Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 453/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii

prezumat în vigoare

Data actului
15 aprilie 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 383 din 10 iunie 2010
Citează
5 acte
Structură
0 articole · 11.640 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 3

Are ca temei 1

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale

Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.

Ioan Vida - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Carmen-Cătălina Gliga - procuror

Ioana Marilena Chiorean - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în Dosarul nr. 6.655/111/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului nr. 8.316D/2009 al Curții Constituționale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Președintele dispune a se face apelul și în dosarele

nr. 8.317-8.318D/2009, nr. 8.320D/2009, nr. 8.324-8.325D/2009, nr. 8.327-8.330D/2009 și nr. 8.333-8.337D/2009, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de același autor în Dosarul nr. 6.657/111/2008 al Tribunalului Bihor - Secția civilă, în Dosarul nr. 4.742/87/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, în Dosarul nr. 8.933/101/2008 al Tribunalului Mehedinți - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.924/85/2009 al Tribunalului Sibiu- Secția civilă, în Dosarul nr. 2.882/40/2009 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, în dosarele nr. 2.905/84/2009, nr. 2.313/84/2009, nr. 2.311/84/2009 și nr. 2.312/84/2009 ale Tribunalului Sălaj - Secția civilă, în dosarele nr. 3.059/87/2008 și nr. 3.548/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Secția civilă, în dosarele nr. 194/100/2009 și nr. 2.844/100/2009 ale Tribunalului Maramureș - Secția civilă și în Dosarul nr. 963/115/2009 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 8.317-8.318D/2009, nr. 8.320D/2009, nr. 8.324-8.325D/2009, nr. 8.327-8.330D/2009 și nr. 8.333-8.337D/2009 la Dosarul nr. 8.316D/2009, având în vedere că acestea au un obiect identic.

Reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu conexarea cauzelor.

Curtea, în temeiul dispozițiilor

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 8.317-8.318D/2009, nr. 8.320D/2009, nr. 8.324-8.325D/2009, nr. 8.327-8.330D/2009 și nr. 8.333-8.337D/2009 la Dosarul nr. 8.316D/2009, care este primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin încheierile din 9 octombrie 2009 ale Tribunalului Bihor - Secția civilă, pronunțate în dosarele nr. 6.655/111/2008 și nr. 6.657/111/2008, prin Încheierea din 20 octombrie 2009 a Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 4.742/87/2008, prin Încheierea din 26 martie 2009 a Tribunalului Mehedinți - Secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 8.933/101/2008, prin Încheierea din 28 iulie 2009 a Tribunalului Sibiu - Secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 1.924/85/2009, prin încheierea din 20 octombrie 2009 a Tribunalului Botoșani - Secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 2.882/40/2009, prin încheierile din 9 noiembrie 2009, 23 noiembrie 2009 și 19 octombrie 2009 ale Tribunalului Sălaj - Secția civilă, pronunțate în dosarele nr. 2.905/84/2009, nr. 2.313/84/2009, nr. 2.311/84/2009 și nr. 2.312/84/2009, prin încheierile din 7 octombrie 2009 și 20 noiembrie 2009 ale Tribunalului Teleorman - Secția civilă, pronunțate în dosarele nr. 3.059/87/2008 și nr. 3.548/87/2008, prin încheierile din 6 noiembrie 2009 și 22 octombrie 2009 ale Tribunalului Maramureș - Secția civilă, pronunțate în dosarele nr. 194/100/2009 și nr. 2.844/100/2009, și prin încheierea din 16 noiembrie 2009 a Tribunalului Caraș-Severin - Secția civilă, pronunțată în Dosarul nr. 963/115/2009, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în pretenții.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece din cuprinsul lor rezultă abrogarea implicită a

Legii nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, iar acest procedeu nu este admis de

Legea nr. 24/2000

privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, lege obligatorie pentru toate subiectele de drept, inclusiv pentru Parlament.

Tribunalul Bihor - Secția civilă, Tribunalul Giurgiu - Secția civilă, Tribunalul Mehedinți - Secția civilă, Tribunalul Sibiu - Secția civilă, Tribunalul Sălaj - Secția civilă, Tribunalul Teleorman - Secția civilă, Tribunalul Maramureș - Secția civilă și Tribunalul Caraș-Severin - Secția civilă și-au exprimat opinia în sensul că dispozițiile de lege criticate sunt constituționale.

