, în termen de 5 zile de la comunicare. Hotărârea instanței este definitivă și irevocabilă.

(5) Absența consilierilor de la ședința de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a făcut imposibilă prezența acestora, a unei deplasări în străinătate în interes de serviciu sau a unor evenimente de forță majoră.";

-

Articolul 31

din Legea nr. 215/2001 : "(1) Lucrările ședinței de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri.

(2) Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe întreaga durată a mandatului, o comisie de validare alcătuită din 3-5 consilieri.

(3) Comisia de validare examinează legalitatea alegerii fiecărui consilier și propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.

(4) Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai în cazul în care se constată încălcarea condițiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condițiile Legii privind alegerea autorităților administrației publice locale.

(5) Validarea sau invalidarea mandatelor se face, în ordine alfabetică, cu votul deschis al majorității consilierilor prezenți la ședință. Persoana al cărei mandat este supus validării sau invalidării nu participă la vot.";

-

Articolul 31

^1 din Legea nr. 215/2001 : "(1) Hotărârea de validare sau invalidare a mandatelor poate fi atacată de cei interesați la instanța de contencios administrativ în termen de 5 zile de la adoptare sau, în cazul celor absenți de la ședință, de la comunicare.

(2) Instanța de contencios administrativ se pronunță în cel mult 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă și irevocabilă";

-

Articolul 32

din Legea nr. 215/2001 : "(1) Consilierii locali ale căror mandate au fost validate depun în fața consiliului local următorul jurământ în limba română: "Jur să respect Constituția și legile țării și să fac, cu bună-credință, tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (orașului, municipiului, județului)... Așa să-mi ajute Dumnezeu!"

(2) Consilierii locali care refuză să depună jurământul sunt considerați demisionați de drept.

(3) Jurământul poate fi depus și fără formulă religioasă.";

-

Articolul 33

din Legea nr. 215/2001 : "În cazul în care consilierul local declarat ales renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul, se supune validării mandatul primului supleant înscris pe lista partidului politic, a alianței politice sau a alianței electorale respective, dacă până la validarea mandatului partidele și alianțele politice confirmă în scris apartenența la partid. În cazul în care locurile rămase vacante nu pot fi completate cu supleanți, conform legii, iar numărul de consilieri locali se reduce sub jumătate plus unu, se vor organiza alegeri parțiale pentru completare, în termen de 90 de zile.";

-

Articolul 34

din Legea nr. 215/2001 : "(1) După validare, în ședința de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut la art. 32.

(2) Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validați au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorității consilierilor locali validați."

- Art. 49 din Codul de procedură civilă: "(1) Oricine are interes poate interveni într-o pricină ce se urmează între alte persoane.

(2) Intervenția este în interes propriu când cel care intervine invocă un drept al său.

(3) Ea este în interesul uneia din părți când sprijină numai apărarea acesteia."

- Art. 50 din Codul de procedură civilă: "(1) Cererea de intervenție în interes propriu va fi făcută în forma prevăzută pentru cererea de chemare în judecată.

(2) Ea se poate face numai în fața primei instanțe și înainte de închiderea dezbaterilor.

(3) Cu învoirea părților, intervenția în interes propriu se poate face și în instanța de apel."

În opinia autorului excepției, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Constituție: art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) potrivit cărora cetățenii sunt egali în fața legii, fără privilegii și fără discriminări, art. 21 alin. (3) care garantează dreptul părților la un proces echitabil și art. 129 privind folosirea căilor de atac. Totodată, autorul excepției susține că sunt nesocotite, în plus, prevederile art. 2 din Protocolul nr. 7 adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care consacră dreptul la două grade de jurisdicție în materie penală.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:

I. Textele criticate din

Legea administrației publice locale nr. 215/2001

instituie regulile ce trebuie respectate în cadrul etapei de constituire a consiliilor locale. Legiuitorul român a înțeles să edicteze o serie de norme care să disciplineze acest proces, reglementând etapele ce trebuie parcurse și operațiunile ce trebuie îndeplinite. În acest scop, a stabilit ordinea logică și cronologică în care acestea să se desfășoare, astfel încât constituirea consiliului local să aibă loc cu celeritate. Totodată, aceste reguli sunt menite să eficientizeze procesul de constituire a consiliului local, pentru ca aleșii locali să aibă îndrituirea de a se ocupa de treburile publice, în așa fel încât interesele comunității locale să nu aibă de suferit.

