Regulament · Banca Națională a României

Regulamentul nr. 24/2009

privind lichiditatea instituțiilor de credit

prezumat în vigoare 1 act modificator

Data actului
15 decembrie 2009
Emitent
Banca Națională a României
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 891 din 18 decembrie 2009
Modificări
1 act modificator, prima la 22 martie 2010, ultima la 22 martie 2010
Citat de
3 acte
Citează
4 acte
Structură
36 de articole · 33.885 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce i s-a întâmplat acestui act

Modificat prin 1

  • Regulamentul nr. 4/2010 22 martie 2010 pentru modificarea Regulamentului nr. 24/2009 privind lichiditatea instituțiilor de credit

Având în vedere prevederile art. 51 alin. (1) lit. d), art. 77 alin. (1), art. 150, 209, 289, 320, 324 și

art. 333 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006

privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul dispozițiilor art. 25 alin. (2) lit. a) și ale

art. 48 din Legea nr. 312/2004

privind Statutul Băncii Naționale a României și ale

art. 420 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006 , aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 227/2007 , cu modificările și completările ulterioare,

Banca Națională a României emite prezentul regulament.

Capitolul I Dispoziții generale

Articolul 1

(1)

Prezentul regulament reglementează, la nivel individual, nivelul minim de lichiditate și se aplică instituțiilor de credit, persoane juridice române, precum și sucursalelor din România ale instituțiilor de credit străine.

(2)

Casa centrală a cooperativelor de credit este responsabilă pentru aplicarea prevederilor alin. (1) și la nivelul rețelei cooperatiste.

Articolul 2

În înțelesul prezentului regulament, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) grup de clienți aflați în legătură - două sau mai multe persoane fizice și/sau juridice:

- care constituie, dacă nu se dovedește altfel, un singur risc de lichiditate, deoarece una dintre persoane deține, direct sau indirect, controlul asupra celeilalte ori celorlalte;

- între care nu există o relație de control în sensul exprimat la prima liniuță, dar care trebuie să fie considerate ca reprezentând un singur risc de lichiditate, deoarece între ele există asemenea legături încât retragerea de către una dintre persoane a unui depozit, închiderea unui cont curent și/sau utilizarea unui angajament de finanțare primit de la instituția de credit poate atrage din partea celorlalte persoane retragerea depozitelor, închiderea conturilor curente și/sau utilizarea angajamentelor de finanțare primite de la instituția de credit;

b) risc mare de lichiditate - riscul de lichiditate față de o persoană sau față de un grup de clienți aflați în legătură, a cărei valoare reprezintă cel puțin 10% din valoarea datoriilor, altele decât împrumuturile, și a angajamentelor de finanțare date de instituția de credit evidențiate în afara bilanțului;

c) durata rămasă de scurs - durata de viață reziduală a activelor, a datoriilor, a angajamentelor primite/date de instituția de credit evidențiate în afara bilanțului și a sumelor de primit/plătit aferente instrumentelor financiare derivate, stabilită în funcție de scadențele acestora;

d) sume de primit/plătit aferente instrumentelor financiare derivate - sumele ce urmează a fi încasate/plătite în cadrul operațiunilor cu instrumente financiare derivate, cu respectarea următoarelor cerințe:

- pentru operațiunile ferme de schimb la termen, contractele swap de trezorerie și contractele swap financiar de devize, sumele de primit/plătit sunt date de valorile corespunzătoare înscrise în conturile în afara bilanțului;

- pentru celelalte instrumente financiare derivate, sumele de primit/plătit sunt date de valoarea justă a respectivelor instrumente, înregistrată în conturile din bilanț.

e) țările din categoria A - statele membre ale Uniunii Europene și țările care sunt membre depline ale Organizației de Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și acele țări care au încheiat acorduri speciale de împrumut cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în cadrul acordurilor generale de împrumut (GAB); în cazul în care o țară din această categorie își reeșalonează datoria publică externă, țara respectivă este exclusă din categoria A pe o perioadă de 5 ani. Pentru scopurile prezentului regulament, România este tratată separat de celelalte state membre ale Uniunii Europene;

f) excedent/deficit de lichiditate - diferența pozitivă/negativă dintre lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară;

g) termen de valabilitate - termenul până la care garanțiile pot fi executate;

h) perioada de aplicare - intervalul de timp în care trebuie menținut în conturile deschise la Banca Națională a României nivelul prevăzut al rezervelor minime obligatorii, stabilit conform prevederilor reglementărilor Băncii Naționale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii;

i) deficit de rezerve - deficitul determinat în conformitate cu reglementările Băncii Naționale a României privind regimul rezervelor minime obligatorii.

