Decizia nr. 980/2009

Articolul 2

lit. a) și b) : "În înțelesul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:

a) lucrător al Securității - orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității sau al Miliției cu atribuții pe linie de Securitate, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului;

b) colaborator al Securității - persoana care a furnizat informații, indiferent sub ce formă, precum note și rapoarte scrise, relatări verbale consemnate de lucrătorii Securității, prin care se denunțau activitățile sau atitudinile potrivnice regimului totalitar comunist și care au vizat îngrădirea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Persoana care a furnizat informații cuprinse în declarații, procesele-verbale de interogatoriu sau de confruntare, date în timpul anchetei și procesului, în stare de libertate, de reținere ori de arest, pentru motive politice privind cauza pentru care a fost fie cercetată, fie judecată și condamnată, nu este considerată colaborator al Securității, potrivit prezentei definiții, iar actele și documentele care consemnau aceste informații sunt considerate parte a propriului dosar. Persoanele care, la data colaborării cu Securitatea, nu împliniseră 16 ani, nu sunt avute în vedere de prezenta definiție, în măsura în care se coroborează cu alte probe. Colaborator al Securității este și persoana care a înlesnit culegerea de informații de la alte persoane, prin punerea voluntară la dispoziția Securității a locuinței sau a altui spațiu pe care îl deținea, precum și cei care, având calitatea de rezidenți ai Securității, coordonau activitatea informatorilor;";

-

Articolul 3

lit. u) : "Pentru a asigura dreptul de acces la informații de interes public, orice cetățean român, cu domiciliul în țară sau în străinătate, precum și presa scrisă și audiovizuală, partidele politice, organizațiile neguvernamentale legal constituite, autoritățile și instituțiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, a candidaților la alegerile prezidențiale, generale, locale și pentru Parlamentul European, precum și a persoanelor care ocupă următoarele demnități sau funcții: [_] u) ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, la cererea reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin.";

-

Articolul 7

: "(1) În baza verificărilor prevăzute la art. 6 alin. (1), direcția de specialitate întocmește o notă de constatare cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării.

(2) Nota de constatare se înaintează Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, însoțită de întreaga documentație care a stat la baza întocmirii ei, precum și de avizul Direcției juridice din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

(3) Nota de constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia cuprinde: numele, prenumele, numele conspirativ, acolo unde există, ale persoanei verificate, perioada activității în cadrul Securității sau a colaborării cu aceasta, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, precum și lista documentelor pe baza cărora a fost emisă.";

-

Articolul 8

: "Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ia în discuție nota de constatare și, după caz:

a) aprobă nota de constatare și dispune Direcției juridice introducerea unei acțiuni în constatare a calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia;

b) infirmă nota de constatare și dispune Direcției juridice eliberarea unei adeverințe din care să rezulte că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia.";

-

Articolul 9

: "În cazul în care din nota de constatare rezultă că nu există date sau documente privind calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării, Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității dispune eliberarea unei adeverințe în acest sens.";

-

Articolul 10

: "(1) Notele de constatare și adeverințele emise de Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității se comunică persoanelor verificate, precum și persoanelor care au solicitat verificarea, în cazul verificării la cerere, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(2) Adeverințele prevăzute la art. 8 lit. b) și art. 9 se publică de îndată pe pagina proprie de internet a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și pot fi contestate la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București de către orice persoană interesată, în termen de 30 de zile de la publicarea lor.";

-

Articolul 11

alin. (1) : "Acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia se introduce la Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, fiind scutită de taxă de timbru.";

-

Articolul 14

lit. b) și e) : "Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității exercită următoarele atribuții principale: [...] b) comunică, la cererea persoanelor îndreptățite, identitatea lucrătorilor Securității și a colaboratorilor acesteia, care au contribuit cu informații la completarea dosarului, în condițiile art. 1 alin. (7); [...]

e) dă publicității informațiile și documentele cu privire la activitatea, structura și componența Securității, care atestă implicarea Securității și a altor structuri politice și represive ale regimului totalitar comunist în săvârșirea unor fapte împotriva vieții, integrității fizice sau psihice, a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, precum și a unor acte de trădare a intereselor naționale, cu respectarea legislației privind protejarea informațiilor care privesc siguranța națională; procedura urmată, în vederea publicării numelor celor implicați în săvârșirea acestor fapte, este aceeași ca și pentru lucrătorii Securității, identificați în urma verificărilor din oficiu, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență;";

-

Articolul 24

lit. b) și d) : "Colegiul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității are următoarele atribuții: b) confirmă, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, înștiințările ce urmează a fi comunicate persoanelor verificate;

