Decizia nr. 675/2010
referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și art. 26 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
prezumat în vigoare
Legături cu alte acte
Ce face acest act
Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 4
- Legea nr. 50/1991 29 iulie 1991 (prevederi anume) privind autorizarea executării lucrărilor de construcții
- Decizia nr. 4/2005 18 ianuarie 2005 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, 7, art. 8 alin. (…
- Decizia nr. 694/2005 20 decembrie 2005 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3, art. 26 alin. (1)…
- Decizia nr. 150/2007 22 februarie 2007 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și art. 26 din Leg…
Are ca temei 1
- Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
Textul nu are o structură pe articole recunoscută și este afișat ca atare.
Acsinte Gaspar - președinte
Nicolae Cochinescu - judecător
Aspazia Cojocaru - judecător
Petre Lăzăroiu - judecător
Ion Predescu - judecător
Puskas Valentin Zoltan - judecător
Tudorel Toader - judecător
Augustin Zegrean - judecător
Carmen-Cătălina Gliga - procuror
Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent
Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și
art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială "Froni" - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 13.118/212/2008 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 8.175D/2009.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 8.518D/2009 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și art. 26 din aceeași lege, ridicată de Baczo Ferencz Andras în Dosarul nr. 1.803/337/2009 al Judecătoriei Zalău.
La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Curtea, față de identitatea parțială de obiect al cauzelor, pune în discuție, din oficiu, conexarea dosarelor.
Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea.
Curtea, observând identitatea parțială de obiect al celor două cauze, în temeiul art. 14 și al
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, raportate la art. 164 din Codul de procedură civilă, dispune conexarea Dosarului nr. 8.518D/2009 la Dosarul nr. 8.175D/2009, care a fost primul înregistrat.
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, precizând că legiuitorul are competența de a reglementa cadrul în care titularul unui drept are posibilitatea de a-l exercita, astfel încât să fie respectat și interesul public.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
Prin încheierile din 23 iunie 2009 și 8 decembrie 2009, pronunțate de Judecătoria Constanța - Secția civilă în Dosarul nr. 13.118/212/2008 și de Judecătoria Zalău în Dosarul nr. 1.803/337/2009, Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și
art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, respectiv a prevederilor art. 3 și art. 26 din aceeași lege. Excepțiile au fost ridicate de Societatea Comercială "Froni" - S.R.L. din Constanța și, respectiv, Baczo Ferencz Andras, în cauze având ca obiect soluționarea unor litigii generate de nerespectarea prevederilor legii menționate.
În motivările excepțiilor de neconstituționalitate având un conținut similar, se susține în esență că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât creează bariere în activitatea societăților comerciale, prin impunerea obligației de a obține avize neconforme cu obiectul lor de activitate. Se arată că prevederile de lege ce formează obiect al excepției fac imposibilă exercitarea dreptului de proprietate și oferă autorităților locale posibilitatea "de a restricționa nepermis de mult momentul și modalitatea în care titularul dreptului de proprietate are dreptul de a-și edifica o construcție".
Judecătoria Constanța - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere că obligația persoanelor fizice și juridice de a obține autorizație de construcție sau de demolare nu este de natură să înfrângă drepturile și libertățile consacrate prin textele constituționale invocate.
Judecătoria Zalău apreciază, de asemenea, că este neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, precizând că textele de lege criticate nu reprezintă altceva decât o reglementare a conținutului și limitelor dreptului de proprietate, ceea ce este în conformitate cu prevederile Constituției.
