Decizie · Curtea Constituțională

Decizia nr. 634/2010

referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 30 din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 , precum și a celor ale art. 3 din titlul X și ale art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

prezumat în vigoare

Data actului
11 mai 2010
Emitent
Curtea Constituțională
Publicat în
Monitorul Oficial nr. 434 din 29 iunie 2010
Citează
9 acte
Structură
4 articole · 17.610 caractere
Sursă
legislatie.just.ro

Legături cu alte acte

Ce face acest act

Constată neconstituționalitatea unor prevederi din 2

  • Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 (prevederi anume) pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…
  • Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 (prevederi anume) privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

Pune în aplicare 2

  • Legea nr. 18/1991 19 februarie 1991 fondului funciar
  • Legea nr. 1/2000 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forest…

Are ca temei 2

  • Legea nr. 47/1992 18 mai 1992 (prevederi anume) privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale
  • Legea nr. 247/2005 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente

Tudorel Toader - președinte

Nicolae Cochinescu - judecător

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Petre Lăzăroiu - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Augustin Zegrean - judecător

Simona Ricu - procuror

Cristina Toma - magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor pct. 35 al art. I din titlul VI și

art. 3 al titlului X din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, a celor ale

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005

privind modificarea

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , și a

art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Constandaki Șerban George, Fulicea Seraphina Ivona, Lodin de Lepinay Irene Jacqueline Marie, Bragadir Maurice Marie Gilles, Dioudonnat Bragadir Sabine Anne-Marie, Helene Yvonne Germaine Bragadir Davis, Bragadir Nicolas Andre și de Romalo Ion Mihnea Alexandru în Dosarul nr. 4.007/180/2008 al Tribunalului Bacău - Secția civilă.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, având în vedere că modificarea legii este atributul exclusiv al puterii legiuitoare.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 16 martie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 4.007/180/2008, Tribunalul Bacău - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. 35 al art. I din titlul VI și

art. 3 al titlului X din Legea nr. 247/2005 , precum și a celor ale

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005 .

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Constandaki Șerban George, Fulicea Seraphina Ivona, Lodin de Lepinay Irene Jacqueline Marie, Bragadir Maurice Marie Gilles, Dioudonnat Bragadir Sabine Anne-Marie, Helene Yvonne Germaine Bragadir Davis, Bragadir Nicolas Andre și de Romalo Ion Mihnea Alexandru într-o cauză civilă ce are ca obiect fond funciar.

În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii arată că, în măsura în care interzic dreptul cetățenilor străini, care sunt moștenitorii legali ai unor cetățeni români, să dobândească dreptul de proprietate asupra terenurilor prin moștenire legală și să formuleze cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în condițiile legilor speciale reparatorii, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor art. 44 alin. (2) teza finală și art. 46 din Constituție, astfel cum aceasta a fost modificată, ca urmare a revizuirii din anul 2003.

Autorii apreciază că de prevederile constituționale amintite ar trebui să beneficieze și moștenitorii legali care au avut posibilitatea să solicite reconstituirea dreptului de proprietate numai după revizuirea Constituției, în condițiile legilor reparatorii, acestea din urmă operând o repunere în dreptul de a accepta succesiunea. Arată că se creează o inechitate între persoane aflate în situații egale, respectiv între cetățenii străini care moștenesc legal un cetățean român decedat anterior modificării Constituției și cetățenii străini care moștenesc legal un cetățean român decedat după modificarea Constituției, deși ambele categorii de cetățeni au dobândit dreptul de a cere reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, fiind repuse în dreptul de opțiune succesorală, odată cu adoptarea legilor reparatorii sub imperiul noilor prevederi constituționale.

Se mai accentuează faptul că, ulterior revizuirii Constituției, dreptul la moștenire este garantat, în condițiile art. 46, nu numai cetățenilor români, ci și moștenitorilor legali ai unor cetățeni români, fără deosebire de cetățenie, care au posibilitatea să solicite reconstituirea dreptului lor de proprietate numai în condițiile legilor reparatorii adoptate ulterior deschiderii succesiunii.