[...]

d) aprobă sau infirmă note de constatare și emite adeverințe, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență;";

-

Articolul 28

alin. (3) : "În activitatea de documentare, cercetătorii acreditați au obligația să respecte și să ocrotească viața intimă, familială și privată a celor care au fost persecutați de organele securității statului.";

-

Articolul 32

: "În cazul în care, urmare a preluării prevăzute la art. 31, rezultă documente și informații noi și neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă anterior prezentei ordonanțe de urgență o decizie de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea, dacă persoana face parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității inițiază și aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în prezenta ordonanță de urgență.";

-

Articolul 33

: "(1) Verificările aflate în curs de desfășurare la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență continuă potrivit procedurii prevăzute de aceasta.

(2) Actele și lucrările efectuate în cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, altele decât cele supuse reexaminării potrivit prevederilor prezentului capitol, până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, rămân valabile.";

-

Articolul 34

: "(1) Cauzele aflate pe rolul secțiilor civile ale curților de apel, în calitate de instanțe de control judecătoresc, ca urmare a exercitării căii de atac prevăzute la

art. 16 alin. (1) din Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, cu modificările și completările ulterioare, împotriva deciziilor Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se transmit Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, ca instanță de control judecătoresc. Aceasta, la primul termen de judecată, va continua judecarea cauzelor cu luarea în considerare a probelor admise și a actelor procesuale efectuate de instanța civilă.

(2) Cauzele aflate pe rolul Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București se transmit, de îndată, Secției de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București."

Autorii excepției susțin că dispozițiile legale atacate contravin prevederilor

art. 1 alin. (3) și (4)

privind statul de drept, demnitatea omului și principiul separației puterilor în stat,

art. 15 alin. (2)

privind principiul neretroactivității legii,

art. 16 alin. (1) și (2)

privind egalitatea în drepturi,

art. 21 alin. (3) și (4)

privind accesul liber la justiție,

art. 24

privind dreptul la apărare,

art. 26 alin. (1)

privind viața intimă, familială și privată,

art. 29 alin. (1)

privind libertatea conștiinței,

art. 30 alin. (1)

privind libertatea de exprimare, raportat la

art. 11 alin. (1) și (2) , și

art. 20

privind raporturile dintre dreptul intern și tratatele internaționale în materia drepturilor omului din Constituție,

art. 6

privind dreptul la un proces echitabil și

art. 8

privind viața privată și de familie din

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale

și

art. 12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului .

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat asupra constituționalității unora dintre prevederile legale atacate, prin raportare la critici similare. Astfel, în ceea ce privește dispozițiile

art. 2 lit. a) ,

art. 10

și

art. 11 din ordonanța de urgență , prin

Decizia nr. 530 din 9 aprilie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 24 iunie 2009, Curtea Constituțională a constatat că dispozițiile legale atacate sunt constituționale. Curtea a reținut că prevederile

art. 2 lit. a) din ordonanță

definesc noțiunea de "lucrător al Securității" și explicitează în concret semnificația termenului. Întrunirea cumulativă a condițiilor prevăzute de textul de lege criticat este constatată de instanța judecătorească Secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București, în baza copiilor certificate de pe documentele aflate în arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității.

Așa fiind, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , dispozițiile procedurale criticate nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, ci constituie o garanție a aplicării principiului prevăzut de

art. 21 alin. (3) din Constituție

și de

art. 6 paragraful 1 din Convenția

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile având, deopotrivă, posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept. În ceea ce privește art. 11, în prezenta cauză se mai susține că prezența procurorului ar trebui să fie obligatorie în cazul litigiilor din fața instanței de judecată din această materie, Curtea constatând că nici această critică nu poate fi reținută, deoarece potrivit prevederilor art. 1 alin. (9), la soluționarea cererilor în contencios administrativ reprezentantul Ministerului Public poate participa, în orice fază a procesului, ori de câte ori apreciază că este necesar pentru apărarea ordinii de drept, a drepturilor și libertăților cetățenilor.

