Decizia nr. 1605/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Benke Karoly - magistrat-asistent-șef

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic, anexa la lege, pct. II poziția 215 din

Legea nr. 7/1998

privind declararea ca abrogate a unor acte normative, excepție ridicată de Viorica Bănărescu în Dosarul nr. 1.159/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât excepția tinde la cenzurarea politicii sociale a legiuitorului.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 31 mai 2010, pronunțată în Dosarul nr. 1.159/97/2010, Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor articolului unic, anexa la lege, pct. II poziția 215 din

Legea nr. 7/1998

privind declararea ca abrogate a unor acte normative, excepție ridicată de Viorica Bănărescu într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii autorului excepției de acordare a ajutorului la care erau îndreptățite mamele cu mai mulți copii, în temeiul

Decretului nr. 410/1985 .

În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că este neconstituțională abrogarea acestui drept care se acordă mamelor cu mai mulți copii, având în vedere obligațiile specifice ale mamelor cu privire la creșterea și educarea copiilor.

Aceste obligații suplimentare constituie pentru mamă un efort suplimentar atât din punct de vedere psihic, cât și fizic. Se susține că, indiferent de veniturile pe care acestea le realizează, ajutorul menționat constituie o recompensă pentru mame, iar temeiul constituțional al acordării acestora se regăsește în art. 47 al Constituției.

Tribunalul Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate formulată este neîntemeiată, întrucât eliminarea ajutorului prevăzut de

art. 18-21 din Decretul nr. 410/1985

nu echivalează cu încălcarea de plano a textului art. 47 din Constituție.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.

Avocatul Poporului consideră că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, arătând că ajutorul în cauză nu este preconstituit din perioada activă a vieții individului, ceea ce înseamnă că nu se poate angaja obligația corelativă a statului de plăti o indemnizație care să fie guvernată de principiul contributivității.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze prezenta excepție.

Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl constituie dispozițiile articolului unic, anexa la lege, pct. II poziția 215 din

Legea nr. 7/1998

privind declararea ca abrogate a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 13 ianuarie 1998. Totuși, Curtea observă că, din punct de vedere al tehnicii legislative, textul criticat se identifică cu pct. II poziția 215 din anexa: Actele normative care sunt și rămân abrogate la

Legea nr. 7/1998 , care are următorul cuprins:

"ANEXĂ: Acte normative care sunt și rămân abrogate [...]

II. Decrete și hotărâri ale Consiliului de Stat [...]

-

Decretul nr. 410/1985

privind alocația de stat și indemnizația pentru copii, ajutoarele ce se acordă mamelor cu mai mulți copii și soțiilor de militari în termen, precum și indemnizația de naștere, publicat în Buletinul Oficial nr. 76 din 26 decembrie 1985, cu modificările ulterioare".

Autorul excepției susține că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 47 privind nivelul de trai.

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției critică numai în mod formal dispoziția de abrogare a

Decretului nr. 410/1985 , intenția sa reală fiind aceea de a se reintroduce ajutorul acordat mamelor cu mai mulți copii. În acest sens, Curtea reține următoarele:

-

art. 18-21 din Decretul nr. 410/1985

prevedeau acordarea unui ajutor mamelor cu mai mulți copii;

- prevederile mai sus menționate au fost abrogate în mod expres prin dispozițiile

art. 32 alin. (2) din Legea nr. 67/1995

privind ajutorul social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 29 iunie 1995. Totodată, prin această lege au fost reașezate ajutoarele cu caracter social care se acordau în funcție de anumite criterii, cel mai important fiind nivelul venitului pe familie;

-

Legea nr. 7/1998

nu face altceva decât să declare că

Decretul nr. 485/1985

rămâne abrogat, întrucât toate prevederile acestuia au fost anterior abrogate prin mai multe acte normative succesive;

- ulterior,

Legea nr. 67/1995

a fost abrogată prin

art. 35 din Legea nr. 416/2001

privind venitul minim garantat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 401 din 20 iulie 2001, care a introdus conceptul de venit minim garantat în funcție de care se acordă diversele ajutoare cu caracter social.

Astfel, Curtea constată că politica legiuitorului în domeniul social nu poate fi cenzurată de instanța constituțională sub aspectul reînvierii unor vechi forme de ajutor social ce nu au relevanță constituțională. Acest lucru ar transforma Curtea Constituțională într-un legiuitor pozitiv, iar prin decizia sa ar completa ajutoarele sociale deja existente.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor pct. II poziția 215 din anexa la

Legea nr. 7/1998

privind declararea ca abrogate a unor acte normative, excepție ridicată de Viorica Bănărescu în Dosarul nr. 1.159/97/2010 al Tribunalului Hunedoara - Secția litigii de muncă și asigurări sociale.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 9 decembrie 2010.