Articolul 3

În scopul prezentului regulament, instituțiile de credit față de care instituția de credit înregistrează datorii interbancare, altele decât împrumuturile, și angajamente de finanțare date, evidențiate în afara bilanțului, sunt considerate grup de clienți aflați în legătură.

Articolul 4

(1)

Pentru activele, datoriile și angajamentele de finanțare primite/date de instituția de credit, evidențiate în afara bilanțului, pentru care sunt prevăzute și scadențe intermediare, durata rămasă de scurs se stabilește în funcție de acestea și de scadența finală.

(2)

Pentru operațiunile de primire/dare în pensiune, de dare/luare cu împrumut și de vânzare cu posibilitatea de răscumpărare durata rămasă de scurs se stabilește în funcție de durata rămasă până la scadența operațiunii de finanțare, de dare/luare cu împrumut, respectiv de vânzare cu posibilitatea de răscumpărare, independent de durata de viață reziduală a titlurilor care stau la baza operațiunilor respective.

Capitolul II Supravegherea riscului de lichiditate

Secțiunea 1 Supravegherea indicatorului de lichiditate

Articolul 5

Supravegherea riscului de lichiditate se realizează:

a) de instituțiile de credit, potrivit prevederilor reglementărilor Băncii Naționale a României privind cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri și condițiile de externalizare a activităților acestora;

b) de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de instituțiile de credit, determinat în conformitate cu prezentul regulament.

Articolul 6

(1)

Indicatorul de lichiditate se calculează ca raport între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadență.

(2)

Lichiditatea efectivă se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a activelor, a angajamentelor primite evidențiate în afara bilanțului, inclusiv a celor aferente operațiunilor de schimb la vedere, și a sumelor de primit aferente instrumentelor financiare derivate. La calculul lichidității efective se vor avea în vedere și prevederile art. 27 alin. (3).

(3)

Lichiditatea necesară se determină prin însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a datoriilor, a angajamentelor date, evidențiate în afara bilanțului, inclusiv a celor aferente operațiunilor de schimb la vedere, și a sumelor de plătit aferente instrumentelor financiare derivate. La calculul lichidității necesare se vor avea în vedere și prevederile art. 19 alin. (2).

(4)

În cazul înregistrării unui excedent de lichiditate în oricare dintre benzile de scadență, cu excepția ultimei benzi, acesta se va adăuga la nivelul lichidității efective, aferent benzii de scadență următoare.

Articolul 7

(1)

Instituțiile de credit trebuie să mențină în permanență indicatorul de lichiditate, calculat pentru totalitatea operațiunilor în echivalent lei, cel puțin la nivelul de 1.

(2)

Instituțiile de credit vor calcula indicatorul de lichiditate distinct și pentru operațiunile în euro și pentru operațiunile în lei.

(3)

Pentru scopurile prezentului regulament, creanțele și datoriile exprimate în lei, a căror decontare se face în funcție de cursul monedei euro, sunt considerate creanțe și datorii în euro.

(4)

Pentru încadrarea în operațiuni în euro/lei a sumelor de primit/plătit aferente instrumentelor financiare derivate se are în vedere moneda în care urmează să aibă loc încasarea/plata respectivelor sume.

(5)

Pentru scopurile prezentului regulament, angajamentele de finanțare netrase, exprimate în euro, dar care pot fi trase în altă valută, sunt considerate angajamente de finanțare în euro.

Articolul 8

Metodologia folosită la calculul indicatorului de lichiditate se aplică atât pentru determinarea indicatorului de lichiditate în echivalent lei, pentru totalitatea operațiunilor, cât și a indicatorului de lichiditate în euro, pentru operațiunile în euro, și a indicatorului de lichiditate în lei, pentru operațiunile în lei.

1.1. Lichiditatea efectivă

Articolul 9

În scopul determinării lichidității efective, activele, angajamentele primite de instituția de credit, evidențiate în afara bilanțului, inclusiv cele aferente operațiunilor de schimb la vedere și sumele de primit aferente instrumentelor financiare derivate se repartizează pe benzile de scadență, în funcție de durata rămasă de scurs, cu respectarea dispozițiilor care urmează.

