Decizia nr. 1569/2010

Augustin Zegrean - președinte

Aspazia Cojocaru - judecător

Acsinte Gaspar - judecător

Mircea Ștefan Minea - judecător

Iulia Antoanella Motoc - judecător

Ion Predescu - judecător

Puskas Valentin Zoltan - judecător

Tudorel Toader - judecător

Valentina Bărbățeanu - magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Carmen-Cătălina Gliga.

Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8 lit. a) și b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) și (3), art. 17, art. 18 și

art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Alexandru Farcaș în Dosarul nr. 5.359/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 1.312D/2010 al Curții Constituționale.

La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, domnul avocat Florin Doran, membru al Baroului București, având împuternicire avocațială depusă la dosar, iar pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic, cu delegație de reprezentare la dosar.

Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 1.315D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , ridicată de Marin Sterian în Dosarul nr. 7.818/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, precum și în Dosarul nr. 1.317D/2010, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și art. 24 din aceeași ordonanță de urgență, ridicată de Virgiliu Popescu în Dosarul nr. 5.823/2/2009 al aceleiași instanțe.

La apelul nominal răspunde, pentru partea Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, domnul Mihai Ionescu, în calitate de consilier juridic. Se constată lipsa autorilor excepției, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită.

Curtea, din oficiu, văzând identitatea parțială de obiect al cauzelor menționate, pune în discuție problema conexării lor.

Reprezentanții părților prezente și Ministerului Public sunt de acord cu propunerea de conexare a acestor cauze.

Curtea, în temeiul

art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 , dispune conexarea dosarelor nr. 1.315D/2010 și nr. 1.317D/2010 la Dosarul nr. 1.312D/2010, care a fost primul înregistrat.

Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentanților părților.

Apărătorul ales al autorului excepției de neconstituționalitate ce formează obiectul Dosarului nr. 1.312D/2010 solicită admiterea acesteia, precizând, în esență, că textele de lege criticate nu reglementează o procedură echitabilă, nu sunt previzibile și nici accesibile și conțin aceleași vicii de constituționalitate care au condus la declararea ca neconstituțională a

Legii nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste. Depune la dosar note scrise în cuprinsul cărora sunt dezvoltate aceste susțineri.

Reprezentantul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, arătând, în esență, că actualul cadru normativ întrunește toate exigențele constituționale.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată, apreciind că nu se justifică reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.

CURTEA,

având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:

Prin încheierile din 20 aprilie 2010, 2 martie 2010 și 13 aprilie 2010, pronunțate în dosarele nr. 5.359/2/2009, nr. 7.818/2/2009 și, respectiv, nr. 5.823/2/2009, Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat

Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8 lit. a) și b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) și (3), art. 17, art. 18 și

art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ridicată de Alexandru Farcaș, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , ridicată de Marin Sterian și, respectiv, cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și art. 24 din aceeași ordonanță de urgență, ridicată de Virgiliu Popescu, în cauze având ca obiect acțiuni în constatare.

În motivările excepției de neconstituționalitate se susțin, în esență, următoarele: prevederile

art. 2 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

au caracter imprecis, lăsând o prea largă marjă de apreciere autorităților naționale; reglementarea constatării calității de colaborator sau lucrător al Securității este de natură să aducă prejudicii demnității și integrității persoanelor nevinovate, supuse verificării pentru simpla împrejurare că se încadrează în categoriile art. 3 din ordonanță; atribuțiile Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității au în continuare natură jurisdicțională, acesta având caracteristicile unei instanțe extraordinare; posibilitatea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a formula o acțiune prin care să solicite instanței de contencios administrativ să constate existența unor situații de drept nu înlătură caracterul neconstituțional al acestei instituții; confuzia dintre funcția de anchetă și cea de judecată contravine principiilor statului de drept, în conformitate cu care justiția trebuie să fie imparțială, iar procesul echitabil; în cursul procedurii desfășurate, persoanele verificate nu pot fi asistate de un avocat, încălcându-li-se dreptul la apărare; promovează răspunderea morală, juridică și politică a persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică, urmărindu-se îndepărtarea lor din funcțiile publice sau împiedicarea lor de a candida pentru astfel de funcții; realizează o restrângere nejustificată a dreptului de a fi ales și a libertății în alegerea profesiei și a ocupației.

Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, necontravenind dispozițiilor din Legea fundamentală invocate de autorii acesteia.

Potrivit prevederilor

art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.

CURTEA,

examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile reprezentanților părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și

Legea nr. 47/1992 , reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale

art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992 , să soluționeze excepția de neconstituționalitate.

Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 2 lit. a) și b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8, art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13, art. 17, art. 18, art. 24 și

art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 10 martie 2008, aprobată cu modificări și completări prin

Legea nr. 293/2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 noiembrie 2008. Prevederile art. 2 lit. a) și b) cuprind definiția noțiunii de lucrător, respectiv colaborator al Securității; art. 5 alin. (1) instituie obligația persoanelor care candidează, au fost alese sau au fost numite în anumite demnități ori funcții de a face o declarație pe propria răspundere în sensul că au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și prevede că, pentru persoanele care au candidat, au fost alese sau numite în acele demnități ori funcții, verificarea calității de lucrător al Securității ori de colaborator al acesteia se face din oficiu, inclusiv pentru cele aflate în exercițiul respectivelor demnități ori funcții; art. 6 privind activitățile administrative de verificare a documentelor și informațiilor în legătură cu o anumită persoană desfășurate de direcția de specialitate din cadrul Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; art. 7 se referă la nota de constatare întocmită cu privire la existența sau inexistența calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia pentru persoana care a făcut obiectul verificării; art. 8 cuprinde posibilitatea Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității de a aproba sau infirma nota de constatare, ulterior luării în discuție a acesteia; art. 10 alin. (2) se referă la publicarea pe pagina de internet a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității a adeverințelor prin care se atestă că persoana verificată nu a avut calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia; art. 11 prevede instanța competentă să soluționeze acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia și consacră reguli procedurale în legătură cu aceasta; art. 13 cuprinde definiția Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și unele reguli legate de funcționarea acestuia; art. 17 reglementează compunerea Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității și modalitatea de numire a membrilor acestuia; art. 18 privește unul dintre cazurile de încetare a mandatului și stabilește când poate interveni revocarea membrilor Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; art. 24 enumeră atribuțiile Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității; art. 32 stabilește că, pentru persoanele care fac parte din categoriile persoanelor verificate din oficiu, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității inițiază și aplică, în mod corespunzător, procedura cuprinsă în ordonanța de urgență, în cazul în care apar documente și informații noi și neprocesate cu privire la calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia a unei persoane pentru care a fost emisă, anterior intrării în vigoare a ordonanței de urgență, o decizie de neapartenență sau de necolaborare cu Securitatea.

În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Legea fundamentală cuprinse în art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 4 - "Unitatea poporului și egalitatea între cetățeni", art. 11 - "Dreptul internațional și dreptul intern", art. 15 alin. (2) care instituie principiul neretroactivității legii, art. 16 - "Egalitatea în drepturi", art. 21 - "Accesul liber la justiție", art. 24 - "Dreptul la apărare", art. 26 - "Viața intimă, familială și privată", art. 37 - "Dreptul de a fi ales", art. 41 - "Munca și protecția socială a muncii", art. 53 - "Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți", art. 64 privind organizarea internă a Camerelor Parlamentului, art. 73 alin. (3) în cuprinsul căruia sunt enumerate domeniile care trebuie reglementate prin lege organică, art. 124 - "Înfăptuirea justiției", art. 131 - "Rolul Ministerului Public" și art. 132 - "Statutul procurorilor". De asemenea, se invocă și următoarele dispoziții din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale: art. 6 - "Dreptul la un proces echitabil", art. 8 - "Dreptul la respectarea vieții private și de familie" și art. 14 - "Interzicerea discriminării".

Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , atât în ansamblul său, cât și cu privire la diverse articole, printre care și cele criticate în prezentele cauze conexate, a mai format obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici asemănătoare.