Autorii consideră că textele de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care interzic dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor în România de către cetățenii străini care acceptă, în condițiile legilor reparatorii, succesiunea autorilor cetățeni români.

Tribunalul Bacău - Secția civilă apreciază că dobândirea dreptului de proprietate se face prin constituire sau reconstituire, în baza legii, respectiv în condițiile impuse de aceasta.

Arată că reglementarea condițiilor în care operează retrocedarea terenurilor constituie opțiunea legiuitorului, iar condiționarea dobândirii dreptului de proprietate de calitatea de cetățean român, necesară celui care formulează cererea, reprezintă o opțiune în acord cu dispozițiile constituționale.

Consideră că reclamanții nu sunt titulari ai dreptului de proprietate decât în urma formulării cererii în condițiile legii speciale și cu îndeplinirea cerințelor impuse de aceasta. Calitatea de moștenitor nu este suficientă pentru reconstituirea dreptului de proprietate, legea impunând condiția formulării unei cereri, iar această cerere poate fi făcută doar de cetățeni români, fie că au domiciliul în țară sau în străinătate, fie că sunt cetățeni români sau intră în categoria foștilor cetățeni români care și-au redobândit cetățenia română.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Avocatul Poporului arată că prevederile de lege indicate, instituind unele reguli privind cetățenii români, nu neagă posibilitatea cetățenilor străini de a uza de dispozițiile legilor cu caracter reparator în materie de terenuri. Cetățenii români, la care fac referire dispozițiile invocate, au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate aveau domiciliul în țară sau în străinătate, fapt ce nu poate fi considerat o discriminare în raport cu cetățenii străini, care se află într-o situație juridică distinctă. Apreciază că, instituind reguli privind reconstituirea dreptului de proprietate,

Legea nr. 247/2005 , în ansamblul său, operează cu noțiunea de "persoane fizice" sau "persoane juridice". Consideră că textele de lege criticate sunt constituționale.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Curtea Constituțională a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor pct. 35 al art. I din titlul VI și

art. 3 al titlului X din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, precum și a celor ale

art. II din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005

privind modificarea

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , precum și a

art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 21 septembrie 2005, având următorul conținut:

- Titlul VI din

Legea nr. 247/2005 :

Articolul I

: "Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:[...]

35. Articolul 30 se modifică și va avea următorul cuprins:

« Art. 30. - În aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 , astfel cum a fost modificată prin

Legea nr. 169/1997 , precum și a prezentei legi, cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau în străinătate.»"

În privința acestui text, Curtea constată că, în realitate, excepția de neconstituționalitate are ca obiect dispozițiile

art. 30 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, astfel cum a fost modificată prin

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005.

- Titlul X din

Legea nr. 247/2005 :

Articolul 3

: "Cetățenii străini și apatrizii precum și persoanele juridice străine pot dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România în condițiile prevăzute de legea specială."

-

Articolul II

din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005 : "Articolul III al titlului VI «Modificarea și completarea

Legii nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 » din

Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, se modifică și va avea următorul cuprins:

«Art. III. - Persoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.»"

În privința acestui text, Curtea constată că, în realitate, excepția de neconstituționalitate are ca obiect dispozițiile

art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, astfel cum a fost modificată prin

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 127/2005

privind modificarea

art. 33 alin. (1) din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , precum și a

art. III al titlului VI din Legea nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 851 din 21 septembrie 2005.

Obiect al excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, astfel, dispozițiile

art. 30 din Legea nr. 1/2000

și ale art. 3 din titlul X, precum și cele ale

art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005 .

Autorii excepției invocă încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (2) teza finală referitor la dreptul de proprietate privată și ale art. 46 privind dreptul la moștenire. Din motivarea autorilor reiese că aceștia critică textele invocate și prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, referitor la egalitatea în drepturi a cetățenilor.