Articolul 10

(1)

Activele cu scadența la vedere, cum sunt: casa și alte valori, contul curent la Banca Națională a României, depozitele la vedere la Banca Națională a României, conturile de corespondent la instituții de credit, depozitele la vedere la instituții de credit, credite de pe o zi pe alta acordate instituțiilor de credit, valori primite în pensiune de pe o zi pe alta de la instituțiile de credit, credite de pe o zi pe alta acordate instituțiilor financiare, valori primite în pensiune de pe o zi pe alta de la clientelă, soldurile debitoare ale conturilor societăților de bursă, alte sume de încasat privind operațiunile cu titluri și activele reprezentând depozite la termen ale instituțiilor de credit la Banca Națională a României, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.

(2)

Alte active cu scadență la vedere, cum sunt conturile curente debitoare ale clientelei reprezentând descoperiri de cont neautorizate și creanțele atașate aferente, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată determinată prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la art. 13 alin. (1).

(3)

Creanțele atașate aferente activelor menționate la alin. (1) vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.

Articolul 11

(1)

Titlurile cu venit variabil înscrise la cota unei burse de valori din țări din categoria A sau din România, înregistrate la titluri de tranzacție sau la titluri de plasament, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată reprezentând 50% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.

(2)

Titlurile cu venit fix cu scadență inițială de până la un an inclusiv, emise sau garantate de organele administrației centrale din țări din categoria A, înscrise la cota unei burse de valori din țări din categoria A sau din România, și titlurile cu venit fix cu scadență inițială de până la un an inclusiv, negociabile, emise ori garantate de organele administrației centrale din România, înregistrate la titluri de tranzacție, titluri de plasament sau titluri de investiție, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată reprezentând 95% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.

(3)

Titlurile cu venit fix cu scadență inițială mai mare de un an, emise sau garantate de organele administrației centrale din țări din categoria A, înscrise la cota unei burse de valori din țări din categoria A sau din România, și titlurile cu venit fix cu scadență inițială mai mare de un an, negociabile, emise sau garantate de organele administrației centrale din România, înregistrate la titluri de tranzacție, titluri de plasament sau titluri de investiție, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată reprezentând 90% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.

(4)

Titlurile cu venit fix, altele decât cele menționate la alin. (2) și (3), înscrise la cota unei burse de valori din țări din categoria A sau din România, înregistrate la titluri de tranzacție, titluri de plasament sau titluri de investiție, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată reprezentând 60% din valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite.

(5)

Creanțele atașate aferente titlurilor cu venit fix menționate la alin. (2), (3) și (4) vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficienților prevăzuți la alineatele respective.

Articolul 12

Titlurile vor fi luate în calcul în condițiile în care acestea nu sunt afectate garantării unor împrumuturi primite de instituția de credit sau nu fac obiectul unor operațiuni de dare în pensiune.

Articolul 13

(1)

Creditele aferente clientelei din afara sectorului instituțiilor de credit, pentru care cel puțin o sumă înregistrează o întârziere la plată de maximum 30 de zile, inclusiv, de la data scadenței, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k).

(2)

Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului creditelor aferente clientelei din afara sectorului instituțiilor de credit, pentru care cel puțin o sumă înregistrează o întârziere la plată de peste 31 de zile, inclusiv, de la data scadenței, la total credite acordate clientelei din afara sectorului instituțiilor de credit, existente în sold la sfârșitul lunii pentru care se întocmește raportarea.

(3)

Creanțele atașate aferente creditelor menționate la alin. (1) vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la alin. (1).

Articolul 14

(1)

Creditele și plasamentele aferente clientelei din sectorul instituțiilor de credit, pentru care cel puțin o sumă înregistrează o întârziere la plată de maximum 7 zile, inclusiv, de la data scadenței, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k).

(2)

Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului creditelor și plasamentelor aferente clientelei din sectorul instituțiilor de credit, pentru care cel puțin o sumă înregistrează o întârziere la plată de peste 8 zile, inclusiv, de la data scadenței, la total credite și plasamente aferente clientelei din sectorul instituțiilor de credit, existente în sold la sfârșitul lunii pentru care se întocmește raportarea.

(3)

Creanțele atașate aferente creditelor și plasamentelor menționate la alin. (1) vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată, obținută prin aplicarea la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la alin. (1).

Articolul 15

(1)

Categoriile de active incluse în calculul lichidității efective, cu excepția celor menționate anterior, vor fi repartizate pe benzile de scadență în funcție de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă diminuată, după caz, cu ajustările pentru depreciere constituite, dacă prezentul regulament nu specifică altfel.