Tribunalul Botoșani - Secția civilă nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate.

Potrivit dispozițiilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat Curții Constituționale punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile

Legii nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate cu care a fost sesizată.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, cu următorul cuprins: "(2) Pe data intrării în vigoare a prezentului cod se abrogă: [...] orice alte dispoziții contrare."

Autorul excepției de neconstituționalitate consideră că aceste dispoziții contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5), art. 73 alin. (3) lit. p) și art. 79 alin. (1).

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că întreaga motivare a acesteia se referă la modul de interpretare și aplicare în timp a două legi organice, și anume Codul muncii și

Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă. Autorul excepției susține, în acest sens, că există o practică neunitară la nivelul instanțelor de judecată, în privința constatării abrogării implicite a prevederilor

art. 72 din Legea nr. 168/1999

privind soluționarea conflictelor de muncă, având drept consecință pronunțarea unor hotărâri judecătorești diferite asupra aceleiași probleme de drept. De asemenea, arată că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă cu prilejul adoptării Codului muncii.

Or, Curtea reține că problemele ce țin de aplicarea legii, respectiv luarea deciziei asupra incidenței în cauză a unor texte de lege, revin instanței de judecată, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (1) din Constituție, care prevede că "(1) Justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege", iar nu instanței de contencios constituțional. Astfel, instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide care dintre legile puse în discuție sunt incidente, folosind toate principiile de interpretare a legii. Decizia instanței de judecată poate fi atacată la instanța superioară, iar, în cazul în care practica judiciară vădește o interpretare neunitară, Constituția, prin art. 126 alin. (3), dă Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar nu Curții Constituționale, competența de a stabili interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești.

Eventualele necorelări de ordin legislativ dintre dispozițiile

Legii nr. 168/1999

și cele ale

Legii nr. 53/2003

- Codul muncii nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate și nici nu pot fi invocate drept argument în sprijinul susținerii neconstituționalității unor reglementări. Examinarea acestora nu intră în sfera de competență a Curții Constituționale, ci în competența exclusivă a Parlamentului de a interveni pe calea unor modificări, completări sau abrogări pentru a asigura ordinea juridică necesară.

Curtea Constituțională nu poate fi transformată în legiuitor pozitiv, ci trebuie să își limiteze rolul la cel de legiuitor negativ, având doar competența de a lipsi de efecte juridice legile neconstituționale.

De asemenea, Curtea reține că atribuțiile sale privind analiza conformității unor texte de lege cu Constituția nu se pot extinde și asupra aspectelor ce țin de respectarea normelor de tehnică legislativă, atât timp cât aceste norme nu au relevanță în plan constituțional.

În același sens s-a pronunțat Curtea și prin

Decizia nr. 1.016 din 7 iunie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 567 din 14 august 2009, prin care a respins ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de același autor.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca fiind inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor

art. 298 alin. (2) ultima liniuță din Legea nr. 53/2003

- Codul muncii, excepție ridicată de Societatea Comercială "Petrom" - S.A. din București în dosarele nr. 6.655/111/2008 și nr. 6.657/111/2008 ale Tribunalului Bihor - Secția civilă în Dosarul nr. 4.742/87/2008 al Tribunalului Giurgiu - Secția civilă, în Dosarul nr. 8.933/101/2008 al Tribunalului Mehedinți - Secția civilă, în Dosarul nr. 1.924/85/2009 al Tribunalului Sibiu - Secția civilă, în Dosarul nr. 2.882/40/2009 al Tribunalului Botoșani - Secția civilă, în dosarele nr. 2.905/84/2009, nr. 2.313/84/2009, nr. 2.311/84/2009 și nr. 2.312/84/2009 ale Tribunalului Sălaj - Secția civilă, în dosarele nr. 3.059/87/2008 și nr. 3.548/87/2008 ale Tribunalului Teleorman - Secția civilă, în dosarele nr. 194/100/2009 și nr. 2.844/100/2009 ale Tribunalului Maramureș - Secția civilă și în Dosarul nr. 963/115/2009 al Tribunalului Caraș-Severin - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 15 aprilie 2010.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,
prof. univ. dr. IOAN VIDA
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.