Potrivit prevederilor
art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și
Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:
Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale
art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 3 și
art. 26 din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 13 octombrie 2004, astfel cum au fost modificate și completate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 214/2008
pentru modificarea și completarea
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 847 din 16 decembrie 2008, și prin
privind aprobarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 214/2008
pentru modificarea și completarea
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 16 iulie 2009. Textele criticate au, în prezent, următorul conținut:
"- Art. 3: (1) Construcțiile civile, industriale, agricole, cele pentru susținerea instalațiilor și utilajelor tehnologice, pentru infrastructură de orice fel sau de oricare altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, precum și a reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor, pentru:
a) lucrări de construire, reconstruire, consolidare, modificare, extindere, reabilitare, schimbare de destinație sau de reparare a construcțiilor de orice fel, precum și a instalațiilor aferente acestora, cu excepția celor prevăzute la art. 11;
b) lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la construcții reprezentând monumente istorice, inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil - teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate;
c) lucrări de construire, reconstruire, modificare, extindere, reparare, modernizare și reabilitare privind căile de comunicație de orice fel, drumurile forestiere, lucrările de artă, rețelele și dotările tehnico-edilitare, branșamente și racorduri la rețele de utilități, lucrările hidrotehnice, amenajările de albii, lucrările de îmbunătățiri funciare, lucrările de instalații de infrastructură, lucrările pentru noi capacități de producere, transport, distribuție a energiei electrice și/sau termice, precum și de reabilitare și retehnologizare a celor existente;
d) împrejmuiri și mobilier urban, amenajări de spații verzi, parcuri, locuri de joacă și agrement, piețe și alte lucrări de amenajare a spațiilor publice;
e) lucrări de foraje și excavări necesare pentru efectuarea studiilor geotehnice și a prospecțiunilor geologice, proiectarea și deschiderea exploatărilor de cariere și balastiere, a sondelor de gaze și petrol, precum și a altor exploatări de suprafață, subterane sau subacvatice;
f) lucrări, amenajări și construcții cu caracter provizoriu necesare în vederea organizării executării lucrărilor, în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (1) și (13);
g) organizarea de tabere de corturi, căsuțe sau de rulote;
h) lucrări de construcții cu caracter provizoriu: chioșcuri, tonete, cabine, spații de expunere, corpuri și panouri de afișaj, firme și reclame, copertine și pergole situate pe căile și spațiile publice, anexe gospodărești, precum și anexele gospodărești ale exploatațiilor agricole situate în extravilan;
i) cimitire - noi și extinderi.
(2) În vederea simplificării procedurii de autorizare a executării lucrărilor de construcții provizorii prevăzute la alin. (1) lit. d), g) și h), autorizația de construire se emite în baza documentațiilor tehnice - D.T. cu conținut simplificat în raport cu conținutul-cadru prevăzut în anexa nr. 1."
- Art. 26: "(1) Constituie contravenții următoarele fapte, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii, să fie considerate infracțiuni:
a) executarea sau desființarea, totală ori parțială, fără autorizație a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor menționate la lit. b), de către investitor și executant;
b) executarea sau desființarea, cu nerespectarea prevederilor autorizației și a proiectului tehnic, a lucrărilor prevăzute la art. 3, cu excepția celor prevăzute la lit. b), precum și continuarea executării lucrărilor autorizate fără solicitarea unei noi autorizații de construire în situațiile prevăzute la art. 7 alin. (15), de către investitor și executant;
c) aprobarea furnizării de utilități urbane, ca urmare a executării de lucrări de branșamente și racorduri la rețele pentru construcții noi neautorizate;
d) menținerea după expirarea termenului prevăzut prin autorizație sau după terminarea lucrărilor autorizate ori adaptarea în alte scopuri față de cele prevăzute în autorizație a construcțiilor, lucrărilor și amenajărilor cu caracter provizoriu;
e) neaducerea terenului la starea inițială de către investitor, după terminarea lucrărilor prevăzute la art. 3 lit. c), precum și nerealizarea lucrărilor de curățare, amenajare ori degajare, după caz, a amplasamentului și/sau a terenurilor adiacente ocupate temporar pe durata execuției, o dată cu încheierea lucrărilor de bază;
f) împiedicarea ori sustragerea de la efectuarea controlului, prin interzicerea accesului organelor de control abilitate sau prin neprezentarea documentelor și a actelor solicitate;
g) neanunțarea datei începerii lucrărilor de construcții autorizate, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (8);