(2)

Creditele acordate rezultate din operațiunile de primire în pensiune livrată, existente în sold la finele lunii pentru care se întocmește raportarea, vor fi luate în calcul dacă titlurile cu venit fix sau variabil aferente acestor operațiuni nu fac obiectul unor operațiuni de redare în pensiune, vânzare fermă sau dare cu împrumut și dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) sunt înscrise la cota unei burse de valori din țări cuprinse în categoria A sau din România;

b) sunt emise sau garantate de organele administrației centrale din România.

Articolul 16

Creditele curente și creanțele atașate aferente clientelei din afara instituțiilor de credit, pentru care nu se înregistrează nicio sumă restantă, vor fi evidențiate la o valoare ajustată determinată prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadență, diminuată cu ajustările pentru depreciere constituite, a coeficientului de ajustare (1-k) prevăzut la art. 13 alin. (1).

Articolul 17

La determinarea lichidității efective, pentru activele garantate cu depozite colaterale, nu va fi luată în calcul partea astfel garantată.

Articolul 18

(1)

La determinarea lichidității efective, angajamentele de garanție de natura cauțiunilor, avalurilor și a altor garanții primite de la instituții de credit vor fi luate în calcul numai dacă sunt irevocabile și necondiționate.

(2)

Angajamentele de garanție menționate la alin. (1), executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de valabilitate, vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.

(3)

Coeficientul k se determină prin raportarea soldului mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate primite, a căror executare a fost solicitată de instituția de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea, și încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost solicitată, la soldul mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea.

(4)

Soldul mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate primite, a căror executare a fost solicitată de instituția de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea, și încasate în termen de 30 de zile de la data la care executarea a fost solicitată, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

(5)

Soldul mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate primite, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

Articolul 19

(1)

Angajamentele primite, evidențiate în afara bilanțului, altele decât cele menționate la art. 18, vor fi repartizate pe benzile de scadență în funcție de durata rămasă de scurs și vor fi evidențiate astfel:

a) angajamentele de finanțare primite și angajamentele privind titlurile de primit, precum și cele aferente operațiunilor de schimb la vedere, la valoarea contabilă;

b) angajamentele de garanție irevocabile și necondiționate, de natura cauțiunilor, avalurilor și a altor garanții primite de la instituții de credit, pentru care sunt stabilite termene de executare certe, la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadență a coeficientului k, calculat în conformitate cu prevederile art. 18.

(2)

Pentru angajamentele de finanțare primite se vor reflecta și graficele de rambursare aferente datoriilor ce ar rezultă în urma transformării angajamentelor de finanțare primite în elemente bilanțiere, prin repartizarea ratelor de rambursat aferente datoriilor potențiale pe benzile de scadență corespunzătoare lichidității necesare, stabilite în conformitate cu prevederile contractuale. În cazul în care angajamentele contractuale încheiate nu prevăd graficele de rambursare aferente datoriilor ce ar rezultă din angajamentele de finanțare primite, rambursarea acestora se va înregistra prin evidențierea întregii sume, pe ultima bandă de scadență aferentă lichidității necesare.

1.2. Lichiditatea necesară

Articolul 20

În scopul determinării lichidității necesare, datoriile, angajamentele date de instituția de credit evidențiate în afara bilanțului, inclusiv cele aferente operațiunilor de schimb la vedere și sumele de plătit aferente instrumentelor financiare derivate se repartizează pe benzile de scadență, în funcție de durata rămasă de scurs, cu respectarea dispozițiilor care urmează.

Articolul 21

(1)

Datoriile cu scadență la vedere, cum sunt: împrumuturi de refinanțare de la Banca Națională a României, conturile de corespondent ale instituțiilor de credit, depozitele la vedere ale instituțiilor de credit, împrumuturi de pe o zi pe alta primite de la instituții de credit, valori date în pensiune de pe o zi pe alta instituțiilor de credit, împrumuturi de pe o zi pe alta de la instituțiile financiare, valori date în pensiune de pe o zi pe alta clientelei, conturile curente creditoare ale clientelei, conturile de decontare privind operațiunile cu titluri (conturile instituțiilor de credit, conturile organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, soldurile creditoare ale conturilor societăților de bursă, conturile altor instituții financiare, conturile clientelei, alte sume de plătit privind operațiunile cu titluri) vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la valoarea contabilă.

(2)

Depozitele la vedere ale clientelei vor fi înscrise pe prima bandă de scadență la o valoare ajustată, reprezentând 40% din valoarea contabilă.

(3)

Datoriile atașate aferente obligațiilor bilanțiere menționate la alin. (1) și (2) vor fi înscrise pe prima bandă de scadență, la valoarea contabilă.