Prevederile

art. 2 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității definesc, la rândul lor, noțiunea de "colaborator al Securității". Prevederile

art. 2 lit. a) și b)

din același act normativ nu contravin principiului neretroactivității legii.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

urmărește scopul de deconspirare, enunțat în preambul, a persoanelor care au contribuit la instrumentarea dosarului întocmit de Securitate, prin consemnarea publică - publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și punerea la dispoziția mijloacelor de informare în masă de către Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, în temeiul

art. 12 alin. (1) din ordonanță

- a celor care ocupă demnitățile sau funcțiile enumerate în art. 3, precum și a celor care își manifestă intenția de a candida pentru alegerea ori numirea în aceste demnități sau funcții. Așadar, exigențele unei vieți democratice, așa cum transpar ele din ansamblul reglementărilor constituționale și legale, impun ca persoanele vizate de textul ordonanței să poată fi identificate și cunoscute de opinia publică. De asemenea, faptul că legiuitorul a luat în considerare vârsta de 16 ani pentru stabilirea calității de colaborator, vârstă de la care un minor avea, în opinia legiuitorului, posibilitatea de a-și da seama de consecințele faptelor sale, nu este de natură să aducă atingere vreunei dispoziții constituționale.

Faptul că în baza

art. 3 lit. u) din ordonanța de urgență

criticată constatarea calității de colaborator presupune o procedură mai complexă pentru ierarhii și șefii cultelor religioase recunoscute de lege, până la nivel de preot inclusiv, precum și asimilații lor de la parohiile din țară și din străinătate, întrucât se poate face numai în urma demersurilor reprezentanților cultului religios de care aceștia aparțin, nu este de natură să conducă la concluzia că se încalcă art. 16 din Constituție, având în vedere situația diferită a acestor persoane, situație ce a determinat o reglementare diferită.

În ceea ce privește criticile referitoare la caracterul jurisdicțional al C.N.S.A.S., precum și criticile referitoare la procedurile prevăzute în

art. 7-10 , Curtea constată că ordonanța asigură toate garanțiile procesuale privind dreptul la un proces echitabil și dreptul la apărare, având în vedere că persoana interesată are acces la o instanță de judecată.

În ceea ce privește susținerea că prevederile

art. 14 lit. b) și e) din ordonanța de urgență

aduc atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, precum și demnității persoanei, Curtea reține faptul că informațiile respective sunt comunicate doar persoanelor îndreptățite și în condiții care nu sunt de natură să aducă atingere drepturilor menționate.

Pe de altă parte, referitor la susținerile potrivit cărora procedura din fața instanțelor de judecată nu este secretă, fapt de natură, de asemenea, să aducă atingere dreptului la viață intimă, familială și privată, precum și demnității persoanei, Curtea reține că persoana interesată are posibilitatea să ceară instanței de judecată să facă aplicarea prevederilor

art. 121 alin. 2 din Codul de procedură civilă

și să dispună ca dezbaterile să se facă în ședință secretă atunci când dezbaterea publică ar putea vătăma ordinea sau moralitatea publică sau părțile din proces.

Curtea constată că nici prevederile

art. 24 lit. b) și d)

și ale

art. 28 alin. (3)

criticate nu încalcă vreo dispoziție constituțională, ele conținând dispoziții cu privire la proceduri și condiții necesare pentru îndeplinirea obiectivelor pe care ordonanța și le-a propus.

Referitor la criticile privind art. 32 din ordonanța de urgență, Curtea constată că, având în vedere funcțiile și demnitățile ocupate de persoanele vizate de acest articol, este absolut necesar ca noile documente și informații neprocesate să fie valorificate astfel încât scopurile avute în vedere la adoptarea ordonanței de urgență să fie atinse.

În ceea ce privește criticile referitoare la dispozițiile

art. 33 din ordonanța de urgență , Curtea constată că acestea nu încalcă principiul neretroactivității legii, ele fiind norme cu caracter tranzitoriu. Cât privește dispozițiile

art. 34 , Curtea constată că acestea nu încalcă

art. 16 din Constituție , aceste norme cu caracter tranzitoriu aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în aceeași situație juridică.

În ceea ce privește raportarea la dispozițiile constituționale ale

art. 29 alin. (1)

privind libertatea conștiinței și ale

art. 30 alin. (1)

privind libertatea de exprimare, Curtea constată că aceste articole nu sunt incidente în cauză.

Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul

art. 146 lit. d)

și al

art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al

art. 1-3 , al

art. 11 alin. (1) lit. A.d)

și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 2 lit. a) și b) ,

art. 3 lit. u) ,

art. 7-10 ,

art. 11 alin. (1) ,

art. 14 lit. b) și e) ,

art. 24 lit. b) și d) ,

art. 28 alin. (3) ,

art. 32 ,

art. 33

și

art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Valer Covrig-Cudrec în Dosarul nr. 22.909/3/2008, de Vasile Doroș în Dosarul nr. 18.123/3/2008 și de Andrei Lișinschi în Dosarul nr. 25.614/3/2008, dosare ale Curții de Apel București - Secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 25 iunie 2009.