h) neemiterea certificatelor de urbanism în termenul prevăzut la art. 6 alin. (2), precum și emiterea de certificate de urbanism incomplete ori cu date eronate, care nu conțin lista cuprinzând avizele și acordurile legale necesare în raport cu obiectivul de investiții, sau eliberarea acestora condiționat de elaborarea prealabilă a unei documentații de urbanism sau a oricăror documentații tehnice de definire a scopului solicitării, cu depășirea termenului legal, sau refuzul nejustificat ori condiționarea furnizării informațiilor de interes public prevăzute la art. 6 alin. (1);
h^1) neemiterea autorizațiilor de construire în termenul prevăzut la art. 7 alin. (1);
i) emiterea de autorizații de construire/desființare:
- în lipsa unui drept real asupra imobilului, care să confere dreptul de a solicita autorizația de construire/desființare;
- în lipsa sau cu nerespectarea prevederilor documentațiilor de urbanism, aprobate potrivit legii;
- în baza unor documentații incomplete sau elaborate în neconcordanță cu prevederile certificatului de urbanism, ale Codului civil, ale conținutului-cadru al proiectului pentru autorizarea executării lucrărilor de construcții, care nu conțin avizele și acordurile legale necesare sau care nu sunt verificate potrivit legii;
- în lipsa expertizei tehnice privind punerea în siguranță a întregii construcții, în cazul lucrărilor de consolidare;
- în baza altor documente decât cele cerute prin prezenta lege;
j) neorganizarea și neexercitarea controlului privind disciplina în autorizarea și executarea lucrărilor de construcții de către compartimentele abilitate din cadrul aparatului propriu al consiliilor județene și al primăriilor, în unitățile lor administrativ-teritoriale, potrivit prevederilor art. 27 alin. (3) și (4), precum și neurmărirea modului de îndeplinire a celor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (3);
k) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcții la controlul anterior;
l) refuzul nejustificat sau obstrucționarea sub orice formă a accesului persoanelor fizice sau al reprezentanților persoanelor juridice la documentele prevăzute la art. 34 alin. (7);
(2) Contravențiile prevăzute la alin. (1), săvârșite de persoanele fizice sau juridice, se sancționează cu amendă după cum urmează:
- de la 1.000 lei la 100.000 lei, cele prevăzute la lit. a);
- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. f);
- de 10.000 lei, cele prevăzute la lit. c);
- de la 3.000 lei la 10.000 lei, cele prevăzute la lit. b), d) și e);
- de la 5.000 lei la 30.000 lei, cele prevăzute la lit. h), h1) și i);
- de la 1.000 lei la 5.000 lei, cele prevăzute la lit. j) și k);
- de 2.000 lei, cele prevăzute la lit. l);
- de 1.000 lei, cele prevăzute la lit. g).
(3) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.
(4) Sancțiunea amenzii poate fi aplicată și reprezentantului persoanei juridice.
(5) Sancțiunea amenzii pentru faptele prevăzute la alin. (1) lit. h) și i) se aplică funcționarilor publici responsabili de verificarea documentațiilor care stau la baza emiterii certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire sau de desființare, precum și semnatarilor, potrivit atribuțiilor stabilite conform legii.
(6) În condițiile prezentei legi nu se aplică sancțiunea avertisment."
În opinia autorilor excepției, textele de lege criticate contravin următoarelor dispoziții din Legea fundamentală: art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 45 care consacră libertatea economică, art. 53 care dispune cu privire la posibilitatea restrângerii exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 referitor la contribuțiile financiare, art. 57 care impune exercitarea cu bună-credință a drepturilor și a libertăților și art. 135 alin. (1) și (2) lit. a) privind economia României și obligația statului de a asigura libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție.
Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin mai multe decizii, ca, de exemplu,
Decizia nr. 150 din 22 februarie 2007 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 186 din 19 martie 2007,
Decizia nr. 4 din 18 ianuarie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 23 martie 2005, sau
Decizia nr. 694 din 20 decembrie 2005 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 102 din 2 februarie 2006, s-a mai pronunțat asupra constituționalității prevederilor de lege criticate, din perspectiva unor critici asemănătoare și prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală. Cu acele prilejuri, Curtea a constatat constituționalitatea acestora, pentru motivele reținute în considerentele deciziilor amintite. Întrucât în prezentele cauze conexate nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe, soluția pronunțată prin acele decizii își menține valabilitatea.
Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 3 și
art. 26 din Legea nr. 50/1991
privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, excepție ridicată de Societatea Comercială "Froni" - S.R.L. din Constanța în Dosarul nr. 13.118/212/2008 al Judecătoriei Constanța - Secția civilă și de Baczo Ferencz Andras în Dosarul nr. 1.803/337/2009 al Judecătoriei Zalău.
Definitivă și general obligatorie.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 mai 2010.
PREȘEDINTE, ACSINTE GASPAR Magistrat-asistent, Valentina Bărbățeanu ____________
Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.