Articolul 22

(1)

Datoriile reprezentând depozite la termen vor fi repartizate pe benzile de scadență în funcție de durata rămasă de scurs, la o valoare ajustată, determinată prin aplicarea în mod corespunzător a metodologiei prevăzute la alin. (2)-(4), numai dacă valoarea obținută din calcul este pozitivă.

(2)

Valoarea ajustată se determină prin deducerea din soldul curent aferent fiecărei categorii de datorii, existent la finele lunii pentru care se întocmește raportarea, a soldului mediu aferent acestor categorii, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea.

(3)

Soldul mediu menționat la alin. (2) va fi calculat pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare aferente fiecărei categorii de datorii înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

(4)

În cazul în care valoarea ajustată obținută din calcul este nulă sau negativă, datoriile cu scadența la termen nu vor fi luate în calcul la determinarea lichidității necesare.

(5)

Datoriile atașate aferente datoriilor menționate la alin. (1) vor fi înscrise pe benzile de scadență în funcție de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă.

Articolul 23

Instituțiile de credit care în perioada de aplicare anterioară datei de raportare a indicatorului de lichiditate înregistrează deficit de rezerve sau care în luna anterioară datei pentru care se întocmește raportarea înregistrează niveluri ale indicatorului de adecvare a capitalului sub limitele minime prevăzute de reglementările Băncii Naționale a României vor înregistra categoriile de datorii specificate la art. 21 alin. (2) și la art. 22, la valoarea contabilă.

Articolul 24

Categoriile de datorii, altele decât cele menționate la art. 21 și 22, vor fi repartizate pe benzile de scadență în funcție de durata rămasă de scurs, la valoarea contabilă.

Articolul 25

La determinarea lichidității necesare, pentru angajamentele date, evidențiate în afara bilanțului, nu va fi luată în calcul partea garantată cu depozite colaterale.

Articolul 26

(1)

Angajamentele de garanție executabile la vedere sau pentru care se prevede un termen de valabilitate vor fi înscrise pe prima bandă de scadență, la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă a coeficientului k.

(2)

Coeficientul k se va determina prin raportarea soldului mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate date, a căror executare a fost solicitată instituției de credit în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea, la soldul mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate date, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea.

(3)

Soldul mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate date, a căror executare a fost solicitată băncii în perioada de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

(4)

Soldul mediu al angajamentelor de garanție irevocabile și necondiționate date, calculat pentru o perioadă de 6 luni anterioare lunii pentru care se întocmește raportarea, se determină pe baza mediei aritmetice simple a soldurilor lunare înregistrate în ultima zi a fiecărei luni.

Articolul 27

(1)

Angajamentele date, evidențiate în afara bilanțului, altele decât cele menționate la art. 26 alin. (1), vor fi repartizate pe benzile de scadență în funcție de durata rămasă de scurs și vor fi evidențiate astfel:

a) angajamentele de finanțare date și angajamentele privind titlurile de livrat, precum și cele aferente operațiunilor de schimb la vedere, la valoarea contabilă;

b) angajamentele de garanție irevocabile și necondiționate, de natura cauțiunilor, avalurilor și a altor garanții date altor instituții de credit, precum și a garanțiilor date clientelei, pentru care sunt prevăzute termene de executare certe, la o valoare ajustată obținută prin aplicarea la valoarea contabilă aferentă fiecărei benzi de scadență a coeficientului k calculat în conformitate cu prevederile art. 26.

(2)

În cazul angajamentelor de finanțare date pentru care nu sunt prevăzute grafice estimative de trageri, angajamentul existent în sold la data pentru care se întocmește raportarea se va evidenția pe prima bandă de scadență.

(3)

Pentru angajamentele de finanțare și de garanție date se vor reflecta și graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezultă din transformarea angajamentelor de finanțare și de garanție date în elemente bilanțiere, prin repartizarea ratelor de rambursat aferente creanțelor potențiale pe benzile de scadență corespunzătoare lichidității efective, stabilite în conformitate cu prevederile contractuale. În cazul în care angajamentele contractuale încheiate nu prevăd graficele de rambursare aferente activelor ce ar rezultă din angajamentele de finanțare și de garanție date, rambursarea acestora se va înregistra prin evidențierea întregii sume pe ultima bandă de scadență aferentă lichidității efective.

