Decizia nr. 405/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale art. I din Legea nr. 110/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 1
- Legea nr. 110/2007 25 aprilie 2007 (prevederi anume) pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obl…
Ioan Vida - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Acsinte Gaspar - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Tudorel Toader - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Maria Bratu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor
art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale Legii nr. 110/2007
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de Primăria orașului Balș în Dosarul nr. 2.411/184/2009 al Judecătoriei Balș.
La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepției, Constantin Dinu, secretar al Primăriei orașului Balș. Lipsesc celelalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.
Cauza se află în stare de judecată.
Reprezentantul părții prezente solicită admiterea excepției pentru aceleași motive pe care le-a invocat în fața instanței de judecată.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin Încheierea din 16 noiembrie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 2.411/184/2009, Judecătoria Balș a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale Legii nr. 110/2007
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de Primăria orașului Balș.
În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 21, 53 și 136 din Constituție deoarece obligația contestatorului de a plăti o cauțiune pentru a i se admite cererea de suspendare a executării constituie o sarcină disproporționată și împovărătoare, de natură a limita accesul liber la justiție, iar dispozițiile din
contravin prevederilor art. 120 din Constituție întrucât instituie în favoarea creditorilor instituțiilor publice posibilitatea de a-și valorifica creanțele în condițiile dreptului comun.
Judecătoria Balș consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
Potrivit
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, prevederile de lege criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Examinând excepția, Curtea observă că, deși a fost sesizată de instanța de judecată cu neconstituționalitatea
în integralitatea ei, în realitate, autorul excepției critică numai art. I din această lege.
Așadar, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale
art. I din Legea nr. 110/2007
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 5 mai 2007.
Textele de lege criticate au următoarea redactare:
- Art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă: "Până la soluționarea contestației la executare sau a altei cereri privind executarea silită, instanța competentă poate suspenda executarea, dacă se depune o cauțiune în cuantumul fixat de instanță, în afară de cazul în care legea dispune altfel.";
-
Articolul I
din Legea nr. 110/2007 :
" Art. I. - Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2002, aprobată cu completări prin
Legea nr. 288/2002 , se modifică și se completează astfel:
1. Articolul 1 se modifică și va avea următorul cuprins:
«Art. 1. - Creanțele stabilite prin titluri executorii în sarcina instituțiilor publice se achită din sumele aprobate prin bugetele acestora, de la titlurile de cheltuieli la care se încadrează obligația de plată respectivă.»
2. Articolul 2 se modifică și va avea următorul cuprins:
«Art. 2. - Dacă executarea creanței stabilite prin titluri executorii nu începe sau continuă din cauza lipsei de fonduri, instituția debitoare este obligată ca, în termen de 6 luni, să facă demersurile necesare pentru a-și îndeplini obligația de plată.
Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somația de plată comunicată de organul competent de executare, la cererea creditorului.»
3. Articolul 3 se modifică și va avea următorul cuprins:
«Art. 3. - În cazul în care instituțiile publice nu își îndeplinesc obligația de plată în termenul prevăzut la art. 2, creditorul va putea solicita efectuarea executării silite potrivit Codului de procedură civilă și/sau potrivit altor dispoziții legale aplicabile în materie.»
4. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:
«Art. 4. - (1) Ordonatorii principali de credite bugetare au obligația să dispună toate măsurile ce se impun, inclusiv virări de credite bugetare, în condițiile legii, pentru asigurarea în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare pentru efectuarea plății sumelor stabilite prin titluri executorii.
(2) Virările de credite bugetare prevăzute la alin. (1) se pot efectua pe parcursul întregului an bugetar, prin derogare de la prevederile
art. 47 din Legea nr. 500/2002
privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și ale
art. 49 din Legea nr. 273/2006
privind finanțele publice locale.»
5. După articolul 4 se introduce un nou articol, articolul 5, cu următorul cuprins:
«Art. 5. - Creditorul și debitorul pot conveni asupra altui termen decât cel prevăzut la art. 2, precum și asupra unor alte condiții de îndeplinire a oricăror obligații stabilite prin titlul executoriu.»
Dispozițiile constituționale invocate ca fiind încălcate sunt cele ale art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 120 privind principiile funcționării administrației publice locale și art. 136 alin. (5) privind inviolabilitatea proprietății private în condițiile legii organice.
Analizând criticile de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele:
I. Prevederile art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă au mai fost supuse controlului de constituționalitate în numeroase cauze, prin raportare la aceleași norme constituționale ca și cele invocate în prezenta cauză.
De exemplu, prin
Decizia nr. 88 din 26 ianuarie 2010 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 15 martie 2010, și
Decizia nr. 248 din 19 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 17 martie 2009, Curtea a reținut că aceste prevederi de lege sunt norme de procedură pe care legiuitorul este abilitat să le instituie în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, evident cu condiția ca acestea să nu contravină principiilor consacrate de Legea fundamentală și de normele internaționale.
De asemenea, a mai reținut că instituirea obligației de plată a cauțiunii, ca o condiție a suspendării executării, are o dublă finalitate, și anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanție pentru creditor, în ceea ce privește acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, și, pe de altă parte, de a preveni și limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cauțiunii nu constituie o condiție de admisibilitate a contestației la executare, ci exclusiv pentru a putea solicita suspendarea executării silite, instituirea acestei obligații nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiție.
Considerentele și soluțiile deciziilor menționate sunt valabile și în cauza de față.
II. Cu privire la
art. I al Legii nr. 110/2007
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, Curtea constată următoarele:
Ordonanța Guvernului nr. 22/2002
a mai fost supusă controlului de constituționalitate sub aspectul criticat în prezenta cauză. Astfel, prin
Decizia nr. 127 din 19 februarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 16 aprilie 2008, Curtea, făcând referire la jurisprudența sa anterioară, a reținut că această ordonanță are o evidentă finalitate de protecție a patrimoniului instituțiilor publice, ca o premisă indispensabilă a derulării în condiții optime a activității acestora și, prin aceasta, a îndeplinirii atribuțiilor ce le revin ca parte integrantă a mecanismului statului. Curtea a reținut că ar fi disproporționat și inechitabil a recunoaște creditorilor instituțiilor publice dreptul de a-și valorifica creanțele împotriva acestora în condițiile dreptului comun, cu consecința perturbării grave a activității care constituie însăși rațiunea de a fi a unor asemenea instituții.
Aceste considerente reținute de Curte în decizia menționată își păstrează valabilitatea și în cauza de față, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a determina o reconsiderare a jurisprudenței Curții.
Pentru motivele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 403 alin. 1 din Codul de procedură civilă și ale
art. I din Legea nr. 110/2007
pentru modificarea și completarea
Ordonanței Guvernului nr. 22/2002
privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, excepție ridicată de Primăria orașului Balș în Dosarul nr. 2.411/184/2009 al Judecătoriei Balș.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 13 aprilie 2010.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE, prof. univ. dr. IOAN VIDA Magistrat-asistent, Maria Bratu
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.