Cu privire la constituționalitatea dispozițiilor

art. 30 din Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000

Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de exemplu, prin

Decizia nr. 725 din 7 mai 2009 , iar referitor la constituționalitatea prevederilor

art. 3 din titlul X al Legii nr. 247 din 19 iulie 2005 , prin

Decizia nr. 1.179 din 13 decembrie 2007 .

Dispozițiile

art. 30 din Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000

oferă cetățenilor români aceleași drepturi, în aplicarea prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991 , precum și a

Legii nr. 1/2000 , indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țară sau în străinătate. Acest text de lege se aplică în mod egal tuturor cetățenilor români, fără nicio discriminare, și nu face referire la drepturile cetățenilor străini, care se află într-o situație juridică distinctă, astfel încât nu încalcă dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție și nu neagă posibilitatea cetățenilor străini de a uza de dispozițiile legilor cu caracter reparator în materie de terenuri. Pentru aceleași considerente, dispozițiile

art. 30 din Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000

nu încalcă prevederile art. 44 alin. (2) teza finală din Constituție, referitoare la dreptul de proprietate privată al cetățenilor străini, și nici pe cele ale art. 46 din Legea fundamentală, privind dreptul la moștenire al acestora.

Articolul 3

din titlul X al Legii nr. 247 din 19 iulie 2005

prevede posibilitatea cetățenilor străini și apatrizi, precum și a persoanelor juridice străine de a dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în România, în condițiile prevăzute de legea specială. Textul criticat nu conține dispoziții discriminatorii și nici nu încalcă dreptul de proprietate privată și dreptul de moștenire al cetățenilor străini, deoarece legiuitorul are dreptul și opțiunea de a reglementa prin legi speciale condițiile în care operează retrocedarea terenurilor, în acord cu prevederile constituționale.

În ceea ce privește pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor

art. III din titlul VI al Legii nr. 247 din 19 iulie 2005 , Curtea arată că acestea prevăd posibilitatea persoanelor fizice și a persoanelor juridice de a formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform

Legii nr. 247/2005 , până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv. Nici acest text nu încalcă egalitatea cetățenilor în fața legii, și nici dreptul de proprietate privată și dreptul la moștenire al cetățenilor străini, întrucât autorii excepției nu pot fi titulari ai dreptului de proprietate decât în urma formulării cererii în condițiile legii speciale și cu îndeplinirea cerințelor impuse de lege. De altfel, Constituția României, în cuprinsul art. 44 alin. (2) teza finală, prevede dreptul cetățenilor străini și apatrizi de a dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor prin moștenire legală.

Propunerea de modificare a dispozițiilor de lege criticate, în sensul aplicării acestora și față de cetățenii străini, nu constituie o problemă de constituționalitate și reprezintă opțiunea exclusivă a legiuitorului, Curtea Constituțională neavând competența de a modifica sau a completa dispozițiile de lege supuse examinării controlului de constituționalitate, în conformitate cu prevederile

art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992

privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge excepția de neconstituționalitate a prevederilor

art. 30 din Legea nr. 1/2000

pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor

Legii fondului funciar nr. 18/1991

și ale

Legii nr. 169/1997 , precum și a celor ale art. 3 din titlul X și ale

art. III din titlul VI al Legii nr. 247/2005

privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, excepție ridicată de Constandaki Șerban George, Fulicea Seraphina Ivona, Lodin de Lepinay Irene Jacqueline Marie, Bragadir Maurice Marie Gilles, Dioudonnat Bragadir Sabine Anne-Marie, Helene Yvonne Germaine Bragadir Davis, Bragadir Nicolas Andre și de Romalo Ion Mihnea Alexandru în Dosarul nr. 4.007/180/2008 al Tribunalului Bacău - Secția civilă.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 11 mai 2010.

PREȘEDINTE,
prof. univ. dr. TUDOREL TOADER
Magistrat-asistent,
Cristina Toma

Textul este prelucrat automat din sursa indicată; numerotarea și legăturile pot conține erori. Referințele subliniate duc la actele citate, așa cum au fost identificate de noi.