(4)

Titlurile de livrat vor fi luate în calcul dacă îndeplinesc una dintre următoarele condiții:

a) sunt înscrise la cota unei burse de valori din țări cuprinse în categoria A sau din România;

b) sunt emise sau garantate de organele administrației centrale din România.

Secțiunea 2 Supravegherea riscului mare de lichiditate

Articolul 28

(1)

Instituțiile de credit trebuie să calculeze riscul mare de lichiditate luând în considerare operațiunile în echivalent lei.

(2)

În cazul în care nivelul unui risc mare de lichiditate depășește 15% din totalul datoriilor, altele decât împrumuturile, și al angajamentelor de finanțare date de instituția de credit, evidențiate în afara bilanțului, instituțiile de credit vor calcula lichiditatea necesară prin înregistrarea la valoarea contabilă a datoriilor prevăzute la art. 21 alin. (2) și art. 22 pe care le au față de persoana respectivă sau față de grupul de clienți aflați în legătură.

Capitolul III Dispoziții tranzitorii și finale

Articolul 29

(1)

Instituțiile de credit vor finaliza demersurile necesare în vederea conformării cu prevederile prezentului regulament în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestuia.

(2)

În perioada prevăzută la alin. (1), instituțiile de credit nu vor încheia tranzacții care să conducă la deteriorarea, pe oricare dintre benzile de scadență, a nivelului indicatorului de lichiditate, calculat pentru totalitatea operațiunilor, în echivalent lei, înregistrat în prima lună de raportare, care, ca urmare a aplicării metodologiei de determinare a acestuia stabilite prin prezentul regulament, nu se încadrează în limita prevăzută la art. 7 alin. (1).

Articolul 30

(1)

Instituțiile de credit raportează Băncii Naționale a României periodic situațiile privind indicatorul de lichiditate și riscul mare de lichiditate.

(2)

Instituțiile de credit raportează Băncii Naționale a României situațiile privind indicatorul de lichiditate pentru totalitatea operațiunilor, în echivalent lei, și, distinct, pentru operațiunile în euro și pentru cele în lei.

(3)

Instituțiile de credit raportează Băncii Naționale a României situația privind riscul mare de lichiditate pentru totalitatea operațiunilor în echivalent lei.

(4)

Operațiunile în monedă străină vor fi evaluate în echivalent lei la cursul de schimb în vigoare comunicat de Banca Națională a României în ultima zi bancară lucrătoare a perioadei pentru care se întocmește raportarea.

(5)

Cursul de schimb prevăzut la alin. (4) va fi utilizat și la determinarea soldurilor medii prevăzute la art. 18, 22 și 26.

(6)

Forma și conținutul formularelor de raportare, precum și frecvența și modalitățile de transmitere a situațiilor menționate la alin. (1) se stabilesc prin ordin emis de Banca Națională a României.

Articolul 31

În vederea limitării riscului de lichiditate, instituțiile de credit sunt obligate să asigure o evidență extracontabilă corespunzătoare, care să stea la baza întocmirii raportărilor de prudență bancară prevăzute de art. 30.

Articolul 32

(1)

Pentru administrarea și controlul riscului de lichiditate, instituțiile de credit, persoane juridice române, și sucursalele din România ale instituțiilor de credit din state terțe se conformează cerințelor reglementărilor Băncii Naționale a României privind cadrul de administrare a activității instituțiilor de credit, procesul intern de evaluare a adecvării capitalului la riscuri și condițiile de externalizare a activităților acestora.

(2)

Sucursalele din România ale instituțiilor de credit din alte state membre aplică în mod corespunzător prevederile alin. (1).

Articolul 33

Banca Națională a României cooperează cu autoritățile competente din statele membre de origine pentru supravegherea cerințelor de lichiditate la nivelul sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din alte state membre.

Articolul 34

Instituțiile de credit transmit Băncii Naționale a României - Direcția supraveghere strategia în domeniul administrării riscului de lichiditate și planurile alternative de finanțare în termen de 5 zile de la data aprobării sau revizuirii acestora, însoțite de documente care să demonstreze că instituțiile de credit au luat toate măsurile pentru asigurarea, în caz de necesitate, a condițiilor de punere în aplicare, în regim de urgență, a planurilor alternative, inclusiv prin încheierea de acorduri de finanțare alternative.

Articolul 36

La data intrării în vigoare a prezentului regulament se abrogă

Normele nr. 1/2001

privind lichiditatea băncilor, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 201 din 20 aprilie 2001, cu modificările și completările ulterioare.

Președintele Consiliului de administrație
al Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin Isărescu
București, 15 decembrie 2009.
Nr. 24.

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.