Decizia nr. 1322/2009
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, în ansamblul său, și ale art. 7 din aceasta, în special
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- OUG nr. 51/2008 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Claudia-Margareta Krupenschi - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 6.192/233/2007 al Tribunalului Galați - Secția civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.342D/2009, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, ridicată de Mihai Alexandru Stoicescu în Dosarul nr. 49.942/3/2008 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, din oficiu, văzând identitatea parțială de obiect a acestor cauze, pune în discuție problema conexării lor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.
Curtea, în temeiul
art. 14
și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea Dosarului nr. 2.342D/2009 la Dosarul nr. 2.266D/2009, care a fost primul înregistrat.
Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, indicând în acest sens
prin care Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra unei excepții cu același obiect.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:
Prin Decizia civilă nr. 143 din 20 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 6.192/233/2007, Tribunalul Galați - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Marin Frunză într-o cauză având ca obiect "aplicare amendă civilă", aflată pe rolul Judecătoriei Galați, instanță care a respins prin Încheierea din 20 noiembrie 2008 cererea de sesizare a Curții Constituționale cu prezenta excepție, motivând că aceasta nu are legătură cu soluționarea cauzei. Autorul excepției a formulat recurs împotriva încheierii, astfel că instanța superioară - Tribunalul Galați, admițând recursul, a sesizat direct, prin decizie, Curtea Constituțională.
Prin Încheierea din 23 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 49.942/3/2008, Tribunalul București - Secția a III-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă.
Excepția a fost ridicată de Mihai Alexandru Stoicescu într-o cauză având ca obiect "reparare prejudiciu".
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile
art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 , în special, dar și actul normativ în integralitatea sa, sunt neconstituționale deoarece limitează cuantumul sumei de bani de care un justițiabil poate beneficia în cursul unui an și pentru că impun condiții și criterii exagerate, "multe, dar și limitative, arbitrare și sofisticate, care necesită foarte mult timp pentru îndeplinirea lor". Astfel, justițiabilul trebuie să precizeze cuantumul ajutorului public judiciar de care a mai beneficiat în cursul unui an, deși acest cuantum este cunoscut doar de instanța de judecată, de Baroul Avocaților și de Ministerul Justiției. În plus, cererea de acordare a ajutorului public judiciar este soluționată în camera de consiliu, fără citarea părților, iar împotriva încheierii de respingere nu se poate exercita calea de atac a recursului la o instanță superioară în grad. Cererea de reexaminare are un caracter pur formal, deoarece este soluționată de aceeași instanță, care, din "spirit de colegialitate, amiciție", subordonare sau pentru a nu-și recunoaște greșeala inițială, va pronunța întotdeauna o soluție de respingere. Imposibilitatea achitării taxei de timbru determină justițiabilul, persoană vătămată, să renunțe să-și mai apere dreptul în justiție sau să formuleze o "corectă și adevărată pretenție materială în fața instanței civile". Pentru toate aceste motive arătate, autorii excepției susțin că actul normativ încalcă dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, principiul statului de drept, dreptul la o judecată dreaptă și nepărtinitoare, principiile universalității și egalității, dreptul privind interzicerea discriminării, dreptul accesului liber la justiție, dreptul la un recurs efectiv la o instanță națională, dreptul la două grade de jurisdicție și dreptul la control judiciar ierarhic superior.
Tribunalul Galați - Secția civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.266D/2009, apreciază că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
sunt constituționale, acestea facilitând accesul liber la justiție prin garantarea dreptului la apărare, dar cu respectarea condițiilor care să dovedească starea materială precară a solicitantului ajutorului public judiciar. În plus, se arată că cererea de acordare a ajutorului public judiciar are un caracter necontencios, astfel că soluția instanței este pronunțată în camera de consiliu, pe baza administrării dovezilor depuse în susținerea cererii, fără necesitatea unor dezbateri. La analizarea acestui tip de cerere se au în vedere doar condițiile formale impuse de ordonanța de urgență criticată, fără a se lua în considerare fondul cauzei în cadrul căreia s-a formulat cererea de ajutor public judiciar, așa încât nu se justifică instituirea unui dublu grad de jurisdicție în această materie.
Tribunalul București - Secția a III-a civilă, exprimându-și opinia în Dosarul nr. 2.342D/2009, consideră că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008
este neîntemeiată.
Potrivit dispozițiilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.
Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă sunt constituționale, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională în
Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere până la data întocmirii raportului.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale
art. 1 alin. (2) , ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 193/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008. Dispozițiile art. 7 din ordonanță, criticate în mod special, prevăd următoarele: "Ajutorul public judiciar se poate acorda, separat sau cumulat, în oricare dintre formele prevăzute la art. 6, fără a putea depăși, în total, în cursul unei perioade de un an, suma maximă echivalentă cu 12 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare."
În opinia autorilor excepției, actul normativ criticat contravine dispozițiilor
art. 1 ,
4 ,
11 ,
15 ,
16 ,
20 ,
21 ,
24 ,
52 ,
53 ,
125 ,
126
și
148 din Constituția României , raportate la prevederile art. 1, 6, 13, 14 și 17 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și la cele ale art. 1-30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.
Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă au mai fost supuse, în integralitatea lor, controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, materializat prin
Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 30 martie 2009, și
Decizia nr. 924 din 23 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 531 din 31 iulie 2009. Pentru motivele acolo arătate, Curtea a respins excepția, reținând, cu privire la dispozițiile art. 7 din ordonanță, că stabilirea unei sume maxime echivalente cu 12 salarii minime brute pe țară la nivelul anului în care a fost formulată cererea de acordare, până la care se poate acorda, cumulat, în cursul unei perioade de un an, ajutorul public judiciar, nu este de natură să împiedice accesul liber la justiție, exercitarea dreptului la un proces echitabil și nici nu instituie vreo discriminare pe criterii de avere. S-a arătat, în acest sens, că "stabilirea unor limite și condiții privind acordarea ajutorului public judiciar a fost determinată de posibilitatea asigurării resurselor financiare publice necesare acordării ajutorului, de realizarea unei distribuiri echitabile a ajutorului în formele prevăzute la
art. 6
din ordonanță, de prevenirea exercitării abuzive a cererii de ajutor și a prejudicierii altor categorii de persoane fizice care ar fi în nevoie de susținere din partea statului și l-ar solicita, fără a se îngrădi în acest mod accesul efectiv la justiție".
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
art. 146 lit. d)
și al
art. 147 alin. (4) din Constituție , precum și al
art. 1-3 , al
art. 11 alin. (1) lit. A.d)
și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008
privind ajutorul public judiciar în materie civilă,în ansamblul său, excepție ridicată de Marin Frunză în Dosarul nr. 6.192/233/2007 al Tribunalului Galați - Secția civilă, și ale
art. 7
din aceasta, în special, excepție ridicată de Mihai Alexandru Stoicescu în Dosarul nr. 49.942/3/2008 al Tribunalului București - Secția a III-a civilă.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 octombrie 2009.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Claudia-Margareta Krupenschi
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.