Astfel, Curtea a observat, ca apreciere generală, că, față de

Legea nr. 187/1999

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea poliției politice comuniste, declarată neconstituțională prin

Decizia nr. 51 din 31 ianuarie 2008 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 95 din 6 februarie 2008,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

a produs o modificare substanțială a regimului juridic aplicabil persoanelor în legătură cu care s-a constatat că sunt colaboratori sau lucrători ai Securității, realizând o reconfigurare a Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca autoritate administrativă autonomă, lipsită de atribuții jurisdicționale, ale cărei acte privind accesul la dosar și deconspirarea Securității sunt supuse controlului instanțelor de judecată.

Actuala reglementare legală are ca finalitate deconspirarea persoanelor care au participat la activitatea de poliție politică comunistă, fără să promoveze răspunderea juridică a acestora, iar scopul acesteia nu îl reprezintă îndepărtarea lor din anumite funcții publice sau împiedicarea lor de a candida pentru alegerea sau numirea în astfel de funcții. În acest sens a statuat Curtea Constituțională prin

Decizia nr. 267 din 24 februarie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 225 din 7 aprilie 2009. Prin aceeași decizie instanța de contencios constituțional a constatat că, în condițiile în care acțiunea în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității este introdusă la o instanță de judecată, a cărei hotărâre poate fi atacată cu recurs, potrivit

art. 11 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , nu se poate reține încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece procedura de judecată respectă principiile fundamentale privind oralitatea, contradictorialitatea, publicitatea și dreptul la apărare, părțile beneficiind de posibilitatea de a uza de garanțiile prevăzute de legea procesual civilă pentru a-și susține poziția asupra problemelor de fapt și de drept.

Totodată, prin

Decizia nr. 1.194 din 24 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 4 noiembrie 2009, Curtea a reținut că, stabilind elementele care trebuie întrunite pentru ca o persoană să fie calificată lucrător sau colaborator al Securității, reglementarea criticată nu încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii civile, de vreme ce efectele atribuirii unei astfel de calități se produc numai pentru viitor, din momentul intrării în vigoare a normei legale. În plus, prin

Decizia nr. 1.074 din 8 septembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 690 din 14 octombrie 2009, Curtea a observat că, urmărind să înlăture orice echivoc de natură să genereze interpretări speculative, susceptibile de a aduce atingere onoarei și demnității persoanei, legiuitorul a înțeles să dedice întregul articol 2 din ordonanța de urgență definirii termenilor cu care aceasta operează.

Prin

Decizia nr. 1.512 din 17 noiembrie 2009 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 21 din 12 ianuarie 2010, Curtea a constatat că prevederile

art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , care instituie în sarcina persoanelor care candidează, care au fost alese sau care au fost numite în anumite demnități ori funcții obligația de a declara pe propria răspundere dacă au avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, nu sunt de natură să producă restrângeri contrare dispozițiilor art. 53 din Legea fundamentală ale exercițiului unor drepturi, cum ar fi dreptul de a fi ales sau libertatea alegerii profesiei, meseriei, ocupației ori a locului de muncă.

Întrucât nu au fost evidențiate elemente noi, se impune menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, care își păstrează valabilitatea și în prezentele cauze conexate.

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al

art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 lit. b), art. 5 alin. (1), art. 6, art. 7, art. 8 lit. a) și b), art. 10 alin. (2), art. 11, art. 13 alin. (1) și (3), art. 17, art. 18 și

art. 32 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008

privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, excepție ridicată de Alexandru Farcaș în Dosarul nr. 5.359/2/2009 al Curții de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a prevederilor art. 2 lit. a), art. 8, art. 11, art. 13 și

art. 24 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 , ridicată de Marin Sterian în Dosarul nr. 7.818/2/2009 al aceleiași instanțe, precum și a prevederilor art. 2 lit. a), art. 7, art. 8, art. 11, art. 13 și art. 24 din aceeași ordonanță de urgență, ridicată de Virgiliu Popescu în Dosarul nr. 5.823/2/2009 al aceleiași instanțe.

Definitivă și general obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 7 decembrie 2010.