Astfel,

art. 30 din Legea nr. 215/2001

cuprinde reguli referitoare la ședința de constituire a consiliului local, și anume reguli privitoare la convocarea consilierilor declarați aleși, la persoanele care pot participa la ședință, la modalitatea de constituire legală a acesteia, la vacantarea, prin ordin al prefectului, a locurilor consilierilor aleși care au lipsit nemotivat la 3 convocări consecutive, precum și la contestarea acestui ordin; art. 31 și 31^1 se referă la conducerea lucrărilor ședinței, la alegerea comisiei de validare a mandatelor, la activitatea acesteia și la modalitatea de atacare a hotărârilor de validare sau invalidare a mandatelor, luate cu votul majorității consilierilor prezenți; art. 32 prevede formula jurământului și considerarea ca demisionați de drept a consilierilor care au refuzat depunerea acestuia; art. 33 dispune cu privire la situațiile în care un consilier local declarat ales renunță la mandat înainte de validare sau refuză să depună jurământul și, în fine, art. 34 conține norme privitoare la declararea ca legal constituit a consiliului local.

Toate aceste operațiuni tehnice nu pun în niciun fel în discuție, așa cum susține autorul excepției, principiul separației și echilibrului puterilor în stat.

Singurul text de lege care ar putea fi examinat prin prisma unei posibile încălcări a principiului amintit este cel al art. 31 alin. (4) și (5), presupunând că autorul excepției este nemulțumit că validarea sau invalidarea mandatelor se face prin votul majorității consilierilor prezenți la ședință, în baza propunerii comisiei de validare, iar nu printr-o hotărâre pronunțată de o instanță judecătorească. Dar nu poate fi reținută nicio asemenea critică, întrucât comisia de validare efectuează operațiuni care se consemnează în acte care au doar caracter constatator, care nu produc efecte juridice și nu pot forma obiectul unor acțiuni în justiție. În acest sens a statuat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 190 din 12 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 2 aprilie 2009.

Membrii comisiei de validare nu fac altceva decât să constate, mai întâi, dacă au fost întrunite de către candidații aleși condițiile de eligibilitate prevăzute de

art. 4 din Legea nr. 67/2004

pentru alegerea autorităților administrației publice locale [respectiv să aibă cetățenie română, să aibă drept de vot, să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puțin 23 de ani, să nu le fie interzisă asocierea în partide politice, potrivit art. 40 alin. (3) din Constituția României, republicată, și să aibă domiciliul pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese]. Or, o asemenea verificare nu prezintă caracteristicile unei activități jurisdicționale de natură să constituie o intruziune a executivului în atribuțiile puterii judecătorești.

În ceea ce privește dispozițiile

art. 31^1 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , Curtea a statuat, prin

Decizia nr. 101 din 20 ianuarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 4 martie 2009, că exceptarea de la parcurgerea procedurii prealabile și caracterul definitiv și irevocabil al hotărârii judecătorești pronunțate în primă instanță în soluționarea contestațiilor la hotărârile consiliilor locale de validare sau invalidare a mandatului de consilier local nu constituie încălcări ale accesului liber la justiție sau ale dreptului la un proces echitabil.

II. Cât privește excepția de neconstituționalitate al cărei obiect îl constituie prevederile art. 49 și 50 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că este inadmisibilă și urmează să fie respinsă ca atare, întrucât autorul acesteia nu formulează niciun fel de critici prin care să încerce să demonstreze contrarietatea acestora cu texte sau principii din Legea fundamentală. Prin urmare, sesizarea din prezenta cauză nu îndeplinește exigențele cuprinse în

art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora "Sesizările trebuie făcute în formă scrisă și motivate".

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

I. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30, art. 31, art. 31^1, art. 32, art. 33 și

art. 34 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 , excepție ridicată de Consiliul Local al Comunei Dudeștii Noi în Dosarul nr. 5.279/30/2008 al Tribunalului Timiș - Secția comercială și de contencios administrativ.

II. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 49 și art. 50 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 14 aprilie 2009.